Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • De La Forma La Loc - Pierre Von Meiss

    Uploaded by

    Alexandra Necula
    3K views199 pages
    eseu arhitectura

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    eseu arhitectura

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    3K views199 pages

    De La Forma La Loc - Pierre Von Meiss

    Uploaded by

    Alexandra Necula
    eseu arhitectura

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 199
    Cae ee eet aces eet erred Ee) ee ee errr Preszes Polytechniques et Universitaires Romandes ~ Lausanne Se ee ere ete nee es ae Le De es evel eee eee) 0 ctr aaa DELI sian O INTRODUCERE Ns TEA CAPITEL AVANGARDE De la forma Ja loc + tectonica Pierre von Meiss traducere de Ana Maria Hariton Sc | © Copyright: Editura Capitel Avangarde, 2015 COniginalul publicat in limba francezd sub tilul De la forme au lew + de la tectomique ® 2012 Presses polytecianiques et universitaires romandes, Lausanne, Elvetia ~ Toate dreptuile rezervate ‘Traducere din limba franceza: Ana Maria Hariton Redactor: Eeaterina lonesca Corectura: Fcateina fonescu , Ana-Maria Haricon DIP / Prepress: Paul Popescu Coperta: Paul Popescu Editor: Georgeta Gabrea ‘Acest volum a fost editatcu sprijiul Ordinulul Achiteilor in Rominia $l Uniuni Femeilor ‘Ashitect din Romania, Descrierea CIP a Biblioteci Nationale a Roméniei MEISS, PIERRE VON De la forma la loc+Tectonice : 9 introducere in studiul arhitecrurif/ Picere von Meiss: pref Kenneth Frampton : rad, din Ib. ft: Ana-Marla Hariton ; eww trad: Ana-Maria Harton, - Bucuresti :Capitel Avangarde, aoe Biblioge. Index ISBN 978-606-93901-0-9 1 Frampton, Kenneth (pref} 1, Hariton, Ana-Maria (trad) no ditura Capitel Avangarde Strada Semicereului ar 12, eaj 1 Sector 1, Bucuresti tel: 021 3186174 ‘e-mail: editura@eapitel.ro werwcapitelavanganie.r2 Cuvantul traducatorului Inca deta sparta primed edit (De (a forme au [few ~ une introduction a Verude de Uarchitecrure, 1986, ed. Presses polytechniques et ‘universiteires romandes) cartea Iui Pierre von Mess, analiza ccomprenensiva a fenomenulus arhitectural, rezulata din experienra ‘emarcablla de profesor s practician a autorului, a consttut un punct de referinta in teoria arhitecturi, Expliitind principlle generale ale compozitiel ahitectarale si urbanisticellustrate "in exemple istorice sicontemporane, carvea a fost prezenta, de i apantie, im facultatile de Fentume ca parte a bibliografies fandamentale a domeniulul. Aparsca fm limbile englezd, geemana, (liana, coreeana si chinezd, aceasti prima edie mu a beneficiat de o traducere in romana, Traducerea noit citi Imbogttite se datoreaza fm primul rand inttiativei lui Pierre von ‘Mess, care a dont publicarea unei citi accesbile destinate, in primul rind, studenilor facatailor de arhitecturs Republicata dupa un sfert de secol cartea revazuta si imbowstita se constituie intr-o aducere la zi a edict precedente, adaugand-i o sectune noua: -Tectoniea” Cartea pastveza In seciunea I (De la forme fw Hew) aceeasi stuctura generals, textul si lustrarea arhitectarala find reconformate cu gna, cw ajustas ale proportilor, tmbogatin ale explicailor si adaugarea de noi exemple din utimil ani. Sectlunea a doua abordeaz motivele si finalitatea materialitaii construtie, avind drept scop infelegerea principilor sl tehnicilor constructive, 2 xaporturilor intre structura si anvelopanta, a posfbilitatlor ofeite de tehnologile contemporane. Nowa edie se completeaza cu tei texte undamentale ale witimilar 50 de ani, care pun probleme cheie in ceva ce priveste compozitia, orapul si peisaul civilizatiel noastre, Unul dintre motivele revizuiri si completarti acest introduceri ‘sentiale in studiul arhitectuni este mediatizarea sustinutd 2 um singur segment al creatiet arhiteceurale, ia care ,originalitatea™ pare determinantulesental si cvasi-unic al reste! de arhitectara. Aurorul pune acestei prortizari exclusive a unui limbaj formal rellectiad ultimele tendinfe si tm totala ruptura cu continuitatea actulut arhitectural, 0 abordare In care capacitatea de compozitie side sinteza ‘fle Fundamentate de interpretarea criti a precedenteor istorce ‘Vazuti cu modestie de Pierre von Meiss ca 0 caramida care contribuie ta edificiul imvatamantului de arhitectard, carter Imbrdtiseazd Fenomtenul arhitectural in integime, oferind citoralut Det Forma i oe placerea de a descoperi caractenal mulifinetat si plurdiscplinae al domeniuiu. O carte de teorta proiectulu, lucrarea este o expunere fe 0 remacabilé limpezime a numeroaselor mecanisme pesceptuale si conceptuale care sustin demersul ceatiei arhitecturale, constituind © Tecturd esentiala mu numal pentru studenti ci si pentra orice Dractician, Dealtfelinteresul ctl nu se reduce Ia medial profesional, Aescoperizea principiler Fundamentale ale artes de a constral Aind facilitata de logica si calitatea textulul. De la forma la loc oferd un istrument esential de intelegere si analiza a cadrului omnipecent al ‘viet noascre, mediul eonstnat, Claitatea scrifturi, formulate pregnante, continuitatea s\bogatia Aiscursulut sunt caracteristici stlistiee care sporese considerabil placerea lecturi. Uiltatea traduceri fn limba romana este, in afara asiguraril accesibiitaui pene un mare numér de student si pracicent ~ tocmal redarea nuantelor subtile ale textului. Taducerea s-a fScut dupa editia tn l-ba francess, cu consultaea ultenoara a vaduceri tm engleza. Cartea este in cus de aparte in italiana, germand, ceha si portugheza. Editia in limba roména ofert posibiltatea accesului eneralizat al celor interesati la una dintre cele mai importante introduceri contemporane tn studi arhireecri Tin si-i multulese in primul rind lui Pier von Meiss pentru sprijinul sl nerederea acoedate Ordinulut Arhitectilorpentracontsbuia Ja costurile publicarit prin finantatrea din Timbrul Arhitecturl si cdituni Capte! Avangarde prin grija carea apart citi benefciaca de cele mat dune condi grfice ‘Asa Maria Hariton De a sparta sain 1986 aceasté carta fost unl dinte stuileinvoduetive furdamencale care atau arhirecturs In ine, destnata a cit dupa cum spune Pierre vor Meiss insu, nici ca stone, nica teorte ef mal degraba ‘3 o pragmatca teore a proiecrulu", adic un Fl de ghid comprehensiv| al unui repertoria generic de idei prvind arhitecrara, vdzute din punetul de vedere al unui arhiect sf universitae vest european. Dup3 cum ar concede von Meis,abordarea lula fest in mod categori fenomenologicd in sensu In care era un dgcur itera despre experimentarea ahiterua In termeni de ordine versus dezordine, oc versus spat, lumina versus vambri, simetre versus asimetre et Initial incislata Elemente de aritectrd = De la forma ia fo, carcea a fost turnata tnr-o forma nout, 26 de ani ‘mai trziu, sub ttl oarecum Schismatle De fa formed la loc» tectonica. Dupd cum o sugereazasubtiiul actual, inientia ete ca aceasta care st servensc dreptintroducere in arhitecrurd sin aceastdprvint se poate spune ea reuseste foarte bine, iitlindu-l pe arhitectul novice tnr-o ‘vaieate de feromene intnite in cultura constrctiel de-a nga wn considerabil interval stoic. Cast in prima edie, lucratea se bazeaz’ pe ous scoll de gindire Alozofce germane, oarecum opuse; pede o pars. Alozofla Gestalista si teoria formel simbolie, asa cum a fost elaborata Initial de personalitai ce Rudolph Armbeim si Fest Cassis, si, pede alta pare, viehunea fenomenologicéfondata de serene ll Hussers Heidegger si ulterior elaborat in furan li Gaston Bachelard, Mictel de Serres st Merleau Ponty. ln acelasi timp acest part-pris sintetizator se suprapunt reinterpecari Iu Palladio de cate Rudolt Wirtkower 9 influesei pe care aceasta 2 avu-o asupra citiciianglo-americane si asupra lui Colin Rowe In particular si, via Rowe, asupra autor Ins. Cele mai multe diniretemele i capitoleleprmei edi rear in prima pare a versunti curente, mai mult sau mai pus In aceeasi ovine, cx ‘exact aceleasi usta i pe alocuri aproape acelas text. Totsi, anumite secluni au fost mult extinse.altele modifica si, In anomie cazun a fost sidauget un material cu tanul nou Nous editiecuprinde zcecapitle plus tei asa-nusmite inert eae ‘tusteeaza reflec specifce pe marginea temelor de 6328 ae cepitoelo. ‘Adous parte a acestei eit, si anume captolele 5-10, este de depare cea ‘mal inovatoare incluzind o mare parte de materte ou, Capitol 5 dedicat temei spaiului este in mod special aducdtor de nou in aceasta prvi Intuit amples v gama largé de concepte spatiale pe cate suntem in De a forms ia oe ericol se pierdem complet in aceasta era digitalé si mediated; cum ar A, de exempl, valentele spajale latent In anumite asamblari plastice create de juxtapunertplanare particulare. Vou Meiss continua tratind succesiv concepte ca: adancime, densitare, snterpenetrare, asamblare si comporiieo data cu snumite concepte spatiale de Bliera modernists ca -Ravmplar-ul [ul Adolf Loos si planul iber a li Le Corbusier, Capitol SGcwratind lumina si umbra, are un caracter fenomenologie particular, referindu-se la relatia directa dintre structura deschidedi