| CALEIDOSCOP ‘AUDIO [== ALBATROSCUVINT INAINTH | Seopul acestei tucrdrt este de w ofert tineriloy ametori dle consiructtt electronice o suitd de montaje audio, mar des wiilizate in practica, fard preientia de a epuiza tema. Presentind wnvele din montajele folosite de tehnica audin | aciudldé, acestea fac legatura inire sobutiile considerate oplime teri cu cele de azi, d tolodatt sd se intrenads | directiile de miine, evolutia spunindi-3t tetdeauna wlri- aul cuvint, Moniajele cupraise in volun wu fost selectionate per- tru a fi cit mai aceesibile amatorilor, reeonsiderind unele | scheme devenite clasice, dar si aducind, prin comparoyio, Unele conceptii moderne, apirute recent tm cimpul de | Preocupare wl speciatistilor, Munca de redhicare practica | “% schemelor prezentate va fe usuratd datoriia faptaibut va i prealabil montajele aw fost testate in Tints mari de va- | tort ale pieselor gi aw fost Iwate in considerare numai | anumite montaje care pot fi realizate fard difiewltati | inutile, fard valori de piese greu de gasit, fard mgenioziati care mu isi an rostul, Consiructorut amatoyr trebuie si acorde insé atentie bia ta piesele folosite. Nereusita wor monlaje sou rmantele stabe nu pot produce bucuril, chiar dock 2 spune ca si din esecurt se invata ceva, De aceea, pie- sele care s¢ folosese la montajele tranzistorizate trebute & aoe Se j prezinte parametri de malid calitate. f Piesa cea mei pufin fiabila este capacitorul, sub orice » forma, mai ates electrolitic. De aceeu, tehnica aetuetd i {contd si-l elimine, ew pretul complicarit montajelor, Cu rezisioarele, aparent nu ar exista probleme. Si totust, per- try dmators vor fr totdeauna dificultati legate de piescle | necesare montajuhu, eare fie au capetele prea seume ‘se incing de la ciocanul de lipit schimbindu-si parametrn, | fie se titrerup, Coa mat tipted atic este atenet ciid se, folosese piese recuperate din aparate de radio sau teleot- zoure vechi, cire, cileodald, pot duce la distragercu Unor plese mat valorodse, @ unor traneistoare, “iteodait im se~ vie. Astfel, eapactioarele imnsuficient ficate pot avea curenti de fugi de valoare mare, iar rezistoarele si-au mo- dificat valorile. De aceca, la montaje se vor preferd plese not, verificate, Piesele recuperate trebuie folosite ‘mimut sub rezerva lipsei de plese noi st mumat diipa o seviodsa exominare a lor ta puntea RLC sau, m lips, cu wn ohme metre de precizie. Lipirea pieselor in montaj se va face cu un ciocan de lipit, eu corp si vinf ett mat mic, foarte bine incints, pre ferabil.avindlo putere dé 25—b0 W, Tranzistoarele se vor liph wittimele im montaj, iar piciorugele lor vor fi — pe cit posibil — fimile cu ajuitorul unui clegte saw ‘pense, care absoarbe cildura ie momentul Uipirit. Strma folosita pentru coneaiunt ¢ bine sd fie aranjaid conform wnt cmu- mit cod de wtilizore. Astfel, pentru intrare se va folost culoarea gélbend, pentrn tesire alb, Masa se va asigura eu Cconerxiune neizolata sail cu warnis-negru saw marom. Plusul wa fi mareat de culor? aprinse —rosu saw porto- calint. Pentru minusit surset de alimentare se va folost conductor tzolat cx trest de culodite dlbastra saw verde. In-aeest fel sint mui ugor de urniinit: conexiunite duntre di- verse blocuri. In ucelasl scop se recomandé, $d se gdiseasca lov tn caséeta orictrel constructs pentru schema de prin- cipit $i de conemiunt a montajllui respectiv, penimt 0 eventualé usoand depanare, Ten volum au fost cuprinse sto serie de montaje eu Cire cuite integrate, O prexentare minufioasa o circuitelor im- legrate si a avantajelor pe care ele le adue constructiilor modeme electronice ist podte gést locul numat iv earth spectatizite, Totusi, ex scopul de a eunoaste in lenin mart cave stint avantajele si limilérile athise de cirenttele inte- grate in constructiile de amdtor, e necesar si se adued si aici Chteva prectzirt care trebute sd ‘fie ludte mM seama inwinte dea cborda montaje cu aceste circuite. Tn tint) mari, cirenitele “integrate pot fi imparfite tw doud categortt total difertie. Céle care se folosesc in teh= nica de culeul au denumirea de circuite digitale saw le+ gice, tar cele care se folosesc pentru aplicafit in radio gh telewiziune sint denumite liniare. = colectia cristal > ' wees Circuitele integrate liniare cunose a rdspinidire din ce “th ce mat mare, Stabilitatea tn timp si tejtinatatea lor le “fac preferate montajelor clasice ct. plese disc*ote, Tro= dustria produce deocamdata amplificatoae diferentiale, amplificatoare operafionale, amplificatoare mudiy — i= cluzind si etajul final de putere —, wmplificatoare diverse de radiofreeventa sau freeventa intermediard, detecioure, diseriminatoare si decodoare stereo, circwite de mitomea- tizave cu sensori $i multe aliele. Eaisia deja a mare va- rieiate de asemenea montaje, tar tehnologizle folosite, in fiecare zt aduc not realizdri. Din punct de vedere. a performantelor, ctrcuitele in- fegrate actuale depagese pe cele ale cirewitelor chivd= lente cw tranzisioare discrete, avantajul indiscutabil find dimensiunile deosebtt de mic. Evident, intructh tehniea actidld nu permite Introdiicerea unor plese im interiorul clreutiulud integral, cum ar fi bobine, transformatoare, capacitoure si rezistoare de valort muri, aceste piese se monteazd tm afara civcuitulut integrat, find coneciate prin tehnica cirewitulurimprimat, Civeuttcle integrate, indiferent de felul dim sint capsulate, pot ji montate fie direct prin lipire eu cositor pe placa de montaj perforaté saw de cdblaj tmprimuat, fle preferabil printr-un soche special, care evita inedlzirea ewageratd a subsiratulut de ta ciocanul de lipit, Acesta, cum s-a mentionat mai sus, trebiiie sd fie de putere mied (circa 20 W), dar este preferabil sd fie te jousi. tensiune (6 24 V), dlimentat prin transformator. Lsie acceptabil si un ciocan de Vpit tip pistol. Ewcesut de caldurd poute distruge circuitul micgrat. Conexiuinile trebuie st fie cit mal scurte, pentru reducerea cuplajelon prin cupa- chate sau inductie parazite, ultfel montajul poute abra an oscilufie sau se poate bloca, Se recomandd plasdrea unt capacitor fix de 0,05... 0,1 microfarazt cit mat aproupe de circuttel integrat, intre bornele de alimentare Cu lensiune. Lucrarea se adreseazé tuiuror tinerilor constructori electronisti care doresc st realizeze montaje interesante gh in acelagi timp utile I cole mar diverse sonorizin.,as in nivel suficient pentru a excita cu maximum de ef citate amplificatortul final, De multe ori, in constructia preamplificatorului se includ diverse filtre de corectie fixA a curbei de raspuns, corectoare de ton cu veglaj va- riabil, sisteme de comutare a surselor cu egalizavea nive~ lului sau mixere, cu ajutoral cirora pot fi amestecate di- verse surse de semnal, Avaplificatorul tinal primeste semmalul amplificat: tre- el — si eventual corectat — prin preamplifitator gi eli- bereazi din sursa de alimentare o parte de putere in di fugoare, care 0 o tidelitate cit mai mare, adic cu un coeficient de distor- giunl eit mal mic. De obicel MONTAIN St INSTALATIT AUDIO ————$—$—$—<—$———— rt Despre amplifieatoral audio Un amplificator audio este aledtuit, tn limit mari, din urmatoavele blocuri functionale : preamplifi torul, ami- inal si celula dé alimentare (vezi fig, 1), Preamplificatorul are volul de a mari amplitudinea semnalelor audio slabe oferite de diverse surse audio — microfonul, doza de pictip, celula de detectie a unui radio- veceplor sau capul de redare al unui magnetofon — la a= msformd’ tn Semnal sonor, urmarindu-se |. in amplificatorul tinal nu se SURSE SEMMNAL ioROFON Onn soe Hs +X Naroee acannon AVOLETATOR oe rer Pie 1 nich, * colec(ia cristal 9aes : introduce nici wn filliid’ dé eorectie a curbei de raspuns, EU erate amplificatorul final amplifica liniar seme nalul primit de la preamplificaton, ca fn sfirsit, cella de alimentare asigura etaj al tinal cu puterea necesavd, din care’ o