PALEOGRAFIA LATINA CU REFERIRE LA TRANSILVANIA (SEC. XII — XV) DE 8. JAKO www.dacoromanica.roINTRODUCERE Studiorea clementelor de paleografie ale materialului seriei Transilvania a colectiei Docamente privind isioria Rominiei a intimpinat o dificultate deosebiti prin faptul o& numaio mick parte din documentelo publicate esto aocestbila in originale propriu-zise, adick in forma exterioara ce le-a fost dati do omitentul insugi. Intr-adevér, chiar i o parte a toxtelor inedite na putut Ficereetata de noi decit in fotocopii sau in copii din eval mediu tirziu (soo. XVI— XVII) ori din epoca moderna. Deci, numai la o proporfie redusa din materialul documentar, publicat sau in curs de publicare, in scria Transilvania se pot ‘gtudia caractoristicile externe ale particularitafilor paleografice gi sigilografice. Tn ceca co privogto monumentolo grafico originale —datorité condifiilor de documentare in care am claborat accasté lucrare —n-am putut, folosi dectt iesele din arhivele clujene, deci cam a opta parte din materialul existent. Datta diftultato a fost ipa, intro cnntitate suficionta gi in varictatea cuvonitS, ‘8 coleofiilor striino de facsimile, necesare pentru o cercotare paleografic’ comparativi ‘In asemonea improjurari,la intoomirea planului lucrarii de fat& a trebuit 8% pornim dp la posibilitafile existente, fird si piordem insé din vedere obiectivele cercetirilor viitoare. Ni s-a parut limapede de la inceput o& acest studiu va trebui a se ocupe de particularitéfilo dezvoltarii scrierii latine din fara noastrd, de vreme co pentru insusirea. elementelor paleografiei latine generale dispunem, prin cartea lui Const. I. Andreescu?, de un tratat cores- punzitor; pe do alt parte, in acelagi scop, 80 pot folost cu bune rezultate— dati fiind unitatea dezvoltirii sorierii latine modiovalo—gi Iucririle do ansamblu strdine (M. Prou—A. de Botiard, Steffens, Thompson etc.). Socoteam c& nofiunile fundamentale gi generale (privind materialele de scris, jastru- ¥ Majortatea trimiterilor din notele acestui studiu se referd la colectia Documente vind istoria Hominiat, seria C. (Tvansilvania). 1 vorba. de meteriaul tn parts aparut {reece KI-RIL, “iol. 1—11, Bucuresti, 1961-1962; voacul XIV, ‘vol. IV, jucurepti, 49551958), in parte sub tipar sau gala pentru tipar (veacul XIV, vol. V—V1), 9g Bape pontra par Veaeal XIV, ol. "Vy Pantry” documento porioade 4361-1437, a olror_pregitire este tn cure, Intructt afunci eind se elabora acest studiu AU sp cumoagtoa incl. procs, economia ql momentul “aparitiot volumelor, relerijole au facut dupa ‘colectile de. documents publicate, respectiv dupa fondurie arnivale 10 azul materiaului inedit. Aceste fonduri au fost citate si pentru epoca antenoart sau csterioard rastimpului 1381—1437, ori de olts ori etau nevesare exemplificdri dup& origi- in arhive. HG. Andreescu, Manual de palecgrofe latin’, Bucuresti, 1938. www.dacoromanica.roae PALBOGRAFIA LATINA CU NBPERIRE LA TRANSILV ANIA, 4 mentele pentru scriere, formele de litere, semnele de seriere, proscurtarile, numerele otc.) va trebui si le reducom Ia cele mai-importante, ca in cadrul rolativ restrins al acostui studiu introductiv si efgtigtim cit. mai mult spafiu pentru analiza dezvoltarii sorierii din fard. La inceput ne-am gindit "la Studiorea urmétoarelor grupe mari de probleme: 1) cum s-a dezvoltat in cursul secolelor serierea latina la noi gi care sint particularitafile ei paleografic 2) oum se incadreazé tipurile serierii latine din fara noastré i in genere evolufia acestel scrieri in dezvoltarea general a scrierii latine; 3) care sint relafille gi influenfele reciproce ale scrierii latine gi ale coleictirlice in dozvol- tarea, culturii pe teritoriul R. P. R. ‘Dar dupi o temeiniod cumpinire posibilitatilor existente, ne-am vizut silifi si renunfim la studierea problemelor amintite la punctul 2 gi 3, intrucit cereetirile anterioare nu ne-au ereat premisele necesare in aceasti privin(i, nici sub forma unor studi monografice, nioi prin stringorea sistematick a Dibliografici si a materialului faosimilat 'stréin. Ba, mai mult: din accleasi motive corcetarea particularitafilor po care le prezintit serierea Iatink din fard a trebuit si fhe redusé aproape exclasiv numal la material tran silvinean In felul acesta se limureste caracterul fragmentar al prezentului studiu spre deosebire de celelalte lucrari din volum. Dat fiind ei lipeeso pink. acum premisele pentru elaborarea unui tratat de paleografie latina ou privire Ia istoria R.P.R. (ba chiar si pentru redactarea capitolelor ei referitoare Ia ‘Transilvania), din capul looului noi nu putem oferi aici mai mult decit 0 introducore paloografioi la volumelo coriciTransilvania a ooloofioi Dooumenta privind istoria Rominiei, inind seama ei documentele publicate in aceste ‘Volume au fost intoomite in scrierea goticd ne-am folosit in aceasta introducere de prilejul de a putea, cerceta perioada gotici a dezvoltarii scrierii medievale, mioar ou privire la ‘Transilvania, intr-o perspectiv’ mai largi, pentru oa Incoroarea de fas oX fie utilA gl in vederea pregitiril ulterioare a tratatulut amintit. Dar perioada serierii gotice in Transilvania nu coincide ou data de 1437, anul cu care se va incheia seria volumelor de documente privind Tran- silvania. Din acest motiv, cerootarea ncastri trebuie si ouprinds in continuare intreg seoolul al XV-lea, ofci abia la sfirgitul acestuia si Ia incoputul celui urmitor a triumfat si in Tvansilvania serierea umanisté asupra calel gotice. ; ‘Dupé cele spuse mai sus, e indreptifita intrebarea daci in fata acestor dificultaji n-am fi procedat mai just, mergind pe calea mpi bititoriti gi cutind sé dim aici o prezentare a cunogtinfelor practice de paleografie general, in loc do a incerea rezolvarea unor probleme pentru care — chiar $1 dupa pirerea noastré — nu exist Inek premisele novesare. In orice oaz, credem of daci am fi apucat pe odie traditionale de oercetare, n-ar fi putut opi in aviden{i ou atita aouitate toomai lipeurile cara faa daooamdati ou neputinfé intocmirea unui tratat de paleografie latin’ privind istoria R.P.R. Yn acclasi timp, nu s-ar fi putut ldmuri nici principiile gi modalitatile cele ‘mai importante, eu ajutorul ofrora se va putea stabili in sfirgit fizionomia pvtoular a stiri laine din fara noastrd, To flu acest a tpt de pd, iveala faptul of particularitatile locale ale dezvoltarlt acestei ‘scrieri nu se vor putea preciza decit pornind de la teritoriile istorice mai largi ale serlerii spre unitafile ei mai mici. Prin urmare, numai dacd se vor lua ca bazi de plecare caracteristicile generale ale scrierii latine medievale din Europa www.dacoromanica.ro5 MATEAIALE DE SCRIS, INSTRUMENTE § LICHIDS 173 se vor putea stabili trésiturile el proprii din centrul gi risiritul Europel. Comparind aceste trisituri se vor putea distinge olementele specifice ale dezvoltarii serierii Poloniei si a Ungaiei feudale, in misura in care aceleagi clemente se deosebese de fizionomia comund a scrierii latine din centrul si risiritul Europei. Cu elementele amintite va trebui si confruntam apoi monumentele grafice latine din fara noastra, ca si ne putem da seama ce anume apare in acestea ea o particularitate local din Moldova, Tara Rominoasc& sau Transilvania, Agadar nu vom putea constata aceste particularitati locale inainte de a limuri, prin cereetiri paleografice pe scard mai larg’, trésiturile proprit pe care le prezinta scrierea lating din centrul gi rasaritul Europe Crodem c& rezulta chiar si din acest singur exemplu, o& paginile care urmeazé nu pot avea nicidecum pretentia de a spune ultimul cuvint in. proble- mele pe care lo vor pune, ci elo ar putea si reprezinte doar primii past, poate si acestia nu totdeauna siguri, in vederea sistematizari, la nivelul cerinfelor contemporane, a problemelor paleografiei latine din fara noastra. MATERIALE DE 8CRIS, INSTRUMENTE §1 LICHIDE PENTRU SCRIERE Documentele transilvinene medievale sint scrise fie pe pergament, fie pe hirtie. Pergamentul a fost intrebuinfat in chip exclusiv pind la inceputul celui de-al doilea sfert al socolului al XIV-lea, cind a inceput si fie folositd, in Transilvania gi hirtia. Ina doua jumitate @ aceluiagi veac s-a statornicit definitiv folosirea paralelé a acestor dous materiale, situafie care a diinuit {tn toato epoca foudala, desi in aceasta simbiozé’ precumpineste, de la sfirgitul secolului al XEV-lea, tot mai mult hirtia ieftind fafa de perga- mentul scump. Porgamental (membrana, charta pergamenz, pergamenum). Ajunsese deja la o situatie dominanta pe introgul teritoriu al Europei medievale, in care se intrebuinfa alfabetul latin, in momentul cind a inceput serierea in Tran- silvania. De aceea s-au adoptat in seriere toate practicele obignuite de veacuri in legitaré cu folosirea pergamontului in alte parti ale Europei ‘a) Porgamentul pentru scris se prepara din piei de animale, dar dup procedée deosebite in Europa sudic& gi in cow de la nord de Alpl. Astfel, in azul pergamentului meridional se pregitea pentru soriere numai 0 singurd fata a pielil, cea interioard (dinspre carne), iar fafa exterioard find lustruits doar superficial. Drept urmare, aceasti fata a pergamentului folosit. in sud este mai asprd, pastrind deseori urmele bulbilor de par gi primind cu timpul o culoare galbuie, care contrastear% cu partea interioard, puternic impregnata cu praf de oreti®. In schimb, pergamentul, nordic sau getman (pergamena teutoniea) era lucrat do-o potriva pe ambele fefe. Deosebirea dintro acoste * Veri im aceasth privints Wilhelm Wattenbach, Dos Schrijtsesen im Mitelater Leipaig, 1878 (prescortat. Walleabach, Schrifteesen), p. 99-103; Cesare Paoli, Grundrioe ‘21 Porlesungen ber lateinische Palaographie und Urkundenlohree@ a Ua, trad. K-Lohmayer, Innsbruck, 1869-1900 (prescurtat: Paoli), vol. Il, p. 55-67. ¥ Neal amigonte aD. P Bogan, Dit oepalis lagen al de fal Dow smontol dia 1292, 90 mal 4377, Arhiva istorieda Fillalel Acad. R.P.R. din Clo}, (prescurta ‘Arh. ist), Vij 19 aprile 1446, ibid, COVE; 44 martie 1449, bud, 13 www.dacoromanica.roam PALEOGRAVIA LATINA CU REFERIRE LA TRANSILVANIA 6 douii foluri de pergamente eraaccentuati gi de faptul of materialul despre care ¢ vorba in Europa, sudies era preparat in general din piel de capré gi de oaie, iar in pirtile nordice mai mult din piele de vifel.? Aga se oxplici de ce pergamentul nordio este de obicoi mai gros decit cel sudic. Pergamentul sudée se intilneste rar, in comparatie cu cel nordio in ‘Transilvania, inott folosirea Iui poate fi oonsideraté de-a dreptul excepti nalé. Gasim unele pieso de pergament sudic mai ales in cazul fefelor bise- ricogti caro emit documento sau in acela al actelor intocmite de notari publici datoritd logiturilor pe care Ie aveau aceste foruri on ourtea papal. Faptul izbitor ea pergamentul meridional nu se intrebuinja aproape de loc in cancelaria regali, in coa Palatinali, in aceea a judelui curfii regale, in cea voievodalé si nici in cancelariile loourilor de adeverire—accstea din urmi cliborind in bund parte actele de care aveau nevoie persoanele Inice din Ungaria feudala, respectiy Transilvania — ne aratd od in aceasti, jard perga- mentul nordic era folosit in chip aproape exclusiv. Situatia aceasta nu 8-0 schimbat nici in perioada angevind, ou toate of in acea vrome relafiile dintro ‘Ungaria gi Italia orau deosebit de strinse. Aceasté lips de intrebuinfare a jamentului sudfc — ca gi de altfel forma sorierii, dupa cum vom ve somnificativa pentru raporturile sorierii din Ungaria medieval, inchegatd sub influenfa franceza, ou scrierea din restul Europei ® 3) Canvelaritle din Transilvania importau deci pentru trebuinfele lor pergament strain, produs in Germania, respectiv in farile vecine (Austria, Gohin si Polonia), care preparau de ascmenea pergament nordic. Citro sfirgitul sooclului al XIIL-loa insi, scriorea si practica de oancslario au luat proportii atit de mari gi in Transilvania, inctt, pe lings importul de per- gament, 90 sim{ea nevoia injghebiirii unei productii indigene, In apus, izvoarele arati inci din secolul al [X-lea ci in marilo méndstiri exista cite un pergaminarius, care prepara materialul de scris necesar cilugarilor copisti do cirfi. Din datele relative Ia transorierea odrfilor gi la copistii acestora, cit gi din acelea privitoaro la bibliotectlein socolele al XIUT-lea gi al XIV-loa, rezulté. in mod neindoios ei producfia internd de pergament a trebuit aparé col mai tirziu tn cursul secolului al XTV-lea’. Dat fiind ci in acoasti epocd prepararea Pergamentului era o meserie lated in Buropa 4 ¢Pielea de cline» amintit& tn invoarele de Timb& maghiar® nu se referd Ia_un ratoril eosebit do'cale ardtate,cici prin tment avesta se Injclogea fala iterioard, Unspre carne, a pergamentulil,” Cl. Perger Janos, Boveselée @ diplomatitdbe, ly Pesta, 4824, 164 Hajnal Istvan, Irdotlrénet ax indsbelndg flajuldea Rordbél [Ltoria, sexier tm de reinnoire), Budapesta, 1921 (prescurtat: Iajnal,Zrdstarenet), p- St. Ct, Csontosi Vanos, Adaidhok @ magyarorszigi XIV—XV sadzadi Kinyomdsclik tied renee [Contrib la ator copier de codice gia mintaturigor din Gagarin soe, SHV SV} fn wManyae Kongrensmlo ny £820 p12” 0,494." 440)009. 9085 ap 247 B84; Glyad Pal Tomye sora Afagyarorndgon a ero shtal apni fn Ungaria din'éele mai veoh timpur} pink ta alee noastol, sbid.y 192 ern Gly) P2006) van Bela. Kanoeh dangetdrak, Knyeniomk reagaronsagon, 13di—"1660. [Carts Diblotccs tipogrsta in Ungaro, de 435% pind of tid 10 (pracartat Evan, Onpci 48, 498-208; 190, . 4432 296—302;, 1934, p. 60-63; 199234, p. 13-88; Berkovits Iona, Kolostori kodesfesté~ ‘Ssetinka £1V sidcadban (Miniaturle wohastioe ale codicelor noasire asec al XIV-lea $945, 'p. 442-362. CL Fejerpataky Lastl, Mogyerorsadgivarosok rept ssamadiahonyeet vetiatre de. socotell ale orajelor din Ungarial, Budapesta, 1885" (prescurbat ejerpataky Sedmaddsoh), p. 110. www.dacoromanica.ro2 -MATERIALE DE SCH, INSTRUMENTE gr LICHIDE 16 apuseant, © de presupus cin ‘Transitrania acest material era fabricat de a inceput de megteri laici venifi din strainatate + Tnoopind din secolul al XV-lea s-au pistrat chiar m&rturll directe despre mesterii caro preparau pergamentul in oragole din Ungaria foudali, Ei poarti, variate numiri ca: pergamenarius, permenista, permeter, parmynter fi judecind dup disile po car le plitean, din trebuiau si fle nigte m jugari bine situafi; finind seama de rolul jucat de ei in conduceroa, oragel {i putem socoti nigte cetafeni de vad, care so bucurau de multd prefuire*, Astfel de mesteri so giseau probabil si in oragole din ‘Transilvania: la Bragov, Sibiu, Bistrifa Cu, care, dupi oum no arati unele giri do la inceputul secolului al XVI-lea, furnizau si Moldovei si Tarli Rominesti material de scris®, Acosti megteri localnici proparau do asomenoa pergament’ de tip nordic si de 0 calitate atit de buni, incit aci nu se mai poate constata, ware a fost deosebirea intre productia intern i marfa importatd. Firoste, se pot intilni gi unclo pergamento indizone mai groaso, do o executie mai grosolani, dar ele sint pufine si nu pot fi considerate caracteristion pentru ealitatea ‘general. a produselor locale ¢) Dosi calitatea pergamentelor este foarte variata si printre dooumentele emanate de la aceeagi cancelarie, alituri de cele scrise pe material deosebit de fin, se gisose unelo al cliror pergament, © de slabé calitate, totugi, in legiturd ot aceasta chestitune se pot face unele observafii utile pentru critica ick ‘Nhat, 90 ponto consiata. ok pergamentul documentelor anterioare seccolulutal'XEITlen, in general, eate gros el agpru®, Dar in eureul veugalil amintit s-a imbunatatit calitates materialului, devenind tot mai rare pioselé de o execufie grosolani, dup cum rezalti mai ales din cereetarea actelor emiso de cancelaria regal si de celelalte cancelarii mai mari. Alituri de figli mict de pergament, neregulate, subfiate prin lustruire si care azi au 0 1 Hany Brosslay, Hondbuch der Urkundentohre fOr Deutschland und Tali, da ta, eli, 19121094 prencurtat: Brean), 1h 2,7 488406 Malaga di fceastA meseri cae Tucrau ia Viena — si cary ar Uebli Wwali tm considerate cat dint In coea ce privegte importul pergamentului — sau grupat in breasls inc din anvol 4268, %. ba Satya 485; angle Tas ce lonanel Epes @ VV senda (Sata care redone SAV— 24, niagyer Konami 114 fanaa: any, pee, 88, Bupa p38, PIE Geckninpen aus dem Archio der Stadt Hermannstadt und der etshsichen, Nation, fin Quellen zur Geschichte Siebenbiirgens aus stchsischen Archiven, Sibiu, 1880 (prescurtat: Hechnungen),, I, p. 478; D-P. Bogdan, Diplomatica slavo-romind din sceolele X1V 9i XV, in Rev ‘ston rounds, 196d i998. fpesouiats Bogdan: Diplamatice)” f. 207 Ylaen vareate a perzamontaor se Goliet pra taptat f tacle canoe al ici fi sons tooo attle perma dus ge pO, Acet Ieere remit ccodat car Sk tetera e cee devemnta, Beacon dae a Doha eagle int ain Abe luiay pou pe vere: pro peremento