de fereasta 51 ‘natura luminll rezultate, Dupa urmatorl interiudiy, tratand tecerea de la spatiu la loc, capitolul 7 este dedicat locului, aducind o cantitate Insemnati de material no. Diferenta principald ine prima sa doua elite apare in « doua parte 4 cari, focalizata asupra temel tectonicii. ncepdnd cu capitolul 8 consacrat caracterulul expresiv inerent al plete, betonult,eaamizi, Jemnulu,sticlet si otelul clttoru trece 1a capitol 9 tratand despre reaistcata anumitor configura structurale la impactul gravitate’ side act a estetica anumitor forme tectonice cum at fi caret, botile, reelele Fzostatice,conslee, srucunle plate ete. Capitlul 1, sub tal ambivalent Corp si imbrdcaminte, trateazd oscilatiaIneviabila intr corp material, al cladis t ratamencul sau de suprafat, admitind in aceas timp situa pariculard in cae cele doud coitcid, Acestcapitot introduce concepre ‘are sunt poate mal sensiil articulate in franceaa train diferenteleintre concepte nuanate ca: aypareillage, madenature i revetement. Von Mess ‘concinuA tratind fensiumea inezenta Inte fat si masce, recunoseind prin aceasta contributia crucial a hi Gottted Semper, caze a introdsnotunea de sructurare a suprafere texcle in cultura arhitecrural Ait trebuie 5 distingem inte discursu rational structurat al lui Vielle-le-Duc, pe care ‘Ugtsim realizatinarhtecrura scheletal a lui Auguste Pere iaritecura semperiand ymaseati" a li Otto Wagner in care poezia forme tectonice eriva din jocul dint @ revela gia axcunde, La sfasitl acetai capitol, ‘von Melsstebuie sa se confrunte cu fenomenul pereelui coring. Act a ajuns ia un compromis ex transparenta aitecuri high tech” ce mbraca Inveaga structura in stcla asigurind asl probitavea imanenta a formel sale, daca trecem cu vedereainevitabllul joc al eflexii si refracted pin Suprafata membrane. In acest punt, i pofda talentalué incontesabil a lui Foster, Piano si Rogers, von Metss ceafirma valoatea nepicritoare a fatadet relat opace pe care o caracterizeaza ca .masindrie complex In acest scop va cta dept exemplar magazinul universal La Rinascente” al du Franco Abn Franca Helg,constult in piata Fume la Roma in 1969, ‘ncheindu-s discursul didactic prin demonstraree modilu in care fatada acestel clidit a fost proiectatétocmat pentra a satsface toate auantele complexe ale conditilor care -zu generar; crcumstante sti teéinologice si climatic, ct i istorce, culturale gi topografice. Aste Albini si Hele fu fost capabill s4 creeze o lucrare subula ne-reductionista la fe! de accesibilé omului neatent de pe srada, cits arkiteealui canosctor, ‘Aces obieciv dedica stoic von Meise ,eora proiectlu, aceasta ‘nd tnainte de toate opera unui veteran al educate! de aritecura care crede cu fermitate, ca pare a proprei experent, 4 tropi rational at aphitecturii ma trebule nlc! urmatiorbeste gi nic epudia! cu usuringa in ‘umele condifei volatile a modernitait noastre tardive. Nici ara, niet stint arhitectura raméne im ultima analiza o meserie flosoficd si in aceast privintd von Mels insist cu lantateasuprafaptulu cn puters svea inovatie semnificativa fara tradiie 3, pede alté pare, nu puter sustine o tate ve Prd inovate.Tocmai aceasta reciprocate paradoxala continua constituiesubiectl acestel crn ‘Kenneth Frampton, New York, mal 2012 Prtace Cuprins Cuvantul traducdtorului Ana Maria Hariton Prefaya Kenneth Frampton Introducere la noua editie Prima parte De la forma la loc Fenomene perceptive Placerea de a priv, asculta, simi, atinge si parcurge arhitectura Auzul Parfumul Mangaierea IMigcarea corpului ‘A ved si a percepe vederi Sfera si trandafiru! Ordine si dezordine Ordinea inevitabils Simul rain Factor de coerenté Proxima. Inchidere sau ford comun Orientirea elementelor:paraleism sau convergenta Spe un vid sao masa. al u 7 13 12 20 20 2 2 33 35 38 38 38 i | De la ordine la haos I Omageritate si texturs I Alnier si sei I Gradatie lerarhie Contrast Complexia Contradiete Haos Interactiunes factorilor Regularitate si iregularitate Simplitate laritare Enceptia de Io veguls Ordinea ddezordine si viceversa 3 Masura si echilibru Spatiui pe masura omului Notiunes de sears Antropomorfism i arhitecturd scinatia numarull si proportion Proparti comensurabile Progorti incemersurabie Proporsiin dificutate Echilibr, Simevie Echlira asimetrc 4 Tesut si object Oras i monument CCompozitiaobiectulu Articulaa Continutat Obiectul fete, coltur,raporturi cu pimantuls cerul Ariculatapoztva: collin ele, solu, coronament Artiulatia negatva col itrind Cofultransant Fuaiuneafeetor Primul interludiu: De la obiect la spatiu Spatialitatea obiectelor Relatil intre obiccte a 2 “4 46 a7 50 2 53 58 56 56 60 65 7 6 n 75 78 n 78 80 37 31 93 100 102 104 106 108 109 m 13 uz us 122 Spatiul Elemente de definire spatial Adancimilespatiului Densitatea spatiu Deschideilespatilor. Juxtapuner i interpenetrii spatiale CCaracteristici spatiale ale figurilorelementare right 5 jocurile .Froebe!” Corbusier si cele 4 compozitit (1929) Gruparea verticald a elementelor Trei conceptii spatiale Spatiul-structura -Raumplan'=ul Plan ibe” Pardoseala, perete si plafon i umbra Lumina ne vine din lucruri CCanttate si caltate mina si sai. Ferestre in tate drecile enumlra si umbra Provocarea proiectlui de lumina in cinci puncte Lumina 5 Al doilea interludiu: De la spatiu la loc 7 Locuri Peisajul ~ 0 mare provocare Sits oe. Limite, praguri si spatii de tranzitie Locul ~ suport al identitati Dinamica pareursului Al treilea interludiu: orientare cosmicé, teritoriald si temporal capris 127 130 134 136 137 139 144. 148 149 180 184 155 158 161 164 171 173 173 4 180 182 185 197 198 202 as 224 230 237 De forma i oe Partea a doua Tectonica 8 A face matrialele sa cante Forma si materie Beton armat Caramia Lama St De la metale is carton 9 Estetica gravitatiei Soliditates manifesta ‘Stabilitate 5! perFormanta clegants Dezechilibru reechilorat limpingerilaterale si greutatea pamantului Tehnologii si moderitate Adevir sau fletiune? Tehnica in imagini nica exatata Tehnica ‘rag Tehniea falsficats Tehnica Servanta Thies domestic 10 Corp si imbracaminte Mize Texturd, pareiaj si modensturs Grosimi Fata sau masea? Brat au piele? sur de inspira tila De a expresionismul High-Tech” la mister voaiuui, Fatada ca smasinare” complex Epilog 245 247 269 281 258 287 260 282 267 270 272 276 277 280 293 284 285 286 287 208 233 291 293 296 307 308 309 an 314 37 321 327 Anexe Anexa 1 Transparency: Literal and Phenomenal Colin Rove & Robert Sluzky Anexa2 —Arhitectura contra orasului Bernard Huet Anexa3_Alternativa peisajului (extras) Sébastien Marot Bibliografie Referinge iconografice a7 339 353 365 379 383 Introducere tems ts ee ee eee ee eee ee eae eo fe capabil sa justifice ceca ce face. In acest scop, Oe ee eer ene ae eee Cd one ete ne ee ee es ee ee eet aaeney Ps ane ee ee ee es ete cee Spud mai bine ceca ce ams de spus, re shitectura este mal putin un .lucra de vant deat 0 sine de a extraordinar regizoraonim, interpreta cu onaturalee stupefiant de secaton, comerient.cheiner ele, copii intorcindu-se de n mod infallibil. Putem s8 stingem radioul cind tonalite anjeaza 5 im pe Dali sau Rothke tmergem $4 ne cumparaim discul bun de Cézanne; putem 52 adoram literatura si sii ltstm pe James Joyce feoparte.Arhitectura nu acorda aceasta libertate de alegere; e ach He co vrem sau nu, eo ubim sau o detest: este imposibil si spam ccepta tza. dupa care coll arhitectulul arf cel al unt art ce Los subinglege spundnd acestea este céarhitectura ebuie aproape intotdeauna si fie utils, cerinta cAreia pletorul, seulptoral citoal gi compocitoral ti scapa. Tons aumesos arhitec si benefilart fe mare fenume au slit s8 profite de statutul ambiguu al aritectri rt; efi ca Sema cultural este astel.vndut” separa de obiectl nera de bale, un persona) cu @ mare sensbilitate st cunostitele ecesare diagnosticulut nevoitor si dorintelor att spiituale, cit si pragmatice ale actorlor sk spectatorilar. El va avea o remarcabiia apacitae de compozite si de sinceza. Va st sa se foloseasca bine de Sea realizat in decursl secoleiot. Va 8 de asemenea, un excelent atizan “0 aptitudine de a concepe side a coordona constructia in sprit protectui,Totusi, doar cateva aspecte ale acestor cunostine sf sav tire-usi vor Ml abondate ail. Aceasa care nu este decito carémida ce Adolf Loos ‘manierd ne-exhaustiva, numeroasele mecanisme perceptive $i sonceptuale, care ajuté Ia rationalizarea demersului nostra peatrs & ‘jung la proteceul de achiteturs I acest sens, ea este mal degrada‘o sane de core proiectulu” decito carte de tore istorie a arhitecur, neinlocun in niciun fel peetioasele analizeisorice. In cautarea unei bune effcaitat idactice, sncercdm s4imbrétstm nomena arhitectural into singura care introductiva. Aceasta cere 0 seleielimitativa so anumité umiinta tn vapor. cu ambitile stitrifice, A preda arhitectura, Inseamna a oferi plicerea de a descoperi si de a iubt campus principalele aspecte ale unei discipline eaze ‘organizeara si dd un sens scenel vier oamenilor de azi si de maine Aspectul multiform al acestei discipline trebuie prezentat