parte. in functie de randa- mentul etajului final, ajunge sub forma de semnal Ja i+ fuzoare. : Celula de alimentare, de obicei, este aleatuita dinie-un {vansformator, o punte de redresare 51 0 colula de filiraj. Unele. consiructii, mai pretentioase, folosese. $1 in. stabi- lizator de tensiune, Im toate, caaurile, celula de alimen- tare aq dimenisioneaz’’ in functie de puterea cerute. de etax jul final, preamplificatorul neavind o pondere prea mare, Vensumul lui find infin fata de consumul etajului final “de putere. Preamplificatorul poate fH constrult 1a un lo cu) am plificatorul final, dav in unele constructil este asamblet fntt-o unitate separata, bine eéranata, pentru a se reduce influentele parazitare produse de amplificatomil ce pee tere si de celula. de alimentare, montate in acceagr oseial Preanrplifica al poate avea o amplificare Tiniara in éay ch se arnplified semnalul dat de un microfon say de 6 celuld de detectie radio) sau corectatal, (in cag c& se Bega © band’ magnetic’, senmalul find cules: direct: de la, capul de magnetofon sau de lao doz& de picup). Tn aceste doud ultime cazuni se poate prevedca un sistem de coventare 4 curbel de rispuns jh general, cw tidiearea sau atenuarea frecventelor joase sau inalte, ew seopul de a imbunaiaia audifia oferité de agregatul de redare inty-o ineapere cane He rezondazd pe anumite freevente, He le absoarbe. De asemenea, im preamplificator pet Mi prevazute iilire colectia cristal ® tasane, cu condifia ca diluzoarele 54 dispund de in- ice cy randament mare, tip bas-reflex sau cu membrané pasiva, Diluzoayele trebuie sa fie de dimen~ siuni maui, cui magnet foarte puternic, iav adaptarea iim- pedantei difuzoareloy fata de impedanta de iesire a am- plificatorului trebuie sé fie optina. Daca, In acelasi spatiu, se folosése ‘alte fipuri de incinte at ice, eu randament vedus, cu. difuzoare de diametru mic, eu: magnet slab (ip fevita), atunci trebuie si se dubleze sau chiar tripleze puterea amplificatomlui pentru a obtine aceeasi presiune acustica, Citeva préamplifieatoare simple Tn figura 2 este prezentata schema unui preamplitic tor cu un factor de amplificare egal cu 20, pentru micro~ fon dinamic de impedanja 10...200 ohmi, Microfonul este legat in circuitul emitorulni tranzistorului T), pup de mic& putere, de oxice tip, dar selectionat pentru a avea un zgomol propriu cit mai redus, Cuplajul cu baza co- muna are un zgomot de fond redus, obfinindu-se o audi- fie cu dinamica destul de mare. Bg, 2 sntala o alla schema de pream- plificator de microfon, eu un cigtig de cirea 25 dB, care foloseste un tranzistor de mare putere ca element activ, 12: @ colectia cristal © ee { | { tt ! at! poate folosi. de pilda, lin tranzistor ASZ 1a, OC 26 sau uirice tranzistor echivealent, Impedanta de tesire este de cea 50 ohimi, fapt care permite folosirea la iesire a unui cabin destwl de lung ; i acest caw, capacitatea cablului ne prodiice o alenuare apreriaibila a tvecventelor inalte —{}— SRL 10... 100 nF fESiRE ie HOO? 19,100, MIGROFON © DINAMIC Wg, 3 i Low Preamplificatoril din figura 4 poate fi folosit in cazul (nid microfon eu cristal, Tranzistorul trebuie selectionat pentra a avea un zdomot eit mat red . — ie J. NiGROFON GRISTAL, yy Pig, 4 Preamplificatorul prezentat in figura 5 foloseste tran- vistoare din orice serie, selectionate pentru un zgomot propria cit mai redus, Datorita sistemulut de euplay direct, palvanic, dintre etaje si polarizadri automate, montajul este foarte stabil la temperatura si admite mici schimbiri de valori ale pleselor, O evenluald miarive a valorii eapaci- toarclor imbuna&lafeste redarea freeventelor joase. Va riante ale acestui. tip de preamplificator sint folosite tm multe constructii, ® colectia cristal + 18WOKS? BkSE * Pig, 5 Sistemul de alimentare a preamplificatorului din Lis gura 6 folosit in polarizarea bazei tranzistorului 1), com~ binat cu legdtura prin eapacitor dintre divizorul de ten- siune de alimentare a bazei si emitorul acclutasi tranziston, prin conexiune ,,bootstrap® asigura o impedan{a mare de intrare. Pentru a oferi o banda de trecere cit mai largd, preamplificatorul are tranzistoarele cuplate direct Toate tranzistearcle vor fi eu siliciu, de mick putere, eu factor de amplificare tntre 50 gi 1000, Reactia nega~ tiva, realizaté inte emitorul celui de-al treilea tranzistor gi emilorul primului, egalizeazs rezultatele, Folosirea montajului numit compresor dinamie se do~ vedeste utila la un magnetofon obisnuit, permitind trans~ formarea lui In magnetofon cu reglare automata a aive= PSV ¥ Piggy 6) 14 @ colectia cristal ‘ului Geregistvarii (lig. 7). Semnalul audio, dat de un microfon sau deo alta sursa electroacustica, cu un nivel fai mare dé 100 mV, este amplilicat de tranzistoxul 7) (ip rpm), de mics putere; din seria BC sau BI’, eu factor INTRARE wy 100kQ Fig 7 de amplificare mai mare de 50. Semnalul amiplificat, este frecut unui montay cu dowd diode, din care dioda D, 1 dreseazad tensiunea de audiofreeventa, oferind, printmun filiru de netezire, o tensiune continua, variabila, de co- mandi pentru dioda Dy, care tsi ne dilicd vezistenta: in- ferné. Aceasti modificare de-rezisten|a duce Ja schimbarea raportului tanui divizor de tensiune, aleatuit din rezisto- rul de 33 kiloohmi si dioda respectiva, ineit la tensitml mari de comand’, corespunzind unui semnal audio pu- fernic, dioda tsi miegoreazt vezisten{a si astfel semnalul de la iesirea divizorului spectiv a montajului, seade, jar la un nivel retlus, la iesire se menfine practic un sem- nal audio sensibil egal, pentru o dinamici mare la intrare. Diadele sint punctiforme, de orice lip, de ynicd putere. Mixere Scopul acester mortaje este de a amesteca semnale audio, de nivel wmis, de la mai multe surse, egalizindute jaoun nivel potrivit pentru a ataca un etaj de amplificarc. Montajul din figura 8 primeste la intrare semnalul dat de un microfon dinamic, semnalul audio dat: de o dozide pileup, de asemenea semnalul audio dat deo alla sursé - de semnal audio, de.exemplu tin mapnetofon sau/ca- getoton. @ colectia cristal @ a)vedere din spate Big. 8 Seninalul dal de microfon e amplificat eu ajutoral whi Gla] de preamplificare, echipat cu un iranzistor cu germaniu de mica putere, de exemplu AC 180, EE? 322 sau de orice tip echivalent. Cuplajul se face prin eapaei, toate de valoare relativ. mica; prin aceasta se faiezanmb: nicile inferioare ale vovii — frecventele foale joase _ fapt care contribuie la miarivea inteligibilitafii vorb ii, mai ales la persoanele cu yoce foarte .,,groa Montajul e alimental dintr-un singur element galvanic de LBV (tip AG), consumul find! atit de mie (cifiva microam an inci, eventual se poate venunta la folosirea ini wifi ruptor al alimenta alert ‘ At ete ene dee entarii, bateria putind fi utilizata multe luni Semnalul anplificat e tiimis la iesirea montajului, unde poate I amestecat cu semnalele audio proven ite de la alte surse mai puternice’ de seninal audio. Pentru ite gorarea nivelului dat de aceste surse si pentity adaptarea do impedanta, in serie eu polentiometrele de dozare le nivelului sonor sint conectate vezistoare Mxe, de cineca ju matate de megohm. In caz ci se doreste o parecane aaa 2are & pozifiilor pofentiometvelor, funetie de nivelul ‘dat ile sursele audio, se poate tatona valoarea rezistoarelor ive legate in serie, in limitelé 50 kilohmi,.,, 2 megohmi sau se ‘pat monta, in locul lor, potentiometra somireglabile de 16 @ colectia cristal ¢ jwavea stabilindu-se prin tatonare. De asemenea, in caz ch se utmaresle fivorizarea trecventelor mnalte, in paratel pe respectivele jWaistoare se pot monta capacitoare de 50, .200 pF, va~ Tn caz c&, din contra, se urméeste alenuarca Trecventelor inalte, in paralel cu potentiometrele respective se pot monta, de asemenca, capacitoare, cu valoatea intre 100 pF.....2000 pF. Aceste peglaje sint necesare pineinteles numai in cazurl extreme deoarece, de