nose rssicon att he pent Pargamental nostra, Dargis Same tial svelte okt Tele cola oe ‘etdra {Documents familie Taek de Seok som’ stata, imperu roman), Bade. ta, 1895presetrtats Tele. 210; prtanens evant srcum de[a dat pergamestal Eeara’ gr guiral Ge mtiavl, observa netaeel caventala din alas Kusnowontc® Bernt, tees Levent skenatd mdkddee itd" [Activates de gmitent de dpeamente a Co ‘vVentului din Leles), Extras din ¢ Turul », 1928 (prescurtat: Kumorovitz, Lelesz), p. 11, 94. v Sentgeely ines Matyer okecen [Dipiontien waged), Sedeperas 193, tn. A magyar lrchetadondny Reskonyee {Mapua yuinjl ttorce maghles) al I, Hac £ffecutatt Seontpstcry OH ps 68 www.dacoromanica.ro378 PALEOGRABIA LATINA CU REPRRIRE LA TRANSILVANTA 8 culoare inchisé, se intilnese piese mari, frumoase, puternic albite, care gi-an pistrat aspectul strilucitor pind in zilelo noastro. La sfiryitul secolului al X¥T-lea si inceputul celui urmitor, ea o consecingé a anarhiol foudale din Ungaria si Transilvania, se nccentueazi Proportia pergamentelor mai rigide gi aspre’fajd de cole de calitato find. Acest fapt se datoreste probabil soderli considerabile a importulut gi impro- Jurdrit ci mojterii localnici inci nu puteau fabrica produse do aceeayi ‘alitate oa cele straine. In asemenea condifii, pergamentul aspru, gros 3i pufin floxibil — care probabil ere do fabrieafio internd — este caracteristic pentru actelo din primele dowd decenii ale socolului al XIV-lea. Bucafilo do pergament din aceasté perioadi sint mici, de o forma noregulatd si preparate atit do slab, inott deseori cerneala 's-a intins in ele oa intr-o Sugativd. Insisi productia de pergament trebuie s& fi fost redusi, de vremo co—impotriva regulet obignuite—so intrebuinfau gi bucifi glurite cu ceazia jupuirii pielii, care au fost cusute apoi cu prilejul prepararii materia- Tului, ffirk 9% so fink scam dack cusitura s-a nimorit chiar in mijlocul piesei, deci si al textului, iar nu pe margine*, Calitatea coa mai proasté © avea firegte pergamentul documentelor emanate de la comitate, cic serlorea in acoste centro provincialo so afla abia in perioada ei inifiali. E yorba do fisii de pergament cu aspect primitiv, de pe caro serisul esto deseori sters’ prin rizuire, in parte sau in intregime, pentru ca notarii din provinole ou mina lor greoaie si poatk agterne pe ele texte nol. Dar obiar aol so intinesc in aceasté spocd acte de ale comitatelor sorise pe porga- mont nou, neintrebuintat pind atunci, ele sint nigto deyouri tiate neregulat, preceutind forme uevbiyuuile, Pare’ vesi cum villa paua de proasla calitale sgirlind suprafafa aspré a pielii gi stropind-o ou picdturi de cernoala ? ‘fa acest tablou dectul de sumbru nu 90 thoadreazi ined netele regale, ind eu domnia efectiva a lui Carol Robert (din anul 1308). In goneral, int serise, mai ales in cazul privilegiilor, pe un pergament albit si subfite sau, olnd e vorbe de mandate gl documents mat pufin importante, se introbuinfa un pergament mai gros, mai rigid gi care azi, din pricina vechimii, are o culoare gilbuie, desi materialul este lucrat eu’ o deosebita grija. In urma consolidirii situafiei interne gi a invioririt logaturilor comer- idle, pergamentul de bun’ calitate incepe si predomine din nou intre anil 1320 gi 1330. Din 1980 deja ni s-au pistrat date caro arat& cf gi comitatelo igi procurau suluri de pergament, din care notarii lor igi tian buc&fi de © mirimo corespunzitoare, nocosare pentru actele pe care le Intoemeau®. d) Serierea oucerea sectoare tot mai largi ale viofii sociale gi in oon socinfd oxigenflo oi cantitative gf caltative au fost un, stimulont pontra productia interné do pergament. Totusi rispindirea serierii in piturile mai largi ale societifii latce continua si fie frinata de faptul ci pergamentul costa foarte scump‘. Este deosebit de somnificativé in aceast privinfa lista T Mai Hraiu se cunoaste un caz cind lecul de adeverire emite un act scris pe perge- smanteasut din, mal mute buctf (Sventpétery, OM, p-224— 222) Pent un ec udicar Fezultat din lipirea a dowd mani foi de pergemnent, emis de vicevoiovodul ‘Translvani of doo, 4 fantanie 1699, Arh. ist. CXC. Istvanyl Géza, "A megyei irdsbelisey elo horsaaka [Prima prioad a dezvoltirit , 22 nolombrio circa £840>, Documente privind ‘storia Rominiei, G, XIV, vol. Ill, nt. 176, 500. *% Tbidem, XIV, vol. "VY; cl.’ Auner Mihaly, Az erdélyi sxdszok oRlevelei a XV. ‘zdzad hesdetig {Documentele sagilor din Trankilvania pind la Incoputul ‘secolulvi. all XV-lea), Bistrifa, 1912, p. 15. Doc. 18 ‘noiembrie 1348, Doc. prio. ist. Rom., C, XIV, vol. IV, nr. 668;27 mat 1385, id, “vol V. 8 lunio 1950, ibid.. vol. IV. ne, 702:48 ianuarie 1952. 27 octombi atid, vole V8 dasambe 1388" ald, wal S Buohtpetery, Oklt, p. 290. + Jbider, p. 224; primal act palatnal seis pe rio datoast din 4382. Ct. Nyore ios, ddr irs blends malades UY atsadhan (Aotitale udecioreasch le emitent de documente a palatioului in secolul al X1V-lea, Kecskemet, 1934 (pres- Surat "Nyers), p50, ‘Alo, saa: Sentpetery, ON, 191. Suentpétery, Ohl, p, 194, + Statitele citi din Oradea, Fortes, tithol VIE gi partea a 11a, titted VIIL, tn Doc. prio. fet. Hom, C, XLV, vol. VIL 4359, 1 www.dacoromanica.ro380 PALROGRAFTA LATINK CU REFERIRE LA TRANSILVANIA 2 ou secolul al XV-lea, hirtia era foarte mult intrebuinfats in cazul rogistrelor, Protocoalelor, a cirfilor de socoteli gi a concoptolor } Prin rispindirea tot mai mare 6 scrierli, hirtia a ajuns si predomine, in a doua jumitato a secolului al XTV-loa, gi in emiterea actelor, desi o categorie din aceste acte—privilegitle—continuau si fie scrise exclusiv pe Dorgiment In ceea co priveste materialul documentar pistrat, pe la mijlocul secolulut al XTV-loa numérul documentelor scriso pe hirtie si pe pergament actole pe hirtie esto aproximativ acelagi. Din ultimul sfert al acostui veac in ‘Precumpinese in chip indiscutabil b) Réspindirea hirties se poate considera ou drept cuyint ca un indiciu important al vulgarizirii sorierii, al pitrunderii acestoia in corcuri tot mai largi ale societifit, dup& o indelungati epoci in care clerul exercitase un adevrat_monopol in acest domeniu. Datorith hirtiei, scrierea a dovenit si 4 Tragallvania — oa fin alto fri alo Kuropei — un mijloo putomie pontra Gezvoltarea. culturii. Dar in ciuda faptului ci intrebuintarea hirtiei intrecea Ao mai multe ori pe sceea a porgamentului, in Transilvania ajungea acest produs, pind la incoputul secolulut al XVIlea, numai pe calea importului. Prima «moari de hirtiee de pe toritoriul Transilvaniei poate fi considerata introprinderea ridicati po la 1545—1646, de un megter poloner (sau german in Polonia) ling’ Bragov, ja origonilor Ioan Fuchs gi Toan Benkner?, Tn Transilvania a urmat apo infiinfaros ia altor mori de hirtie: de exemplu ‘lui Gaspar Heltai la Cluj, apoi a oragului Sibiu. Aceste intreprinderi insi au lust fin in legitur’ cu tipografia, care primiso un avint deosebit, prin nigeares reformel religioase si in urma imprejurarli ei expansiunes otomand ingreuna foarte mult, importul hirtiei din farile indepartate, mai ales ch se simfea nevoia unor cantitafi tol mai nuari din acest material ¢) Cunoscind istoria generala a iabricirii hirtiei in Europa i coreetind filigrancle dooumentelor se poate limuré destul do preois gi problema comer- fului ow Kirtia, adioh de unde anume se importa hirtla necesari pentru serierea acestora®. Intrucit in Germania acest material a inceput s& fie yg + Keméay Joseph, User das in der Diplomaik. des Auslandes und Ungarns, mit Innbogrif} Siebenbirgers, eracheinende Glee Linnenpopicr, ne Kurs Magasin, T (1843), Prtehians Sate, pds. * Hirete aumiral docuimentelor seiko pe hit fost eu mult mai mare decit cal co st plstat pind tn alle noasite. Tetr-adevir, 0 tare canttate di ele au fost mista; parte datorittslabetrexstento a aceel’ malarial doors, far fn parte in rma faptutd cl ele neind importants; dfapunct’ de vedere juries au ost selecuonate de amhivart veaclrior urmtoare, powvit trier Jundice din aceasta epoes tarda Uisevany, Meayettrdbetage, p. 81718; Satnyi, p. 3) (uel Sur Geochich doy Siods Rronsads te SbbenbOrgen, Brgov, 1096 (prescurtat Queen) itl, 299, 940, ‘Kenishy doteph, Die | e jet (Farid. Rom epi) i Moldoori, tne Studii gi cereetiri de istorie medion, II (1951), p, 78), dupa care Mrtia f-ar fi fabricat la Sibiu tncepind cu anul 1539, nefiind sprijinta de el! pe ‘nici un favor, trebt rat drept 0 sedpare, Cf. gi Fritz Hoyer— Hans Bockwits, Ein- rng, rhunde. Mit einem Beitrag 24 Geschichte des Papiers, Leipzig, 1944 ; i e ‘im Donauraum, Biberach a, d. Riss, 1940; Hossle, Geschichue alier Papiarmuhlen in Ungarn und Siebenbirgen, to « Zentralblatt fir Papiorindustrien, 1922, nr. 23,7, 12. ‘A se vodoa ou privire la cole ce armeazd studiul lui S2fayi, unde so citeark gi 0 bogat bibliogvatic. www.dacoromanica.roB MATERIALE DE SCRIS, INSTRUMENTE §f LICHIDE 181 fabricat abia in ultimele docenit ale secolului al XIV-lea, esto limpede c& hirtia celor mai vechi acto scrise in Transilvania po acelagi material nu poate fi de origine germani. Examinind minufios filigranele documentelor Jatino-ungare din veacul amintit, Safnyi a ajuns la concluzia ck, Ungaria medievali, ca si do altfel majoritates {arllor europene, a intrebuinfat pind Ia Inceputul secolulul al XV-lea, hirtio italiand, Ttalia s-a bucurat, pind Ia raspindirea tipografiei, do o situafic atit do precunipinitoore in ‘industria fabriirit tet gi in comerful cu noest produs, iar Ungaria intretinea prin Dalmatia legituri atit-do strinse ou ace’ far, inott pind la sfirgitul secolului al XV-lea, in afaré do hirtia italiana, ‘hu prea putea si ajungé nici in ‘Transilvania vreo alti. marffi aseminditoaro, in cantitatt importante. ‘Tinind seama de faptul c& Polonia gi Silezia. impor tau tot din Italia hirtia necesara consumuliri lor, se poate’ considera ci gi hirtia care s0 importa, in al treilea deceniu al aceluiag! soool de la Cracovia, era in bund parte de’ origine dtaliand* : Despre negoful oragelor sisesti din ‘Transilvania cu Dalmafia avem marturii direote *, Se poate presupune deci co negutétorii din aceste orage erau furnizorii de hirtio.atit ai Transilvaniei sit lal Moldova: i Tirii Romineyti?. De altminteri registrelo de socotlt alo oragelor medievale arata cf, incepind ou secolul al XV-lea, ping i in oragele mici de o oarecare important era un negufitor sau chiar mai mulfi la caro so puteau glsi oricind spro vinzare —firesto alaturi de alte mirfuri strdino — cantitdtilo de hirtie necesare consumului local &. Tocmai din acest motiv sianume fiinded putea fi procurata ugor gi in orice timp, hirtia so oum- tra in eantitifi surprinaitor de mil 4) In ceea ce priveste calitatea, hirtia documentelor latino-ungare prezintd multe varietiti. Avest fapt se explic& prin procedeele tehnice de roparare, prin compozifia chimioi a materialului gi prin felul do clei folosit in fabricatie®. Pentru calitatea hirtiei acest din urma element avea 0 insem- nitate hotdritoare. Hirtia proparaté ou scrobealé fiouta din faini de griu s0 descompune mai, ugor dectt coa tratatd (eventual chiar do mai mult ori) cu clei animal. In general, in izvoarele sorise nu gisim referinfe despre calitatea hirtiei, ci fn ele se aminteste numa despre cantitates el (liber, buch, grevin, resa, rys). Totugi se cunose citeva date care arath cf se afla in circulatie— cel pufin do la sfirgitul secolului al XV-lea—o calitate mai find (papirus regalis) gi una mat inferioar’ (papirus communis)®, Preful hirtiel, firegte, varia dupa calitate. Se constatd insé of profurile acestui material scddeau po misurd ce so dezvolta fabricatia insigi. De exemplu © «cartes (25 coli) de hirtio costa la inceputul secolului al XVI-lea numai 6—7 dinari, dupi ce cu 50—60 ani mai inainte pentru aceeagi cantitate ‘ceruse 90 do dinari, 1 Rojéepataky,, Sedmaddeab, Ywingl, Mperjes, p. ane + Doc. 29 itnie 1367, 22 februarie, 2 august gi 21 septembrie 1370, Decumente privind, istoria, Rominizi, C, XIV, vol. Vi. 4 Ar trebui sd so compar filigrancle documentelor din Moldova gi Tara Romineasc& ou cele, publicate de Branyi 4 Fejtepataky,, Scsmaddsok, p, 109, 160, 190, 942, O44, 052, 989, 996, 182, 496, sg8aso, 402, 4, S00, 802, 548, Sb, O06; Gul, M,'p. 958, 4, a4, a4; Ing, Eperjes, b. 194; « Tortételmi ‘Tar, 1883, p, 57 Firtia’se fabrica In evui' mediu din fire vegetale sau din cfrpe de pinré trans- formate prin fermentafie Intr-o pasta cu axpectul pls “ Tvanyl, Eperjes, p. 136-139; Idem, Kenyeek, 1990, p. 123, 125. * Abide pe 487-445; ibid, p. A17=125. www.dacoromanica.roue PALEOORAFIA LATINK CU REERRIRE LA TRANSILVANIA “4 ¢) Examinind caracteristiole hirtidlor tntrebuintate te Transilvania so poate stabili o& acest material do scris se descompune usor, prezentind 0 Titgiturd deesh, o suprafait uneort asprb care ee imbibs, ou eerneai, igi pierde culoarea gi cedoaza treptat locul, dela sfirgitul socolului al XIV-lea, unsi hirtii de calitate mai bund, iar ‘pind la urma unei hirtit albe care seam&ni cu pinza, Dooaroco aspectul oxterior do azi al acostor hirtii este in legitura, in primul rind, eu calitatea materiilor prime folosite in procesul de fabricatio, se pot trage unelo concluzii valabile pentru critica diplomatios doar din cercetarea vargiturilor sia filigranelor. fn tiparul folosit_pentra fabrieafie — care este elementul cel mai important in prepatarea hirtici — oxista 0 refea compusi din fire de sirmi orizontale gi verticale. Refeaua aceasta, imprimata in hirtie, e vinibilé gi azi daci se priveste materialul in transparonfa, iar virgitura mai asprd se simte chiar la pipait. Pe aceastit ‘vargituré ee suda marea morli de hirtie, adie’ un semn oompus tot din sirmi, care lasi o urmé in materia hirtiel, Intocmai ca gi refoaua tiparulut + Vargétura documentelor serise pe hirtie, dup& cum rezulté din corce- tarile Ini Szinyi, oste find gi deasi in primelo trei decenii alo socolului al X1V-lea. Apoi, cam pind la mijlocul aceluiagi veac, on este mai aspré gi mai lata, pentru ca pind pe la 1380—1390 si alterneze cele doud feluri do var- gituri. In sfirgit virgitura mai lati, dispare treptat, incit la inceputul secolului al XV-lea ea nu so mai intilneste decit foarte rar? {) Tot Szinyi a strins filigranele documontolor po hirtio din socolul al XIV-lea cu privire si la teritoriul Transilvaniei*, Corcetiirile facute de ol In doost domenitr au limurit gi faptul e nici o cancolario din Ungaria feudal nu Intrebuinfa in chip exclusiv un singur fel de hirtie si se datoreste numai Intimplarii dac& ele ig! procurau materialul de la o moard de hirtie sau de la alta, oventual chiar prin mijlociroa unuia si_aceluiagi negufator 4. Do pilds, cancelaria regalé din timpul lui Ludovie I intrebuinfa produsele a treizeci de mori de hirtie, iar capitlul din Oradea in cursul secolului al “XIV-loa folosoa hirtia a 28 asomenoa.introprindori®. Cit de intens ora comerful cu hirtie reaulta din faptul ci actele unor foruri emitente indepirtate intre le prezinti. numeroase filigfane identice®. Filigranele deosebite ale documen- lor care emani de Is acolagi emitent, in acolagi loo si timp, arati c& yaloarea lor pentru critica diplomatic’ nu e atit de mare cum sa crezut mai de mult. Do pildi, in cazul a dowd acte eliberate pe hirtie de citre Petru de Oarda, vicevoievodul Transilvaniol, la § mai 1964, filigrana unuia reprezinta un trifoi, iar a celuilalt o pard’. Fireyte nu trebuie pierdut din ‘vedere nict faptul ci uneori materialul do seris era furnizat chiar de destinatari, S26nyi 4p. 6. 2 Biden, " iot_din seo. XIV-XVIT introbuinfate odinioard in ‘Transilvaniaj, tom, , colectia Kemény. ‘Vexi amanunte la D.P. Bogdan, Din paleografia stavo-romind, in Vol. de. fat’. « Sa6nyi, p. 122-123. © Dbidem, 'p «493. * Pentru filigranele actelor emise de capitlurilo din Oradea gi Alba-Lulia, precum gi o volevgni § vicevaievontiTranstvaniel veri studiol iat al ii Szényy, py: 129-458, TSu6nyl, p. 9° www.dacoromanica.ro6 MATERIALE DE SCRIS, INCTRUMENTE SI LICHIDE 188 Corostitorii mai vechi orau do pirero oi intreprindorilo de hirtio igi schimbau filigrana cam la ficcare 25 de ani, Evident, in acest caz identi- ficarea filigranelor ar inlosni considerabil dataroa doctmentelor gi a manu- soriselor care nu poarti indicatiuni cronologice. Corcetarile lui Szinyi ne araté, insi, ed nu se poate stabili ool pufin ou privire la actele din Transilvania serise pe hirtie nict un sistem. Dect numai prin filigrane nu se poate deter- mina data unui act sau manuseris, Instrumente gi lichide pentru seriero. Despro toato accstea ne dau Jamuriri in primul rind izvoarele privitoare la transorioroa cdrfilor, sub forma Anatrucfiunilor pontru copigti, precum 4i miniaturile contemporane®. Notarii care seriau documentolo Iucrau gi oi ou aceleasi instrumonte de munci, desi poate ou mai pufine ca numér. Uneltelo de seris alo diesilor care outroiorau fara, eu palatinul, voievodul sau vicevoievodul, ori acclea ale notarilor de comitat erau oft se poate de simplo, ei nedispunind de un atelier permanent do soriore (scriptorium). De pilda,diaoul Luca de Porpéoz ou prilejul plooérii sale intr-o clllttorie, in 1441, din reehizitele pe care lo-a pus intr-un sac sigilat, nu socotea o& trebuie si mentioneze dooit 12 cirfi ale lui (tibré sedlasticales), un sfognio do arami gi 0 stioli (do cornoali?)