ci slaritate, Acestinvatamant se exerlta de o maniera destul de diferita In diversele scoli de arbitecturd, insd mu se mai serie: prin urmare, iscursul variaza de la un dascdl la altu, de lao scoala la alta, De-a ‘ungul anilor, stadentul se loveste de ererogenitatea conceptclor si limbajeior privind aceleasi principi fundamentale ale achitecturt Spre deosebie de oamentt de stint, nol inca mu organiza congrese ‘mondiale pentru a ne pune de acord asupra unei nomenclaturt, si chiar mai r4u, mulfi daseali tsi laventeaza propriul vocabular ambiguu si careodata obscur, 1m realitate, diferentele privesc mai degrabi modalitaile decat fondul. Uni isi bazeazd discursul pe analiza ertica si aprofundata a catorva studi de car alti cred cd preerabila sbordarea materi! prin studi comparativ al elementeortipiee (coloana, peretel, soc, colt, coronamentul,fereastra, usa, seara, playa, sada etc). All ince aleg ‘eme generice ale compozitici; va fl optiunea noastr In aceasta lucraze, Dricare ar fi modaltaile ales, ceea ce conteaza pentru student este si-si facd o idee mai clara despre disciplina, s& descopere citeva certitudini sl principi, sd tnvere metodele sf sd inceapa s4-3t edifice Proprile refernte car Ui vor permite st continue si favete ‘Abordarea noastra este esenialmenteFenomenologica Ne serviz cu ‘ont iberatea de exemplele storie, mat degraba decitslstee, penta 8 extrage prinipi fundamentale sau cel putin relativdrbile. itor {ste chemat sisi facd alegerie gis selectioneze mijloacele cele mai Jiudicioase pene a-si duce sarcina la bun sist inspiral gi respect lune singe a construc" acumulate rabditorde-a lungul tmpull, lata contextul cultural al acestei cdi. Cu riscul omisiunilor ‘nevitabile, prima parte, De la forma la loc ese elaborata fn jurul temelor geometriei i ale perceptel mediulul, in vederes dobindint referinfelor conceptuale si gramatcaleesentise. Acestea organizeaza cunoasterea actuala despre forma construtta luatd in sine eat si ca Instrumental proiectulu Forma este consideratéciteodaté aici cu un ‘recare grad de autonomie in raport cu semnifcalle: ea este mai int sgolul sensului” inainte de a fl tnvestita cu semnificatii diverse, ‘modtulabile tn cmp, 4 (Slippers Aceast gramatiea" va Incerca, de exempl, sa explice Fenomencle fonmale cae fac ca anumite ansamblur urbane (Hydra, San Giminiano, Bema etc) sd fle apreciate ca avand o mare coerenta formala sau ~ dimpotriva ~ motivele pentru care orasul contemporan este deseors resimtit ca haotic. Acceasireflecie poate si se aplice ferestelor unei ‘aade, Vor incerca s@ inelegem de ce anumite disposi planimerice si spatiale par mai echllibrate deci altele; <4 detectam datorita citor Fenomene o anume cladire joact rolul wnt abiect si 9 alta pe cel de ‘verigd @ unut fesut urban; sa injelegem cum se definieste spatiul arhtectural eu economie de miloace si care sunt principle eseniale pentru a regi legit inte spa 8 descoperim caracteristcle spatiale ale anumitor geomet s elu in caze pot manipulate. Disecia st clasficarea atibutelor forme! arhitecturale au sunt Prd sur, Ele mu relect nici percepta lumii fice care se Face intotdestna 1 globalitate, aici procesul conceptie aritecturle. Penta preda si Invafa uebule consi sé tvecem prin analiza stucturilor lumi formetor ‘Cittorul va Injelege repede ca nu este vorba aici de un tata, nit de wa Gictionar, nici de o carte de reete azhtecturale, ci mai degrabs de 0 ‘nteducere Int-o dseplin, ‘Viaiunea adopeat situeazd arhtecrura inze humea reality Haice siceza dorinei st imeginaralu. Arhitectura nu poate R deci o suing, ‘ns se olosete de tinge: stimtele exact pentru stabilitate,durabiitate si confor; stintele umaniste pentru @ inflege mai bine raporurie pe ‘are le tncetine omul cu locul si cimpul. Ashitectul verfica inuiile aristce si culturale exprimate im proiecrat stu prin miloace rationale, Actioneaza ciinoscind progresele stintel. dees seducatoare a unei arhitecturi pe de-a intregu! rationale, stinifice, Condate pe fapte si ddebarasate de orice speculate, este dimpotriva iuzorie; sau reludnd ccvintele lui Colin Rowe: ... daca legile stariit pot fi admize cu cettudin,.legie” woul sé pldcert nu au fost in mod sigur pind acura supuse unel revoluit newroniene; si, dacd mu e de neconceput sd fle intro zi, orice idetprivind urill 51 frumosul rimxén pentru moment Ipotezeneverifeabite. In arhtectura, ca sin viata, sting si ata au pozitit de importa chivalent fnruedt ne preocups in mod special forma, tea ce mumimt srincipit” se constitule in final din observatit si din ipoteze asupra, Cotmponentelor cu grad mai mare de permanent ale arhtectari, Ne-vor ‘refer la cercetaiestnfifice in situatile in care au contibut la intrirea certtudinilor, Alteori abordarea noastra va ramane mai degraba Fenomenologica si ne vom stradui st ne stabllim regulle cx un maxim de cersudine. Corpusul precedentelor ne va atunci de mare autor Epoca noasra este marcata de nceriudines dine arhitecrrt rap silstorie. Ashitectara Incepuras de secol2t pares trascainte-o lame fara store, chiar intr-un prezent etern, cum ar spune Antoine Picon. ‘Tendintele gi scolile" sunt multiple si clteodata efemere; pare deci uti a discursu asupra arhitectari st caute sa adune, puna in evident’ Tosoducere a nova eine Be forma ate si 8 ontoneze cera ce acesterendinte ar avea in comun. Accasta care este 0 culegere de observa, de cercetini, de experiente side reflect ordonate care se vor utile learuia in judecata rational «propre! mun, chiara proiectelor si realizar altora, Formula de prezentare aeasa pentrs aceasta lucrare este cea de a vA invita lao vizita ghidata a miculsi .muzea imaginar” al autora ‘are ig va comentacolecia tematic. Imagini sl texte formesza un cupla indisoclabi. A serie sa cit sunt eforuri obositoare, imaginea le exte sintez. Referintele i vor incta poate pe uni ine cio sisi aprofundeze studtile prin consuitarea de lucrari mai specializate atunci cmd cariozitaes sau nevois 0 si-l Indemne. Colectia trideaza simpatile ‘utorutul: miscrile arhiwecrart modeme din prima treime a secaluli 1 20Cea, Antihitateagreace, Romanica i Goticuls cteodata Barocal, De ce aceasta noua edie? Jn cursul aces ser de seco, ce la sciereaoriginard a acest luca, ontextul student Is arhitecura 2 evoluat considerabil ~ se immpunea \ecio veadaptare. Aceast evolute se caracteizeazé esentiamente prin tet ‘sspecte:gestunea resurselornoaste de medi wtintr-o data” imitate, ‘Seneralizarea utilizar ealeulatorl 3 intemetui. mediaizarea sus ‘unui segment al produce arhiterurale, Limite resurselornoastre de mediu pun probleme seroase intrest “umanitdis in aceasachestiune arhicectura este unl dincre actor chee, ‘Am preferat sa inroducem acest aspect in mod discret 3i contin, fd {face rorui din el un capitol distinct. Literatura dsponibilaasupea acse teme este de altfel mai mule decdt abundents, Sunt inca prea rare ‘comisitle de judecaté de proiec de sfasie de semestri sau de fart de studi care sé integreze aceasta provacare in critics judecaté. Stadennul este. prin natura lucrulor, foarte inteesat ina cunoaste stadiul prezen in privinta concepteiarhhiteturale, Online, sursele sale de investigaties-au multiplicar gigantic; pe de alta parte tucreaz’ din ‘e Ince mat mult cu Proiectarea asistata de calculator (CAD), 0 teanice ct isi are proprite neajunsur, conducdnd repede la penderea vederi de ansambl Scara de valori a studentloearkitet inde si fle mai marcata de ‘media deci de scoala care se gises. De partea lor, media profesionale su ceusesc sd atraga un public academie decit cu condita de a Face 38 se descopere .noutai’, chiar de promova noi ero” si asa mal depare, -Litimul eaener” este un angrenaj mediatic grew de urpris, cdteodata twil pedagocic, dar cel mai adesea nefast, dezordonat si seapand contol Farga ain materi in mod specific asupraaesstor solicit, am profitat mai ales de proprile cercetae i experieate In decursul acestor tultime decent petra a rafina si completa aceasta “introducere fa stud shite O revizuire a primelor sapce captole sintestudi din De ia forma la foe constitwe prima parte @ noite. "Noua pare a doua Despre tectonic (cap. 8-10) caute 8 integreze mai bine motivele si scopurile materalitai si construitl in abordarea proecralu diners incepural studilo. ‘Trebule st constatim ca universtate, cempl al gana cxtice si al abstactiei, nu este neaparat cel mai bun mediu pentns a cultiva snegrarea inte proiect, materiale si construti. fn aceste ire capitole Jncercim 8 ezim gust pentma tectonics, .constaital” ca ingredient iaconturnabil al proiectul ‘Nowa anexa este un parti-prs. Referintele uizate fa aceasta care sunt mliple si numeroase ~ pentra novice, este in consecinté greu de ‘acu oalegere gestionabil. SubzistaIntrebares Chie si studi carat articol mu ar treoui sa Le raver le niclun caz 7, Am considerat dec jportun sa adaugam aici trei texte-cheie ale utimilor 50 de ani, ce teateard chest Fundamentaleprivind compositia, orapul si pesajul 1 vst cre tac nin Po in tg cae BES Ge giell ele a Fenomene perceptive Fenomene perceptive ee Seen Phicerea de a piv, ascults, simi tinge eer si par ge arhitectura peer Avertisment: pentrs 9 persoan dispune de totalitatea simputilo, te expertenfaarhitectur este in prim rind vtawala si kinestez eee) misciei parlor corpuui). Esentialul aeste ci este consacrat acest Peper eran fe Mu inseam cd ster sure, insensbil la murs 5 naif Gece ieee Geaeees Beste sia mare casio casi y Se erate secunare, este cel care perturba calit ediului sunt globale si exist chiar situa in i ne straduim sé ne imaginém ecoul spailor pe cas ale sau activa, expe 1a Toeal de muncé etc, O clash de scoala, cit ne amplasaca, bine lumnata nite Unite, dla val des dlntr-un exces inayime. 