Vee OTILIR HEDESAN LECTII DESPRE CALENDAR CUS DE FOLCLOR BOU Cluj-Napoca aSARBATORILE CICLULUI PASCAL Vorbind despre Pagte mé refer, practic, la cca mai impor- tanti sirbitoare a lumii crestine, Din punctul de vedere al calen- darului popular, sirbitoarea mobilizeazi o ampli serie de prac- ticirituale in cadral cfrora componenta crestina coplesegte orice alte clemente, Reflectind, deci, asupra Pastelor, voi glosa, impli- cit, pe marginea manierei comunitare de celebrare a unui com- plex sacru de dimensiunile gi profunzimea mori si reinvieri ‘Timpul pascal Pentru crestini Pastele este 0 perioada de opt zile care comemoreaz patimile lui Tisus din Nazareth, intrarea sa in Terusalim, Euhatistia de joi, cina lui Tisus cu invagiceit sti, moartea sa vineri dupi amiaza si Invierea confirmati de vede- rea morméntului gol, in urmitoarea duminic’, Este cca mai important dintre sarbatorile crestine* (1) 13Astizi, in spagiul traditional romanesc, din aceasta perioa- da se considera, practic, Paste, doar ziua fnvierii Domnului si uurmitoarcle dou’ imediat subsecvente, Este necesar, insi, s& precizez ci Pagtele este momentul crucial, central, al unei perioade de doud siptiméni, care ar putea alcitui, impreun’, tun ciclu duodecimal, exact ca in cazul sirbitorilor de iarnd. Atunci, limitele cate ar trebui Iuate in discusje ar fi duminica imediat anterioari Pastelor, cea a Hloriilor (precedati de un alt moment cu semnificagit tradisionale, Sambita lui Lazar), res- pectiv prima duminic’ imediat urmatoare Pagtelor, Duminica Tomii, sau Pastele Mici (urmati, la rindu-i, de o altA zi extrem de bogati in semnificatii de provenienti populari, Pastele Blajinior, serbat ca atare mai ales in Basarabia). Astfel decupat, timpul pascal se situeazd la cumpina dintre Siptimana Patimilor, sau Siptimina Mare si Sépeimana Luminata. El marcheaz’, in aceste condigii, triumful definitiv al binelui si purititii asupra tururor aspectelor malefice. Sau, in litera unuia dintre cei mai avizati comentatori ai calendarului popular roménesc: ,Pastele este un scenariu ritual de fnnoire anuala a Lumii deschis de duminica Floriilor, inchis de Duminica Tomi gi intersectat de noaptea Invierii Mantuitorului Tisus. Pastele se incadreazi in modelul preistoric de renastere simbolica a tim- pului si spagiului prin jertfa divinieiqii adorate substimiti de o cfigie (statuie, steag, masci, totem), un om (conducitor, otean, fecioard, prizonier), un animal (berbec, ‘ap, miel, cal, taur), pasire sau oud de pasire, arbore, plante alimentare. Moartea gi renasterea, celebrate de precrestini la acceagi dati, an fost disociate de cregtini, care au fixat Nagterea Domnului la solstigiul de iarn& (Créciunul), iar moartea la echinoctjul de pri- ‘mavard si fn raport cu faza lunar, Deosebirea fundamental fntre crestinism si alte dogme religioase consti in fapeal ci jert- nsfa prin substitugie a zeului precrestin a fost inlocuits cu jertfa Domnului Iisus sivarsiti o singuri dati pe Golgota, in nume- Je euturor oamenilor §i reactualizatA ritual, la aceeasi dati gi in fiecare an, de credinciogi. Dar adepsii noii religii au receptat ‘moartea urmata numai la trei zile de fnvierea lui Tisus cu moar- tea gi renasterea zeului detronat (Mithra, Criciun), motiv pen- tru care au fnsofjt-o cu un scenariu ritual de innoire a timpului aseminitor, in multe privinge, cu cel de la solstigiul de iar, impul ritual de 14 zile, parte componenté