®, Do procurarea instrumentelor sale de seriero se ingrijea chiar si in.orago, de obicei, notarul insugi, confeofionindu-gi o parte din ele (prnd, cerneala), Agadar, intrucit acestea erau obiectele sale porsonale, despre ole so intilnese foarte rar menfiuni in documente a) O parte din aceste instrumonte sorvea doar la pregdtirea materia- Iutus de sorés (mai ales a pergamentului) in vedores scrierii, in timp oo 0 alta parte slujea serterit insag*. Seribul taia cu foarfecdle (forceps) din ruloul de pergamont sau coala do hirtio o buoata eoreapunzitoare lungimil textulnt 0-1 avoa do seris. Aooasti oporatio ora urmati do inliturares, prin Tustruiro ou spuma de mare (pumex), a oventualelor inegalitifi mai mici prozentate do foain de pergament. Apol, dact era necesar, 80 umplea on praf do croti eau do var uncle giuri mici ale porgamontului, care ar fi putut, stinjeni sorisul. Accleasi mijloace se intrebuinfau pentru a face si disparé urmole gtergorii unor cuvinte prin rizSturé frasura), executatd cu ajutoral unui sufi do forma somilunel (ncvarkla, rasorium). ‘Tot pentru preghiirea mate rialulut in vederea serisului se folosea compasul(punctorium) $i sula (subula, stubula), instruments cu ajutorul cdrora so insemnau distanfele dintre rinduri, ‘Apot acoste operafii preliminaro se Incheiau pfin trasaroa liniilor Ja acesto intervale ou un virf de plumb (plumbum), do fier (ferrum), ou un haaonag co Temn (ligniculum) sau. ca ajutorul unoi riglo (regula, ‘norma, ‘anon, 4) tm vederoa scrierii proprin-ziso orau indispensabile: cornoala (atra~ mentum) si pana (penna, calamus), respectiv o bucificd do trestie (arundo, ealamus) ‘00 sorvea acoluiagi soop. Cerneala do obicei si-o propara flecare i), dupi auumnlle rejele ewusderaie®. Baisla v reyulé cate impunes scrieres documentelor numai cu cernoalé noagré, +cu oxoluderea celorlalte culori 2 Scényi, D. 10, + Von amanunte fa aceast& privings la D. P. Bogdan, Din palsografia slavosromind, ‘tu vol. de ffi; Wattenbach, Sehriftwesen, P. A66—4825 249-2475 Paolly Il, p. 88-120, sw eafa yar Kony vozemle », 1688, p. 80—89. © Yang, Eerie, p. 108 § Watteabach, Schrijunsen, p. 189-193; Gulyis, p. 29-94 * GED: P. Bogdan, Din palografia sleo-romind, in vol. do fafi; Wattenbach, Seiviesesen, p. 498-2475 Ivanyi, Eperies, P. 146. ‘www.dacoromanica.roret PALEOGRAFIA LATINA CU REFERIRE LA TRANSILVANIA 6 (dlise coloribus exelusis), reguli, ce, se respecta riguros. Intr-adevit, nu se ctmoaste nici un act medieval din Transilvania care si fi fost scris cu alta corneal: decit ou cea neagré+, Indeosebi in secolele XIL—XIII ee intrebuin eotneluri foarte bune care si-au pastrat culoarea neagré i stralucirea pind fn silele noastre*. Cernolurile de mai tirziu, in general, nu mai erau atit de Dune gi nu-gi pastrau atit de bine nuanfa lor originalé. Incepind din epoca in care emiterea documentelor a luat proporfii masive, adica din secolul al XIV-lea, 56 intilnesc numeroase acto —emanind in special de la comitate i alte foruri mai mirunte sau de la particulari — al cdror scris, din pricina cernelii do slabi calitate, a devenit gilbui sau atit de palid, tncit azi nu ‘mai poate fi citit decit eu mare greutate. Incepind cu sfirsittl veacului al ‘XIV-lea ni s-au pistrat multe documente in care cerneala, in cursul vremii '@ primit o nuanfé veraule, ca de bronz, ceea ce se datoreste desigur, pro- porfiei exagerate de metal folosit in compozitia ei. Incepind cu acelagi ‘vous, vechoa cernoald foarte neagri se intrebuinfa numai exceptional. Soribul igi purta cerneala, de cole mai multe ori intr-o cilimaré facuté din com (ooPma), agocata la briu oe 6-0 alba mereu Ia indemina. Pana §i-0 ficea fiecare serib, singur, cu un cufit special (svalpellum), uneori din ‘trestie, dar de obicei din pene tari de giscd. Ea se ascutea, dindu-i-se 0 formi aseminiitoare peniei moderno. Acelagi cufit sau bastonagul aminit de lemn (lignicudum) tinut describ in mina etingh, serves qi pentru intinderea gi fixarea materialului de soris in timpul sorierii*, FORMA EXTERIOARK A DOCUMENTELOR $1 DISPUNEREA TEXTULUI PE MATERIALUL DE SCRIS Forma exterioari, La documente sceasta era foarte mult influenfati, pe ling practica odata statornicit a cancelariei respective, gi de materialul de seris, precum gi de intinderea textulul. Tocmai din acest motiv, mirimea forma documentelor puteau fi din cele mai variate, ffirk a depisi insi ead unor uzante gonerale. a) Forma exterioara nici nu s-a putut cristaliza inainte de tecolul al XUlLlea deoarece, pink atunci era un obicei general ca documentui si fie intoomit chiar de destinatar, care fl infatisa in curtea regal. numai spre a ise pune pecetea. Pe la mij ooul veacului amintit ins s-a goneralizat, gi in cazul actelor diplomatice din Transilvania, forma dreptunghiulard, ‘cu rindurile scrise paralel cu latura mai lungd a materialului de scris®, Dar ali- turi de aceasti form& s-au ivit sporadic —in ristimpuri mai seurte chiar ¥ Abia de la sfirgitul secolulut al XVIlea se ohipnvia sf se foloseatcé in Tren sivania cemelur de alte eulon: aure,albasta, rose dar aproapa exclusiy In actele de stemi (armaler). In acestea ss intrebuinjau, incd din eooolul al XVloa, mai multe culort pentru” piclarsa stemelor Beentpetery, Okie, p. 14-12. 8 Doc. & tulle’ 1368,"Arh, ist, CCI; 28 iunie 1379, sbi, « Pentru tehnica scrieri, pentru forma si Intrebuili{area instrumentslor de scriere din evul_mediu ase vedea interesante reproduceri in Edward Johnston, Writing and Mluminasing and Letering, Londra, 1908. sn val anEery Oly p40", Cl, D.P. Bogdan, Din plegrefia. slavoromind, ,, CLXIT, www.dacoromanica.rouv FORMA EXTERIOARK A DOCUMENTELOR 185 sistematic — aga-risele lillrae transverare emanind de la emitenti de tot felul. Aceste documente, scrise mai ales pe hirtie, isi au rindurile dispuse aralel ou latura mai ingustd a materialului!, Forma aceaste a ajuns si pre- ‘cumpaneascd la inceputul secolulut al XVI-lea in cazul actelor pe hirtie (deci in acela al documentelor care nu fiiceau parte din categoria privi- loegitlor), eliberate de cdtre locurile de adeverire. Po de alti parte, actele in- toemite’ de notarii public erau de la inceput litterae transvers ¢, S-ar putea deci afirma ci forma documentolor se caracteriza printr-a inconsecvent din cele mai mari. Se poate observa, indeosebi la sfirgitul secolului al XIIT-lea si inceputul celui urmitor, ed forma documentelor era determinaté, mai presus de toate, de tendinfa de a utiliza la maximum pergamentul atit de costisitor. 3) tn cea ce priveste dimensiunile documentelor exista de asemenea © mare diversitate— in bund parte ca urmare a celor aritate mai sus— atit in cazul actelor sorise pe pergament, cit gi pe hirtie. Degi pind In sfir- gitul secolului al XIT-lease intrebuinjau, de obicei, buciifi mici de perga- ment, totugi inc’ de la mijlocul acelulsgi veae nu sint rare, mai ales cind e vorba de acte regale, nici privilegiile serise —cu rinduri distanfate —pe foi mari de pergament. Folosirea bucifilor mai mari de pergament era im- puss, din aceasti epock, de uzantele mai noi de cancelarie. Intr-adevar, spre a asigura condifii mai bune pentru atirnarea pecefii de document, acum sa inceput indoirea marginii inferioare » pergamentului (plica). Yn. acelagi timp, din considerafii estetice si pentru accentuarea aspectulii solemn al documentului ea introdus obielul de e se lisa margini larg ca gh distanje mari intre rinduri? Firegte serisorile deschise gi cele inehise—fiind mai Putin importante decit privilegiile—erau gi mai departe scriso pe buoati inguste de pergament. In cazul cancelariei regale ins acestea au o forma regulaté, spre deoasebire de celelalte foruri emitente, unde ele prezinti formele cele mai variate® Figille de pergament cele mai mici gi de aspectul col mai neregulat dateazi ‘din perioada tulbure de la sfiryitul secolului al X1TI-lea gi ineeputul celui urmitor *, fn urma consclidirii dinastiei angevine insite intilneeo exceptional de rar acto serise pe bucifi de pergament mai mici de dimen- siunile unui 8 modern de coal. Dupé 1330, dimensitinile documentelor in general orau in erestere, procesul acesta oulminind, eitre sfirgitul seco- Jului al XTV-lea, in actele de sentinfa ale palatinilor s4 juzilor curtii re intre care nu sint rare piesele, sorise De pergament sau ps hirtie, avind intin- derea de aproape un metru pitrat, Din pricina oresterii progresive a tex- telor de documente, uneori—cind nu era vorba de privilegii — soribii nu ‘mai respectau regula general, potrivit, ciruia actul nu putea fi seris decit pe o singurd fajd a materialului®, Yn cazul hirtici, ei puteau lipi mai * Pacsim. ta Documente privind intoria, Rominiei, Gy XU-XIIL, vol, 1, us, 200, oc. 4aprilie 1430, Arh, ist, CVI; 44 marlie 1465, ibid, LX? Stianvane 4447, tbid., CVI. Prentpetery, Ont, 40. # Ase vedea facsimilele din A nagykérolyi gréf Karolyi csaléd olleothara [Docu meatele familiet comijitor Karolyi de Carei), ed. Gérisi Kamin, 1, Budapesta, 1982 (neeseortat:'Aarofy) nex gt onpinalele dinate de 1840 im Arh st Vi, CLIX “Gf, facsimilele din Kdrolyi, 1, pl. V/act gi materialul documentar al fondurilor amintite $n nota precedents. Szentpétery, Oli, p. 192, 249. Cf. doc, 13 noiembrie 4380, Arh. ist, VI; doc. din 1423, ibid, CRCVIT www.dacoromanica.ro186 PALEOGRAFIA LAPIN CU REFERIRE LA TRANSILVANIA 18 multe coli una de alta pentru a mari dimensiunile acestiia’. Dar otnd era vorba do pergamont, de obieei, se fercau si coast laolalti mai multe foi, desi se cunose gi oxceptii in aceasta privinfa*. Asadar in cazul, actolor foarte lungi, oi au trecut la intrebuinjarea sulurilor sau rulourilor (rotulus, rotula) de hirtie, obfinuta prin lipirea mai multor coli, sau a foilor de por- amont aledtuind cArhi on caito (in forma tir saw quater). Tn oazul formatului do carte firosto so seria pe ambole foto, fio o& era vorba de por- gament, fio de_hirtio# ¢) Fivcare document so considera ca gi o unitafo gi se soria de obiosi pe 0 foaie deosebitd. Uneori, in eazuri cu totul oxcepfionale so intiInese si dows documento deosebite po acecagi foaie, de pild& confirmari ulterioare care dosi sint in strinsd legiturd ou textul anterior, au fost introduse po acelagi material de seris ca documente de sine statatoare. Din aceasta categorie fac parte o serie do confirmari introduse de Ludovie I sub peoote proprie in 1864 — 1370 pe documentele emisedo tatal siu, Carol Robert, si do ol per- sonal, care au fost insd intarite ou pecetile lor piordute®, Trebuie remarcat, Ins cA, dopi asomenea documento introduse ultorior pe acelasi material, sint acto deosebite din punet do vedore formal, totusi rodactarca lor so leagi, atit de strins cu documentul anterior, incit din punct de vedere juridic nu pot fi considerato complet valabile decit in relafie ou acest act, In care se roford*. Acest caracter de sine stititor iese insé mult mai in ‘evidonfé in Todaotares sctulul, de, danio al magistrului Grigorio din 1812, insomuat pe un alt document, eliberat: de Carol Robert, act prin care acel magistrat ddruiosto, la rindul siu, dijma unei ami co-i fusese acordatd do rego cu ‘oiteva lunt mat inainte 7. * Doo. 27 octombrie, 1413, Am. ist, CLXIIL * Sremtpstory, OR, p. 192, 221-223! CI.‘doo. 24 ianuatie 1439, Arh. ist, CXC. * Doc. 80 uti 1498, Arh. ist, CRXVI. Col mai vochi document: din parle noastre, intocmit in forma de carte (dac8 putem da crosare unei mon{ivni din socalul al XVi-a), este un act de danie al lui, Bela al Iltea din 1477 In favoarea bissrci fi Arad, Ace a1 oto al mal Yeh! document albrat i acon fmt, din 6058, in care. se folosea ‘alfabetul Jatin. Cl. Fejérpal 0, 11, apa flatts WOM Maly Slane pétery,, Okie, p. 6 ' Rulounle Yor fi folosite pe o scart larg abla de Ia sfrgtul socoluui al XVIea ai incepitul celui de-af XVil-lea, de cancolaria principilor ‘Tranilvaniel gi do locurile fe adeverire, Sint frecvento fn acoastd gpoed rulourl lung de elliva, metsi, Dimpotriva, @ocumentele avind formatul de carte crau preferate in Ungaria propriu-rist. Dar asemened Gocumente serise po hirtio nu so. intrebuinfau.t Transilvania cel pujin dupa cuno- stinfele noastre de pind acum — inainte’ do ‘nijlocul secolulul sl XVI-ea. 4 Szontpétery, Okt, p. 14, 190;,¢ Turuls, 1 04, p. 27 gi urm. Cl. doc. 30 mai 4364, Documents pricind istoria Hominiei C, XIV, vol 4 "In sprijinul acostel constatar'so poate aminti o Yariant neabignuith (renooatio) in 2 iunie 1964, a unci confirmari dato Sub pocotea uout a rogelul (G, XIV, vol. V1). Inte-adevar, im cest cay textul confiemant nue trecut ye documentul yechi, el, dupa {ranscrierea’textului vechi, 1 se adaugd ta continuare urmdtoarea formuld do relonoire rout etiam per alias litieras nastras priort et maiort sigllo nostro in terra Vaure furtise Eublato consignatas cidem IVicolao feclve Zinaclmar forma in eonsimal[ dupa cum stim ch 4am fdeut-o into forma asemnatoaro acelui Nicolae prin alto scrsori ale noastro, intaite ‘ev peesten noastra mai Yocho gi mal mare, sustrask prin furt in jimutul Ozorel). Cl Regplalgt allay wala tna, ‘Az oblvlk & ath iratok,Rionata (Arhiva, fom Killay de Nagykallo. Extrasole docomentalor gale altar acto], Budapesta, 1943 (pros- curtat: Kallay), U, p. 116, nr. 1509; « Turule, 4404, p. 27. * Doc. 46 iulie 1312, 27 decembrie (1312), Documents privind istoria Rominiei, C, XIV, vol. T, a. 166, 169 www.dacoromanica.ro9 FORMA EXTERIOARK A DOCUMENTELOR 387 Dispuneroa textulul pe materialul de seris. Mai ales in eazul pri- vilegiilor, se respectau uncle reguli ce 86 pot considera riguroase. Dupé cum am Vizut mai sus, textul so seria po fata interioar a materialului. Po fata exterioari (pe verso), so puteau nota, doar in azul sorisorilor inchiso, adresa si o sourt’ indicafie a cuprinsului, preoum gi alte insomniiri de cancelario sau cele privitoare la desfagurarea ulterioard a pricinii consemnate in act. a) In ceea co priveste aspectul grafie al textului, lénierea gl marginea aveau 0 deosebit’ important. Incepind ou secolul al’ XITIlea ele dau o Infafigare mai limpede si mai estetic’ toxtelor inghesuito si dezordonate ‘demai inainte®, Dupé ce aceste innoiri s-au inradicinat in cancelaria regali, ele au determinat oarecum ou anticipatio dispunerea grafics a documentului intreg (indeosebi in azul pergamentului). Prin linioro mu so indio& dinainte numai looul rindurilor, ci se trasa de jur-imprejur si cadrul textului, Rin- durile prezinté deci linii drepte, do un aspect plécut, de la ineeput pind la sfirgit. Pentru liniere, in cazul documentelor din ‘Transilvania, servea mai ales un virf metalic, ou care so zgitiau in pergament aga-zisele linii oarbo fie po fata interioard, fie po cea extorioari®. {n acest din urma caz liniile apfreau in relief po partea destinatd sorierii¢, fn actelo din Transilvania, medievali trasarea liniilor se ficea deseori cu un virf de plumb? gi numai exceptional ou cerneali®, Linierea aceasta s-a imprimat atit de adine in matorialul do seris incit poate fi uneori sezisati chiar gi astizi_prin pipaire, dar alteori ea esto atit de discret, incit urmelo ei nu mai pot fi descoperite in pergament decit dupa o cercetare atenti, (de exemplu, pe documentelo regalo de la sfirgitul secolului al XTV-lea gi inceputul celui urmitor). Hirtla insa nu 86 linia, ceea ce a avut drept utmare ca in documentele {mai ales cole judiciare), do mari proporfii rindurile au un mors nosigur gi Inghesuit, In cazul actolor pe hirtie so lasi gi omargino maiingusta. Dar de la inceputul secolului al XV-lea nu sint rare nici mandatele regale pe hirtie, caro rivalizeazl oa aspect: gi cleganti cu actele pe pergament. fn liniere gi lisarea marginii, celelalte foruri omitonte, in frunte cu marii dregitori (palatinul, judelo curfii regale), au adoptat destul de repede practica ob- servaté de cancelaria regald. In actele po pergament ale palatinului gi in acelea ale locurilor de adeverire mai importante so intilnese freovent urmole de impunsituri eu punctorium, din a dona jumatate a secolului al XIV-lea ca 0 dovadi a liniorii?. In schimb, documentele omanato do la voievorii ‘Transilvaniei continud de obicei si nu aibi decit o margine foarte ingusta fin ele so trasau linile in mod ou total exceptional. Yn aceasta, privints 0 constati 0 imbundtétire numai in veacul urmator, desi comitatelo, ora- gelo etc. nu acordau nici atunci o atenfio deosebita linierii, si notarii lor 60 aratiu foarte zgircifi in ceea ce priveste marginea lisata in actele lor. + Pentru mentiunile de tnregistrare ef. facsim. 