0 Jn drum ies i viaitatoalu, pe cid, oda ochii pentrs a elimins insistenta lum vizuale in scopul de 8 as al dovada deliciuiul acetor ex ul pasilor! experienge le intireste actanea: dist reamintim ca si spunem aga pentru toata viata: mlros va att de solid an at In memoria noastr, incatsimplulfape dowizeet de a ajunge fccupa un loc special in arhitecrura din doua vitabls din causa gravitate alta pare, exe anticipate prin facultatea noastra de a vedeaformele 5 ture. Pleloarele omalai in np cu solul ~ ls sau magos, dur sau moale, plat sau tncln (Cand putem sd alegem, comoditatea are deseori cist de cauzd priveste obiectelefrumoase 3 ¢ suficient sf Le vedem: dorim Si mainile? Este cunoscut cain ceea ce ne sunt oferite de standur, au si le atingem sa le examina greutatea 91 cal aries ulpturt placa, vith la acest gest al mangile sunt solicitate de anumite dspun. tzepteior, soclurlor, bancilor si scaunelor: ochiul si cdteodata excamineaza inti judecindule calitates si curdtenia, coloane et sunt cele ferathie fra ambiguitte 9 5, Tear implies del dominatia vidulul sau a oblectelor. Ne servim tn mod cotdian de ‘erarhi pent a ne organiza gandirea, Avem nevoie ite aceste repere pentru a ne faelitaorlentarea in spatiul comple Cad ierarulle de valoare egala se multiplied prea mult, rola lor de eper se prabuseste, Nu mal exist frase, a8 — t— Contrast Contrastul serveste fa a da o identitate imediaté si fara ambiguitate 4 dowd sisteme formale. Conduce la punere in valoare mutuala fara a securge tm mad necesar la frarhia explicit. Interdependenta ementelor se cealizeaea pe 4 din natura lor contrarie-Termenii opozitiei pot #1 aumerosi dar, pentru a face si conve dialogul, o anuimita proxtmitare chiar suprapuneretebuie si Te respectata ~ pozitio si negatv Blinivid, convesiconcay,curbaldzeapea humina/umbra,reflecant/absorbane, larg/stamt,Inallos, = onzoneal si vertical natural 5 asic cugesllis vege: Contrastul ne permite sd utizam diferentele; cum sva vi privinta Fenomenl 8 jralfond, Mai mult deca atat dows eemrente Dpuse puse in situatie de contrast stablese un .dialog” Inte ele; cu lee, pat sau mai multe elemente lucral devine dic. chierimposibi Contrastul lun principia pentru ordonarea mediulu nostra Caracteral uel forme este pus in valoae in interatiunea cu contrarul stu; cand luraky spune cin ca2u lu Le Corbusier eparilenegarive ecu 0 valoare formal echivalentd ca cea a obi are le genereazd™, face aluzi¢ la aceasta exigenta pr compozitiei prin contrast: 2 modifica 0 forma su actunea ¢ vidul ne ele devenind un sermen de opozite. Pemers wintrarea in comunicare” a contrailor,crebuie totusi ca diferenjele si fle sufcient de marcate. Nu cuncastem niclun fel de regul de realizare, natura opozitillor putdnd lua formele cel principalul jude viel sun fe mai di ne. Dehivl ramane Complexitate Coneeprul de compleitate in aritectur se poate defini prin opozitie cu simplitaten, cu ceea ce este net gi elementar. Privind Parthenon sub wa unghi oblc, suntem in masura sa-i percepem chiar feele {ascunse. Toate elementele sale, baa, caloane,capitelur,arhittave ee, alizcilor peste asteptar. [n lumea vazulul, slmetria atinge mai seu aceasta pluraltate, dar poate sto facd. in arhitecturd utilizar simetsi- ti ate dous fundamente roretce de natu: dient: (1) Simerria ca principiu esteic. Pentru Palladio simeria este 0 cerns sine qua now a armonlel. O erjeazd in regula absoluté si nu se-va depirta de ea niciodata. fn simetria axiala se evita ocuparea centrulu! printrun element solid; templele si palatele antice cu ex- cept celor minoice, au {ntordeauna un front ex un numar par de coloane, pentra ca mijlocu! safle un interval-tecere. Din Egipt it Renastere i pin tn secolul al 18-1, simetria bilaterald sau centra- Ia ete rezervata esentialmentecladirilor de cults celor care tncearea si simbolizeze 0 puterelaicd. Din secolul al 19-lea simetria este din cen ce mai wilizata pentew tot fel de clade obisnuite, mick pavi- lioane de locuinte, imobile de raport, uzine, abatoare, transforma toare etc. Prin vulgarizarea sa, simetria si-a pierdut valoarea de except sin consecintao parte din intinderea sa simbolica colectiva D consecingd a acestel devalorizar: este ef secolul al 20-lea poste recurga Ia fel de bine (a asimetie ca sila simetce pentru a realiza ‘lain reprezentative ale unei puted sau ale unui cult f@ 100) Desigus, fu ese singurel motly de apariie «noi concept spatile, ina amu” simetrie! axiale a jucat probabil un rol indirect In discreditarea sa temporart (2) Simeria ca principiu constructs, Pentey Viollet-le-Duc, acu ogival comanda simetia - deci constructia. Rationslitatea acesui gind se bazeaz pe lege stall pentru deschiderle simple, cadre arcs cupole axe. Dar dacd constructia rarionala cere simecria incarcatilon ea nt impune simetia asupra unti ansamblu de inctrcis. Mai mult, metodeie de constuctie moderne, In special contnuitatea Detonul si postbiita- tea de ac varia armaturile, ne permit s4 recurgem in mod rational la asimetria structurald atunel cind conditil sitului,conginurull sau intents plastics o justice Bt ilibru perfect, inst deseort pro- voaea un riu ciudat. chiar in operele masilor maestri, Ceea sanjeaza nu este simetrla in sine, ci mai degraba apropierea axiala prea des corolacsi stu, A merge pe coarda reaped a unui axe imposibil, pravoaca un devechi 3 omului de carve arhitectura este cea care ne face 5-0 taxi. mal ales cd este legata de caracteral colosal, de arhi= tecturd fascist. Totusi, daca putem califica drept fasciste g2ndiri si atiudini, nu exist® azhit ra fascisca: nu exista ,arhitectuct fasista", 268 cum au exist’ .arhitectura democraticd”, .egalist sau ,markist@”. Monumentalitatea nu este prerogativa uel singure forme de societate 1 maiestuoasd catedrala goticd este construita pe o simetre axiala cu un porealcentrat. $4 nu uitém ca madul in care este con- ceeput acest loe de cule au corespunde cu practica turistic de az. La origine ea au era destinata unei spropieriaxiale. Portal axl sit consacrau o idee si au parcursul normal, ideea de Dumne eu, de viata si moarte a unui sfint, ideea de univetsin. axa -2 parcurs era rezervata procesiunsi parcurssimbolizind ideea iia. 01 Jn masura fu care astazi au exists o asemenea convergenta spre 0 idee, unde axa 27 f destinata mai degraba unul ritval decét uni Darcurs, acest gen de simetrie se gaseste zepus in cau’ 2 Inseamnd aceasta c& tebuie sf respingem once idee de simeer Deloc,stmesria ofet itoxeauna ochiulul nostra satsfactie de echi- cestul bru st put tuediului, Dar sencatia de frumusete nu mai e tributes simetric: ca in simpul Remaster a. Dimpottiva, och Secofalu al 23-Iea& avatar sa apreceze asimetile ehilibrate st tiunile subtle lao ordine stabilita simeticA san au apreciem obiecte asimesrce ol simeurice Se pot face analog inre fatada si fard. Daca fara este mal mult sau mai posin simetriea, nu este oare mat voluptuos s8 o vedem dintr-un unghi oblic mai degraba deci .walgar" din faa? Privim ust interiocutor in och cind i vorbima, dar rareor dia fata stniciodaca in permanent. Insistenya creeaza 0 stare de rau, Ziarele nu prezinta in fotografi frontale decit eriminalll cAutay, niciodaca poesi sau acrril Revisele de arhitectura prezinta dimpocriva fotografie edi Fieior simetrce in vedert frontale pentrw a le asimila cu desenul geometric cu care sunt obisnulti arhicect. Simetris este delicata de ntlieat cu o apropiere axiala, Axa au este un loc pencru cotiian, ene eezervata neurloe Pentra 2 arita cit de aificila te stebilirea sregullor” tn acest doment, voi lua un exemplu care vine tocmai din epoca In aceasta mare epoca a arhitecturi, opere remarcabile stailese efectiv simetria perfects, dar neaga {a acelasi simp suprapuneres axeicu parcursul Voi lua rept exemplu piaya Capitoliului realizata de Michelangelo la Roma in secolul al XVI-ie (10). Marea scara cate dd acces spre piara este efeciv situatd in ax. insd topogr indepararea considerabila a clad s\atimea mare i dau 0 anumita autonomie: aceasta scard este necesara pentrs a pregati si face sé se perceapi rolul si situatia parsieulard a Capitollulu) In fesural urban. Decum ajungem in plara coral este pus in opera pentra ca parcursul pieronului s& scape axei: patra alte accese se situeaza la colfur, poarta princi adevar centrala Insa searile conduc Ia ea iau nastere spre colruri. Mijlocu pietel este ocupat sldee”(statuia ecvestra a lui Mars Aurelia) si