obicel, sursele de gsemnal ay o curba de | puns liniava, care nu vidied dificultagi pentru o mitxare obignulta. De asemenea, la dorinti mai pot fi montate alte borne si poten{iometre, pentru alte surse de semmnal, Somnalele audio mixate trebuie trimise 1a intra de microlon a unui amplificator sau a unui magnetofon, find de un nivel prea redus in urma prelucraril lor prin eireui- tele rezistive din mixer. Asa cum se arate In figura, misxerul poat sub o forma deosebil de vedusd, de .buzun Ase te fespectiva poate fh execulata prin decupare si lipire din pucali de plastica — plack de 2.. -4 mm grosime, Bornele abcd, pentru intrare si iesire, sint de tip standardizal. pentru magnetofon. Ble pot avea jurechiusele” funse Olt foarteca, fixarea Tacindy in placa din spate prin lipive eu solutie de polistiren, fara suruburi, realizare care sim- plifica mult, $i contribuic la eompacti . Potenflometrele se fixeazt prin tubulete facute din fis de tabla, astfel ca piulija lor de fixare sa prinda doar citeva spire din filet Tiementul de 1,5 V se lixeaza intr-un compartiment, separat, ale&tuit dim fisil de lastic lipite. Plaeuja de montaj cu tvanzistorul preamplificator se fixeaz& tol prin lipive ling compartimentul bateriei, Conexiunile se vor face Gil mai seurte si pu ¢ necesara © ecranare & ¢o- nexiuniloy. Mixérul se inehide in, partea de jos cu 6 bucata de carton eros sau tol eu o plicuta de plastic Bineingeles, mixerul poate fi eonsivuif gi in alte vaq fe cu polentiometre cu vaglare pilin cursor lintar. 4 de lemn, aluminiu, y Sau carton pe in varianta subminiatura, gen .culle de © ribrituri”. pila de tip ,pilula*, cu borne de intvare si iesire for total depin- 1,,.2 megohmi. i Tontal eu. mat miniatura, cu potentiomelre cle tip disc, “ind numai de dorinja de creativitate a constructors, functional raminind aceeasi. # colectia cristal © iyMixerul sponte aduce amulta Satistactie Ja sonotizerea unor prezentari de diapozitive sau filme de amator, 1a, peolaborarea sonora“ a jubitorulii de muzicé cu unele eclebritaji muzicale din imprimari care sbrelucreaza® spre amuzament, Montajul prezentat in figura 9, pentru mixarea a tred tiicrofoane foloseste ca element de amplificare un tran- zishor eu siliciu npr, din seria BC sau alti serie echiva- lenta, eu orice factor de amplificare, La intrare sint pre- vaaute trei potenfiometre logaritmice de volum. In eax e& se urmareste folosirea alter surse audio, in'serie cu _po- fentiomelrul canalului vespectiv se conecteaza un rezistor de valoare mare (0,5...5 megohmi). Eventual, in locul rezistorului sé poate monta un potentiometru semiregla— bil, care poate fi reglaé cu ajutorul wnei surubelnite, prin- f-tin oriliciu plasat pe panoul de comand’, lingd butenul sau cursorul potentiometrului canalului respectiv. Acest IMa HSN He. 9, sistem de replaj este deosébit de pratios atunci vind $e urmidreste egalizarea nivelului surselor de sudiofrecvent’, WNurmérual de trei intréri nu este obligatoriu ; se put face doar dou& intraéri (pentru mixat un microfon cu wh pickp) sau se pot adéuga intrari suplimentare, pentru mai 18 ® colectia cristal > multe surse (de exemplu, dove thagnelofoane, trei mice foane, doua picupuri ¢t E / ; 4 tal ered, constructia se face in dubia entru niontajele stereo, cons’ f a zi Brana jar patentiometrole de pe ole Se ene ne & cit a ric, C ij fe cuplate douad cite doua, simels spa ne ay un etna potentionietie de forme es i rotative. O varianta cu potentiometre de forma ea ce aratat® tn figura 10. Sub. cu ssoarele poten tiometrelar PANU PLACA MONTAG eristica logaritamica !) se remanva patm ale potentiometrelor son= are (tot cu caract 0g i > ac ru surubelnita y Oe poccane eee ns surselor de oe Montajul ‘se lace pe panoul frontal, abla coe ue de fier pentru ecranare, pe spatele aoe yolum montindu-se direct placa de monta); Bae Un mixer cu trei tranzistoare este Be a a a eyva 11, El cuprinde trei preamplificatoare ee me Ba : tcrisaaie cu germanitt, special see oo ne avea un zgomot peeeen a mai redus, cu lactov jficare mai mare de OV. ; ; erie ee intrare este pr avizut cite ae us, montat astfel ea reglares Tui sd se fe Ba i es ee rea mixenui-a fost prevazua un pe tenfiome 2 @ colectia cristal © 107Soo 8-942, Sea | ka ) T20..00nF 4h IESIRE {0K.. OD IMO. 2 al ORF 13 HOOK... @ LMS HS g Pig. 1 reglajul general al nivelului semnealului mixat care, bine- inteles, poate sa fie inlocuit cu potentiometrul de inte ale! reglare a volumului amplificatorului eu care: va Tuera mixerul, Montajul se wa realiza pe o placula de circuit impri- mat sau perforata, cuprinsa intre doua placi metalice, cu volul de ecanare. Pe placa frontala se vor monta poten- fiometrele de volum, iar ceéalalta placa va servi drept suport pentru mufele de legaturd (vezi fig. 12). Preamplificatorul-mixer poate fi alimentat la baterii (de exemplu, doua baterii plate de lanternd legate in st= rie), dar in ¢az c& va lucra i permanen{a (conectal Ia un aroplificator existent), alimentarea se va face dintr-un elrcuit al amplificatorulut unde existé tensiumea continua de’), ,, 12 V, eventual stabilizata. In acest caz, este bine Si be moriteze (cu precaufie suplimentara) si piesele na~ au *@ colectia cristal ’ ir #LACA DE ‘ MONTAI ~MUFE \ = CONECTOARE Qe: : é Mig, 12 tale punciat, pentru evitarea, euplajélor parazite prin sursa de alimentare, Capacitatorul de intrare de 0,1 mierofarazi faciliteaat trecerea frecventelor inalte gi le suprima pe cele joase, find recomandabile in cazul folosirii unor microfoane pentru meésaje vorbite. In cazul in care pentrit mixar eulege sunetul dat de diverse jnstrumente muzicale, chi si solist vocal, este mecesar sa se modifice valoarea caps-~ titoavelor de intrare la 5... 10 microfarazi pentru ca specirul muzica) 8 fie redat liniar. Rete recomandabil s& se foloseasc’ tranzistoare de uu- diofrecventa, pentru ca cele de radiotreeventé, cu. pragul de amplifieare peste 3 MHz, desi de multe ori au zgomo= tul de fond mai redus, prezinta tendinta de a detecta orice purtitoare de radiofrecvenl{a, astlel ineit, pe ling’ audifia culeasd de microfoane, oferd auditia unor posturi de radic y @ colectia cristal ©4 - See ene ae Sau scurte, Aceasta déeteciace or semnale nedorite poate fi in [ pee 4a unor sem rite 9 unele cas cae ae prin suntarea bornelor de intrare a) i er a e cileva sute sau ‘mii de picofar: * y 5 a I razi — in fine- pone AoE ip microfonului =, eu grija de a nu ne , 2 se ae ee respectiv, care ar duce enuare importants a frecyentelor i unele cazuri, chiar sunt; pee iy if ared CU capacitoare d wultatul scontat } desi A Bee Auliatin } desi dezacordeaza cablul d inifiala parazitard, eta} 1 oe Fs jul de intware eapteazd toti ik A Mt paTaZNaLe z i para ea si ae semnal de radiofrecventa aes De aceea, este mai bine sé se schimbe tranzist 5 se i i e tranzistorul respecti a ee ss ss yeenents in anumite limite tensiunea biped ee entry ica él sa nu lucreze cumyva pe portiunea ee a cavacteristicii, unde are tendinfa de a produce wares unor semnale de radiofrecvent& Gemiel oaee enta, Acest lucru ru etajele de preamplifica i ve 1 Ben ‘4 are reali: e Be cok tranzistoare, fie cu germaniu, fic cu ice aceea, se recomandd sa se acorde i enila teslarti tranzistoarelor, 7 ee Preamplificator corector simplu Pte iPiea matt eee pregentat ih figura 18 poate ser} EGR | ae de putere eu seminal amplificat de la iési- ata de died a unit racioreceptar sau a unui 5, GOK GOK 9. Recta) fon 2 % wolectia etisigl @ nagnetolon, ‘Dranzistoarele Ty 41 ‘Ps stint cu ‘siden, de mic putere, din seria BC 107... 