11/86. sei loa a dou Juitato a gicoluul al, ili sau plstat o sre de rivilegit regalo care pot ft socdtite drept-capotopere din punct de vedere gratic. Vezi Rrcsimfote ia Ujhary ‘isl, Monuments ‘Hires Hungarkas Diplomate owimesio iplomatice priviteate ia stor Ungaril], Bodapesta, 4914 (prescuriat: Ujhazy). Veal tntnante aD 8 Bogan, Din plore saeteming vl Sef Cl oc. 47 mai 1381, Arh. fsb, CCl; 23 dec, 4400, bed, CXCVIIT, 1 Doo. 21 deoctabri’ 1983, Ach. ist, COVE . * Doc. 44 noiombris 1842, did, CX; 28 octombrie 1864, iz, CCV; 15 apriie 4970, Bigs Vi HP Sténipeiery, Okt, p. 12; doo. 47 lanvarie 1394 gi 1 iunle 4368, Arh. ist, CCI. + Gt, Nyers, 0; 00. 8 mal 4944, Arh, ist, COVE. www.dacoromanica.ro188 PALEOGRAPIA LATINA CU REFERIRE LA TRANSILVANIA 2 2) Pe foaia pregitité in modul aritat in vederea seriorii, textul do- cumentelor era scris in bloc, flirdalineate. Intr-adevar, din secolu al XIII-lea fa incetat obiceiul ca formula datirii si figureze intr-un rind deosebit sau ca numele martorilor si fie ingfrate in forma de coloane. Nici macar in actele de transeriere nu se despirfea documentul cadru de transumpt. Cel mult se cuta s& se scoata in evidenta inceputul acestuia prin ingrogarea primei litere!, Despdrfirea textulut in alineate se intilneste uneori, de la sfirsitul socolului al XIV-lea, in actele regale Intoemite in forma tnchisi, in care titlul regal figureaza in fruntea actelor la mijloo, in doud rinduri mai sourte, Probabil e vorba de o influenfi a documentelor de aceeagi categorie eliberate de cancelaria imperials®. Un obicoi asomindtor se observ in actele emise jn aceeagi epocd de vicarii generali ai episcopului Transilvaniei si mai ales in mandatele voievodale intoomite in form& de misive®, ¢) Stilizarea primului rind sau impodobicea inifialei nu contrasteazd en aspectul oarectim grav gi cu unitatea compact a documentului con- siderat din punct de vedere grafic. Dimpotriva oa le subliniaz si mai mult. Rindul inti, tn intregime sau in parte, prezinta in actele mai solemne o al soriere, in orice caz mai mare, cu litere lungite gi ornate, care se deosebeste de restul toxtului*, Aceastd scriptura longior s-a introdus si in documentele din Transilvania sub influenta cancelariei imperiale i a celei papale, dar in prima jumétate a secolului al XIIL-lea a incoput sé se impuni o’ alt uzanta: scoaterea in evidentd a inifialelor din primul rind®. La inoeput ini- fialele au fost impodobite numai cu ramificafii decorative si cu linit frinte; mai tirziu proportiile literilor au fost mirite, ca sie cistize cit mai mult loo pentru ornamentatie. Tn a doua jumatate a seoolului al XIItoa deja so pot identifica in practica observata in Ungaria feudala o sorie intreaga de tipuri decorative, care— potnivit cercetirilor lui Stefan Hajnal —prezinté. coincidente izbi- toare cu motivele ornamontale franosze din aceeagi epood. Corpul indesat, dosenat cu trasituri groase gi sigure, al literelor e incadrat cu ujoare linii dantelate si eu spirale sau ou variate figuri decorative: frunzulite, evantaie ciorchine, pilnii, spice oto. Pornind uneori din litera inifialé, aceste ornamen- tafii fine, aproape aeriene, se intind paralel sau coboard in sens vertical pe lingé text. Chiar gi cuvinte introgi sint prinse in mreaja acestor liniute sub- fir. Spre sfirpitul acelutagi secol intilnim si motive decorative umane si Anlinale: feje omeneyti abla shijate din Gtova trasiturt, miini gt degete aritatoare, figuri de animale ete. Citeodata se completa gi spafiul ce r&minea 1 Facsim. doc. 9 februarie 129% tn Documene privind iouria, Romtniei, Cy, XIII, vol. Mi, nr, Gt, transumpt fn doe, 90 decembcie 1986, bud, vol. VI. (org. bh APA. ist, GLI) ;"aoe. 5 fanvare 1948, Arh. ish, CVI; 28 aprile 052, tid, VI. + Wilhelm Erben ~ Oswald Redlich, Orlundenlore, 1. Die Kaiser und Kénigeur- undan des DMitetaier, pfancion-Danin, "902, in tandbuch der miselaerlichon und here Geschichte, pusicat de. G.'v. Below si ¥” Meinecke (prescurtat: Eben}, p. 242 2437 Suentpétery, Okt, p. 192. Doc, # August 1266, 35 tanuario 1390, 43 nolembrie 1990, 42 nlembrie 1290, 20 ianuario 1891, 26 ilie 1399, 1 ioe 1420, Arh. ist, CCL; 27 febroarie 1907, sbi, Vii Telekiy 1, p.'288, 272. “'Brbon, p. 207-216; Arthur Giry, Manual de diplometique, ed a I-a, Paris, 41925 (proscurtat? Giry), 11, p. 788. ©'Ujnéay, facsim. mr. 4—2, 57, 9. © Gl Uphkey facsim., me. 1. www.dacoromanica.roa PORMA EXTERIOANK A DOCUMENTRLOR 189 in parte gol in ultimul rind, eu desene mari simple, cu linii impletite in forma, de pilnie sau de alte figuri miirunte. Un procedeu decorativ, proferat mal ales in secohil al XWfT-lea, era columuatio, adic suprapunerea, in formi de coloank gi Impletirea literelor ®. Degi aceasti impodo'ire artisticd a primului rind a inoetat odats ‘eu epoca escrierilor magistrales, totugi uncle variante mai modesto ale ef ‘au supraviefuit in actele privilegiale. Din secolul al XIV-lea. ins&, ornamen- tafia 50 limita mai mult la inifinle, folosind de obicei vochile motive, dar fintr-o forms mai putin pretentionsi’ Cu toate cf in actele mai solemne se intrebuinfa inifiala, deseori—de Ja sfirgitul veacului amintit—ea n-a mai fost desenati, locul ei riminind ‘Uber. Tn acest secol se impodobea destul de rar rindul inti, fie in intregime, fie chiar ji numai in primele cuvinte. Intr-adeviir, in aceasté epooi orna- mentafia consta mal mult in trasarea avintaté, vertioal sou arcu a bra jelor (hastelor) de litere lungi — de exemplu / si b din rindul inti —litere are de altfel isi pistrau mirimea lor obignuitd.Monotonia bratolor eare Patrund rigid ca nigte sulife in spafiul alb al marginii sau care se indoaie ‘ea niste fire de iarka in vint este atenuata de liniufele prescurtirilor sau de punetulote in forms de*noduri Dela inooputul secolului al XV-lea s-a reluat din now impodobirea primului rind. Deja gi in scrisorile deschise se tn ceil ca numelo rogelui si fie scris cu. aga-ziselo litere «psalteriales, litere mai mari gi groase*. Mai tirziu so seria rindul intii in intregime cu oaractere aseminitoare textului, dar eu litere mai groasesi mai mari. In aceasti pri- ‘inf exist exemple ‘deosebit de frumoaso printre actele rogilor Mating Corvin, Vladislav al IT-lea gi Ludovio al I-lea, iar do la inceputul secolulut al XVIea gi in acelea ale locurilor de adoverire gi ale cancelariei voievodale. Gele mat decorative sint actelo de blazon (armates) eare spar incepind din timpul regelui Sigismund. In acestea se scria uneori primul rind in intre- gimo cu litere aurito, iar marginea se impodobea eu desone®. Aranjamentul exterior al acestor acte intoomite cu grija artistic’ deosebité nu caracte- rizeazi insi eltusi de putin ansamblul materialului documentar*. In anterioard secolului al XIV-lea se scotea in evidenta nu numai primul, i gi ultimul rind, prin folosira unor ornamentafii mai marunte. Gh, Hajnal, Irdvtiriénet, p, 5253; figuri, p. 50-51. A. se vodea gi facsimile din Seab6 Karoly," dtm Lascle {Ladslau Camatul, th Magyar trtoncimt dtraysok (ioe ‘stovioe maghlare}, Budapesta, 1886 (presourial: Seabd Kéroly), p. 3, 6-7, 53, Fe tag 3"Un exempia tn Szontpétory, Okita fasim., 6; of, Theodor Sickel, Aonumenta Agephion melt art (Monamente- grafic evi dia, ena, 1098 (present fickel); fase, VI, pl. VI. Varianto tai simple de colunnatio reapar Ta sfiritul secolulul al XVi-lea fa actele locurilor de adeverize din ‘Transilvani tila Ladisian al Vien Comanul Gh Hajnal,Trtrene,p. 1. Vert gt Uae, Tacsim,, nr. 1344; doc. 28 ootombrie 4364, Arh. ist., CCVI; 16’ septembrie 1432, Arh vele siatului Cloj (prescurtat: Arh. stat}, arh, oragului Bistrifa, csi, 1/8. f Seentpdlay “Old. p. 492. Pentru facsimile de liverag armas medievale cl. Rejerpataky Lisalo-Aidisy Antal, Mogyer cimeres emiskek (Monumente heraldice ungarel, 1111, Budapesta, 1901—1526, (prescurtat: Feférpataky, Clmeres emlékek) $i smal sles revista de heraldicd «'Turule; vest qi Ujnary, facem., ay. 24, 26 www.dacoromanica.ro190 PALROGRAFIA LATINA CU REFERIRE LA TRANSILVANIA ee Aceste dou rinduri sorveau drept cadru textulut intreg. Desi nu s-a mai roluat acest obicel, totugi in mod exceptional se poate Intilni gi mai tirziu ornamentarea rindului formule: de datare?. Tn general insi 89 ciluta si se deo, dup& exemplul primului rind, un aspect solemn gi sfirgitului dooumen- tului, -prin trasarea avintati a’ corilor atirnate ale literelor Iungi din vultimul rind. 4) Totructt ohriemonul $i monograma au disparut in cursul secolului al XiMLlea din documentele Jatino-ungare? nu mai figureazi pe fata interioard, alituri de blocul compact al textului, dectt col mult insemniri de cancelario (relatio, commissio, Ieota [dare de seama, poruncé, cititi] *, iar de po la mijlooul veaculut al XV-lea isoaliturile autografe.’ Looul obignuit al iscd- liturii regale e sub toxt in partoa sting, po cind trsemndrile de cancelarie se giseso de reguli, deasupra textului— sau uneori sub acesta in partea dreapté sau exceptional la mijloo—gi sub pecetea aplicata * Menfiunes, lecta, caro atest colafionarea transcrierii pe curat a conceptulul, a inceput se afla sub text pe marginea inferioari a materialului de scris* pentru ca odag’ cu secolul al XVI-lea si figuroze in multe cazuri pe verso, sub adress. In documentele voievozilor Transilvaniei se intilnese insemndri_ de cancelarie, degi sporadic, inci din a doua jumitate a secolului al XTV-lea, dar mai frecvent abia de la mijlocul veacului urmitor ®. Iscalituri ale voie- vouilor Transilvaniel se cunose numai incepind cu secolul al XVI-lea’. De altminteri cancelaria voievodalé imita in ambele privinfe uzan{ele cance- lariet regale. e) Se cuvine sk s9 menfioneze aparte dispunerea textului in actele notariale*. In majoritatea cazurilor acestea se infitigeaz’ ca litterae trans- versae, scrise pe Pergament cu margine ingusti, avind sub text, de obicei in parten sting, esemnul obignuity (aignum consuetum) al notarului publio, care reprezinta deosebite figuri®, iar in partea dreapti formula lui de sub- soriptie 2. A Nyers, p. 50, nota 6. 2 Szentpétery, Obit, p. 111; Hajnal, Fréstorténct, p. 64; of. Erben, p. 140—165, Facsim., 11/6—6. « Voxi faésim., TI 47, 9. Cf. Szentpétery, Okie, p. 189-192; idem, A kance- livid jegyzak Anfoihortobertls gyakortewntian {Yaserindrile de eanclarig in practice noastri diplomatics din epoca angevina, In Adrolyi EmlékkOnye [Omagiul lul Karolyi), Budapysta, 1988, p74 400. Facsim.” Ti. 8 Janits Ivan, Az endely cajddk igassdgssolgdliats é oblecélads, miikSdéte 1626-ig [Activitatoa judeodtoreascd gi de emitent de documente a voievosilor Transilvaniel pnd 1526], Budapesta, 1960, (preseurtal: Janits), p, 70—71. Pentru o Insomnare de pul commisslo nte-un act particular emis de tn fost mare dregator: deo. 2 octombrie, {ait Ah. fet, CXC. 216 PFanits, .68, * Brontpelogy, Oe, p. 289-261. + Vent aedis. 118 18 Gf Pall, Diplatiza tating... in Dacumente prvind istoria Rominii.Inroduzee, hall Beaty sees eee al enor” gear” ccm in nea Taa ht Br ht, Resesyadedg #0 Kislshelyek Srtenete Magyarorezagon [storia notaratltl ‘pubic qa Toca Se. adeverve dim Ungaral, Bodapesth, 1699.0nce so de. lit seompsts nota lv public din Ungaia medieval, recom’ 0 see reaga do reprodueeri dips semnele lor otariale.“O. sarcind importants si Dinevenith ar fi sringorea 9 publican semnelor notariale din ‘ransivanis, www.dacoromanica.ro8 DEZVOLTAREA SCRIERIT DOCUMENTELOR 1S TRANSILVANIA at DEZVOLTAREA SCRIERM DOCUMENTELOR IN TRANSILVANTA DIN SECOLUL AL XI-LBA PINA IN SECOLUL AL XV-LEA. A. INCEPUTURILE §1 PURTATORI! SCRIERIT IN TRANSILVANIA Introducerea, serierii latine tn Ungaria feudal gi Transilvania. Ca_gi in Polonia si Cobia ea a avut loc in aceeagi epocd gi a inceput sub in- fluenta bisericii catolice 1. Dar soriorea, aceasta gtiinta misterioasé a clerului, & ajuns abia dupa o vreme indelungats gi in chip treptat ei jouee un rol in viafa societstit laice. Veacuri de-a rindul, cunoagterea serisului in Tran- silvania servea aproape exclusiv numai la transcrierea textelor bisericesti sub forma sorierii greoaie a codicelor, in ciuda faptului oi docuinentele, care apireau sporadic ined din acest timp, puteau si atragé atenfia asupra valorii practice a scrisului chiar si in ochii societatii Iaice. Degi in centrul gi ristiritul’ Europei numarul documentelor a sporit, totugi setierea s-a réspindit prin mijlocirea lor in misuré mai mare abia do Ia sfirgitul secolului al X1I-lea gi incoputul celui urmitor *, odati cu © diferenfiere sociali mai accentuaté. E vorba de epoca in care paturile dominante gi-au dat seama of pot si-gi statornicesscA in chip definitiv in acte de valoare juridied, datorita ¢ nascocirii scrisului » — dup& cum so amin- teste freovent in preambulele acelorap acte — porifia mal avantajoasé pe cara si-au clytigat-o, prin lupta de faji de majoritatea societifit®. $n Aceasté ae din istoria,alfabetului ‘nae fn sooalul al XILJea, oreat premisele sociale, scolastice si tehnico-grafice ale intrebuinfirii mai Jargi a scrisului, un fapt de o importanf& cavirgitoare in dezvoltarea cul- turii, dup& reacfiunea de mai multe secole, care mai ales in secolul al X-lea fi.a! Xirles, inléturase aproape complet trl practic al srierii in spurl juropel. Aceasta inviorare general in domeniul scrisului a asigurat condifii favorabile pontru rispindirea serierii dooumentelor in Polonia, Cehia si Un- garia modiovalé. Cotitura decisivé spre caracterul mai practic al scrisului f avut loo in deevoltarea serieri din Ungaria foudala, respectiy Transilva Ja efirgitul secolului al XT-lea gi inceputul celui deal XTII-lea. O dova evidenté gi concretd a aceste! cotituri este schimbarea raportului numeric de pind atunei al codicolor gi al documentelor tn favoarea acestora din urma: Problema raporturilor 'farilor din risiritul Europei eu dezvoltarea serierii apusene. Ea era veut de cercetatorii mai veohi ¢ in sensul od progre- sele realizate de acoast& scrlere au pitruns din Apus spre Rasirit in chip trep- 2 Actul dat tn limba greack de tafan I, inainto de 4002, in favoarea cdlugititelor din, Veseprémvdlgy (B..P. Ungard) este elt se poate do semnificaliv pentru primele incepu- tur ale seriert documentlor m Ungeria feudal n sensi aceasta pornt su fr Diserili,risdriteno, sub forma sorieril grecesti, Ungaria intrind tn ‘zona sorierii Tatine numal dup biruinta biconeil catolice pe torlorial Soweto fan. Dar din cele mai Voohl timpuriserierea lating au s-a putut impune in chip exclusiv ‘pe tatreg teritoriul Ungariel madivale cel popullia savas romind, cae aparine bisrcit Dizatine, se flosea de alfabetul ‘tiriic (Scentpetery, Okt, p. 40— st). *'Guoth Kalman, Az. okleveles bisonyitds kiejladéoe Mogyarorazégon [Formarca rocedurii probei documentare. in Ungana), Budapesta, 1986, passim, S"Perdnyi J6zset, A francia isholdk haideo a. magyar oklevele gyahorlat_kigleku- Uséra [latluesia’ gealior Mrancexs soupra tormbsit Sracticl diplosaticn maghire) Budapesta, 1938, (prescurtat: Perinyi), p. 8, 10. Wihelm, Wattenbach, Anleitung zur’ lateinischen Paleographie, Leipzig, 1896, ry, P. 547. www.dacoromanica.ro192 PALEOGHAFIA LATINA CU REFERIRE LA TRANSILVANIA * tat, din fard in far, ineit au putut si treack 50—100 de ani pin ce acesto rogiuni mirginayo gi-au insugit cite 0 nous realizaro a scrierii din contrelo de imsdiero’- apt de accarth pirere, eerostaren paleografiol comparativa a matorialului documentar din secolele al XItea gi X1L-lea a dus Ia rerultatul surprinzdtor oi de la sfirgitul secolului al XTi-lea ping la inceputul , seoolului al XIV-lea, in introaga zond a scrierii Iatine—cu exceptia doar a Angliei gia regiunii meditoranione (Italia gi Spania)—se intrebuinta, din Franfa pind in Polonia gi Ungaria, un timp unitar de sorioro, caro 90 mani- festa in acoleasi forme, oricit do numoroaso erau acostea. Compararea serierilor din finuturile apusone gi risiritene oole mai extreme poate si convingé pe oricine of in accast perioada dezvoltarea soriorii ora paralel §{ cA in aceleagi momonte formele singuratice crau identice in esenfa, atit in Rasirit oft gi in Apus’. Seriorea documentaré in sooolele al XII-lea gi al XIII-lea se caracterizeazi intr-o parte ca gi in coalalté prin aoceasi sigurana, energie, forme rogulato fi chiar printr-o tendinfa hotarita spre elegant, doi in résirit scriorea doou- ‘mentelor era ino un-vlistar foarte tinér. Chiar dues am presupune ci inten- sificarea sorierii documentelor gi dezvoltarea tnvafémintului in Ungaria fo ald ar fi dat o infifigare atit de rapida gi totusi rogulata sorierit din doou- mentele noastro, ni s-ar pirea totusi inexplicabil cum a putut s& se formeze i e& 80 doavolto soriorea documentslor din Ungaria, respoctiv Transilvania rediovali, im acslagi mod yi ritm pe de o parte cu actea din oeelalts stato noi din réséritul gi nordul Europei, iar po do alt parte cu accea din Franja si Germania. in’ aceste fri din urma sorierea avind ridicini adindi. Aceste ooincidente surprinaitoare se explicé prin intemeicrea univer sitafilor gi prin rolul conducdtor jucat de acestea