textura pardoseli ste relizata cu a azemenea forra si desicarete incr capata din now © anumita autonome fara de clade, respectind in acelasi timp poral cu axa. Accesul la poarta principal se efectuezzé prin doud scart tangensale si nu th ax. ln arhitectura secolului 20, simetria a constituit céteod: gula, dar a fost mai degraba tabu, Pentru Rietveld, Gropius gi orbusier ea nu se regaseste decit In primele opere. Pentru Mies van der Rote, Asplund si mai téreiu pentru Kaln a fost un princi csearlal al compozitie, emai ales in operele tardive. Scolile de arni- (ectura modere tncepdnd cu anii 1920 cu Baubaus-ul png in anil 1960-1970 au descurajat-o mai degraba, daca nu reprimat-0, ca a ea forms aioe , Masur ptlncipin estetic, pe cdnd valoarea sa coustructiva nu era pus la marele panou central silucarele ovale (oe! de boeuf Ia extremitaile Indoialé. Ele se cefereau, pe de o parte, la evolupia arcior plastice fatadel ita de peret de inchidere care se prelungescde-o pare si de spe de alta parte, al o tendinea de a face sa se nasea forma arhic alta, fmbogatese simetria si energia misteului dort penta a deveni o ‘ecturala plecdd de la cerinele utlitare st poetice ele loculu mai precenta captivanta. Le Corbusier, care a abandonat foarte curdndsime- degraba decde de Ia abstracia unei ordini geometrce simple, Astaoi tia c& mod de compocite n arhitectura domestic, It cunostea aparent aceleasi seoli admit cele doua forme de onganizare fard 38 aixibuse bine principle Fundamentale. © superiortare uneia sau celeilaite, dar gi fird sa expliciteze factor care crese sansele lor de reusita Pentru cel care lucreaza cu slmetra, sarcina pare mal usoard le prima vedere. Dela inceput proiectul siu pare desl de ordonat in plan, ‘m Secttme si in fatada. In acest sens, simetria este, de asemenca, o achitectura perfect pentru antreprenortlgetbin. Satisfacecapid st apro~ ‘ximatv, Dar ese prea grea de consecinte pentru constitu o solutie Ge facilitate, Pentru arhitect .ccklvbra just” ma este in cele din urns ‘mal upor de atins cu simeria decde cu abimetria. Inve simetia lu Mic cielangelo so simetrie de antreprenot nu e decdt un fir de par ct-« face totus intreaga diferent Existdoare principii care pot fl generalizate si cave ajuta fa maj buna stdpnire a simettei? Ne referim la Tessenow*, care aritafat-un ‘od foarte simplu in ce fel tensiunile din inerforal une! dspocitis st. tetrice se accentueaza sau se echlibreaza, Vorbind de difeutatea de 9 past axa’, care face pare dint constringerte neplacute deseor ‘ncercate in simetie, exprima un principiu oarecum witat (03-15 ‘Acestereguli elementare ale simernet sunt tocmnal cle care au te- bult sat shideze, poate intuit. pe Michelangelo in proiecral sr final pentru San Lorenzo sau, mat aproape de noi, pe Le Corbusier entra ferada vilei Schwob la Chaux-de-Fonds (6. 108. in aceasta din urna, Exist on af doilea aspect, pain mal complex, al simerie care Hy sb poate A analizat. Cand o figura simetrica este repeteté pentru a doua art fir ierarle, avem de-a face cu tre axe tn concuren si nu mai ‘eusim sd izolim imagines simetrica (i. 10 Gombrich spune ca .o compoaitie simetrica are nevate de speijinal ‘ui cadru Ax sau al unul alt miloc pentru @ izola forma. Orie alta "epedfe amenintcalmul, deoarece disruge axe centrala unica" tma- sinea devine confuzd si instabila. Ese exact isa cind simerile late tale se subordoneazé unui singur ax central sau cénd simetrile secundare se incalecttinzind spre axul principal, se stables 9 lerarhie omplexa care poate fi foarte coerenc, cum putem 58 constatmrelund ‘erempiul San Lorenzo. 9,18 er aoe Un al weilea aspect merta oseneala de a i mentionat. Simetra ma george ool cere sd fle pened. Pata umansa este rareort perfect siete, Diferen- tele secundare ate stmetiei nu afecteazd impresia generalé a unui ansamblu arhitectural: por chiar st- atenueze nigiitatea. 24 Echiliory asimetric 1 votbi despre concepele de figural ds do rit de coe ou 0 oarecare usunina, Intr-ad sunt Fondate pe teri red: rn observatie 5 experimentare Cu toate ci judectm cotidian obiecte ale compocitilor de diverse ipuri, ne este greu st vorbim despre echilbre ine-o maniera ormativa, Echlibrul vial au poate 1 demonstrat in mod obiectiv fu toate acestea fird a diverge enorm de la un obseevator ta altu ramdne tomusi supus apreceri Recarua, ‘Am vazut ef Ia timpul lui Vitruviu si in Anichitates la care se refer in Eval Mediu, in Renastere si pana In secolu al 19-lea nu se putea concepe ectilibral si demnitatea monumencala a arhitectuc! Fart a fi recurs Ia simereia axiala sau central picturl si sculprur, echiltbeul asimetrc este, ca intentieconstienta a proiectului arhitecrural, ana dintre prineipalele achsiit occidentale ale secolulul 20 I, 10}, Aplicatile sale de prestigiu aerioare sunt smal degraba rare In Europa; vom cita cu toate acestea gradina engle- 23, cost, tocmai compoziia sa se pare cd mu era strlina de pictura de care se servea ca mod Altfel se intampla lucrurile In Japonia unde se cultiva asimetria cclibrara de secole, ns numa! in pictur, in sculptara, in iketana(ara aranjaril forloe) sau tn arta gridinilor, cl si in area de & organiza pla- unl si de a grupa edifice, Palatal imperial Kateurs la Kyora este 0 es Formats oe reo om oa Sars dovada de secol 17 (fo. 0h Recunoscind, in acelasi timp, si importants simetiei pentru economia strucrurit de lemn, acest principia 2a fost apliat dincolo de unitates construct Regulile sublacente ale echiibrulul simetic sunt mai gre de perceput side transmis decét cele ale simetriel. Onzontala i vertiala Joacd un rol de referinta esental. Poetia noastr in picioare, susul i Josul, 6 linie oriontala sau verticala, unghiul drept Intre cele dou, le distingem Aird ezitare st suntem in masura si le discemem cele ‘mai mici deviani. Contrar evaluael proportilor, perceptia nostra fn prvinga acestor deviati .primare” este de 0 preczie comparabila cu cea a violonistulus experimentat care Ist acondeaza instrumental Pe de alta parte, Ineaga descoperre a lumii, de la sugar la adult este legata de experienta gravitarit, Prin extensie wiizam In fecere 2} princpiul asimetc al brarulu de parghie: pentru a deschide o cutie, a scoate tn cu, depiass 0 mas, 1) Orizontalitatejverticalitate si gravitatle/brat de plrghie sunt proba- bil factor fundamental care regleazdechilibral uneicompociti fa, 12 ‘in fatada, si mai ales in sectiune,principiul gravitate intervine de manera imediat, ntrucic cunoastem bine fortele atractiel cerestre pe care orice constrictie tncearca s le sfdeze. Flaxul fogelor exprimate, smise pamintului-suport de un pod de Robert Maillart sau de 9, bolt ogival,furnizeazd imaginea imediata a acunl sf reactunii pae- filer (ig. V9). Aceste tipuri de constructie evecd in noi o sigur 3 Frumusei, a Justetels ectilibralul .ageual La un nivel de astracie ‘mal rdieat percepem o stare de echlibra sau de dezechilbru in ore agrupare de obiect in plan (tabloul) sau in spat St luam exemplul ferestelor de peo fatada, Peretele, care este Into realitate constructiva penta garantarea ecilibrlu static, adop- ‘a un a dolla rol tn pereeptia noastrt; devine un fond si cadru pentra un joc de greuti si contragreutti fictive (deschiderie) incre care exis- 1 teasiun care tebuiesccchlibrate. Principal otzontale, al vertical, st al gravitate, sunt atte de profund ancorate in nol, inet continu sé actioneze. Este ceea ce -aincitat pe Paul Klee s2 vorbeasca despre cchlibralasimetsic (5 1 Echilbru perturbat Echiibrurestailit Masurie Greutate carecter: ‘Rudolf Amfeim analizeaza acest fenomen sub termenul de balance” ‘nlucrarea sa Art and Visual Percepion!®. Nu exist deloe luca recente care si f aprofundat mai mult cunoasterea fenomenelor de echilibra vizul. Seva proceda, cel putin pentru moment, prin tncera 9 ator cunoasterea cacorva principit poate towusi accelera acest demers, Prezentim un exemplu anaizand o farada de ranstormat, pentrs a arita ‘modu! in care anumite interven pot restabillechilibral ig, Fenomencle de echilibea actioneaea si cénd este vorba de un plan orizonta sau de spatiu. Obiectele dispuse cu gra pe 0 masé, natura ‘moar a pictorulu sau cladirile ia ural une! pet, itrein relat de fensiune ecilbrate sau dezechillbrate analoage cu cele pe care tocmai je-am schiat. Dpusul echilibrulsi mu este dinamsicul el deeechilibrl,imstabitl resigurul, tuburatul. Casele lui Frank Lloyd Wright nu sunt ldezechilbeate, inst accentueaza dns de access drei principale ale loeului, Dezechilibral se produce peste cot unde distantele intre fortele care actioneazd nu au putut & stapinite la Justa lor valoare prin jocul .contragreutaion” adecvate respective; sf ne amintim de imaginea braqului de parghie. a9 zy seme tad de cule si precizeaza ca dinaintea fagadel tebuie s4 se amenajeze 0 para spatioasa si demna. Pen spatiul fe asemene 94 anumite cladiri-obiecte sacre ale Romei doar fatada frontala joaca acest rol de obiect-anuntiater al unei pretungiei a public spre interior, pe cand celelalte te laturi sunt inecate In tesutul general. Avem de a face cu 9 fayadd-abiect. Se