a ciclului pascal, se degradeazi neincetat in Saptimana Patimilor, cind se deschid mormintele si se intore spiritele morgilor, la Joimari, iar Tisus este tridat, chinuit, umilit si omorat prin ristignire. Dupa tee zile de haos gi intuneric fn care omenirea a rimas fii protectie divin’, urmeazi miracolul fnvierii Domnului din noaptea Pastelor si actele de purificare din Siptimana Luminaté care readuc echilibrul si armonia* (2). Spre deosebire de sirbatorile ciclului hibernal, Pastele nu are, potrivitrigorilor biscrici cregtine, o dati fixi. Anual, bise~ rica otodoxi, pe de o parte, respectiv cea catolicd si protestan- 1, pe de alta, stabilesc, in urma unor calcile extrem de compli- cate si dense din punct de vedere teologic, data Pastelor, care trebuie si fic in mod obligatoriu intr-o duminica, dupa echi- nocyiul de primavari, si dup& o lund plind. La ortodocgi exist © prescriptie suplimentara: mu o dati cu Pagtele evreiesti* (3). Acest mod diferit de calcul face ca Pagtele catolice sa se inscrie, consecvent, in perioada 22 martic-25 aprilie, c&t vreme, pen- tru ortodocyi cle pot si fie celebrate, ¢ drept ci mai rar, chiar fn tuna mai. 2sDiscutie aprofundat’ CCaracterul exceptional al unei asemenca situa a generat chiar olserie de credinge potrivitcisora ,Pagti in mai inseamni c& ,scapa Tada din lang’. Legenda care nareaza reconstiirea armonici cosmice este urmitoarea: \Anunci, duminica noaptea, numa ce au larmi mare in biseri- c&, Taca iege Tuda din lang! Vine, il ia pi popa si-l bagi-n sac. Mere mai diparte, la preuteasa. Cand il vede preuteasa, cei pick aminte? Zice: = No, ce vrei? Pagtele-or trecut, ou rogu s-0 mancag, w n-ai dicit sf te duci ndpoi! — ci ea simbita, cum 0 ficut oui, le-o dat cave unu la fccare copil s8 mince gi chiar avea cojile acolo, Hangé ea. Si-atunci Tuda o erento gi s-o dus indpoi, in lang*(4). Excelent mixajintre clemente sacre gi profane, micul text de mai sus scoate la iveald exact acest mod popular de celebrare a sirbitorit crestine, despre care vorbeam mai sus. Intr-o logic frasc ar fi te- bit ca reactia sacerdosului la imixtiunea spirtului malefic fn ordinea universal fic mai efcienté decit cea a unui profan, Dar Iucrurile nw stau deloc aa. Ingelepciunea popular a selectat un model narativ care conduce aproape automat Ja victoria asupra Necurstului, acela al femeii ma iscusite dectt dracul (6). Evident aceastk opyiune narativé are si un efect secundar, un eféct care, dint-o perspectiva riguros crejtind, ar putea fi catalogat drept neavenit. Cum altel s-ar putea interpreta faptal cf in local vorbei drepte,afirmate social, a preocului, ‘este mai cficienta vorba in doi peri, numind un comportament prohi- bit (mincarea de dulce inainte de incheierea Postuli), a femeii? “Totuyi povestea alege aceastd soluge, iar in substratul siu cred ci se ascunde atagamentul absolut, fird si forgez nota, aproape participativ, al omolui simplu la miracolul Relavieti. Reiterand nu doar printr-un scenati ritual exterior siesi nvierea Domnului, ci si spiritual, oame- nit au convingerca ci orice comportament, incusiv unl mai pusin cortodox', chiar supus unci marginaliziri comunitare, este binevenit act astfél ei pot ajuta la reinstaurarea cosmica a binelui 26TID. Cea inceput cu cdtiva ani in urma se implinegte acum gro- tesc. Cea inigiat gigiugi de Agathon cu concertele de Paste Jn malul mitii se dovedeste a fi devenit, astizi, o tristi