pe introg teritoriul oulturii Tatine dit. toa! timp *, Tn epoca decadenial din domenil anrier (in socolelo al X-lea si al KI-fea) cunogtinfole de tehnioa a scrisului, neoesare copierii chrfilor bisericesti, se puteau insugi in goolile minastiresti. Dar pentru redacta- roa documentelor nu mai ajungean asemenca cunostingo, ci ele trebulau ak fie dublate de o pregatire juridica serioasé, care se putea dobindi numai la tunivorsitate sau lao geoala superioard speciala, {ntradevar, soritorii do documente din aceastd epocd orau totodata gi jurigti bine progtiti In aceasti epocd, pitura instruita din rfisiritul gl nordul Europei era aledtuité exclusiv din clericl, si chiar proocuparile de ordin cultural ale sooio- tafii laice aveau un colorit bisericesc. Aga so oxplicd afluen{a studenjilor din acosto pirfi, pind la miflooul secolului al XILI-lea, spre Universitatea din Paris, principalul contru in caro clerul igi ficea instruotio, iar nu spre feolle de tnvajimint superior din Talla, care ogindeau nézuinflo.donvo fatoi sociotifi origonogti din acoasté peninsul&. Cei care voiau si devi cleriei, seriitori de documento la yreo curte feudal, frecventau deci facul- tatea, de ¢arto libere» (artim Liberalivm) a universitatii paristens. Tineri venigi din cele mai felurite fri ale Europe invfau aici scrierea introbuinjati numeroasele facsimile reproduse acolo, precum si nde’ Sehriiproben aur Enartokling und Verret ees im rt, Ddapesta-Laipeg Milano, 1968 (prescortat: Hajnaly aja, Indra p. 84-104 sf indicafile bibliogrtice date acolo 4 Tildr, p 9790, oft Inealle Boga www.dacoromanica.ro% DEAVOLTAREA SCRIERIT DOCUMENTELOR IN TRANSILVANIA 193 in documente, seriere reinnoitd sub influenfa colei folosite pentru Iuarea do note dupa prelegorile universitare, si grupurfle de studenfi care se succe- dau la Paris so intorceau de aici in farile lor de origine cu cole mai noi progrese alo artei scrisulul Amintitele coincidenfe palorgrafice sint toomai un indiciu al rolului important jucat de universitati, in special de univorsitatoa parisian’ gi de alte sooli superioare francezo nu numai ca centre stiintifice, ci si ca focare do raspindiro a seriorii noi, in viafa practicd ole oxoreitind o puternio’ influonfi asupra firilor din risiritul si mordul Europei* O serie intreagi do date atest ci timp de un veao, incepind de la jumitatoa secolulut al XII-loa, ‘tle regalo maghlaro eras do oboe radactate de cleril out are invife- fori, in Franja, cunoseind temeinic srirea,introbuinjata acolo i avin bund pregatife furidicé. Dup& cum so tie, Anonymus, notarul regelui Bola al I1L-lea, studiaso la Paris, intocmai a si cancelarul Adrian, care a stator- nicit forma de redactaro a documentelor regalo maghiare, sau notarul rogal Pavel, mai tirziu episcop al Transilvaniei, care a scris actul important din 181 al accluiagi rego, prin oare acesta & ordonat consemnaroa in scris & pricinilor dozbtute la curtoa regalé 3, ‘Nou tip de seriero, S-a rdspindit repode in toaté Ungaria foudali dato- riti piturii do olerici care gi-au ficut studiile in straindtate. Rogolo si virfu- rile icrarhioi foudale laico sprijineau prin toate mijloacele ascensiunea preofilor serlitori de dooumente pe scara demnitatilor bisericesti, fiinded acestia desfé~ qurau o activitate deosebit de utili pentru interosole sociotitit Iaice ®. Cu ajutorul lor. acosti clerici ajungeau. mai devreme sau mai tirziu, la demni- ‘fi bisoricesti inalto si benoficiau de voniturilo mari ale acostora ¢. Ca episcopi, prepozii, canonici-lectori, acoiagi clerici instruifi au depus — in prima juma- tate a secolului al X1I-lea — bazelo forurilor emitente de documente de Ia oapitluri si conventuri, precum si do Ia comitate ®. Datoritd acostor cleric, onl tip do serere wa putut deol impune yin etivitatonforuilorprovinoile& Acesti cleriei, prin progatirea lor specified — caracterizata de imbinarea Instrucfiol juridice gi a cunoasterit scrisulul gi de familiarizaroa lor cu ro- daotaroa actolor —erau cot mai indicafi si ‘find la curont prodarca artei sorisului in gcolile din Ungaria feudalé cu progreselo ce so realizau troptat {in acest domonit”. Acostor « magistri » so datoreste, do sigur, transformaros —inok dinainto de 1276 —a gcolii capitulare din Vesprim (R. P. Ungar) intr-un contru de invifimint juridio, ears insemna in acdlagé timp si un contra pentru progitirea scrlitorilor de documento’. K somnificativ in accasté privingé un document din 1276 al regolui Ladislau al IV-lea, in care se + Perényi, p. 54—73. + Balla! Lorand Onaehsonlistrdstoinet (Isoria comparats a serie, tn 2k- zadoha, 1918 Iprscurtal: Sultgyy frauen p. 338-96 ' TV. Lateova, OG netopuvecant yosoban DoGmmioveman ray. naarwaoworo somvaecnaro, amenuay in eCpesae: seta, V{isie) pe 278 (pescurtad Latvova Hsia irda p. Spee 1 Komorovits Rernit Lajos, As auentitus pect (Pecetea autentict, Budapesta, 4996, Entrar din «Turn, 1996 (presurtat KuntrovityAutentes peo, peat, stvany, Bye trdsbeldg . 993 * Boren puto «1 Beketl Reig, pian’ iskldkvrénteRagyarortadgon 1640-9 Istoragellor capitulare in Ungaia ping Is 1540}, Budapest 1510 (prescurtate Baboly, Talease Boa, aoa), Eetrent, pe 92. tuo wwwdacoromanica.ro1% PALEOORAPIA LATINK CU REPERINE LA TRANSILVARIA 6 arath ch predarea ¢artelor libere» gi a dreptulut Ia Vesprim a ajuns «ea gi la Paris, in Franta» la un nivel deosebit de tnalt, grafie activitafii unor Profesori foarte invatafi Interesul tot mai viu al sovietifii laice pentru pregittirea juridic& gi serlerea de acte (cu care ea se implesea strins) explicd in bund parte rolut de prim plan al invgimintulut juriio gi al prediiprivitoar la redaotarea documentelor in gcolile capitulare din Ungaria, respectiv Transilvania. Papa Tnocenfiu al IV-lea se plingea, inod din 1254, c preofii au piirdsit gi in Ungaria studiile de teologie gi de filozofie, dedicindu-se dreptului roman? Sinodul intrunit la Buda in 1279 corea, in’ schimb, ca arbidiaconii si aiba studii de drept canonie gi ci cei care n-aveauo astfel de progitire si urmeze asemenea studi timp de tret ani®. Intr-adevir, de la mijlocul secolului al XUI-lea, finta prinipalé' a studenflor din Ungaria rspectiv Transilvania medieval ‘tu mai era Parisul, oi Bologna, cel mai important eentru de studii furidice din Europa, apoi Padova gi Ferrara‘. Pitura de clerici jurigti, reintoarsi de la goolile italiene poate fi consideraté ca noua purtitoare a’ dezvoltdrii scrierii fn tard, Iuind locul «magigtrilor in arte libere » care se formaserd in atmosfera culturii francoze ®. Prin urmare, pentru lirgirea practicii sori- lui, in vederea redactarii documentelor, exista deja in ‘Transilvania, inco- pind’cu secolul al XIV-lea, un numar suficient de oament progitifi in soolile straine. Dar accentuarea caractorului practic gi laicizaroa progresivi. a scrisului erau favorizate gi de condititle sociale. Pe de o parte, datorita erizei tot mai grave in care se zbitea cultura bisericeascd, a slibit atractia puternick exercitati de Universitatea din Paris, tntirindu-se, in schimb, influenta universitafilor italfene, cu 0 orientare mai laic&, apoi, in secolul al XIV-lea gial XV-lea, au inceput si joace un rol important gi noile universitii inte~ meiate in centrul Europei (Viena, Praga, Cracovia); pe de alta parte, prim ridicarea oragelor, mase tot mai largi cdutau si-gi insuyeascd scrierea care urmirea scopuri practice ®. Degi, incepind din secolul al XIV-lea, afluenta studenfilor din pirfile Ungariei spre universitafile striine luase’ proporfit 2 Békeli, Iskoldh, p. 162. In 1276, In devastarea orapului Vesprim, dintre membri masaeraji ai capitiuli,” 45 erau, doctori wiriusgue curis {In dreptul eanonic yi roman}. Gt ibid, p. 168; cf, 'Kumorovita, Autenikus pecset, p. 10. ©'Daketi, Zakolék, p. 919. * Hajnal, Ardstrinet, p. 755. Kumorovitz, Autentikus pecstt, p. 10. 4 Voross Endre, Olase esyetemcken jdrt maguarorssdgi tanuléh anyaktnyve 8 (rtat 12211864" (Matricala. gi actele studen{ilor. din Ungaria care frecventay oniversitajile italiene, 1221-1865], tn’ Monumenta Hungariae Ttaliea (Monumente privind Ungaria di Hah 11, Budapena’ 1944 pai idem pdduaegytom magyarradgtfenulinak amyakinyo ds iraat (Walvis atalestulenfior din Inga care inva ln Univer Sitatea ‘din Padova], Budapesta, 1915, passim; Pér Antal, Adatok a bolosnai 4 pddovai ingogytomen a XIV. sadenthan anil magyarnbral (Toate. privitnare. tn stiden Aim fingarie care Snvijau la universitafile de drept din Bologna yi Padova tn sec. al XIV], tm"t Szhzadok , 1887, p. 769795. * Kardos Tibor, Dedkmdoclistg és magyar renaissance [Cultura dieclor si Renagterea fm Ungarial, In » Sedzadoks, 1989 (prescurtas: Kardos,” Dedkmdveltég), p. 810 ~ 81 cl, Kumorovite Bernity A Klediyi kipelnaispln oblevélads makdese. A kivdlyi kancell feilédése a XIV. és XV suizad jordulajém (Activitatea. de emitent de documente aco {elui capelei regnle. Bvolutia cancelariei regale Ia stiritul sec. al XIV-lea i moeputal sec. al. XV-lea}, tn «Regnum, , avind loo deol 0 fracturare a scrisulué, Sorierea aceasta © mal putin estotick deolt aceea a otapei procedente po care o mar.heaz' evolutia gi ea. inseamm', in comparatie cu scrierile magistrale un regres noindoielnio, dosi in _goneral poate fi considerati Inch Ingrijitt. Alternanfa. lintilor ‘groaso i eubtiri ereoa2’ doooori, un contrast pronunfat pi otingaoi; oxtremitafilo liniilor se fring in unghiuri ascutite, intreaga soriere pirind tot mai ghimpoasi si colfuroasi. Caractorul acesta al serforii esto accentuat si mai mult de or- ‘hamedtafia el, prin ingrosarea inegali a brajelor de litere, impodobite uncors cu motive in formi de topi, colfigori si urechiuge ®. d) So produc acum gi 0 serio de schimbari &n fie‘ovomia ecrierilor cursive. Sorierile cursive ale goticii cristalizate au do asomonea o fizionomie mai putin plécuti decit: inaintasele lor din perioada precedent&®. Aceste tipuri de soriere rapid sint, inci dd la sfiryitul secolului al XIII-lea, putin lim- pozi in urma grabet proa mari gi citeodat& labei disoipline a milnii soribnui. Scrisul nu so mai desfigoari liber gi nestinjenit in directia trastril, ci ste plin de presourtiri, do legitar, capricioase, unele cuvinte parind inoolfcite in form’ de ghemo. Pana alergind repede, provoacl uncori imple- iri incureate do linli, care nu sint numai neplicute la vedere, dar ingrou- neazi mult gi lectura * ‘Acesto constatiri se potrivese intr-o misuri chiar mai accentuati sorierilor de registru de la sfirgitul secolulut al XITT-lea gi inceputul celui urmitor. Serierea_gotieé in perioada ei de docadenfa (see. XIY—XYV). Incepind eu veacu al X1V-lea, sorierea gotica a intrat intr-o perioad’ de decadent, Aceast consiatare esto insi valabili numai in ceea co priveste caracterul PE “a ak a ta, te * Hajnal, Schriftproben, facsim., 27, 28/a —b, 5 facsim. e. priv. fst, Rom, "€, XIV, val. I, ne. 497 www.dacoromanica.ro37 DREVOLTAREA SCRIERIT DOCUMENTELON IN TRANSILVANTA 205 fundamental al scrierli gi nu inseamn' cf intuntrul formelor ascutite, care dominau in general, ar {i incetat s1 apari noi variante de serieri, Dimpotriva pins la inceputul scoolului al XV-lea se intilneste o diversitate atit de mare in aocast privin}é, inoit in situafia actuals a cercetirilor se impune drept ‘© sarcini principal tocmai incorearca unei sistematiz.ri a acestor variante. © greutate sorioass in corcetarea paleografick a materialului docume: ‘tar privitor la Transilvania, incopind cu secolul al XIV-lea, © constituiti de lipsa complet’ a studiilor monografice. De aceea, trebuie sf no mulfumim cou 0 schits gi mai sumar& despre istoria scrierii din secolele al XIV-.ca gi al XV-lea decit aceea oferiti pentru epoca precedonti. Deocamdati lipseso deci oondifiile preliminare pentru limurirea problemelor color mai impor- tante ale dezvolt.rii scrieril: raporturile de istorie social-culturala care so asound sub variantele gi formele scrierii acestei epoci. Tratatele de paleo- grafie de pini acum dau foarte pufini atentie evolufici sorierii din acest, timp. Un exemplu somnificativ este manualul bine cunoscut al lui Prou, Gn toate aoestea, credem ei in corcetarea do faft s-au putut face nu- meroase obsorvafii utile ou privire la serierile din Transilvania in secolele al XIV-lea gi al XV-lea. Dar prima condifie a valorific&rii complote a acestor ‘observatii esto comparatia cea mai larg cu putinté a dezvoltirit intregii sorieri din Ungaria foudald cu aceea din celelalte {Ari ale zonci latine. Aceasti sarcini revine in primul rind paleografilor din Ungaria. Tnsinte de indeplinires acestei sarcini, orice incercare si ipotez’. care se antemeiazi numai pe matorialul din Transilvania poate fi preearé !. Dar, desi ‘¢-0 plrut mai prudent of oo renunfo docamdaté la prosontarca introgel ima gini de istorio cultural, aga cum se oglindeste ea in dezvoltaroa scrierii, ‘© necesar totugi a1 incero m adistinge, oa o precizare din punct de vedere oro- nologio, unelo subperioade din cadrul perioadei mari a decadenfei tipului gotio de soriere, 1 totodaté si prezentim variantele cele mai. frocvente 2 In cereetirile noastre ne-am_putut folosi doar de publicafile. de facsimile ale Jui Wilhelm Arodt, Sehriftiafeln sur Erlernung der lateinischen Paleographiz, {—T111, Berlin, 1906-1907 (prescurtat: Amdi):Alain de Bolard, Manuel de_diplamatique [rangais et pontificate. Album, Paris, 1929 (prescurtat: Botard, Album) ; Anton Chroust, Monumenta Belacprphize, Dente der Sehrebhunat des Milter seria T, vol I'll ena ty 4 L-T-1ll, Munchen, 18021917 (prescurtat: Chroust); Maurice Prou, Manuel de palzsraphie, ‘Recueil de jasimilts #éoricures du V. au XVIL stécle, Paris, 1906 (prescurtat: Pro) ; Theodor Sickel, Monumenta.graphica medii aovi (Mouumente grafice ale evului mediu}, Viena, 4958 [prescurtat: Sjekel}, precum de cele de la Beole des Charles: Recueil de facst: smiles @ usage de Bcole des Charter, tast. 1, Paris, 1880, (prescurtat: Boole des Chartes), fn ceca co_priveste specimensle apusene de serie. Gu priviro la materialul nostra, fn afari de originalo si de reproducorile din volumele seriet Transilvania, am mal utiizat {ocsimilele din luerarle Tu D. Givrea, Le serture latine net pacs Saggi di Paleografia ¢ di diplomatiza, tn « Ephomeris Dasoromanns, (X. (1960), (prescurtat: Crurea), 181-2419 albumele Maria Wolban-— Viyinis Sacardoleamu, Cylaere de facsimile pentr Seoata de Armaoustiea. Seria Yaund, wocuregu,, 1952; Horvath Arpad, Oklevdihasonimésok {ulitemdnye[Cologore de facsimile de documani Budapsta, 1085; Uhny Lac, one. mena Historiae Hungaricac Diplometica {Monumente. diplomatice referitoare Ia’ istoria Hi izae. Diplomat ‘i E ‘near’, Budapesta, 1914 (prescurtat: Ufhény). Dar in toate aceste culogen se fnttinese relativ putine reproduceri care sf ilustreze decvoltarea scrient In secolul al X1V-lea gi al XV-tea. O aif difieultate consid in faptul e4 material comparativ tn publicatile Menjionate esto tn bund parte german gi Intro masuré mai resteinsd frances i italian, fara ei putom folosi gi materialul coh Sau pelonez. Agadar nam avut la dispozilic un material iustrativ destul de multilateral ca's4 putem face toate comparatiile necesare Pepi stailrwa particalartiior locale gi Miura origin deoebitelor influenfe execu te asupra scriert din documentele seriei Transilvania. www.dacoromanica.ro208 PALEOGRASIA LATINK CU REFERIRE LA TRANSILVANIA, 88. gi caracteristice de soriere. Incercarea de mai jos nu poate decit si-si Propund, mail malt decit ei atragi atonfia paloograilor supra problemelor ce se ridic& i a specimenelor de scriere care au putut fi culese ou prilejul ‘acestei Incerdiri. In cele co urmeazk vom proceda in felul urmitor: vom stabili_ mat Intii epootle ce se disting in scrierea folositi in seoclele al XIV-lea gi al KV-lea. Apoi vom caracteriza pe rind evolufia fiecSrui tip de seriere din faza tirzie a goticii. In legituri cu aceasta vom desorie grupele cele mai tipice, pe baza. ckrora am fcut caracterizsrea speciei respective. In sfirgit, vom incerea © periodizare a guticli tirzii din fark. Vrem s8 precizim insi din capul locului o& nu putem trasa aici deott ireotia principali: a dezvoltarii scrieril, fark a urmiri toate variantele aces~ teia. Procedeul nostru igi gisesto justificare in faptul oh gotiea decadent’ tn-a mai produs specii noi de scriere, deosebitele variante putind fi conside- rate doar ca niste derivate ale minusculei, ale cursive’ si ale scrferii de re- gistru, respectiv ale serierii literare, toate acestea modificindu-se in raport eu condititle de timp si de loc. E adevirat c& amesteoul ce se constati intre elementele acestor speci precum si diversitatea pregitirii seribilor dau un aspect foarte variat sorierilor documentare ale aceleagi perioade, totugl in fond ele igi pistreaza caracterul unitar, pe cars I-au imprimat lor generatiile de «magigtriy din perioada precedenti. Aceasti unitate fundamental’ pre- zintd ins nuanfe variate sub influenta transformérilor mai noi ale s rilor