observa cA in cuda sumeorarilrezultate din densitatea urban, E fesurul cedeazd, chiar dac8 numa foarte usar, o largive a spatula public th fata cladirilor sau faradelor-obiect. In cele doud exemple citate. Zirich si Roma, obiectul urban este legat deo idee: templu! de cult poarta de putere, Ginténa de ideea de locde schimb al noutailor si basmelor. Aceste ide depasese Functiunea primard a obiectulu si subintind 0 rade sub forma de alegorie, care exprimd o mare realitate a vieti colective. Conaitile prelabile ale ‘momumentului sunt indeplinice ntr-un anume sens, cea, muzeul, gara sau ehiar banca au capatat in secolul 20 0 important colectiva care se subsite celei a institutilor taditionale. Cladirea tinde $4 devina simbolul instituted pe care o adaposteste. Banca de Stat din Freiburg, a lui Mario Botta ‘ig 1) llustreazs o aricularie inte objects fesuty mu inereaga bancd este cea ratata ca obiect sau ca monument, ci numal compl in lung ce da spre pata gari, pe cand cele das api spre Sulevand accept folul de urzeald a tesutului urban. Acest exemplu marchea2s naste tei nol sensbitas im arvinga locului si orasului ca tesut Daca acest sediu principal al bancit arf fost constrit In an 1960 pe acelas sit probabil tntreaga cladire arf fost trataté ca abject. Incrucdt caracteral monumental al acestor edifcl este legat dees de permanent tentata dea ne rporta la modurile conventionale fe mare. Ne servim deci de codurie tecurului,ceea ce il face pe Peter Eisenman sé spund ca ,..monumentul a fest eletic incepdnd din secolul 21 XVE-ea"®., Se explicd asfelrezistenta fenace a marlor insti publice in privinta adoptaritlimbajul moderniagi. Concursul pentru Societatea Natunilor din 1929, cAsigat de Le Corbusier, inst relizat ae allt arhitect n cea mat pura tradite eclectia,ilustreaza adecvat aceasta luptd intre moderni si vechi legata de ceca ce .convine” Dela frm la ag 0 problemd fundamentala a urbanismulul secoluli 20 este cea de 4 fl condus fa 0 multiplicare a obiectelor si Ia abandonul fesuturloe. Sunt prea numeroase cladirle care se prezinté ca .obecte’ indifere ta rolul public sa ierarle pe care Il Joacd in valoile societati noaste, Motivele pot multiple: legiigieniste, valoare publictars, vanitate profesionala etc. ~ insd nu pot indica in nict un fel eile vitorului (9,120, Cladinle-obiectesi-au pierdut astel prin muliplcare valoarea de exceptie. in zilele noastre reglementarile urbanistice si modul de prodtctie repetitiv cours statue de object cladinlor al edror contiaut si semifleagie sunt de domeniul cotianuls. Aceste clade sunt repetate ‘ce part adaptatestulu, ci ca modele repraduse identie sas aproape identic: pein aceasta au picaeuit clteodata migcanle de arhitectard moderna, neglijand Invatamintele fesutulul urban istorc. Bernard Huet siva marcat epoca cu Arhitectura contra oraguiai in 1986, incomtestabil nul dintre textelecitice cele mai clarvazstoare despre problemele abordate mai sus. Concluzioneaza spundad econcilierea orasului si arhitecturiidepinde In primul rand de Capacitarea noastrd de a imagina wn nox protect pentru oras ale carat instrumente adecvare raman de descoperit. Nu este vorba Tn nicl un Jel de revenirea la planul de urbanism si genul de reglementare care "une ined in vigoare gi care garaneaed perenstatea uni model pe care rrebuie sd-l depasin, Este necesar sd regandio rermenti unui eprotect vrhans care se serves de instrumente de mediere intre arhitecrurd 51 ras si care, sprijinindu-se pe conventille urbane, favorizeazd un contert plecdnd de (a care arhitectura 24 poatd s product deplitul sau efect de diferent. Acest provect urban ar trebui de asemenea si ne permitd sa reianoddm cu ideea de proiect permanent, a tru forma de plecare este mai degraba sugeratd decd? desenata, si care se realizeazé in durata lungé in jurul unor evident cultura." [yea de asemenea strategia {ul Colin Rowe la sFrsituleapiolului 2). Este evident 4 exist aict loc de cercetare pentru mai mult de o teza de octorat, Poztia critic a lul Huet, coperind perfect vedertle noaste 96 reproducem versiunea integrals a acestui text in Anexa 2 a prezentel Tesut sau obiect? Problema se pune pentru osicare proiect de acitecturd s alegerea unui réspuns mu poate ft abitrars. Considerind Secare noua cladire ca o transformare partial a oragulul deizia fa 0 imensiune etica tn privinta formei,itorei si vet oragul st situlu Aceastd ultimd alegere cere o intelegere deosebit de aprofurdati a contextului. Pe de alta parte, achitectul, cand Ta sfisit primeste un, ‘mandat, sau clentul care poate construteste opera unicé a vet sale. au fiecare tendinta de a face 0 demonstrate pe care 0 vor exceptional Totusi, nu ne putem construi orasele pornind de la o colectie de demonstrat ~ arf tn oarecare masura ca scum am constral 0 casi poring dela esantioznele multiple acumulate in birourile noastre de ‘bltecurs, Sa udm deci tn considerae sia si program ss Ineercim si aflam daca dorese si deving obiect sau fesut de cele mai multe or vor ffesur, fined obiecil, monumental potential, nu are valoaredecat ein rate st prin sensul sau pentra colectviate.Faptul de a ae ocupa fle un ochi al fesutului urban nu reduce ex nimie nobletea sarcini si ‘porunitatesinventiel sau creatvitait fa 2 fe deck st capa rrr au fost deja abordate eibuie Ia percepia Fondul ni este neutn ae de echilibra 5 ten = Templul cilind ambiguitae cilindrulu is stabileste 88 ware duc ceperes. nul ansamblu indiso Comporitia obiectului CLidirile sunt asamblajul voluminos al unui mare numér de clemente ‘Acestea sunt reunite in unitti mai mar care, la rdndul lor, moduleaza apo compozita, maniera de a sublinia sau de a sterge racordurile inte lemente dé nastere unor caracterstciestetice foarte diferite In lini mart sm doua moduri de compozitie a oblectulu: artcularia sau Ine paul sale rile ttre pars si intreg, Intrucdt cladirea este 6 structurs ‘Anumite epoct istorice aii favorizat artiulatia, Grecieiclasce,altele ~ mai rare ~ continuitarea ~ ca unele abordar} .parametrie” contemporane. Arta constr gotice este probabil cea care a reusit sd imbine cel mai bine cele dou, modur, Fasciculele de colonete, capitelurile modeste si nervurile givelor corespund bine unut Limba) artculat. In acelasi timp exists 0 asemenca dinamicé inte elansarea coloanelor 51 prelungirea lor in nervur si boll, incit continu autonomiei parton In cu total alt mod, interior une bisericibaroce, se bazeaza si el pe dubiul jor al articulatiel si continuitai, Curbele st contracurbele, Pilate icoloanele angajae,nsele sind se insite t registrl coutinultit. Artculatia este unica; este rezervatd une cuptristrategice a sensulul:Inlnivea ine peretitapartndnd pamantuls i plafoanele boli si cupolete simbotizand cera Pentru clarificarea acestor dowd conrinuigi, este ud st ne forme! globale primeaza asupra ale articulatiel si fern la exemple fara echivoe 100 101 Artal Continuitate Continultatea 9.125, 91, 92,99, 98) au -fuziunea” Inte elemente diminueaza sutonomia partilor. Ea fae trimitere [a elemental mat mare intregime. Continultatea Inlocuieste auronomia telativa rogresiva a volumelor: form tate dupa asemsnarea ule a nit saula obiect, 4 elementelor printr-o transform: naltante d de aii un potential de se corpulil omenese, Ele fac apel la simul rca. Fiec continue ii sugereaza urmazea. Obiectal ne apace abunc ca furmar dinero bucat ‘azul marllor panze de beton armat. De cele mai multe ort realitsten ca a; in stele veruaculare te, de exempl, ale Celadelor 0 tmbraca ster articulagile inte elemente st ea de rencuila este cen care atenueard sat. 8 continutatea volumelor, Contururlor si suprafefelor:ajungerea la aceasté continuitate fine de multe oct de performanta tehnics. Registrul continultati ae desig avantajul de asustine coerenta obiectelor si sculptrit au recurs deseort iach, alegind, fn acelai timp, arc strategie. Cladirea contemporana ba2ata pe acest principiu se face mal grew acceptat. Exemplele prezentate sunt insolite Fg. 122. Mots coltural:obisnuiti de secole cu rationalitatea constructiv 3 intelectaala ‘ orasului facut din clade arieulat, ae este grew 8 nit imaginam din luc Baifieile contiputi se inseeaza in el ca abiece strani, constractva este mat compozita deci apa Obiectul: fete, colturi, raporturi cu pamantul si cerul soate f inconjurata si cd, din aceasta cauz4,traamentl fatad oltuilot al ladlnini sale cu softs) al terminate un rol primontil in marcarea identi sale formale. Conc; aniculatie sl consinuttae se apica si aii, Cele patmu tipurt de sun element de cot parcculr ta cell, prin colt 1 care se rezuma lao linies colful rota ~ isi vegasese sa. Din considerente de claritate i respingeior pe care un obiect | In dinamice atracilo asupra vecinataior, exist un caz ce prezintéo importanta capital pentrs arhitect:relailecu gravitatia si mal ales cx soll a sirup ce tla lateraleintze obiecte benef berate de interprevare, de indifevengé chiar, tnt se ineluctabla, Ea semnifica fapnal cd ac ‘oi pe pimant, deasate de cer Cu toate acestea nu exista un singur raportposiil. Un edificiy po de 0 oareeare