dimensiune a romineasci a fnvierii Domnului, Ce-am iabutit in aceyti ani?’ facem si din fnvierea Domnnlui un moment propagandist? Crestinismul politic! Crestinis- mul electoral! Crestinismul social-democrat, echivalent eu 6 nesfirgitd maimugirealé a bunului sim, a canoanelor tra- dligionale, a rugiciunii, Dac& de Paste am ajuns si servim dliscursul preficut al unui prelat care en greu poate fl ingt- uit fnere servitorii Domnului (e vorba de Teodosic!), {nseamni ci preficitoriarelgioasi a romAnilor a atins cote grcu de egalat -Acest Teodosie al Tomisului, socotit de catre localnici ca unl dintre cei mai abili aranjori,¢ pre- zentat rominilor de eftre televiziunea de servicin a tui Adrian Nastase drept un mare campion al credingei tra Hristos! Cine? Un ierarh viant de credinciogi ca un vicios| ne indreaptl pe toy pe calea credingei Ce este aceasta dact ‘nu grasolani confuzie de valori? Substtuire necinstitd 2 acestora! . La Craiova, un cirear al focbaluluicheami televiziu- nile pentra a filma pacherele de Paste si ba aruncati ca ‘aeuii peste mulyimea siracd, Ce este asta? Trufie de pros- ‘nae! Dar ziarigi care aratl asta ce fac? Nu devin parte la o vulgarizare a credingei? La primiria fui Vanghelic (sinistra personaj al man- datului 2000-2004), bucurestenii sau adunat pentru pomeni politics. Chinuial ta gramatici si ortografie Vanghelie, insogie de bodyguarzi a Imbrobodit siricimea cx promisiuni a7Concerte de Paste. Paranghelii de fnviere. Panouri publicitare de sirbatori. Pomeni pentra a mima altruismul fn fata camerclor de Iuat vederi. Bani aruncagi peste multi ‘me, Discursuri patetice, finure cu neruginare de oameni banuiti de picate mari, Acestea para fi noile tradigiiadau- gate de guvernarea de acum. Sunt gesturi care o definesc in mare misued gi care, fn loc si contribuic la reagezarca cre- lngei in matca ci striveche, 0 terflesc, 0 ridiculizeaza, 0 ‘imping intro citcotect din care poporul roman iese sifonat si viduvit de identtat. Biserica Ortodoxi Romand nu s-a opus inovagilor comice apirute dupa ciderea Ini Ceausescu. Acum ce mai poate face? Pastele, sirbitoare fundamentalé pentru tnmea cresting, a devenit doar un pretext politic gi un prilej de subculturd urbana. (Oi sfintia fost convertit in priej de relansare pen- ‘tru mitocani! (Cornel Nistoreseu, Concert, propaganda, antocinic, in ,Evesimenal li, 13 aprile 2004, p.1) Valoarea de omen a Pastelor Importanta de netigiduit a celebrarii anuale a {nvierii Domnului rezuled si din faptul cf exact ,ca gi la sirbitorile de iarna, activitatile din prima zi de Paste aveau valoare de omen‘ (6). Consultind © crestomatie de mitologie romincasci se poate constata cf, potrivit traditiei: ,Cine doarme fn ziua de Pasti tot anul va fi somnoros gi lenes si fi va ploua finul. fn ziua de Pasti sc mananca intai peste proaspat, carne de iepure sau de vabie si numai dupi aceea alte bucate, ca si fie tot anul vioi ca pestele gi sprinten ca iepurele si ca vrabia gi si mu-i fie greu la 28lucru, Se imbrack 0 cimagi now’, fesuti gi cusuta in timpul Paresimilor. fn ziua de Pagti'u bine a calitori. Cu cel care ciocnesti mai inti oud in ziua de Pagti te intilnesti pe lumea cealalta.