100 sau echivalente Primul etaj ¢ un amplificatov in fensiune, urmat de ‘un corector de (on de tip Baxandall, o varianta in care Potentiometrele pot avea, de alifel, orice valoaxe intre 30 kiloohmi si 100 kiloohmi. Atenuarea da de filitele de . reglaj de ton este compensat’ de am cares data de tranzistorul Ty, lesirea preamplifieatorului se conecteaza ‘orintr-un. cablu ecranat, eit mai secur, cu intrarea ampli- ‘Heatorului final, in coz ch se doreste cuplarea unui picup cu cristal, la intrarea preamplificatorului, im serie cu doza respective se conecteay® un rezistor de 500 kiloohmi.., 1 megohta, prin gare se face adaptarea do impedan{a dintre re: de intrare a preamplificatorului si valoarea ceruta de doza piezoelec Amplificarea € suficienta 3i pentru folosivea anuil mi- crofon dinamic, dar numai pentru vorba, r B posibil si se cupleze: dowd asemenea preanypll £ toare, pentru un sistem de redare stel cofonic gi Im ac eax fiecare preamplificator va [i alimentat din. aceeasi alimentare existent’ in amplificatotul final, Da- 7) sur d torita faptului ci se prevede um filtvu RO de decuplare ' pe ficcare circuit de alimentare al fiecarui preamplifiea- | tor, nu exista rise de diafonie intve cele doud canale. In- fevactiunea dintre cele dou canale poate fi vedusa a minim: daci montajele se executd pe reglete separate, cu j conexiunile spre potentiometre cit mat seurte 31 punctele de masa bine asigurate. Preamiplilicatoare-coreetoare Construit ew numai tvel teanzistoare, preampliicatr ru) din figura 14 este prevazit la. intrare ew un contactor eu butoane sau un comutator rotativ, cai rvegtie Las lectionarea, diverselor ‘ s de program ; mierofon dina- mic, o dozi de picup dinamics, eventual wma, eu eristal (pentru care se ofera cored jetrare pentru dioda, de la wr radioreceptor si o bornit "pentru surse auxihare de program, cum ar fi tot o ies # colectia cristal © 23, ja de vedare a diseurilor), 0°SxS ee Volum 4 ae = 20.) £0 50,40 el ie wad Borne Jntrare Big. 14 de dioda a altui receptor, acordal pe alla stzitie sau sem- nalul audio dat de un magnetofon sau alioton, : ee be folosite in montaj sin} toate cu siliciu, rive iB le mica putere, Se pot folosi tranzistoare de ipul BC 107, .,109. BC 172 sau similare, Primele dou tranzistoare alcituiese un preamplificator ,dublet", care da rezultate optime tn ceea ce priveste stabililaica si ab- sen{a zgomolulut de fond. fntre colectorul iranzistovu- lui Ts siemitorul tranzistorului 1; este aplicata o buda dé neactie negativé selectivA de frecvent&, comutabila in funetie de sursa de program folosila. Binetiteles ci acest comutator ste cuplat meeanic cu comutatorul de intrare asifel ca simultan cu selectionarea suysei de program si se opereze at t aducerea semnalului de la intrare la o va- ldare cave sa nu supramoduleze preamplificatarul, cit si producerea, in acelasi timp, a corectiei de eurba de ras- buns — dack e necesara. Astfel, pentru intrarea de ii- croton semnalul e aplicat integral la intrare, caracteristiva preamplificatorului © liniara, cu wn factor slab de reaciie negativa, Pentru semnalul de la radioveceptor sau de a magnetofon se intercaleaz’ cite un atenuator rezistiv. ware reduce hivelul setnalului, aplictnd tn acelasi (lboege © reactie negativa mai puternici, care lniaribeans eurba, reducind bineinteles ampliticarea, y _ Pentru tntravile de doz de picup magneticd si cu eristal se foloseste un civeukt RC tn circuitul respectiy de i ¢ 24 * coloctia cristal © reacis negaliva, cave modeleaya eurba de redare a disett vilor, In eazul cdozei magnetice, rezistenfa de intvave op- tima e de 50 kiloohmi, Petru doza cu cristal, indiferent « lip, intrarea acesteia € suntaté cu un drvizor de ten- iv. de valoare mica, care o face sé aiba o ca- 4 sinvikird cu a unei doze magnetice, corectia de nd aceeasi. Montajul mai cuprinde si un reglaj de ton Baxandall, Atuit clasic, urmat de coud fillre deosebit de simple plaice sus* taie jos“, care au drept seop atenuarea zg0- miotelor din de progam folosita, de exemplu fisiltul de fond, hirtiturile sau brumul. Aceste filtre se introduc in cireuitul audio numai le nevoie, prin butoane separate, th conlinuare, dupa poten{iometrul de volum urmeaza uni etaj de preamplificare, simply, care compenseaza pierde- yea de nivel produsé de circuitul de reglaj al tonalitatti, fn Gireuitul de emitor al tranzistorului Ts, poate fi thontat un capacitor ¢lectzolitic (Agurat punctat), perlru a obtine a tensiune de re audio dublata ca valoare, til atunci cind arnplificatorul final e mai putin sen- sil In orice caz, nu sé Va supramodula amplificatorul final, pentru a nu ft deteriora. Pentru o varianté stereo, numarul pieselor se va dubla, pastrindu-se cu strictefe valori egale pentru piesele simi- lare din cele-doud canale, iar potentiometrele de reglaj du fon vor fi cuplate doua cite doud pe acelasi ax, Se pre- fer’ ca potenfiometrele de yolum s& fie acfionate sepa fapt care permite eliminarea unui potentiometiu pentru replaj de balans, Preamplificatorul-corector nu are neyoie de nici un fel de operatic de veglaj, Mxecwlia corecta si folosirea mar terialelor de buna calitate vor asigura reusita montajulul. Preamplificatorul-corector din figuva 15 este prevaxut, de asemenea, cu un comutator rolaliy sau un snsamblu de contactoare cu butoane care sai permita selectionarea di verselor surse de program, cu sensibilitati intre ciliva mi- livolfi si cifiva vol{i, Pentru reglarea sensibilita Ja bor- nele de intrare pentru radio gi cea auxiliara sint prevazite potentiometre semireglabile, La nevoie ele pot fi montate gi Ja alle borne de intvare, astfel ca atunei @ind se tace trecerea de la o-sursi de audiofrecven{’ la alla sa nu apara salturi bruste de nivel. @ colectia cristal % 25Rg. 15 20 ® colectia cristal Pranzistoarele vor fi eu siliciu, de orice tip de mica putere (seria BC sau Br). Tranzistorul 7, trebuie si fhe (ip pnp. tte colectornl trazistorului Zp) si eniitorul tranzis- torulut 7; este aplicatéo bueli de reactic negative, selec- tiva de frecvent&, comutabilé in functie de sursa de pr gram folosita. Bineinteles ci acest comutator este cuplat mecanie cu comutatorul folosit la intrarea ‘amplificateru- lui, la selectarea de program, Felul de conectare alpotentiometrului de volum (de 50 kiloohmi) pe o refea RC oferd ‘posibilitatea compen- i eurbei de rigpuns Ja nivele recuse, pentru corectie olopici, Cele doua filtre sint eomutabile prin butoane (prin are pot fi introduse sau iscoase din cireutit), Primvul filiru, in montaj ,,dublu M*, tate freaventele foarte tnalte, suprimind toate frecventele ce din alimentare @ neaparat necesar si eventual poate fi perfectionat prin inloeuirea capacitorulul de mare capa- ‘ @ eo diod’ zener de 12-,..20 V, dupa tensiunea ) existent in etajul final. r Preamplifieatorul poate fi urmat de un circuit de co- ' reclie Baxandall; realizat cucun tranzistor sau cu circuit: integral, care ave volul numai de a compensa atenuarea data de reteaua de corectie a corectorului, De asemenca, © se poate intercala un corector mai complex, de tip: grafic. Th afarai de dificultatea jnerental a realizavil circuite- lor de coreetié RE si de comutatie, restul montajuluie de 6 simplitate deosebita si nu vidied nici o dificultate la realizarea tui. Se recomanda. fnsa ecranarea portiunil de montaj unde é realizat, cu 0 buchtica de tabla de fier gal- wanizat si, de asemenea, ecranared ingrijilé a conexiunilor ® eare duc la bornele de intrare. 