sda impresa ca tisneste” in sol, cA se infige” in sl, cd este .agezat esol” sau cd .planeaza deasupra solulul” Cum sa realizdm una sau ala dimer aceste expres? Articulata positiva: coltul in relief, soclu, coronament Colfal accentuat sau in relief este privilegiat acest loc geomet, Pletrele unghislaze sunt, de ex use deseori in evidenta. Ele mu sunt doar repere 3! st ul lor subliniazd, in acelasi leilate: pietrele unghiatar pretiosi ai constructiels tata capatul nei feye si incepurul celor dowd fajade, Ble informeaza tn privines grosimii ‘an cad lateral flectresfatade. Aces Fu cladirile object de-a lungul idarie, judd w fost ullizat constructilor 6 forma smu pilastr angajat, a unui bosaj mai ingrit spre cot sau a une: simple decoratt in tencuiala. fn coat acest cazurilmportant cota sf chiar .desenata Articulasa prin raport cu pamfneul-supor x ajutoral unui socks onsflaceste IntAlnirea une este un al doilea principiu construct de forma geometrica cu neregulartatea solului si tntr-0 nebroasi Un element intermedia de ldirea se inrddacineszé rare stabltateereeaz4 o asia penta claire, ing-un loc anume: au mai poate fi deplasta ca un paar pe mass, Dia acest mony soclut Parthenoaulus trebwie s8 apartind mai degrab pimantului-suport deci cladini; pe de alta parte, trebuie sa primeasc sl sd pregatease cl: dependent: unul referitor la obiectl susiaut care Soclul are intotdeauna un dublu raport de uie si fe specific 106 si preci in compunesea sa, scellatreFeritoe la intalnirea cu pamantal [mportanta soclulul ca element intermediar este recunoscuta cu fe seulptori, Dintre artists secolulul 20 Brae cea inal mare gif proiecului soci, A fu din et un entra el Soc apartine novi seulpeut, (a doua metoda const degraba de bara, ladicl insest ingloband tntreg parteral sau baza in articulate cu solul. in Biserica Am Steinhoff. 136, Oo Wagner rela o tema care circulé din Renastere, desemnand a ustic al paramentulal reamistind rugozitatea ‘ament, cla Palatul Rucellai a lat Albert, incaperile mal aobile nefiind un jer a le primi. pamantulu si stancl. fa cazul in car Otto Wagner mipe regula deplasind cx soclul si nivelul acestul plano nobile ela forms soe Exemplele alese ar putea st conduca la concluzia eronata ca soclul sau baza sunt neaparat elemente de anvergurd. Nu este cazul ‘daca vorba deo cladire simpla,recunoasterea intlnini cu pamantal poate fun prof! modest sau amenajarea mal precist a unci fii de teren. Anumitiarhiteci acorda putind important acestel cl ‘cu pimantul mama (Gehry, Koolhaas ete). Cand aleg $i subst si fragile, Coronament ra de apeeciere constructva il ia revanga izat printr-o eornisa si un acopers trateaza elicata intainire tntre apele pluviale ale acoperisului si fefele 51 eschiderle vericale de proteat. El apartine in general clad sia ‘eral, evitind aste! o ambiguitate vizuala de pretungire vertical. In functie de importante cladisl aceasta terminatie superioara poate Ingloba ultimal etaj in totalitate, Exista cazuri exceptionale unde cexteasia spre infinitalcerulué devine simbolul chutt, Flesaelicolala de pe Sant- Ivo-della-Sapienta a lal Borroming este un excelent exempla Combinarea exigentelor de intlnire cu solul sia terminatie superioare a cladrilor I-a condus pe Palladio la faimoasa diviziune ‘riparia a vilelor sale rurale. Soclul rustic adapostind sevice, ea principal cu Incdperile nobile si coronamentul cu dormitoareie: ucltatea, forma si constructia se unese intr-un concept arhitectural “Artculatia negativa: coltulintrand Coltul plasat in retragere este 0 metoda de accen Felor separindicle net una de ata. Ele se peezint atu ca elemente rai mult sau mal pusin autonome, Imporcanra reeragecti este indicele cate l4S8 58 Se ghicessca grosimea sau adancimea loculbil a fa io. 140. Aceast inversare a unghiulul spre interior este deja practicata in Renastere, cd do plastri angajai formeaza coll far a-l imbrica Fiecarepllastra apartine wnel singure fajade, dar idees de pilestra terminal 0 intrece pe ces de colt negativ. In reaitate, arieulares colfalui prin ,absenja” poate f consideraté ca o invent a secolulut 20. a este legata, probabil, de doua fenomene: in primul rind, fateda devenitd neportanta a pierdut din grosimea el materiala; grosimea aparenta devine atunel 9 chestune de Mies van der Rohe face ‘onstrucia expresiva pe cind Kalan o supune unl volate programatice. Inal dolla rand, cauarleplastice inspirete de ara moderna introduc principia deza ifulul tn favoarea uneiextinderi virzuale a Fatadelor peste limitele lr ceale. Casa Frigeio a lui Giuseppe Terragat fa Como cu decrosurile sale, usoara avansare a balcoanelor de pe cealalta fatada si loggie si marchi2a ca terminatie superioara parrinand deca ste Fara Indoiala unl dine forme de dezarticulare ince ‘mai stalucice exemple ale acest colt si comnisa™ Garches anal Transp ti). Ua alt exemplu este cel al Vlei Stein la xa malestrie de Colin Rowe si Robert Sultzky ia Furiunea fetelor fnflexiunea graduala a unui perete In plan sau In secune provoaea fuslunea fejelor obiectulul, Sfera este imaginea cea mai denst a fenomenului. Um ungai obtuz sau rotunjit, chiar cont fnvelopantel fra schimbarea texturi fajadeloy, fara aiculacie Spargere, evocd «masivitatea”™. Lumina modeleaza aceste abiecte print-o umbra uniform creseatoare car Penta a nglege acest fenomen, ange ua din Vézelay. Picle sale importante formate din Tascicule de coloane fngajate articulate prin multiplele lor ini de umbe s umins ia par mai masive decitcoloancle rotunde ale hemiciculul interior totus cu fault nat subi (6. 197 Ccapela ce tine de biserica Man an exempha demasvitate a unei cladiri-obiec. Abseata unghiulu confer in ial o mai mare greutateoptica” decitbiseriitinsesi; aceasta impresie de ‘rash ese Inca spoita de Inclnasia peredor opust unl etre alta, cees ce provoacd un sentiment de extrema stabilitate si de inradacinare in pamnrul profund. Corpul aeste cladir capt astfel greutatea sténeii rsare din paint [ig Tema contiauitatiintre pAméntul-supore si obiect se gaseste in aumeroase casele si burguri medieval. Agatat de stine#, construitl 3 prezintdastfel ca excrescentacristalizaté a roc Deoarece au vom revert ulterior asupra problemelor de masivitate sau de wgurdtat a ei colfunlor st desc sini La Tourette ex lor, s deschldem ale o parante. Tratamen lderilor (usi ferestre tous in secolul 20 simplitatea volummulu! au este doar erijata ca virtute a eee Soot carer de semenc, nut mod de ona neem j permite suprimare ols portal fede Dia moment a faada na ma este deci oamveopa -perete-corna de exempla tng 3 corega au ma neces ene temieacuae escape uur mantou" pact ce porate mod de a construi va influenta aspectal vitoarelor adi; ambalajul” luce spre colnu tansant sau spre continuitate,articuatia-devenins 2x sau o operatiune Fara fundament cons Colrul ransant a ntlnies pretelu cu soll da inpesia ct clirea -Fisere‘din sol sau cl se clnflge" In sol (fg. a0. Aceasta penecrare In mint poste devenio tema de compoaitie, mai ales cind ees femergente sugereazi elementele ascunse ca In sculpturagigantull de P. Selmoni fg. 48. Pe straile Amsterdamului sau la Dei, din conta caramid ator, leaga soll si fatadele, aceast stutie aver impresia solu se plaza” pentru a devent pert in timp ce volumal cladiril nu pare s& se prelungeasca sub paint De utlizata ea materia! uni nel, efeetiv nu exists subse ne : 13 seats lity De la obiect la spatiu Spatialitatea obiectelor ei” O sculprura sau o clade iolaté cadiaza definind un cimp trai mult sau mai putin precis lor. A patrande in cAmpul de in obelse fk .apropriaza” un spat radiocoacentsc important ca dimensisn, Se ec nei pits, dar piata de ce dimensiun:? Amn rea ca, in cazul in care acest monolit ar bascule, s4 au ating claire din Jur; raza plerel ar rebui deci sa Be gala cu inaliea obeliscu 1 radiate radioconcenttca simiart emend dela un obiect ind Baptisteriul Catedralei din Pisa cefusa si fle atins de o alta claire empiettol lus Bramante este watemaitat” in curtea dela San degajare; dacd este minima poate s4 creeze rensiunes doris in ‘biect panctial si concen ce mai multe axe de siete echvalente (pata, octogon, mie apriric radia spatiale fe valoareegila in diferite direct car ca un far. Situile si programele egraba excep, rezervatetemplelor 8 paviloanclor unice in situate jominanta ln relitateastmetria situllor urbane si rua ° ale efecelor spatiale. Larurle, dreapta si stanga, sunt de multe ori de naturd similar’ ins penteu part din fata (de exemplu, spre stad siderabil in comparatie eu celelalte fee. Aceta nu este un mot ddaorita caruia s4 trebuiascé <8 dam la o parte din vocabularal I De eos oe tn orasele noaste, parceiele sunt mal degraba rectangulare lavara mick dinspre strada este cea cdreia i ceria un fol mae antropomorta este cladir lui public prin radiatia sa. Semi enta, fatada, fata, fara omeneasca - fata scurt frontalitates. Direcia si intensitatea acestet radion spusd edificiului au fost deosebit de bine intelese st ‘aluate de anumiti arhitect! ai Renasterti si Baracului italian, ce cp ‘xemplu, le Vigevano, Arhitectitbaroeului