[...] Se pune fn pragul casci o brazdi de iarba verde gi un fier peste care se calcé, pentru ca tot anul sa fie bun gi imbelgugat. fn ziua de Pagti, cum te scoli, sd te uiti in cofa cu api, cd vezi tot bine peste an. [...] fn ziua de Pasti fl Ja biserica toata ziua, ca sa se facd multi cinep&* (7). In aceeasi ordine de idei se inscrie gi caracterul de timp meteorologic inaugural al Pastelui, dupa cum semnaleazd Simeon Florea Marian: Daca ploud in ziua de Paste, tot impul pana la Rusale va fi ploios, iar dact bate grindina, atunci va fi minos* (8). ii toacd O privite oricét de rapid asupra acestor credinge surprin- de rectundanga cu care imaginarul popular construicste imaginea unui viitor ideal, manifestat deopotriva la nivel cosmic $i pe plan individual. Exact ca si in petioada celor dowisprezece zile din preajima Anului Nou (gf supra), timpul meteorologic, pe de o parte, respectiv felul de afi al omului, pe de alta, par a fi princi- palele clemente de ,citit* din felul in care decurge anual ziua de Paste. Dincolo de aspectul quasi-udic al tuturor acestor credin- ‘6, Se poate configura destul de clar sistemul de valori propriu comunitigiitradisionale. Astfel, referingele la ploaie, grindind, cldwr, fn, cdmepa evoc’, toate, potrivit principiului sinecdotic — pars pro toto — viata unei comunitiy| agrare, preocupate, in momentele de grate ale existentei sale, in primul rind de eficien- ‘a culturii plantelor. fn acelagi sens pot fi interpretate gi practi- cile care vizeaz’, analogic, comportamentul omului in ciclul anual care incepe. Faptul ci el trebuie si fie basic, si poati Jmscrm cu spor fird si simt’ oboseala, trimite, de asemenea, la sfera ‘muncilor intense din sezonul agrar care tocmai urmeazi. 219Desi in amplul citat de mai sus este doar ocurenté credin- tf potrivit céteia in ziua de Paste omul nu trebuie si cilitoreasci, aceasta poate funetiona ca o adevarati cheie de bolta in ansamblul imaginar pe care il am in vedere. Implicit, ‘ea enunté faptul ci la Paste — ca la orice alt mare sirbitoare, dealtminteri — oamenii trebuie s& riménd acasi, cAci numai aga timpul primordial se poate suprapune peste un spapise sacralizat, configurand, astfel, un cronotop originar vali sicficient IL ton place carirul meu primivara, Casele vechi de mahala — cite au mai rlmas — se deschid, dup o lungd hiberna- re, spre curtile in care da firal ierbii, iar oamenii scot scau- rele fn figa porgi sau gritarul de ceaals parte a eis Incep si vorbeased unii eu ali. Numele strailor (,Gandacilor’, pe care stay, ,Duzilor’, dup’ col, iar puyin mai incolo .Mitisar) mai evoct inet vechial cartier de mici meserag din care au mai rimas doar citeva case vechi gi bitrin lor locuitori. Pe misurt ce se doe sie, eAsusele vechi cu curte dispar peste noape i in edteva hun, apar vile mari gi fous. De faviere, anul acest, a fost mai cald deett de obi- xi, Dup& slujba blazatd, cu oameni care igi aprindeau lumaniile de la brichet8 ca si economiseasek timp, am pornit-o, aadar, spre casi print-un lung ocol, pe strzile mahalalei noaste, fn ekutarea inconstienth a siebftorescu- tui pascal de care ma simfcam frustat parci de data aceas- ta. Urmiream gruparile de oameni eate se prelingeau pe steizi, ou huminivle aprinse, pentru a dispirea rind pe rind in spatcle unor poryi dincolo de care se aprindeau bruse luminile gi se auzeau 2gomotele sirbitori, Aruncam, prvie prin ferestrele laminate gi vedeam geupuri mai mic sau1 mai mati ayezindu-se in faa unor mese mai bogate saumai siricicioase. Sirbitorescul se recompunea astfel din bbucigjle unor imagini de convivialitate domestics ‘Am ajuns astfel pe o stad ce-mi era string, linigtit a si