latine si a condifiilor culturale locale. Tn sfirsit. trebuie si observim od variantele deosebitelor specii naw urmat una dupé alta in ordine strict cronologick si ci in aceeagi fazk de dez~ yoltare nu se intrebjunfa in chip exclusiv una singuri din aceste variante. Intr-adevar, au coexislat si s-au imbinat nu numai Variantele care in ordinea dezvoltrli se suecedau una dupa alta, of au reinviat in mod sporadic gi pe un timp mai lung sau mai scurt, chiar scrieri mai vechi. In ciuda acestei situafii complexe, s-a putut stabili limpede care grup de scriere avea ris- pindirea cea mai largi la un moment dat, fapt care a pormis trasarea direc fiei principale a dezvoltari serier Serierea documentari solemn (minuseuta). Se oaracterizeaz’ in tot cursul secolului al XIV-lea gi al XV-lea prin influenfa rescind’ a formelor cursivel gi a serferii literare, precum si prin faptul c& este impinsé pe planul al doilea’ de intrebuintarea cursivel. Minuscula se transform in semicursivi chiar gi in actele privilegiale, oa si-si poatt pistra locul—sub aceasti form’— micar aici, dup& ce pe la’ mijlocul veacului al XIV-lea a fost scoast din celelalte sectoare ale scrierii documentelor. In comparatie cu scrierea documen- tard specific, sorierea cursivé prozenta un avanta} considerabil prin rapidi- tates el mat decentuati i prin faptul era logath mat Putin riguros de reguli. Prin acceste douX insusiri, incepind cu secolul al X1V-lea — adioi 6 dati ou rispindirea masivi a scrierli —eursiva ¢-a impus In dauna minus- culei, nu numai in Practica diecilor mai slabi pregititi, dar si in aceea a seriitorilor celor mai versati in arta sorierii. In felul acesta pitrundean tot mai multe elemente cursive in minuscula documentari, chiar si in scrierile cole mai ingrijite. Astfel au apirut cele sorieri documentare cu earacter mixt, care nu se mai Pot socoti decit partial ca minuscule. Dar, cu toate cf dinadoua jumitate a secolului al XIV-tea so inttinese foarte rar oxemple de minusculé puri, variantele ei mai mult, sau mai pufin www.dacoromanica.roEy DEZVOLTAREA SCRIERII DOCUMENTELOR IN TRANSILVANIA 207 transformate gi-au pistrat si mai‘departe caracteristicile formale ale unci serierl documentare doosebite, deoarece existenta minusculei s-a contopit in chip indisolubil cu emiterea ‘documentalor. Agadar, de cite ori era vorba de intocmirea unui document solemn, ingrifit gi de o valoare juridios perpetua, a0 recurgoa la litorle gi tabuica minuscule fn gooile in caro ao inv&fe acriorea Aocumentelor, minuscula se preda permanent gi cind un notar voia_si-gi arate iscusinfa in arta scrierii, el se folosea numai de minusouli. La sfirgitul secolului al XIV-lea gi inceputul celui de-al XV-lea— poate in urma cregterii influentei germane—se ciuta inloouirea minusoulei in actele solemne ou varianta zisi missale (liturgiod] a serierii literare gotice, caracterizati prin litere robuste gi foarte fracturate'. Traditiile serierii documentare dovedit insi gi de aceasti data mai puternice, minuscula reugind si treacd 4i prin aceasta incercare, pind co scrierea umanista biruitoare o va reageza troptat in vechile ef drepturi In primele patru decenii ale veacului al XIV-lea, dezvoltarea minusculet impletoa organic gicu tradifia perioadei precedente. Vechile formo de litere continuau si existe, dar sub inriurirea sorierilor cursive au luat iar un aspect ceva mai rotund si’mai moale, sau — probabil sub influenta serierilor lite- rare —au adoptat o fizionomie mai unghiularé gi ghimpoasd. Pana era minuitd mai liber, poate chiar mai neglijent. Totuyi, actele solemne ale acestet perioade de aproape o jumétate de secol, daci le privim in asambla, nu pot fi con- siderate, suly aspectal ecrierii, cu nimic inferioaro celor de la stirgitul seco- lului al XTI-ea. Literele bine proportionate, trasate cu mind sigura, indoirea avintatA a hrafalar gi eazilor ila Titers, arnamantatia in forma da tnnadari, urechiuge ete, aseamind in general aceste scrieri minuscule celor din a doua jumitate a veacului amintit. Influenta dizolvanté a scrierilor cursive, Tespectiv a scrierii literare, a devenit mai evidenté in imaginea de ansamblu @ sorierilor minuscule abia dup& miflocul secolului al XIV-lea. ‘De acum inainte insé, dup o perioadi de tianzitie de mai multe doconit, serierea documentaré s-a transformat in chip esontial. Pe cind mat devrome, din punet de vedore cantitativ numai inriurirea cursivei documentaro ore mal importantd in deqvoltarea minuscule, din dous jumdiats a secolului al XIV-lea se observé o influenté' apreciabilé a variantelor mai solemno, uneori i a color simple, ale scrierii literare, Acum literele minusculei au devenit, in general, mai marunte, inghesuite i mai Pufin elegante. Lintile frinte, formele unghiulare au inlocuit pe rind cele rotunde i spo strgitul nceluingi ool 6a cristaliznt noon variant unghiu- lara, ghimpoasa si fracturata a’ minusculei, care avea 0 intrebuintare geno- rali pind la inlocuirea el cu serierea nowt, umanisti. Dar in aoeasti minusculs tipio gotics, © gisese doja nonumirate olemente din scriorile contemporane literare sau’ cursive, incit unoori este greu de precizat insigi specia de scriere cu care avem de-a face. Astfel, so intilnese 0 serie de scrieri documentare de tip cancelaresc, care ar putea fi considerate in acelasi timp minuscule, semicursive sau chiar cursive documentare mai ingrijite. © problema pe care vor trebui s-o limureascd cercetirile viitoare este faceea a raporturilor dintre formele mai rotunde ale minusculei din prima jumitate a secolului al XIV-loa pe de o parte gi condifiile didactice-culturale pe de alta, Pind atunci, in lipsd de material comparativ italian, se poate + CL, Steffens, p. XXI. www.dacoromanica.ro208 PALEOGRADIA LATINA CU REFERINE LA TRANSILVANIA 0 doar presupune — mai ales daca se tine seama do relatiile artistice, literare 4i politioe dintre Ungaria foudala si Peninsula Italicd in timpul angevinilor — 2h acest aspect al minuscule: documentare so datoreste influentoi italiens. in schimb, variantele putornie fracturate gi unghiularo? oare s-au rispindit de la sfirgitul secolulut amintit, se afla intr-o legituré atit de strinsi ou deozvoliarea contemporani a sriril germane, inci trebuio 6b sogotim inf enja acesteia ca prodominanta in ultima faci a minusculei gotice ®. a) Examinind grupurile cele mai caracteristice ale minusoulei, si vedem mai intii sarianta documentard cea mai solemnd. Dupa cum © gi firese, aceasta esto cea mai conservativa in pastrarea formelor prototipice vechi gi cea mai apropiati de produsele perioadei precedente. Actele sorise in Aosasta variant& so caractorizeaz prin solomnitato gi monumontalitate. In avest soop, so cduta si so accentusze potrivit tradifiet, lungimea bratelor gi cozilor de litere, precum §i indoirea capetelor lor prin migciri pline de ‘avint; oh se pXstroze distante mari Intro rinduri; sX so ingroago literole ori mombrele litorelor i, in sfirgit, si so folosoased motive decorative Dintre specimencle do scriere anexate acestoi lucréri, privilegiul din 1279 al regelui Ladislau al TV-lea ilustreazi punctul de plecare al dezvoltarii minusoulot la sfirgitul scolului al XEItea *. Cole doud exemple urmatoaro, care privesc istoria serierii din primele decenii ale veacului al XTV-lea®, araté o& evolufia ei se desfigoard in esent& tot pe figagul de mai inainte *: Accasti oonstatare se poate justifica prin indoirea avintatd a extromititii bratelor gi cozilor do litere, prin impodobirea lor eu motive in forma de urechi gi prin atagamentul fafi de formole rotundo. In acelasi timp insi se poate observa gio oareoare influenfi a soriorii literare, caro se manifest in aspectul gi dimensiunile literelor, dup& cum ne dovedeste un act din 1921 al capitlului din Oradoa’. Faza do dezvoltare inceputd acum s-a inchoiat intr-o jumitate do veac, ristimp in care s-au transformat, sub influenfa cursivei sia serieri literare, chiar gi cele mai solemne din scrierile documontare. Actul din 1348 al oapitlului din Alba Regala® no infifigoazi minusoula in cure de transformaro, iar acola din 1381 al capitlului din Strigoniu®, o araté intr-o stare de complet destrimare sub influenfa cursivei. In ciuda acestui fapt, asemenes scriori pistrau Inc’ mult din aspoctul rotund al liniilor vechii minuscule gi din literele lor proeminente atit de caracteristic. Prin mijlocirea unor varianto italien calmo gi armonioaso de tranzifie, aseminitoare scrierii dooumentare gi influenjate de scrierea Utorara!®,’ se ajunge la minuscula unghiulard si ghimpoasi de nuan} ger- 4 Ct doc. 20 noiembrie 1589, Ach, ist, CCVI; 49 mai 1429, wid, CXC. 2 Gf Chroust seria Tf, vo "II, fese” KVIT, pl3/, 3) Bla", 6)a—b, 2/0. + Pentru” particularafile aoestul grup, in alark de exemplole de sciere andxate, sae vedenfncsmlite din Doctnene prising iatrin Remini Cy XL~RU1, yo. Il, nr. 408, SALTS, vel tr, ont, seh, 920; vol. Hy ar 095 Fah i, ae” Sot, procom foe! 29 mantic £448 ‘Arh ists CLRIII; 46 tale 1030, idy COVES 46 ike 456 3° mai, 1453, did, CRC. e"Pactim,, iiY/. = Facsim, I {Doe 28 Rolembrie 1905, Ach, ist, CX. + Baesim, II) & Facsim:) IV. + Facsim” 1V/3, v Fact. TW CL, fcan, tp Dosomont pind inara Romine C, AI — XA, vol. 1, nr 306: Ven! gi Arndt IT, pl. 97; Giulio Battely, Letiot do Pakogofie, Toma, www.dacoromanica.roa DEZVOLTAREA SCRIERIE DOCUMENTELOR IN TRANSILVANIA 209 ‘mandi, fn general si aceasta are un aspect disciplinat, degi nu face deloc impresia unef scrieri calme. Diecii so stréduiau si accentuoze mestequgit: efectul grafic al dooumentelor prin fracturarea repotati a membrelor de litere gi prin cotirea semnelor de prescurtare, a sfiryitlut cuvintelor gi a cozilor de litere sub forma unor trisituri foarte subfiri. Cu acasto linii, caro so prolungese ca nigte circei gerpuitori in rindurile vecine, incolécindu-se parca in jurul cuvintelor se afli intr-un contrast viu, uneori chiar supiritor, nodurile puter- nice ale brafelor do litere, precum gi mask greoale si inghesuit a corpurilor Groase ale acestora®. Pentru aceasti seriere este. caracteristio’ gi forma robust, prelungitd tn jos, a literii s. Dar in aceastA epocd, cu o viafa cultu- ralii atit de frimintati, n-au ofzut in desuetudine nici vechile forme linis- tite distinse, dup cum ne arati ramos privlegi al roglul Sigismund din 1412, ef ele au fost impinse numai pe planul al doilea * Minuscula nervoasa, de nuanté: german, influenfaté de serierea literaré, era ined in plind prosporitate cind, de pe la'1430, formele do litere ale noii sorieri, uimaniste, care igi ficcau aparifia si-au inceput actiunea lor trans- formatoare gi troptat i-aul dat minusoulel iar o fizionomie armonioasi, limpode scala. Ifectal de ansamblu al documontalui din 1430 al lui. Sigismund este deja cu totul nou, dogi serierea este inc& goticd *. Aceasta impresie noua se datoreste ductului mai rotund si moale, precum gi formei mai simple a unor litere (b, d, 4, J, 8). Dupé acest debut timid, minuscula a revenit incetul cu inoetul la vechile ef forme elegante, caro insi' in a doua jumétate a seco- lului al XV-tea gi-a imbricat un nou 'vosmint, potrivit gustului umanist * 8) Un alt grup de scrieri, mai restrins — cel putin in materialul acce- sibil noud —e format de acea Variant a minusculei, care desi se gasea cub influenfa intensd a cursive’, oduta totugi s& pistreze cit mai multe din ele- inentele vechii scricri cocumentare. Acest grup este caracteristic mai ales pentru prima jumitate a secolului al XIV-lea. La ineeput aceste serieri nu prow rimineau in urma variantolor precedente ale minusoulei nici in ocea 0° pri- vojte aspectul lor solemn, nici ca ofect estotic sau forté expresiva. Mai tirain insé ele au primit, sub influenta scrierilor cursive, o infitigare imbicsit, eu rinduri inghesuito, cu litore presate in spatii inguste. Varianta aceasta ne oferd, la mijlocul 'secolului al XIV-lea, exemple de seriere de-a dreptul neingrijite, dezordonate, ba chiar urite. Cunoastem asemnea cazuri nu numai in actele conventului din Cluj-Minastur, ci si in acelea ale cur(ii regale’. Dar odaté cu limpezirea genorala a gotieli mature, se poate constata gi in ‘acest grup o reveniro la vechilo forme clero. ®, 1908 neat Bat, p12, fr, 2; eile din Monumone Faizene Hungaria (Doctmeate din'ehivele Vatcanaii eu’ privie la Ungaray, Budapest, 1983, seria I, vol. 1; doc. 7 august 1399, Arh. ist., CXCVILL neal ° 1 Banat. Wie Gh Siok tase” Vic" ph 1647 + Fassim, 2%, Ct, Soke, fase. Vi, pi. Phare yt" cf Batelig yt Ba) cae wt 03, “Recsim, Vi. ® Pacsim:, Vi'3. # Pacsim, VI/3, 7 Doc, 29 mai 1357, Ach. ist., CXC; 11 iunie 1868, ibid, CLXLII; 15 aprilio ‘Vi; 2 februarie 1376, ibid’, CLXTIL; 21 martio 1406, sbi, CXC. “* Asupra particularitatilor acestui grup, in afard de specimenele mentionate, a se mai vedea facsimilele din Documents prisind istoria Rominisi, C, XXIII, vol. Tl, ft, 200; XIV, vol. JL, nF. Bf, $58, 971; vol. ILI, or. 425, 448, 4853 % lunie 4322, "Ach. ist, CCU; 26 august 1524, sbid., LXXXII;' 31 martie 1332, 11 februarie 1938, 9 i 11 ianuarie Ysa, hi, CCL; 14 tunis 1368, ibis, CLXTIL. ue me www.dacoromanica.ro210 PALEOGHAVIA LATINA CU NEFEMINE LA TRANSILVANIA 2 Primul nostru specimen nu prea se deosebeste de exemplele citate in grupul precedent de minuscul decit, doar prin’ lipsa indoirii extremitafii brafelor gi cozilor si prin absenta ornamentafiei *, Scrisul se caracterizeazi printr-un duct energie, solemn gi aproape sumbru. tn schimb actul capithului din Oradea, contemporan cu exemplul precedent, prezinta o seriere elegant, trasath cu 0 mAiastré upurinf. * Brafele i cozile literelor terminate in indoi- turi nervoase, ascufite ca nigte virfuri de ace, somnele de punctuatie extrem do subjiri gi prelungito, toate sint o dovadi evidenta cd scribul este deopotrivi de familiatizat ou minuscula gicu nuanfele cele mai fineale serterilor cursive, celor_ mai repezi. Influenfa scrierilor cursive se oglindeste gi mai limpede in privilegiul din 1828 al lui Carol Robert ®. Ductul devine mai moale, dupa cum se poate observa bine in cazul literelor w gi deseori g! in acela al Jui m gi m, ceca oo di, un aspect mai rotund formelor. Exemplele urmiiioare * ilustreazi pe de 0 parte variantele mai seci, mai rigide gi in sfirgit mai ghim- Poase — corespunzator dezvoltarii generale a scrierii— care 0 caracterizeaz’ pe aceasta in faza ei ulterioard, iar pe de alté parte variantele mai solemno §i mai pretenfioase, mai apropiate de tradiiile minusculei ®. De altfel aceast& din urma variantd seaman’ atit de mult cu semicursivele, incit abia poate fi deosebiti, de ele ) Al treilea grup important al minusculei dooumentare este un produs al influenfei simultane a cursivei, « scrierti literare gi chiar a celet de registru. Variantele care aparfin acestui grup sint mai pufin frumoase decit ale gru- pului precedent. E vorba de serieri mixte, greoaie, seci, de obicei monotone si lipsite de caracteristici bine distincte. ‘Totugi, se pot. deosebi patru vari- ante prineipale, dupa elementnl prdominant (minnsoula, enrsiva, seriarea literard si cea de registru) in aceste scrieri amestecate. 0 caracteristici co so regiseste la toate cele patru variante e atasamentul lor vadit la tehnica sorlerii literare : adioi trasarea prin migoiri separate a membrelor dellitere. Scrierile acestea erau Intrebuinfate uneori si de sefiitori foarte versati in arta serisulul ®, dar de obicei ele erau folosite de dieci mai putin pregafifi, care dese- nau literele ou mind greoaie gi nesiguré, striduindu-se s& dea, cu ajutorul unor elemente imprumutate din minusculi, o oarecare solemnitate dooumentelor pe eare le seriau’. Ins& ei reugeau foarte rar in aceasta privinté, cdci, din cauza neindemindrii, scrisul lor e lipsit tocmai de avintul, forfa gi eleganta ce ca~ racterizeaza in primul rind adevarata minusould §. Patrunderea acestor forme greoaie gi necioplite in serierea documentard solemend e inci o dovads c& serisul s-a rispindit: In cercuri tot mai largi, care nu mai aparfineau elitei intelectuale®.. 