7 36 eolectia ¢ristal ©‘Triplet cu amplificare reglabild Aparatura moderna foloseste tot mai mult cireuite in- tegrate, indeosebi amplificatoare operationale. Citeodata se intimpla ca via asemenea amplificator operational, uli- lizat in audiofreeventa, s& se defecteze si sA nu se gaseasca inlocuitorul siu. in majoritatea cazurilor se poate folosi un alt amplificator operational, de alta fabricatie, chiay cu alta capsula si tip de conectare diferit, adaptind noul amplificator in Jocul celui vechi, Se tine seama bineinteles de diferenja de soclare, usor de efectuat dupa ce se com- para diagrama de conectare a celor doua circuite integrate, Dup& montare, se regleazi (prin dozarea rezistentei de reactie negativa) factorul de amplificare ca si se obtina amplifiearea necesara. Dar eiteodati amatorul doreste chiar in mod’ expres s& alc&tuiascaé un montaj echivalent circuitului integrat, ins cu piese discrete. Eun lucru ugor de realizat, in citeva minute, pe o placula perforata, pe care se dispun cele eiteva piese din figtira 21, Se folosese tranzistoare de mic& nPseudo" * Circuit, ze Jntegrat< ati ATE 86 ¢ colectia cristal © Wtere, cu silicin, de exemply BC (orice serie}, cu erice Mochicient de amplificave. Potentiometrul miniatura sem)- Bsixbil ou valogrea de 1 megohm, permite reglarea -an~ Piificdvii montajului, de Ja un maxim de aproeape 80 dB. E 4) 000 ori — la orice Viloare, pind apro: pe de are unitara. B interesant de stiut c& valorile pie- or din montaj pot fi schimbate is limite foarte mari, iteva tu factor mic ce amplificare, Pentru un maxim de originalitate, montajul poate fi eslizat de forma unui circuit integrat cu 14 picioruse, iplosind revistoare subminiatuia, totul montindusse eit mai Maghesuit, eventual prin compactare in Duracry] sau alla OPRsind organicé pollmevizabila. Binein{eles, capacitor yor monta in exterior. ca si potentiomefral senivegle liv Grivare cineuit infegrat. Ampliticatoare simple Montajt] din figura 22 éste un amplificator Darlington istoare npn pentru picupuri cu doz de rea In tensitine a imui asemenen ampli- ie i i - ORISTAL, I eff —SPRE 7} our q Fig, 22 les , 1 @ colectia cristal @ 37 xfieator, eu rezistenta de savein’ th emilorul celui de-al doilea tranzistor, este subunitara. Astfel, numai o parte din tensiunea data de doza de picup va fi folosita, adica . pe bobina mobilaé a difuzorului tensiunea de aucdiofrec- ven{a va fi ceva mai mick decit cea furnizata de doza. Cam tensiunea audio obtinuta de Ja o doza cu eristal piezo- electrica, la maximum de modulatie cu un disc puternic imprimat, este de cirea 1... 1,5 V, 0 tensiune cam de aceeasi valoare —- mai mica, dar de intensitate mare, va aparea si la eapetele bolinei mobile a difuzorului. Doza de picup trebuie si fie cu cristal, eu nivel mare, monofonic& sau stereofomich (cu ¢ele dowd celule conée- tate in paralel), Capacitorul de la intrarea, amplificatoru- lui, de 0,1 microfarazi, poate fi de orice tip de fabricatie, Montajul poate funetiona foarte bine gi fara el, cuplin- du-se doza direct la baza primului tranzistor, dar in acest caz audifia va fi intrucitva lipsita de prezenta freeven{e- lor joase. Rezistorul de polarizare trebuie potrivit ca ya- loare doar atunci cind se ‘constati c& auditia este neco- respunzatoare. Tranzistorul f, poate fi oricare din grupa BC 107 ...109 ; iar Ty va fi wn tranzistor eu siliciu, de putere medie, prevazul cu radiator-stegulet, Pentru Ty se poate folosi si un itranzistor npn cu germaniu, de pildd, AC 181 K sau EFT 373, rezultatele find sensibil aceleasi. Difuzorul, de orice tip sau putere, eventual chiar unul de putere mai mare, montat, in incinté acusticd. Randamentul optim poate fi obfinut cu un difuzor cu impedanja de 5 ohmi, dar rezultate bune se pot objine si cu valori ale impe- danjei intre 3 si 15 ohmi, Pentru alimentare, se recomanda inserierea a patru elemente de 15 V (tip R 20), cw ajutorul cirora anyplifi- catorul poate avea o functiune Indelungata, de citeva luni de zile, Bineinteles, se poate folosi si un alimentator redresor, In caz ed: audifla este prea puternic& se poate monta un potentiometru de volum, ca in figura 22. Se va folosi un potentiometry logariinic de l...2 megohmi, prevazut eu intveruptor. a % colectia cristal > Montajul poate fi executat in dublu exemplar pentru a echipa cele doua canale ale unui sistem de redare ste- ‘reolonic, fie cu difuzoare, fie cu casti. Puterea objinutd la iesire este de circa 0,25 W, sifi- “cienti pentru o auditie plicula la cAsti sau la un difuzor. Pentru un constructor incepitor se recomanda ampli~ “Ticatorul din figura 23, La montaj se pot folosi orice tipur) de tranzistoare pnp, cu germaniu, de exemplu EFT 323, HPT 125, AC 127, AC 180 ete. Tranzistorul Ty poate fi de putere mica, dar Ty este preferabil si aibé o putere disi- _ pabila mai mare, Primul etaj este de amplificare fn ten~ siune, iar al doilea este final, cue putere de citeva sute dé miliwati. Desi puterea pare micd, ca este totusi sufi- Sareina etajului final este yn diluzor dinamic, cmplat prinirun transformator de lesire, Pentru alimentator s-a ales o varianté foarte simpla, folasind un transformator dé sonerie (priza de $ V), ol dioda redresoare gi o celula RC pentru filtrare. TRANSFORMATOR, DE SONBRIE e- Le g | Stesulen” Fig, 23 @ colectia’ cristal. @ 89Se recomanda ca potentiometral de intrare (logaritmie, eu intreruptor) sa aiba o valoare de 20... 100 kiloohmi, iar ‘capacitoarcle electrolitice s& aiba o tensiune de-lueru de $...25 V. Rezistoarele pot fi de putére foarte mica (0 zecime sau un sfert de watt) cu exceptia celui folosit in eelula de filtrave, eare trebuie sA fic de cel putin jumétate de watt. Transformatorul de iesire va avea un miez de 1... 2 em?, eu un intrefier de 0,05... 0,4 mm, vealizat cu tole E-H, din ferosiliciu. Primarul va avea 1000 spire din conductor Cum 0,1...6,15 mm, Dup&é 1—2 straturi de izolatie se bobineaz’ secundarul, respectiv 50750 spire din condue+ tor Culm 0,3...0,5 mm, Cu rezultate egale se poate folost un transformator de tip radioficare, rearanjind tolele B ai [ separat, cu intrefier, eventual chiar si difuzorul res~ pectiv. Dioda este jonctiume (germaniu sau’ siliciu), de mplu 1 N 4001, F 407, D7G, D 226, Si BI 4 etc, Tran= zistovul final, Ty, este prevazut eu un radiator tip stegulel, din tabla de aluminiu de Imm, ca in figura 28, In lipsa yadiatorului, tranzistorul se poate iealzi pind la distru- gore, Radiatorul se fixeazd pe corpul transformatorului de ies Montajul se realizeazé pe o bucata de circuit imprimat. Pentru verificarea functionaril, dupa conectarea alimen- ta a aparijia unui zgomot de fond in di- ari se va conste fuzor. Apoi, atingind baza tranzistorului T; cu o guru- belnija, pe care se fine un deget, in difuzor trebuie sa se auda un brum. Aceasta inseamna ci montajul este In stare de functionare, ba intrarea amplificatorului se poate conecta un picup, iesirea de detectic a unui aparat dé radio sau semnal din- tr-un casetofon, de la potentiometrul de volum, cind acesta sé afld pe pozitia de inregistrare pentru control (monitor). Pentru auditii stereo se pot construi doud amplifica- toare care se alimenteaz’ din acelasi redvesor. 40 5 colectin cristal ® ‘ Amplificator de 5 W Amplificatorul din figura 24 are un coeficient extrem de redus de distorsiuni si o mare stabilitate in funetionare, datorate folosirii unui circuit de intrare, aleatuit din tran- t nf . Tig, 24 i ne ; zistoarele T, si T, in montaj de amplificatoy diferential, Acest sistem de montaj cu rezistor comin celor doua emi- i {oure, permite aplicarea unul grad mare de reactie no- gativa prin baza tranzistorului T2, functionarea corecta, centrata a etajului final fiind dictata de divizorul rezistiv de la intrare, in care cele doud rézistoare de 100 kiloohmi, fi trebuie s& aib& strict aceeasi valoare. Rezistorul serie cu baza poate fi ales cu o tolerantaé pind la 25%). Acest sistem I de polarizare mareste si impedanta de intrare a primului i elaj de amplificare, dar nu si amplificarea lui, Sensibili- 4 tatea étajului finale de cirea 1V. Tranzistoarele folosite in primele doua etaje, adict Ty, i To si %, sint de mica putere, eu siliciu, din categoria BC q 107 .,.109, sau echivalente, Tranzistorul T; ¢ un tran- us * ® colectia cristal @ alvistor (pap) BO 177...179, capsulat metalic, (everttual BD 136), pentru.ca deasupra Jui sA se monteze un tubule} din tabla rulate de aluminiu, cu lungime maxima de 30 mm, ea cadiator, taiucit tranzistorul Ty, ta functie de driver, clas’ A de functionare, are un consum constant de circa 50 mA. ‘Tranzistoarele finale sint de putere medi¢, eu siliclu + de exemplu, pentru 'f, poate fi utilizat un tran~ vistoy BD 135, iar pentru T;, tranzistorul complementar BD 136, Trawzistoarele se vor monta pe un radiator comun sle 30 em?. Dioda D poate fi orice tip cu siliciu, cave sA suporte un eurent de 50 mA. Valoarea corecta a polavizirii tranzis- toarelor finale se obfine si prin insevierea unul re: stor de 20 ohmi. Minimul de rezisten{a de sarein’ a: etajului final este de 8 obmi, dar se prefer 0 impedanta mai mare a -difiworulul. Tonsiunea de ulimentare a montajului este de 12 Vv (cind se obline o putere de @ W)... 