ncluminatd, eu cAsuge vechi si modeste, Mea surprins, Imai inci, lipsa cfinilor, care tnsoteau pretutindeni, cu litrdturile lor grupurile de oameni ce se intorceau de la bisericd, Aici era linigte, [ar tn aceasta liigt, privitile mi- au cizut pe o fereastri huminati de flacira tremuritoare a tune lune. Lang a, la mas, sttea o bitrnicd cu mfi- nile impreunate in faja une farfrit cu dow ov rosii. Era singuri gi se vita in gol la cele dowa oni rosit din faa sa ‘Lumina luméndrii tremura pe fas sa neclintitd. Nu stin ct ‘timp am rimas aga, si mi it Ia bitrnica ce privea, tient, cele dows ous. Apoi, la un moment dat, sa sculat ince, a suflat in luménare gi a plecat, probabil, si se cuke, listnd cele dowd oud in fntunericul din farfurie. fincors intr-un tireiu acasi m-am aruncat eu fatie in ceremonialul nopgi de fnviere, incercind si scap de adierea rece a singuritiii care imi sufla tn spate. $tiam, instinetiv, cf orice ritual este 0 exorcizare a singuritiyi. Am ciocnit, ayadar, cite un ou cu ficcare comesean, am pas in seen cu {rij ficcare aiment gi fiecare moment al ritualului cu care ima obignuisem cu familia mea de cind m-am néscut, am celebrat frenetic aceastd impirtiganic primari a impartisici hhranei cu alti oameni din jurul iu, accasté mistick fonda- toare a comensualitigi care face din om un animal socal Preferatul meu, Georg Simmel, a spus-o acum aproa- pe tun secol, in faimoasa sa Sovilagie a pri: acesta este elemental surprinzitor al prinzului, care aduna Inolales indivizii pentru a mina, transformind astfel fiziologia ta sociologie, Mancarea, acest element primar fiziologic gi 2a.m2 propriu ficcirui individ, devine conginutul unei acyiuni colective, Nevoia biologica si individualé de hrand trece fnte-o obignuingt de a i fmpreund. De aici deduce Simmel chiar gi forma ronundi a farfurilor, concepute tocmai pen- tna a permite (inigial) consumarea coleciva a hranci. Omul este astel un animal care igi impartigeste cea mai animali- & si egoista pop cu cella, transfigurind-o in poftd bund. De aici se naste gi politicul, ne spune istoricul Schmitt Panel: ,Cetifenii mu se constituie ca grup in jurul teri animalului sacrifca.(..) Acest luer se petrece mai degra- ‘ba in jurul comunitagii de masi care se adunt i jurul bbucitjlor de-carne. (...) Cetatea apare deoarece mininci impreuni cares", Se constituie, astfel, o legituri intra ‘total expliciti intre comunitatea de mast gi intemeierea ‘comunitii politce. Mai mult decit ati, regula strict a {impirtiit bucigilor de carne in mod egal tuturor membri- Jor cetiii este legati de conceptia si practica democratjei _grecesti. ,Symposion-ul a fost astel cea mai fnalté expresie 4 ceca ce ne place si numim astizi «societate civibio® — conchide Panel. ,O astfel de comunitate de mast — rezu- ma economistul Albert Hirschman — fixeaza in ca pricte- nil si familia gi, dimporriva, elimind din ea dusmanii neim- pécati. Comensualitatea evoci o anumiti douceur, dulcele sentiment al apartenengei, ca gi pe cel teribil al excluderii* Dumnezeule, cum pogi atunci si trliegti gi si mu te simgi exclus din omenire daci nu ai cu cine si ciocnesti un ‘ou de Paste. Imaginea bitrinicit continua si ma urmireas- &. Catre zi na am mai ptut rezista gi am pornit si 0 ‘cut, Ajuns pe strada pierdutd pe care locnia am baat a ug si kam spus Christos a inviat! Mi-a rispuns gi m-a invitat fd nici un cuvint la masa. Cele dows ovi erau la locul lor.