compl 8 Piezzei Dueale printro ° ‘interior al biserict pentru a gestiona mal bine 4 reuseascd, aceasta fad nu st teme 38 debocdeze peste istlaotance biseriitpropriu-aise ig 122 gi Radiata” unui monument, unei clidit sau a une fatadecobiect imativ.O metoda pe care arlteculoutlizeaad aneort ra amploarea acestel radiant Astiel desenul dalajului Piet Capitoliulul la Roma catuit amplasate in centr fa. 1s a jatia fatadei se structureaza prin etape Fira sa se piarda in infinit; ee mat conceals un prfalocice Ghccal menace pela situate dupa obieet. O sculpura de Henry Moore tistrears Relat intre obiecte Dbjectele sunt rareor:izlate; se gasesc in companta altor volume limite. Spatial se aaste din relatile tare aceste alemente ‘Si reluimm metafora radiate: Geometria st organizarea Rect Smoviescoodonaes”obiect confer’ acestei radiatio directie si o amplirudine. Diectia este Grimurleoraeina'st eb ingeomenta volumul sin modulare feflor sale: amplitudes ste o chestiune de apreciere, Cand mai multe obiecte sunt grupate, ccmpurle de iradiere se suprapun; aceast suprapunere creeazi un chimp regultant care ar putea da o noua figuea recognoscibila sau ar putea conduce lao structura dezordonata si conflictuala, Seria de stheme rps) hustreazé cum puter manipula ceva volume astelincit sume lors Be mai mult decito simpla adunare si modul in care pot ajutate ‘i Tormeze o unitate cind sunt dispuse In ordine dispersatd Interactiunea spatialé a obiectelor, pe care am incercat si 0 demonstrim cu aceasta sere de scheme simple, se cegasest peste cot la realitate Ashitectura orasulul ne-a last mareor exemplaredintre care tnele sunt subtile si rafinate,altele grandioase 51 nobile, ca Plats San Marco la Venetia sf altele mai umile. Sa examinam Plata San Marco Vn Se rerultatul unei concepii nice. Faprul are prea puting importanta, 0 s-0 discutim asa cum se prezinta az. Este una dinte dispocitile de plats cele mai difiile st cl mal purin susceptible de a reusi. Este fa forma de .L" ceea ce prezintdinconveniental e3, de pe fecare brat ‘eosth 0 pare sscunss in ps unul diate brae ate deschis spre aguna. ert pe pn er or ceca cei slabeste [a prima vedere definirea. La baza forme sale sunt oud cladir-obiect, Biserica San Marco si Palatul Dogilor:celelalte autonomic si anunfénd totodatd iviea celulalt. Vazut dinspre vest, acum sant definite de .tivul” unui tesut care recunoaste evenimentl ascunde Palatul Dogilor lasind, in acelasi mp. sa se ghiceased particular a pietel ‘continuitates. Confirma intersect clor doua braredefinind-o mal car Datonta introdueerlt trl oblecte suplimentare - companilul ca paris al bisersi;rolul celor doua coloane de capat viral si portal | oud coloane libere ~ si poitiei avansate a bisercl, para ta "Is al pier! inainte de deschidereachelului spre laguna est capital. Davorita gaseste solutia feriitd. Campanitul ese implantat la pliul interior el acestor tri clemete pita si gsestesolutia sau aproape c4i-o gaseste L-aluis ariculeaza cele doua direct dnd flecarai brat 0 oarecare Subzista problema pliuiul exterior al .L"-ulut ‘capata prin forra 122 423 De Ia forms se Tucrurllor © mare important si care trebuierecunoscut ite-un fel sau altul; poztia avansata a Biseicli San Marco 3 detasarea sa din latura “Li, Ged loc amenajarit mic pepe de aces la nord - 0 atiulayie negaciv ~ este cea care rezolva acest Daca revenim acum la radiate” descoperim c4 cea a clad object principal, biserica, este continuta de o pista adanc, Palatal Dogilor care da spre un brat al piel, comparativ mal Ingust, prezinta un tratament de fatada foarte lis, producind o radiatie deus, inst refinuta si paralelé cu cladizea mat degraba decét perpendiculars, Faptul cd exista un cuplu de coloane este determinant, Dacé n-ar fost deedt una ea ar exercita o iradiere radinconcentrit, pe cin in ‘numar de doua, ele i] vad efectele asociate, definind un cdmp de actiune dominant intr ele. Campanilul, vertical si i2olat, produce 0 lradiere mai degraba radioconcentica ccea ce corespunde bine rolului sau de rotula. Oa dova lectur a articulatel acestl plete se poate face prin sub-spatile eare sunt amorsate prin mac, isinde 9 intrande; ‘exist pus locurl atat de complexe care si fle att de echilibrate si. unde flecare obiect si lecare limita s4gaseasea cu 0 asemtenea adeevare locul care i convine, Arbitectul poate anticipa emotla unui parcurs plasind corect obiectele radiante si limitele. Mésurand amploarea sl raportul intre srecerilegoale”soblectele radiantesemniicative, euest si orchestreze 0 succesiune de focalizari care evits, in acelagi timp, pliciseala i suprasaturatia. Analizind Pavilionul de la Barcelona al lu Mies van der Rohe (ss 62), Arakelm demonstres2a felul in eare abiectal modiict Ingelegerea unui spat complex si dina 124 f £ _-Seulptura femetigoae, in marime natural singura figur organicd «eli formare din planuri rctangulare, este plasara in-m wnght ae altel arf treeut neobservat. Este agezatd intr patio intr-ur mie bazin care este viibil prin pereele strat al mariui sparu interior, s se detaseaza de pere 1 fiondlul. Bazin de sculpeur este accesbil prner-un coridr ingust tare, rd asta, af dus la un colt go fra sens fra miez. Atribuind ta ascent particular acesrui unghi extrem, Mes Subliniazd organizarea paernicrectongularé a intreguia ‘Acest exemplu aratd nu mumai cd medial determind amplasarca obigerlu, dar ca invers,obiecultransformd si el medial. Baza geometric a pavilionuls este un deeptungh, Fgura intrinsee simeticd. Mies reugeste sa dejoace figura de baz3 prin mai multe dreprunghiurl decalate st suprapuse, provocdnd o dinamicd de tensiuni si compresunt spatiale. Ambiguitateafascinanta ese astfelsustinuca de asimetis 61 exeentricitatea obieculuice- mai radiant, Ce 125 De a obec I spatia interora imiteor ceal dupa imagin a negli t int tn primal patil arhivectural est an w un loc de tal nul are neva Pietura, iii ee edacerea qumal la caracter Ed funea de spatiu definit printr-o de cele mal multe ont acestel im na diate immpotriva, De a forma aloe Vechile tratate de ashitecnura vorbeserareori despre spat fnte-p rmaniera direct. Teorile lor geivesc mai degraba elemenrele Fizice ale edificulu st morale fomet lor, dest gol pe care i delimiteaza Discursul asupra spatilul nu se dezvoita deca a tnceputul secolului al X1%lea eu Dlozoful german FW.J. Sehelling™ in Philosophie der Kunst. [a amploare spre sfarsitul secolului cu Istorie\ ca Riegl Wolfflin, Schmarsow. August Schmarsow insista In introducerea lucrarit Sale Barock und Rokoko asupra prioritarii spaziuli in ahtectura:... Oma concepe in primul rind spatiul caret nconjoara slo obiectele fizice care sunt suport al semmifcates simbolice. Toate acestedispoziti static sau mecanice, ca si materializarea anvelopes spatiale na sunt decat mijloace pentru realizerea unel idei vag presimtite sou clar imaginate in creaa arhitecrurala..Arhirectura este ears arunel cd proseceul spatulul primeazé in mod net asupra proiectului obiecrulut.Vainta spariald este sufletul viu al creafiei larhitecrurale™®. ‘Seco XX este cel care a dezvottat el mai mult arhitecura ca an non figurativa. Nole ehnici de constructe au permis imaginarea unui spat arhiecrural care se caracterizeaz prin celatile sale fuide cu alte spat. Moholy Nagy merge pina laa spune ,compoziia spafiala au este In primul rind o chestiune de materiale!” ‘Sd ludm incéo dat scara ca exemplu; putem vorbi de scar Int-o rampa, de scard elicoidala, de seara dreapta, de sera din beton, de scart de lemn si nimic au este spus incd despre spatiul care o Iasoteste. Nu ‘mai e cagulatunci cand o desenara. Crochiunle preiuate de la Jacques Favre sunt revelatoare: de gape ori access cara ()..i torus de sapte fori diferita grarie manipulaci limitelor spatiale care @ inchid, care 0 Cdegajeazt sau care o insoyesc (ig. st. Ari putea face 0 demonstrate la fel de convingatoar, lund fereastra, usa sau celta intre daus spat Intrioace pe acelas nivel Elemente de definire spatiala Spatiul ahitectural se nate din reatia Inte oblecte sau tate borne sh planur care nu au prin ele-insele carater de obiect, dar care definssc Hime, Acese mice pot mai mul sau mai pura explicit, pot sa constitue suprafete continue formant oftontiera fara interupere, sau Aimpotriva, st construe doar citeva rere (de exempla patra coloane) rare care observatorul stablest relat ce ii permit interprearea une limite virwale Arhitecrl ste cd toate punctele supraferelor limita joacs acess rol, Marginilesuprafeelor izolate si intersect a doud sau mai multe plane limit (unghiue incrinde saw iesinde) constitalereperepxtmordile pentru orientare si intelegere Tm AT ? hae ly eer ‘Un spatiueuble, de exemplu, este limitardesase plane, Fara a avea nevoie sa Inregisteze detail, ochiul se serveste de tachi si unghiurt pent 2 Inelege natura spatulul Existenfa materala a acestor plane fu esteindispensabila, .Erodand” acest plane pentra a ru mai 1asa deci repereleesentale(muchiile si eolqurlle} sau reducdn incl aceste limite la margin! si borne, continwém sa distingem un

    You might also like