18 V (pent a putere de 5 W), Amplificatoare ca cirenite integrate: entata sclrema unui amplificator iul integral TCA 160; iar in: ft Th figura 25; este p lw care se foloseshe cit Tig, 25 4D coltctia cristal + Buri 26 este aratat telul de Planiare 4 piesblor pe.o pli outa de circuifimprimat (5060 min). 50rm Fig. 26 Din cele 16 picioruse ale circuitului integrat (fig. 27) seconecteaz’i numai 9, restul servind pentru fixarea me- eanich pe placa de montaj. Pentru a asigura racirea co- respunzatoare a circuitulul integrat. i de tabla care jese din capsula trebuie lipita cu cositor de o pon{iune me- falicA a circuitului imprimat. : Fig. 27 Cablajul imprimat este ardtat in figura 28. Lipiturile teebuic Facute eff mai rapid, cu um ciocan,fierbinte, folo= sind 0 penset& ca sunt termric, = colectia cristal © 43, Montajul poate 1 alimentat la o tensiune de 5,..16 Vi yi admite, pentru seurti duraté, un consum de maximuin 1 A. Cistigul este de 50 dB, ia? reactia negativa este de circa —20 dB, Poate.elibera o putere de 2 W cu 10%, dis: torsiunt. In figura este prezentata schema wnui aniplificatoy eu circuit integral, cu putere de issire, de asemanea, de 2W.. zNedt say ie Fires “i | ct ye | Eig. 20) GCiveuitul integrat folosit este de bipul TBA 790 kk, TW a fost special elaborat in ultimii ani pentru bloen! de audiofrecventa al teleyizoareloy si prezinii o excclenta a4 ® colectia cristal © a I i fiabilitate. In cazul de fala, montarea se face pe o placutd de cablaj imprimat cu dimensiunile de 35x45 mm. O placa de aluminiu, de aceleasi dimensiuni, cu grosime de 1,..2mm, care se fixeazd cu doud suruburi de 3 mm, ser- veste ca radiator, In acest fel, amplificatorul se prezinté ca un bloc compact, ugor de montat in orice radioreceptor care se modernizeaza, sau gasindu-si loc in cutia oricarui picup. Rezistorul de la inteare serveste ca protectie, pentru éa intrarea montajului si nu vamind ,,in aer“, atunci cind se deconecteaza accidental potentiometrul. Capacitoarele electrolitice trebuie bine verificate inainte de montare ; daca au pierderi, pot distruge cireuitul integrat. Valoarea lor poate fi mai mica, pornind chiar de la 10 microfarazi ; dar redarea freeventelor joase are de suferit intrucitva la folosirea unor capacitoare de valoare mica, Difuzorul e preferabil sa aibé o rezistenta mai mare de 6 ohmi. Nurmerotarea picioruselor circuitului integrat s-a fieut aga cum e vazut de jos, adicd asa cum e vazut dinspre ca~ blajul imprimat, De obicei notarea se face privind cir cuitul integrat vazut de sus, In cazul de fajai a fost o ex- cépfie, cu rolul de a ajuta pe constructorit amatori. Capa- eitorul cuplat la pinul 2 poate fi exclus, ‘nefiind nece- sar la CL realizate recent. Alle amplificatoare cu cixcuite integrate Schema din figura 80 prezinta un montaj care consti- tuie o vatianta, altfel desenata, a montajului anterior cu cireuitul integrat TBA 790 k, in care numerotarea picio- ruselor era facuta pe dos. La montajul de fa{a, numero- tarea picioruselor ‘este vazuia de sus, potrivit normelor generale. Pot fi folosite circuitele integrate TDA 1056 sau TCA 150 TK. Civeuitul integrat TDA 1056, la o tensiune de ali- mentare de 20 V permite ob{inerea unei puteri de 12 W, jar circuitul integrat TCA 150 HK, la.o alimentare eu 14 V permite obtinerea unei puteri de 5 W. Mai pot fi folosite ® colectia cristal 45rl i Iptesre 69 OOF ores BEM gy Aimee el 00K O99 1G th log tyke TDA 1056-12W~ 20V TCA {BORK SW - 14 Hig. 30 si alle fipuri echivalente de ‘cirewite integrate, ca, de exomplu, TDA 1042 31 ESM 231. Racirea circuitului integrat se obtine tot printr-o pla- cuja de alumininu, cu dimensiuni de 60><50 mm si grosime de 1,5... 3 mm. Montajul se poate face pe o placuta dé ca~ blaj imprimat, cu dimensiuni de 6050 mui, prin tepe- tavea cablajului prezentat pentru TBA 790 — ew spatii mal mari, necesare fixdrii pieselor mai rari, la tensiuni de funetionave mai mare, ri Alaturat: schemei e prezentat si redresorul necesar ali+ mentésit montajului. Acest tip de alimentator convine pentru absolut toate schemele cu cireuite intesrate, Bl e aleatuit clintr-un transformator de refea, eu miez de tole de ‘ferosiliciu, ca sectiume de 4...6 em* El va fi bobinat conform datelor prezentate la Mhele cérfii, Se foloseste un becule{ de semnalizare de 18 V, care subalimentat, nu ridied’ probleme deosebite. Se folosese patru diode redro~ soave de orice tip cu jonetiune, cy germaniu sau prefe- rabil siliciu, sau o punte redresoare pentru un curent maxim de~2 A (pentru un amplificator stereo) sau 1 A {pentru yariant&’ monofonica). In lipsa unui capacitor de filiraj de capacitate mare, se pot cupla in patalel mai multe capacitoare. 46 @ volectia cristal © finale en tranzistoare Montajul prezentat in figura 31 euprinde un etaj firal de audiofreeventa gi un alimentator de la refea. Montayul 4 fost astfel conceput Incit si fie montat intr-o incint 50D=1900iF 50V DIFUZOR 224. BO: rem 2 SOG=t00o uF soy RETEA~ io Wig. Bt seustica, Impreund cu un diluzer de mare putere (peste 410 W), cu Z=4.,., 8 dhmi, Transformatorul Tr, se bobineazt pe un mice, de tole siliciu, cu oSuprafati o sectiunii de 4,,, 6 em*, Primarul A numara 120 de spire din siyma Culm 0,35... 0,5 mm, Bobinajul se efectueaz’ spira ling’ spird, pentru folosires optima a spatiului, Secundarele BsiC se bobineaza simul- tan, cu dous conductoare emailate, bobimajul find tras eth i siting, folosindu-se doua sirme Culm 0,3)... 0,9 nam, rind efte 100 de spire pentru fies sectiune, In= fisurarea D, prin eave se aplica un semnall ¢ paliva, care reduce ‘distorsiunily neliniare si pri ! imbunatateste performanta etajului final, namie 10 splice, bobinatée cu conductor Culm 0,8... 1,2 0m. i % culectia cristal 47vor dispune sivaturk izoliloare , Wel straturi intre primal A de dati mire si se ayeze corect, Dupé de hirtie obisnuita de seri §i secundavele B si C s1 cile un turile de spire, pentru ca sirma & fixarea capetelar bobinelor pe ¢ 3, pe niste clipsuri metalice, prin cositor trece la introducerea alternata. a tolelor pe careasa area elementului de prindere. Transformatorul de retea Try foloseste un miez de tole de circa 8 cm*, Cele doud seciiuni ale primarului, 4 31 B, permite conectarea la reteatia de 120 V, cit si la cea de 220 V. Sectiunea A, pentru 120 V, are 720 de spire, babi- nate cu sitma Cukm 0,35... 0,4 mm, iar sectiunea B are 600 de spire, bobinate cu conductor CuEm 0,22... 0,8 mm. Intre straturi se pune foita paratinata. Dupa trei-patrur straturi de izolajie cu hivtie paralinata sau pinga uleiali, se bobineazi secundarul € si D, cu doua sirme deodala, folosind sirma Culm 0.6...1 mm, care pentru tensiunea de 2><38 V totalizeaz’ 220 de spire. Tolele se monteaza aliernat, lar capetele infasurarilor se asigurd prin lipire pe alipsuri de tabla, fixate. ch: Bste necesay s& fazeze corect seasul inf D»asifel ca fn- soniate sa dea tensiunea de 66 V. O inseriere evesiti anu= Jeaza tensiunea. Proba se face; bineinteles, cu un aparat de mésura, Cele doua capacitoare, de fillraj si pentru conectayea slifuzortlui, pot ayea orice valoare intre 500... 