4 Bacsim, “X19 * Ponirt particulate asst yp vox in aan de exemple ctl facsiniele Documente privind istoria Romintei, C, XLV, vol. L, nr. 52, 897; vol. II, nr. 250, 406, 5085 vol, IIL, nr. 80,474, 194 445, £675 doc. 47 ianuapie 1994, Arh. ist, CCH; 20° noieubrie aap, id, CXC: hp Ungar 44 apie 130, bu, XXVIII: 28 iar 954, ud, CCL; 6 octombrie 1354, ibid. Vi (R.P-Ungerd) 544 noiembrie 132, ibid, CXC; 4 iulio 4598, Wid CLAXXIXY 7 agus 1599, thd, CKCVUIL 7 apie 4408 2 sugut 140%, thid,) Vi;'%4 iunie 140, bid, CXC;"8 mibti 4410, tid, COVE. www.dacoromanica.ro8 DEZVOLTAREA SCRIERII DOCUMENTAIOR IN TRANSILVAMA an Primele trei specimene de scriere, pe care le reproducem, “infatiseazi varlantele cele mai atagate de traditia minusoulel +, Actul din 1835 al eapit- Jului din Alba-Tulia se deosebeste de celdlalte scrieri minuscule contemporana numai prin scoaterea in relief a membrelor de litere gi printr-o oarecars rigiditate *, Legarea membrelor in forma de litere se face sub influena sorlerii literare. Totusi, ca impresie general, scrisul acesta este frumos $1 rotund. In schimb documentul din 1868 al conventului din Clij-Manistur prezint litere robuste si puternic fracturate de tip litorar *. Aceasti minusculi este trasata de asemenea deo mind experimentati. Totusl este o seriere greoaie, in ciuda faptului e& se poate recunoagte in ea —in tendinfa de a se intre- uinfa legituri intro litere— gi influents cursivel. Actul din 1406 al eapit- Jului din Alba-Tulia — desi elementele cursivei gi ale scrierli literare sint aici amestecate cu minuscula — face 0 impresie general plicuta, deoarecs minuscula rémine dominanté‘, Dimpotriva, fizionomia specimenelor urmir toare este determinata de scrierile de registru *, respeotiv de scrierea literard, © cu toate cf in ele isi fac loc gi procedee tehnice ale cursivei Este vorba de serieri foarte rigide si de un aspect monoton, ou litere de obicei pitrate, compuse din trasituri in formi de befisoare de aceeagi grosime, membrele literelor unindu-se in dreptunghiuri ?, Docnmentul din 1852 al lui Ludovie I ne oferd o varianté deosebit de frecventa a minusculei, varianté. format sub inriurirea soriert literare a cursive. Ea se caracterizeazd prin litere de aceleasi dimensiumi mici si cu un aspect inghesuit. Aceasta se potriveste in esonfa gi actului de danie din 1406 al Iui Sigismund, doar cu deosebirea cA aici, sub influenta mai pronunfata a scrierii literare, literele sint mai frinte $1 mat ghimpoase * ‘Toate exemplele de mai sus ne araté ck nu depindea decit de pregi- tirea gi de experienfa diacului In arta sorisului partea ce se rezerva minusculei tn amesteoul variatelor elemente de ecriere. Dimpotriva, privilegiul din 1411 al capitlului din Arad este 0 pidli de-a dreptul oribilé de felul cum era, maltratata chiar si scrierea documentara solemna de un notar familiarizat, doar cu sorierile rapide folosite in registre. Scrisul este greoi, dezordonat, gi inghesuit, rindurile se impleteso atit de mult unele ou altele, incit documen- tul, la prima vedere, face impresia unei invalmageli haotice de litere. Impresia aceasta, in loc de a fi atenuata, dimpotriva, este accentuats de innodarile stingace si de ornamentele ghimpoase ale bratelor lungi de litere din rindul intii, artifioiu de imitafie ou care scribul voia si evooe atmosfera vechilor serieri documentare. Dar actul acesta —ca gi de altfel multe altele ce s-ar putea cita—este o dovada in acelagi timp a vulgariérii scrisului Precum gi a stergerii demarcafiet dintre scrierile solemne $i cele repezi, de un caracter practic. + Facsim., X/1—3. Pacsim:, /t * Faceim:, X/2 ¢ Facsim,, X/3. # Facsim,, XI/t—2 ¢ Facsim., X12. 2 Facsim,, X1/B. xn. xi. xis. www.dacoromanica.rowe PALEOORAPIA LATINA CU REFERINE LA TRANSILVANIA, “ Corsiva in secolole al XIV-lea gi al XV-los a cistigat tot mai mult toren fap de minusculd. Aceasté noud specie de sotiere a inceput 8% so impun’ cu succes incd do la sfirgitul socolului al X11Llea, continuind-o fn intreaga perioada goticii mature si chiar mai tirziu, fiind intrebuinfata, pelarg in toate sectoarele scrierii dovumentelor. La sfirgitul secolului al XIV-lea {1 inceputul celui urmator, cursiva a dovenit scriorea documentars cea mai folosité. De acum inainte, ool putin 2/3 din documontele serici "Tran. silvania au fost scriso in cursiva, fri a so putea sustrago do sub influenta acosteia nici speciile do serioro din rostul materialului nostru. Intr-adovar, cursiva documontara a fost o scriere mlddioasi, capabil si se dezvolte gi ‘8h satisfack toate corintele. Do acesa i se deschideau cele mai frumoase porspoctive. Roalizarile tehnico alo cursive’ s-au rispindit atit de mult in introgul domeniu al scriorii documentelor, incit cle au sters de fapt semnelo earacteristice ale deosebitelor specii de seriere. Astfol, cursiva nu poate fi dolimitaté precis nici faji do minusoula solomnd, nici fajd de scricrile do registru, care aveau un caracter prin excelonf’ practic. La incoputul soco- Tutui al’ X1V-tea, adoptind 0 parte din formole minusculei, 0 varianta do tranzitio, care 86 poate numi somioursivi, a dovenit sorieroa proferaté. a privilogiilor. Indeosebi din prima jumitate a aceluiasi veac se cunose semi- ‘eursize frumoaso, caro s0 introc, in coca co priveste aspoctul lor solemn, cu minuscula purd® In acoasti porioada de dezvoltare, domarcarea osto atit de anevoioa*d intre minuscula gi variantele mai ingrijite ale cursivel, incit do acum inainte— dup cum am amintit— in multe cazuri abia se poate dotormina céroia din acesto dowd specii aparfin documontolo oxaminato. De asemonca, esto grou do facut 0 distinchic intre oursiva documontaré foarte rapida i serierea do rogistru, dooarece ambele aceste spocii erau intro- Duinfate doopotriva in documento. In mijlocul secolului al XIV-lea se produce o cotitura si in evolufia cuursivel, Mai ininte, oa era trasati ou mipedr larg gi uyoaro, prezentind lini subfiri, indoiri avintato gi, in gonoral, o ingrijire care aminteste do minuscula. Do acum insi literelo et devin tot mai marunto, mai robusto gi mai ascutite. Mina scribului nu semai misc cu avint, cf cauta si formeze cu o grabs zgircité sl om trisituri mirunte nigte litere tot mai neregulate gi individualizato; ea ingiruio puncte si liniufo in forma tnel_armonigi, Sugerind mai dograbi docit trasind Imaginea literelor. Do pildi, intro literele m, , %, £ 7 2% aproapo nu exist nici o deosebire, dupa cum pot da nastere la’ confuzil gi alte litere. Sorisul esto plin de legituri, sub influenta cérora literele adopt forme variate, corespunzatoare situatiei lor de moment.. ‘Tondinfa do a serio cit mai ropede di o infafigaro tot, mai oursiva. serieri Variantele cole mai rapido, norvoass si trasate in pripa alo acostoi scrieri se pot constata mai ales la sfirgitul secolului al XIV-lea gi incoputul celui turmitor. Bo la 1440 s0 poate deja. obsorva.o hotdriti. domolire si'in aceasta Privinfi. Totugi, formolo asoufite gi ghimpoaso n-au fost tocito oa od Primeascd un’ aspect pliout vederii noastre —decit do tipul umanist dé, seriere. Aceste schimbirl au fost pricinuite, fara indoiala, do factorii genorali ai dezvoltirii scrierii: po de o parte de largirea neincetaté a paturii gtiu- toare do carto ou clemento mai putin progatito si cu mai puting experien- + Facsim,, XIN/1—3, www.dacoromanica.roDEZVOLTAREA SCRIERII DOCUMENTELOR 1N TRANSILVANIA 213 Jar pe de alta, de tendinfa de w ae wri tot mal repede, Dar tn coruperea ruscd a formelor poate si joace un rol si inlocuirea pergamentului cu hir- tia pe la jumatatea veaculut al XIV-lea. fntr-adevar, in timp ce mina putea si.se migte in voie gi cu gesturi largi pe foaia neteda de pergament. gi in con- secinfé pana putea sé formeze literele cu triséturi subfiri gi avintate, su- Prafila aspri'o hirtiel impledien miyourca ujoord a ponet; en siloa mina scri- ului si apese mai mult asupra acesteia gi si traseze linil mai scurte si mai groase, legate intre ele in unghiuri ascufite. 4) Tranzitia de la minuscula la cursiva se face prin aga-zisele semi- cursive. Acest grup are nenumérate Variante, din care ne ocupam aici nu- tai de cele mai caracteristioe. Documental are ilustreash prime variants ar putea fi atribuite, pe baza formelor lor ingrijite gi clegante, cu rept gi minusculei!. Cea de-a doua variantd reprezinta de fapt o deavol- tare a celei dintii, transformarea acestein in cursiva propriu-zisi, rapida gi vyoaré, In schimb, varianta a treia are un aspect mai rigid, atasat formelor mai solemne intrebuinfate in cancelarii’. tn timp ce variantele de mai in- ainte au iesit aproape complet din uz pe a mijlocul secolului al XIV-lea, scoasta din urmd, ca, varianta, cea mai elopant® a cursivet documentare, persist ping la disparifia goticit, desl Intr-o formé, simplificata. Pe scurt, aceste semicursive sint scrieri energice, pline de elan gi foarte evoluate. Ele erau folosite de adovarafi maestri ai artei scrisulvi, care in ciuda repeziciunii scrierii, trasau literele prin linii ugoare, cu deplind ranfi gi cu o deosebiti elegan{a. Mulfimea ligamentelor, literele terminato fin tréskturi ascufite gi cotite brusc, innodirile eneigice, evocd pind si ari migcdrile fufi ale mfinii caro conducea pana ou gesturi largi pe pergament. Din pricina avintului miinii, literele rotunde se apleacd in direotia scrisului, iar in spafiile dintre rinduri pitrund brafele gi cozile ascufite, tignite parcé, din virful penei smucite ou o infealé nervoasi, precum gi semnele de pre- sourtare care se prelungese ca nigte valuri deasupra corpului cuvintelor * Scrierile acestea sint pline de vigoare gi fac o impresie artistic, dar variantele lor mai rapide trideazi totodata si 0 nelinigte vaditd. Parod ar fi nigte la- aur de gru leginate in valuri do forja nevBautl a vintului co aleargh doa supra lor §. De la mijlocul secolului al XIV-lea eunoastem exemplele cele mai mature gi mai artistice ale semicursivei, Dar in variantele ei tirzii® numai ‘energicele linii unduite printre rinduri au salvat cite ceva din vechea atmos: feria acestel scrieri eer) # Fresim, XU, XIV/s. f team! iV) acsims V/s + fn afard de spectmonee citate, a se-vedea cu privire la acest grup facsimile din Decumenteprivnd istoris Rominit, XIV, val, 1 nt 325; Vo. Illy nt 425, 346, 996, Soa: pro doe cca 18, Ay ati (i Ongar 40 duce’ 8 si 10 februarie 4338, ibid., CCI; 29 august 1338 si 6 mai 1339, wid., VI (R. P. Ungard) 1 ianvario 4260, ibid, Cr; 8 mai 1342, widy LAXYXIT; 13. august 4844, Bid, G 418 novembre 1946, tid, Vis 4 tune £890, bud) LRXXM; 7 tlhe 1350, wed, CLAD Sy abegr ed, , V Befcbruare 4888 clam 486, hy lames id. LXXXI; 44 iunie 4979, ibid., VI; 46 ianuarie 1429, ib 32, ibid, CCV; 20 octombrie 1475, ibid, VI (R-P.Ungara); ® KIT www.dacoromanica.roat “PALMOORAPIA LATINA CU NEPHIUNE Jt (ERANSILVANES 48 Tn rindul exemplelor noastro de sctieri amintim mat ‘intit frumosul act pe pergament al capitlului din Alba-lulia, din 1344, care, rivalizind cou serierile canceliresti cele mai solemne, ne infiigeazi semioursiva in oul- mea prosperitafii sale, In schimb, doctmentul emis de acelagi capitiu In 1348 gi accla din 1306 al palatinului Nicolae Kont? ne orienteazi asupra ‘transplantirii formelor fine ale semicursivei in oursiva proprit-ziss. In aftr- sit, facsimilele urmitoare sint menite si ilustreze variantele nascute in felul cesta gi oare au avut o rispindire generalé ®. 3) Grupul precedent si-a cedat locul, cu putin dupi jumitated seco- lului al XIV-lea, unui tip de cursind documentard care $2 poate socotl Inok destul de ingrijitd. In orice eas, aceasta este forma cos mai curath a cursi- vei doumentare din secolul al XIV-lea gi al XV-lea. La origine * ea era foarte apropiati de semicursivé, de care s deosebea totugi, inci de la inceput prin dimensiunile mai mici gi prin aspectul inghesuit al literelor. La inceput, si ea era trasatd foarte subfire, ca mai tirziu, mai ales in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, sk capote—prin apisarea accentuati a penel—o fizionomie robusta 5i greoaie. In aceasta fazd deci mina nu se mai migca pe irtie cu un avint deosebit, ci cduta, ca gesturi marunte, si formeze din lini foarte scurto cif-mai multe litere. Astfel se explici inghesuires fir precedent a scrisului, ceea oe se datoreste, de altfel, gi mulfimii excesive a ligamentelor *, Variantle provenite do la soribli obimifi ou soieroa neingriité. do regi- stru® continuk si fie fracturate i mai thrziu. Totuyi o caracteristic’ mai generali a or consti in faptul of ee soriau mai multe litere, ba chiar cuvinte intregi, fard ridicarea penei?. In practica documentari din Transilvania, legarea literelor se intilneste mai ales in ao- tele de pe teritoriul sasese®, notarii do aici conformindu-se mai mult. decit ccilalfi sorlitori de documente modelelor striine, indeosebi germune. Spre sfirgitul secolului al XTV-lea gi inceputul celui urmitor, formele marunte do litero, logaturile si aspectul lor inghesuit au exercitat, o influenf diuni- toare asupra acestor scrieri din punct de vedere estetic. Acum s-au rispindit mai ales variantele in care literele scurte (m, n, r,) sint nu numai deschise in forma unoi armonici, dar spatelo lor devine ascufit oa nigte fepi*. Aceste ‘variante cu infifigare neplicuta, uncori chiar suparatoare, primese din nou, sub influenfa zorllor umanismului, 0 fizionomie mai linigtité, mai rotunda, care le apropie de scrierea curenta actual. Datoriti marii ‘popularitati a cursive. variantele acestui grup sau bucurat de o intrebuintare aproape atit de generali in documente ca si somicursiva. Variantele sale mai ingri- jite se intilnese gt in privilegit, iar mandatele qi actele locurilor de adeverire Sau cele judiciare sint scrise de cole mai multe ori In acest tip al cursivel documentare 4 Bacsim, X11). * Fac’, XIV/i-2, 2 Kassim, X1V/3—6, XV/1—5 + Facsim, XV. 5 Faosim, XVI/ Facsim, Xvi, 4 Facsim., XVL/3, XVIII/A # Facim, XVuIy/A. Facsim,, XVI2—« % Reteritée la acest grup, tn afari de specimenclo citate, vex facsimilele din, Docu ‘mente privind ‘storia Rominiet, G, XIV, ol fy BF. 390; al. ily ne. 405; 0. llly www.dacoromanica.roa DEEVOLTAREA SCRIPRIT DOCUMENTELOR IN TRANSILVANIA 15 Prima subgrupa de exemple reprezint& formarea oursivei documentare robuato ft inghesuite!. Cea dee dous oferd probe din variantle ghimponse do la finele secolului al XIV-lea jt inceputul secolului al XV-lea,* res- peotiv din cursiva care sia redobindit frumusofea sub influenfa umanis- mmoluls Tn privlegil din 1407 al loi Sigimmund gisim 0 variantd foute doosebita *. Intr-adeviir, aceasta seriere alektuith din trisituri foarte sub- firi, este de fapt un compromis intre tehnica de trasare a cursivei gi acces, de desenare a membrelor de litere. Seribul acestui act pare un adevirat virutuos al artel scrisului, fiind deopotriva do inifiat in tehnicele cele mai variate. Scrierea de fafi se compune din liniufe extrem de mici, ingiruite unele lingé altele cu migedri foarte repezi, dar cu min& complet sigura.. Dack Te oxaminim mat de aproape, aceste linioare subfiti se sueced parca fara nici o legiturd intre ele; privindu-le insi de la oarecare distant i incercind ‘84 le citim, ele se grupeazd in imagini limperi de litere. Scrigrea aceasta pink de virtuozitate reprezinté, cu o ‘mare miiestrie artisticd, acel procedeu tehnie al goticli cursive, care in loc de a oferi forma prototipies a literelor, sugereaz imaginea acestora prin citeva liniufe sau puncte trasate cu ming sigur gi rapidi. Aceasté specie ne araté o& in fard existau, gi in epoca vulgarizarii scrisului, soribi foarte priceputi, demni de «magistril » de odi- Th ceea ce privegte actele din teritoriul sisese, din care am avut la dis pozitie foarte putin material paleografic®, atragem atentia asupra urmi- ‘Gepelr surenteualet: Hoey a ok gti egg, aren tn inked id pong: lard ontromitajt ouperioaro. © braflor de. Migr, somnalo do" preseur tare agezate deasupra rindului, forma rigidd a literli a gi a cozii lui A. ) Graveailan soya. - Gove. os sapien Sais guDee. om omciee de trance taie curaioa. dooumoniard fi voriere speoiod da’ reise, Din fea se cunose mai multe variante, folosite pe tot cuprinsul Ungariei feudale la sfirgitul secolului al XIV-lea si inceputul celui urmator ”. Se pare insi od, aceste variante au avut o existentd scurti, Intr-adevar, In materialul studiat de noi, ee se intilnese numai timp de citeva decenii si anume chiar in Pericada in care formele scrierii gotice sint mai frimintate. Dar antece- Eentelo lor se reploese In cursive ghimpossd de la inele ‘vosoului al XIII tea ‘si inceputul celui de-al XTV-lea*. Scriorea aceasta se compune din lini in form& de ghimpigori subfiri, azvirlite pe hirtle cu migcéri nervoase. ‘Cuvintele ies ca nigte unitifi de sub pana intoarsi iute si in unghiuri ascufite, iain oor! o teats ammmkniioata ou ieictes Garona aston, We nomia mbuciumaté a scrierii este accentuaté pind la extrem de liniufele nr, 605, precum si doc. 25 julie 1394, Arh. ist, VI; 43 fobruarie 1408, ibid, CXCVITI R; P. Ungard) 14 mei 4446 gi 12 mai 1449, sid, COL; 9 mai 1430, ibid, CXC; 7 mai Waa) wate ya XVI Y Bim, xv + Fac) XV Rai) evn & Foon! XVIM/O Ct. 2 Photograph & Fao! XVI/4C. Zimmermann, Pitogaphin, pass + GP Ghesy seh Levels fase Sh pe ae seria Ihe vol, TT, fase. XVII, 7 Fics, XIX/1—3, XX/t—6, ® Facsim., XIX/1; ef, Prou, Album, pl XIX. * Vecsim,, XIX/3,'XX/t www.dacoromanica.ro216 PALEOGHAFIA LATINK CU REPERIRE LA TANSILVANIA 8 foarte subfiri trasate brusc in jos si care se prelungese in spafiile dintre terminindu-se in virfuri ascufite + Toomai acesto linioare in formi de ghimpi sau mustati dau un aspect caracteristic scrisului. Este adovirat of scrierile do registru au avut un rol indiscutabil in modelarea acestei fizionomit, totusi este de. presupus of 0 cercetare adinoiti ‘a grupului do fafa ar putoa aduce noi deslusiri privitoaro Ia invatimintul