1.000 micro- faraéi/50 V. Nu este recomandatsa se marease’ valaarea Jor prea mult, deoarece aceasta poate duce la distrneerea tranzistoarelor de putere; prin, suprasolicitare inut In schimb, folosivea unor capaciteare la tensiune mai mare, de exemplu, Ja 70 V sau 100 VY, maregte gradul de fiabi- Jitate, Pentru capacitoare la tensiune de 25 V, schema de tontare a lor se poate modifica conform variantei din figura 32, Difuzorul se va conecta intre cele dou’ capaci toage de filtraj, de valoare egala, legate tn. serie. In ambele variante de montaj se pot folosi, binein{ales, mai multe capacitoare electrolitice legate in paralel, de valoare mai mica, daci nu se dispund de valorile. indicate, st tix @ coleetia cristal e a ' * eT Rezistoarele divizonului de tensiune prin care seapli a polarizarea la baza fiecirui tranzistor, se recomanda 5a fie bobinate, fa cel putin 6 W. Rezistorul de 3 ohmi nu poate DIFUZOR 1000;.f,. 2000)F 25 Wigs 82. Ll fi gasit: to\deauna in comert si poate fi realizat prin hoe binarea unci sirme de manganin sali nicrom) pe corpltl unui rezistor chimie sau pe o plicuja dé pertinax. Penliny aceasta, se procuri civea un metiu din sivma de rézis= toare, de 0,1... 0,2 mm diametru, se masoara rezistenta aut ajutorul unui ohmmetru de precizie si apoi, th Tunetie de fa totala, se taie o bucaté cu capete ceva mal tung torului prin mati- rezis in vederea conectarii la capetele’ x sare, peste care se cositoreste. ri Tranzistoarele T, si Ty sini de tip pnp, de putere, eu germaniu. De pilda, tranzistoarele din seria oc asigura o putere de cirea 20 W, tar tranzistoarele din seria Pt asi- gird o putere de civea 12 W. Daca se urmareste obfinerea uno puterl mal mari, in afard de faptul ei sé pot folosi tianzistoare de ptitere adeevatd, se mai poate ectirge Ia avtificiul eunoseut de a Jega in paralel tranzistoaire de ace~ Jasi fel (@espectiv grupind bazele, colectoarele al enti- {oavele), legind fn serie cu fiecare emitor cite Wn resistor hobinat cu -valoarea de 1 ohm; ; Pentru rezultate optime se recomanda folosirea ution {ranzistoare Gt o putere de disipare totala oo cel DUE 3h W. In funefie de aceasta putere disipabila oe Bee objine puterea modulata in difuzor, care Ja un asemenca aan € o 4 colectin cristal——o montaj este de vires 40% din puterea absorbita. Ta plus) aeeste tranzistoare trebuie si aiba acelasi factor de am- Plificare ; altiel apar distorsiuni Ja puteri relativ mic, Alimentatorul, aga cum este conceput, permite obti+ nerea unel puterl maxime de citea 60 W, din éare mon- tajul final elibereaz’ o putere sinusoidald de 40%, adic& circa 25 \W, funetie de tipul tranzistoarelor finale, Tranzistoarele finale trebuie si fie preyazute cu radia- Teare termice din tabla de dural, aluminiu sau alam’, cu grosimea de cel pufin 2mm, Dimensiunea minima a fie- c&rui radiator trebuie sa fede cel putin 200 em? Diodele folosite pentru redresare trebuie si reziste la 9 lenstune inversi de cél putin 100 V, sub un curent de cel pufin 1 A, Se pot folosi cu succes diodele previzute pentru alternatoarele auto (de tip RA 120 sau RA 220 care pot redresa pind la 25 A), cele din seria D7 sau diodele din seria F, cu siliciu, Oricare at fi tipul de diode folosite, in paralel cu capacitorul de filtraj trebuie si se masoare © tensiune continua de circa 42 V, rezuliaté din redresarea bifazicds a tensiunit alternative de 38° V din secundarul transformatorului de retea Tr2, Aparijia unei tensiuni mai miei sau inedlzirea excesivi a diodelor indick necesitatea schimbérii lor, altfel, in afara defectirii acestora, apare gi viscul arderii transformatorului de refea, Transformatoarele gi capacitoarele se fixeazi pe tn sasiu de aluminiy, cu dimensiunile de circa 10X18 cm si iniilfimea de 1-cm; In caz ci este necesat, capacitoarele se monteaza izolat, falosindu-se plicufe de carton prespan sau pertinax, 'Tot pe asemenea reglete se monteazd si re+ aistoavele divizorului pentru polarizarea fiecarui tran- zistor, Conexiunile se asigura eu conductor, izolat cu poli- winil de-cel putin 0,7 mm diametru. Tranzistoarele finale se fixeaz& pe radialoarele respective, izolate, Dupa ce montajul a fost realizat, se trece la verificarea gi reglarea lui. Pentru aceasta, se conecteaz’ un. difuzor, preferabit de putere mai mare de 10 W, nefolosindi-se pentra inceput legitura in serie cu infasurarea D, adic & 50 > colectia cristql © qin capat al difuzorului se va lega direct la mash sau, in ‘cazul vealizaril variantel cu capacitoare inseriate, direct la punctul de inseriere a lor, La capetele infagurarii A, din transformatorul de intrare Trl, se conecteazi, cn sursé ‘de semnal, borna de difuzor suplimentan a unui aparal de “radio, picup sau magnetofon, in functie, cu butonul de control al yvolumului plasat la un nivel moderat de audi Se conecteaz’ alimentarea si in difuzorul etajului fins irebuie si se audé amplificat senynalul audio Iuat de Ia suirsa de gemnal. Odat& aceasta prob’ facuta, se intrenupe alimentarea de la retea a etajului final si se inverseaza eapetele infagurarii B, intre baza si emitorul tranzistorulut T,. Se repune montajul in funetie si se constata de | difia a fost prima dat’ mai puternici, ca volum, sau a dova oard, ca urmare a modificarii, Bineinteles, fazarea miaguri B trebuie sd‘asigure randamentul optim ¢i procedeaza, dacd este eazul, la restabilivea fazarii in Dupa aceasta operatie si rev area functionarii nor male, tot la nivel moderat, se intrerupe din now tunetio~ " area. Se conecteazd infdsuraréa D ii serie eu dif © legare corect& ca faz duce la 6 oarecare reducere a velului auditiei, day lao incontestabila imbunatafire a car Litatii, rezultat al aplicdrii reactiei negative, Dacd faz este incorectA, apare reactia pozitiv’ sub forma wnei to~ nalilati nenaturale. Montajul trebuie imediat decon de la retea si fazat normal, atfel & riscul distruge: tranzistoarelor finale, Se yerilica, bineinjeles, din cind tn éind, starea de Incdlzireatita dicdeloy din alimentator, eit $i a tranzistoarelor Finale dare la o audifie cu nivel made-: rat trebuie sa fie Testarea amplificatorulul la puterea maxima trebule facuta intr-un foe izolat, o sald de festivitati, de exemp', fara public, la o ora care si nu deranjeze pe niment, So va doza puterea amplificatorului final astfel ca si nu se distinga in auditie distorsiuni, adicaé nuse va ,.impinge* volurmul aparatilui folosit la maximum. Va fi eoneetat bineinteles, un difior de putere cit mai mare — in cutla au © colectia cristal @ Ssh)carula se poate monta sasiul etajatui final (fig. 83) —, sau 9 retea de difuzoare, legate in serie-paralel, care si tola- i lizese puterea si impedanta cerula. Dupé © auditie de 6 ord, alit tranzistoarele finale eu radiatoarele lor, it si transformatorul de retea, trebuie 34 fie doar céldute, la maximum 60... 70°C. NGINTA DIFUZOR Fig. 33 Acest etaj final poate fi folosit, pentru amplificarcs unar programe obtinute de la un aparat de radio, amp'i- ficator de picup sau magnetofon, de putere mies sau mo- derata, care dispun insa la iesire decal pusin 300 mW ne-+ distorsiqnafi, Etajul final nu poate asigura puterea maxima prin aplicarea unui semnal de la un casetofon cu perlor- Mante reduse sau un aparat de radio miniaturd foarte slaly, desi asigurd o auditie mult mat pulernica si de mai bund calitate decit pe diftizoarele de diametru mie cu care sint echipate aparatele miniatura, Un montaj asemandtor este eal prezentat in figura 34 Hl este aledtuit: dintreun etaj final de audiofreevents, de pulere relativ maré si un alimentator de la retea, eee blul poate fi, de asemenea, montat intro incinta acustic 52 ® colectia cristal @ Tmpreun& cu un difuzor de mare putere (peste 20 W) sau cu un ansamblu de mai multe difuzoare legate in serie. sau in seri lel, pentru a totaliza o putere eit mai mare, lao impedanta totala de 4. ohm, Fig. 34 Transtormatorul Trd se bobineaza pe wun mies de tole de fier-siliciu, cu o suprafats a sectiunii de 1 2c?) Primarul A numaraé 200 spire, bobinate cu conductor Cub 0,3,..0:35 mm diametru. Bobinajul se face spird, pentru folosirea optima a spativlui din ¢ r eundarele B si C se bobineaza simultan, 200 spire, cu dour conductoare, bobinajul fiind, de asemenea, tras eit mai string, folosindu-se doud sirme Culm 0,25. ..0;35 mm. In- area D, necesara pentru chfinerea efectului de reactie €, cuprinde 20 spire, bobinate cu conductor Culm 0,6,.,.1 mam, Intve diversele secfiuni ale bobinajull 11 ae vor dispunce cite 3 straturi izolatoare de hirtie obignuita de seris, Se folosese tole cu fereastra mare, Fixarea capetelov bobinelor pe carcasa, se face: cu aju- tori unor clipsuri de tablii, prin cositorire gi apoi se in~ fl troduc tolele pe earcasa, allernativ, fixincdu-se apoi rama i de prindere a miezulul, Transformatorul de rejea Tr2 are wn micz de tole ou fier-siliciu, cu o suprafata a sectiunii de cirea & em?, Prix pird linga © colettia cristal © 53marul, Conectat la reteaua de 220 V, numara 1 300° spire, bobinate cu conductor Cukm 0,27 tuiri se pune foita parafinataé, Dupa 2, .. 3. straturi de hirtie parafinata sau pinzd uleiata se bobineaz’ secundarul, fo= losind sinmA Cum 1...1,8 mm diametru, tolalizind 110 spire. Tolele se monteazd alternat, iar capetele infa- surdrilor se asieuira prin lipire pe clipsuri dé tabla, fixate chiar pe carcasi, Redresorul luereazé cu dublate de tensiune, fapt care simplifica atit construirea tranglormatorului, eit si cus plarea difuzorului, care se conecteazi direct intre cele doud capacitoare de filtraj, Valoarea acestor capacitoare nuvya ti marita mai mult, pentru’ cd, pe de o parte zgonio- tul de fond nu scade, flind destul de redus, iar, pe de alts parte, odata cu cresterea valorii capacitoarelor prin care se cupleazd difuzorul, creste si riseul transmiterii unor freevente foarte joase, pentru care impedanta difuzorului tinde spre zero, fapt care: poate duce la distrugerea: tran- “stoarelor finale, prin suiprasolicitare inutila, Prin due larea de terisiune se obfine o tensiune continua la bornele exiveme ale capacitoarelor de filtraj inseridte de citea 42 V, pornind d¢ le o tensiune alternativa de 16 V, Acest tip de redresor poate fi flolosit si la alte constructii din lucrare Rezistoarele de 0,5 ohnri cuplate in circuitul de emitor se recomandé si fie bobinate. Pentru aceasta se procuré im de sirmé de rezistoare, de 0,5...0,3 mm diametrty, fi se procedeazti ca la montajul precedent. In acelagi mod se pot executa toate rezistoarele bobinate de valoare mich pecesare montajelor din Lucrarea de fata. Tranzistoarele T, si Ty sint de tip pnp de pulere, cu germaniu, cu o putere de disipare totala de-cel putin 30 W. tn funetie de aceasti putere disipabild, se poate obfine puterea modulata in difuzor, care, la un asemenea montai, cu un minim de distorsiumie de cirea 40%) din puterea absorbita. In plus, aceste trangistoare trebuie meaparal si aiba acelagi factor de amplificare, altfel apar distorsiuni ja putert relativ mici, care reduc posibilit Pentru. aceasta se recomanda ca tranzistoarele sa fie selec+ jionate prin miasurare dintr-o serie ceva mai mare, difr genta maxim’& admisibilé find de cirea 15%, = 54 @ colectia cristal © 0,32 mm. Intre stra~ emifor a unui rezistor separat, cu valoarea dé 1 ohm. Ai ile montajuluh , — Pentru acest montaj se pot solosi, de pilda, tranzistoare din seriile ASZ 15...%8, OC 26, EFT 212°...250) Tn ca ch se doreste obfjinerea unei puteri mai mari, se folosese tranzistoare de putere mai mare saw un artificiu de mon- taj, prin conectavea in paralel a unor tranzistoare dé acelagi fel (bazi la bazi, colectow Ja colector, emitor la envitar). Singura precautie de luat ¢ conectarea in serie cu flea fificiul acesta nu seuteste bineinieles folosirea radi: toarelor termice, care, pentru fieeare tranzistor in pa trebuie si reprezinte o’ suprafaja de racire de cel pulia 200 em?, din tabla de dural, aluminiu, cupru sau alama, oi grosimea cel putin de 2mm. Radiatoave de cdimensiuni ine suticiente nu pot disipa: puterea ceruta si tranzistoarele se defecteaz’, Diodele folosite la redresare trebuie sa roziste la june de cel pufin 50 V si un curent de cel putin 2 A, ila montajul precedent, Piesele montajului se plaseaza pe o placa de pertinax sau un sasiu de aluminiu, cu dimensiunile aproximative de Le *1.05<18 om si indiljimea de 1 em, Pentru izolarea capacitoo- relor —— dacd e necesar acest lucru — se folosese bucati de material Igolater, Pe reglete, eu contacte sau perforate, se monteazd gi rezistoavcle prevazute in schems. Conexiu- nile se fac cu conductor izolat cu polivinil, de cel putin 0,7 mm diametru, Tranzistoarele finale se monteaza direct: ' pe radiatoarele respective, cave se izoleazi de monta}. Dupa& ce montajul a fost realizat, se trece la verificurea si reglavea lui, respectind aceleasi etape ca la montajul _ precedent, Etajul final poate servi la amplificarea uor programe _ objinute de la un aparat de tadio, amplificator de picup sau Magnetofon. care dispur la iesire de cel putin 300 mW. Etaj final de ¢ W Montajul prezentat fi figura $5: foloseste o combinatie de tranzistoare cu siliciu In preammplifiestor si cu ger- maniu in etajul final, @ coléctia existal @ 55Big. 35 Tranzistorul Ty serveste ca preamplificator si e un transistor cu silicitu de tip pnp, de exemplu, un BC 177... 179, "Lranzistorul al doilea, de asemenea cu siliciu, poate fiun tranzistor de micé pulere in capsulé metalica, de exemplu, BC 107... 109, prevazut cu un tibulet pentru ricire, din tabla de aluminiu de 1.mm grosimeé, cu 6 lun- @ime de circa 30 mm, sau un tranzistor de putere medie BD 135/187/189 montat, de asemenea, pe un mic radiator, eu o suprafata de 5... 10 cm?, tot din tabla de aluminiu de 1 mm grosime. Tranzistoarele finale, Ty si ‘Ty, sint cu germaniu, de putere medie, de tipul AD 161 5i AD 162. Ele sint montate, fiecare, pe cite un radiator cu dimensiunile din figura. Transformatorul de refea, bobinat pe un miez de tole de ferosiliciu, de formatul unui transfermator de iesire pentru tuburi, adici 4...6 cm?, va avea in. secundar o tensiune de 2><25 V/0,7 A. Bineinteles, se poate adopta si alt montaj de alimentator, de exemplu, cu un dublor de tensiune si un transformator de 12 V. Din cauza factorului destul de redus de reacjie nega- tiva, sensibilitatea montajului este relativ mare, 0 zecime 56 ® colectia cristal © de voll, fapt care permite cuplarea directa fie a unei ce- jule de detectie radio, fie a unui picup, cu rezistor Inse- riat de 500 kiloohmi, Reglajul montajului consti in potrivirea rezistorului din divizorul de alimentare a bazei tranzistorului T), ast- fel ca intre punctul de conexiune dintre emitoarele tran+ zistoavelor finale si masa s& se afle jumatate din tensiunea de alimentare aplicata tranzistoarelor finale. La fiecare prob’ de inlocuire a rezistorului respectiv, se va intrerupe alimentarea montajului ; tn caz contrar, exista riscul de- terioraril tranzistoarelor finale, Minimul de distorsiunt se obtine prin potrivirea valorii rezistorului dintre bazele tranzistoarelor finale, in aceleasi condifii. Bitaj final de 10 W Montajul’ din figura 36 foloseste numai patru tranzis~ toare cu siliciu. Tranzistorul T; e de tip pap, de mic& pu- tere (BC 177... 179 sau echivalent). Tz $i Fy sint tran- zistoare npn de putere medie, folosite, de obicei, pentru comanda etajelor finale de putere (din seria BD 135, 137 sau 139), Tranzistorul T, este de tip complementar pnp, respectiv BD 136, 128 sau 140, Aceste tranzistoare sint usor de fixat pe un radiator de aluminiu, numai printr-un su- rub de 8 mm: Astfel-tranzistorul T) are nevoie de un ra- diator cu suprafata de 10 cm, tranzistoarele Ts $i Ty fi care de cite un radiator cw suprafaja minim& de 50 om?, din aluminiu sau alama, cu grosime minima de 2 mm, Funetie de polarizarea tanzistorului T, so obfine cen- trarea etajului final pe o tensiune nulé din punct! de vedere al tensiunii continue, la punctul de conectare dintre emitoare, fapt care face ca bobina mobila a difuzorului sa nu fie pareu dé componenta continua. De aceea, re- zistenfele divizorulii de teasiune de la intvare vor fi ri gvros egale, In caz ci nu se pot sorta doua rezistoare de ® colectia cristal © © 57 hi