serierii, poate si descoperirea unor raporturi culturale straine. In oursul rogesului de limpezire a goticii, care incoput in al doiloa sfort al veacului al XV-lea, si aceasta scriere de tranzifie a devenit mai clar, mai ingrijiti°, Liniufole subfiri disparind troptat, iar sorierea devenind mai apropiata de colelalte grupe, firi a renun{a insi la earacterul ei ghimpos gi la aspectul de ace al cozilot de litore, dou insusiri care continua si-i rimina particulare +. Serierea de registru, Constitule ramura coa mai rapidi si cea mai des folosité in practic’ a scrierilor cursive. Cu ajutorul ei, s-ar putea studia cel mai bine laicizarea serisului. Intr-adevar, prin legitura ei strinsi eu inviti- mintul inferior al scrisului, aceasta specie de seriere s-a rdspindit foarte mult in piturilo care nu se ocupau profesional cu scrisul. Ea era folosita. de negu- tori in insomniirilo lor de afaceri, era intrebuinfata in actele comitatelor 41 in cole particulare, in rogistrele origenesti, in concepte, in adnotarile judiciare de pe acte, in misive si in genoral in insemnérile personale de un ‘caracter rapid. Mai mult: potrivit practicli mai vechi, intilnim aceasta specie de seriere, in afari de actele locurilor de adeverire sau de cele voievodalo, uneori chiar si in documentele regalo‘. Incetitenirea formelor libere ale cursivei in document a doschis larg, in a doua jumitate a secolului al X1V-lea, portile cancelatiilor in fafa serierilor de registru. La sfirgitul seoo- Iului al XIV-lea gi inceputul celui urmitor, o parte considerabili din actele de mai mica insomnitato emise de cancelariile voievodali, palatinald, a judelui curtii rogale si a locurilor de adovorire orau deja intocmite in accasti, seriere extrem de rapidi, dar noglijenta in cooa co Priveste fizionomia lor. Ea se gisoa tot timpul sub influenfa paralela a cursivei si a scrierii literare, dintre care insi factorul hotiritor a devenit treptat coa dintil Prin logitura i strinsi cu oursiva documentard, prin repeziciunea si tehnica ei, scrierea do rogistru a avut un rol de seam in formarea cursivei moderne. Sorieroa de registru numiri chiar mai multe varianto decit cursiva, documentara, Iucra firese de altfel, caci in trasarea insemnirilor rapide, mina seribului ora legata prea putin de regulile invatate in scoali si putea si folosoascé in voie procedeele salo individuale. fn ciuda acestui fapt, toate variantele sorierli de registru sint ceracterizate, pe ling repeziciunea lor extrem, do ductul lor onergic, dar seo, do litere in general marunte gi trasate rigid, do pripi si de imbicseald, care este accontuata gi mai mult de mulfimea presourtirilor. De obicei, scrierea do registru era trasati cu tiigul ponoi, coea ce explici. literolo oi subtiri gi rigido. Fiinded pana ora. intoarsi totdoauna im unghi aoufit, soriorea ara un aspect ghimpos gi 2 Facsim., XX/8—6. 2 Faesim.) XX 2. + Pend acest grup de sores, pe lingi“specimencle citate,"a se vedea lele din Documenta prisind istria Romney, SIV pl. 49; procum st doe. 27 noiembrie 1982, 2 47 iulig'1899, ibid, XC; tum a Pacsim., XXI/6 5 ¥ www.dacoromanica.ro49 DEZVOLTAREA SCRIERH DOCUMENTELON IN TRANSILVANIA, at supiritor, Din cauza repeziciunti gi ugurimii ou care alerga pana pe hirtic, citeodata o singurd trisiturd unduitd inlocuieste silabe introgi; alteori anumite Litere sint marcate doar de punctulefe fignite din virful penei. Sorlerea de registru ¢ forma cea mai rapidi, dar totodata cea mai neingrijitd gi urit& a gotioii tirzii. Intreaga ei fizionomie arati limpede c& Ja sfirgitul secolului al XIV-lea scrierea a incetat s& mai fie 0 arté sau o stiinfé’ mai mult sau mai putin ezotericd, devenind un sistem practic de semne, pus in slujba novoilor viofii. De acdea nu se mai didea importants formelor exterioare solemne si rospectabile sau micar color ingrijite, of atenfia se concentra asupra repeziciunii cit mai marl, fiird ca accasta sk diunozo Inst caractorulul olte¢ al scrisalui, O sarcini urgentk a cereetirilor de vitor va fi acoea de a distinge, in mulfimoa trisdturilor individuale, Particularitafile tipice alo scrierii de registru, deoarece de studierea eli siste- matici 9i adincit& depinde in primul rind rezolvarea justi a unei serii intregi de probleme privind actele particulare, precum gi invafamintul gi intrebuinfaren serlerii in societatea medievalé laicd din Transilvania t Pentru inlesnirea o-reetarilor ulterioare, am dat un numar mai mare do exemple din variantele serierii de registru®. In selectionarea lor ne-am condus gi acum dupi criteriul prezentirii tipurilor mal importante, coca ce insi, in cazul de fafa, a fost dostul do dificil din pricina caracterului foarte personal, individualist, al acestel specit de seriere. Cu oareeare exage rare, s-ar putea spuno ci, la inceputul socolului al XV-lea, deja fiecare stiutor de carte, care exercita scrisul ca o profesiune, isi avea procedecle sale personale, pe care Ie intrebuinfa in eazul Insemniilor rapide, pentru modolarea literelor din deosebitole specit de scriere. Apadar, tipul do Soriere din aceste insemniri variazi de la o persoand la alta, chiar dac& se pot recunoagte in elo si uncle triisituri comune mai generale. In aceeagi cance- larie gi in acelagi timp sau aproape, se foloseau scrieri deosebite de registra, fir Indoiala in urma {aptului cé fiecare slujbag isi intrebuinga soricrea sa indi- viduali in insemniirile pq care le ficea. Exemplo seranificative sint in aceasti privingé variantole din canedlaria vicovoiovodului Lorand Lépes *. Prin urmare wnsle de mai jos XIV, vol. I, nr. 497, 2 supra particulaniilor soir dragstro, tn afar de. facsim. din Documente privind ‘storia ' Haminiei, C, a 66 vedea precum si doc. 46 martie 1334, Arh. ist, LXXXII (RP-Ungara); 19 1337, 4366, ibid., VIE tid, OXE, 43 februarie 1949 41 mal. £245, ibid, COVE) 47 apni 8 tule 4966 gi 16 februasie 1875, dh, CCL; 4 mal'4998, thi, VI; 28 nolembrio 1870, ‘Bid, CCl; 13 novembre 1380, sid VIj..» lanvarie 1981, ‘bid LAX (R-P-Ungard) 6 mai (19831385) 5100 martie 108%, wid’, CCl; 28 cctombrie 1888, ibid, VI; febroa 41396, $0 mai, 42 noiembrieg! 20 decembrie 1300, 24 ianuarie 1094, 1 august gi 20 noiemb 3998, 20 ianvare 1398, 15 februarie 1400 ¢ 20 anuarie 1441, id) CCI; 19 octombrie 54 ibid, CXC, 10 oclombrie 4416 gi 18 funie 1420, id., CCl, 2 tulle 1421, bid, Vi (RB. Ungara) ;28 mai 1423, bed, CCL (R-P-Ungaral; 25 marti bn 1620, ibud, CUXTIT, 17. gctbmbele 4430 bud CCl? at a 02 noiemb TEED, bud, VI 9 martie 4449\91 8 octombrie 1454, thud, CCI 47 tante £467, tubs VI 2 lo” 2608, ds CLINE, 48, tune 070 4 47 tle 14 ud VI straine: Prow, Album, pl. XXIV, XXVI—XXVII, XXXV, XLI— XLII," Botard, Alba pl WTAE XXTiT= XVI Beale dex Crip 324; Amma, Ul 98a 88, 401, 105, 106; Chroust, seria 1, vol. TI, fase, X11, pl, 1—105 fase. XIII, pl4—10; .fetia TT, vol IHL, tase. XVI, pl fab, fase. EVIL, pl. dja, o/b tase, XIX, pL fab, Yad, afar, dank, sfabi Sickel, Tose. IIT, pl. 45. Giacomo Bascapé, Cars: di lografia ¢.Diplomatice, Milano, 1940, Pl. 3, 8. * Facsim., XX1—XXV, * Rossi.” XXI6, XXU/s, XXIVI—G, XXV/. www.dacoromanica.ro218 PALBOGRAFIA LATINA CU REFERIRE LA TRANSILVANIA 0 grupele ingirate mai jos mu pot fi considerate ca unitafi inohise, ci o culegere de tipuri principale, la care se pot adiuga variante noi. a) Primul grup de variante e ales din specimene care pastreaza cel mai fidel vechie tradifii ale scrierii de registru?, tn actul din 1342 al conventului din Cluj-Ministur* sau in acela din 1418 al lui Lorand Lépes* se observa in mod evident tehnica originard a serierii folosite in insemnari, tehnica ce s-a format inca din timpul cind, din cauza soumpetei pergamen- tului, eonceptele gi alte note cu oaracter vremelnic erau scrise pe tablite corate‘, Literele parca sint gravate cu virful penei in hirtie, fiecare membru de litera prin ridicarea separati a pene. Este o scriere seacd gi rigida, dar siteafi el putin cind provine do la o mind bine doprinsé ct mestejugul sorisubti ® b) Al doilea grup cuprinde variante ale unui tip foarte rapid, plin de avint, care intrebuinfoazi totugi dimensiuni marunte de litere ®. Mina scri- bulut'traseazi cu avint linii energice, aproape brutale. Din cauza iutelii, ca nu poate si scrie linii dropte, ci indoaie chiar si membrele drepte ale literelor. Acestes, in consecinfi, se apleack neregulat, cind spre dreapta, cind spre stinga. De exemplu, parfile curbate ale literelor scurte (ca ¢) atirn dedesubtul rindului. Privind aceste serieri, ai impresia c& parc. un ciclon ar fi rascolit sirul ordonat al literelor”. Mina este atit de grabita, incit mar- cheazi pe m, n, u, igi chiar alte litere sourte cu mici traséturi abia 'unduite sau orizontale*, iar uneori numai prin puncte*. Scribii cu mina mai usoara, agiriie’ un scris subfire™, iar cei cu mai pufind experienti, mizgilesc mai de grab& hirtia decit. scriu pe ea™. ©) In at treilea grup tigureaz’ variante ceva mai ingrijite, apropinte de oursiva rapida . Astfel, actul din 1875 al lui Iacob de Zips, judele curtii regale, ilustreazd scrisul repede si preferat al documentelor judiciare gi al tmandatolor®, Gu acestoa seamdnd mandatul din 1888 al lu) Sigismund, ‘deg aici ies mai mult in evidenta bratelo verticale ale literelor . Semnelo de prescurtare, subfiri gi rigide, se prelungese peste corpul intreg al cuvintelor si forma specific’ a literelor dau, in oarecare misurd, un aspect. german Acestuti act. Documentul pe pergament al conventului’ din Cluj-Mandstur, din 1389%, prezintd o aseménare cu piesele grupului precedent #, dar este cu cova mai pretentios decit acestea. $i varianta aceasta —la fel cu cele- lalte dows de mai. inainte—foloseste tehnica cursivei documentare. In schimb, in ultima pies’ —deja mai limpede—a acestui grup” se intilness 3 Facsim., XXI/1—4 2 Fasim, 2XYL * Facsim., XXI/4, # Hajnal,’Irdetirténet, p, 158, § Facsim, XX1/a—<, ch XVIL/s, * Faesim, XX1/5—6, XXILA—3. xxty XXI/6. Ct. Chroust, seria I, vol. 11, fase. XIII, pl. a/a. xx. xu. XXU/2. ) XXH/3—6. xxt/a XXINs XXU/5. XX 2, www.dacoromanica.roa DEZVOLTAREA SCRIERIE DOCUMENTELOR 18 TRANSILVANIA, 219 citeva forme minuscule de litere printre cele oursive. Influenja favorabili a acrierii umaniste se face deci simfita si in cea de rogistru d) Al patrulea grup? infifigeatd, in primele doul, facsimile, varianta gotick tirzio a scrieril do rogistru din secolul al XIIT-lea, miruuté, foarte rapidi, totuyi ingrijjti gi disciplinaté *. In timp ce aceste doud exemple sint, dominate de forme cursive, nol, actul din 1419 al vicevoievodului Lorand ‘Lépes, intrebuinfind tehnica originard oscricrii de registru, no oferé un seris tot m&runt gi rapid, dar complet. sec si glimpos: o pild& frumoasi a speciei de registru din gotica maturi*. O variant&, deveniti, frumoasi sub influenfa scrierii umaniste, se intilneste in documental din 1439 emanat, de la comitatul Timnava‘. Dimpotrivi, actul de opreliste din 1428 al lui Lépes reprezintii o alta variant, vulgard gi freoventa, cu forme marunte, robuste, neregulate, influentate de cursiva ® @) Al cinciloa grup cuprinde, de asemenea, o serio de variante®, Pre- zentim mai intii un tip carsetorizat prin trisituri subfiri gi eapricioase ? 0 not earacteristicd a acestei scrieri este innodarea avintat, cu linli foarte fine, a cozilor atirnate®. Literele scurte, de cele mai multe ori, nu pot si se conturoze in Virful penoi care aleargi cu repeziciune, oi parol se sourg pe hirlie sub forma una val domol de init *, Depi acerte variante seamnt, prima vedere, cu scricrea curenti sctual, privite insi mai de aproape, rezult& cd ele nu pot fi incd socotite adevarate serieri curente, eu toate progresele pe care ele le fac in aceasta directie. Intr-adevar, in eazul lor mat stiruie procedoul tehnic al trastirii membrelor de litere, care intrerupe mereu duetul continual sorisului. Fecsimilele urmitoare? infatigeazi variante de scricri mérunte, ghimpoage i unghiuloro, ilustrind folul in care scricrea de registru ciuta, in prima jumitate a socolului al XV-lea, si dovin’ 0 serlere curentd, asemanStoare cursivei foarte repezi Fazele_perioadei de decaden{a a serierii gotice in Transilvania, In urma cercetérii schimbirilor prin are au trecut formele serierii in perioada de decadonfé a gotioii in Transilvania, se pot distinge trei faze. Firoste, nu putem vorbi, nici in acest caz, de limite cronologice rigide intre faze, elci speciile do scriore se implotesc strins In evolutia lor. Totugi, datele de mai jos marcheazi transformirile de ordin goneral prin eare a trocut sorierea Primele patru sau cinci decenii ale veacului al XIV-lea constituie ‘© unitate organick —In cea, ce priveste dezvoltarea sorierii—ou ultimul sfert al secolului precedent. tn aceasta faz8, tradifia scrierilor magistrale exercité ined o influenfi puternici, de aceea scrisul, in marea majoritate @ cazurilor, este ingrijit, flind rezultatul unei pregitiri goolare temeinice. Serierea in'aceastd fazé, se caraoterizeand prin trisituri avintate gi subfiri, cit gi in general prin litere bine formate, de dimensiuni mai mari, Dar pe Ja mijlocul secolului amintit, acest tip de scriere este impins pe planul al dotlea . XxUA—s. 2 Risin: RATS ‘al’ SLU, 4 Racsim, XXU1/5. # Facsim, XXII * Facsim., XXIVA~6, XXV/1—6. 7 Facsim, XXIV/I—@ + Facsim, XXIV/1—2 * Facsim., XXIV/3—4, 30 Facsim., XXIV/5—6, XXV/1—6, www.dacoromanica.ro220 PALEOORAFIA LATINA CU REPERIRE LA TRANSILVANIA ee. —probabil si in urma rispindirit hirtieica material de scris—cedindu-gi locul unor variante ou forme marunte, robuste ji mai putin ingrijite. Aceasti fazii de tranzifio tine cam pind la 1380—1390, rastimp in care se constituie formele ghimpoase, ascufite 1 puternic fracturate — in care se simte gi accen- ‘tuarea influentei germane, ‘spre sfirgitul veacului al XIV-lea si inceputul celui urmitor—forme frimintate, care pot fi considerate drept ultima. etapa a dezvoltarli sorierit gotice. Ele oglindese fidel zbuciumul viefii spiri- tuale a unei epoci de crizi, care isi ciuta 0 cale nous de dezvoltare. In aceste dou faze, serierea gotiod yi-a epuizat postbilitatile de creatie. Intr-adevitr, in faza a treia gi ultima (dupa 1380—1390), ea n-a mai produs ‘variante esential noi, cict schimbirile ce se constata in aspectul ei, incepind cu deceniul al patrulea din veacul al XV-lea (mai ales in directia ‘limpezirii si calmérit formelor) trebuio puse in legSturi cu influenfa noif scrieri, a Sele umanist, care ii ficea aparifa, Del aoenst incuriro do origie italian se manifesta tot mai mult, dupi mijlocul secolului al XV-lea, in imbunitatiren progresivé a dimensiunilor scrierii, in schimbarea formei unor litere (do"exemplu, d, 1), totugi nu se poate vorbi inci aici, la sfirsitul acestui veao, despre 0 biruinfi general a scrierli umaniste asupra celei gotion po teritoriul Transilvaniei, “In ciuda faptului ci umanismul_era cultivat in cancelariile do la curtea regal sau ci in biblioteca de la Buda a regelui Mating Corvin 9i in palatelo prelatilor umanisti so giseau atitea codice in noul tip de serie, gotio i pista. ferm ponfilleanle ca scrlere documentark chiar sf la inceputul secolulut al XVIlea. De altminteri, aceastit persistent. ‘a goticli se poate constata si in documentele emise in alte ari. ote 0 oarcind a corectarilor ultorioarc do a atabili preoio timpul cind, in simbioza elementelor gotice gi umaniste, incep si precumpineascd acesten. din urmi, pentru a determina fizionomia scrierli. O alta problem care urmeazi si fie limurité, este precizarea momentelor culturale care stau la. temelia fazelor deavoltirii gotieii tiraii. Sistemul preseurtirilor latine medievale, Scrierea gotick —ohiar gi in variantole sal care fac o impresic foarte “moderni —s6 deosebesto in mod hotaritor de scrierea din zilele noastre prin folosirea pe scard larga prescurtarilor. De aceea, in aceasta schiff de istorie a scrierii, trebule si Yorbim si despre sistemul preseurtarilor mediovalo, fird a intra insi in amiinun- tele practicii locale, din care vom face numai citeva exemplificari. Analiza particularititilor transilviinene, care existau in aceast& privin}d, constitule tot o sarcind de viitor. Dar si pinit atunct so poate presupune cu multi proba bilitate, pe baza celor spuse mai sus despre invatiimintul gi dezvoltarea scrierii din Transilvania ca si pe baza unor observatii generale, c practica documen- tari de aici se incadra — si sub acest aspect — in evolutia general a scrierii latine + + Pentew sistemul prescurtivilor im scrierea lating medievals, vexi Wilhelm Wate tenbach, Anleitung zur latinischen Paleographie, Leiptig, 1878, (proscurtat: Wattonbach, Anleitung), p. 58-57 ; Maurice Prov, Manuel de paléographie latine et frangaise, ed. a 1V-i. ‘in colaborare cu A. de Botlard, Paris, 192% (prescurtat: Prou, Manuel}; p. 409, 168, 905 — i, I, p. 54-69; Adriano Cappelli, Lezicon abbreviaturarum. Disionario di abbre- ciature latine ed italiane, Milano, 1929, p. X1—XLIX; Andreescu, p. 91-436; Ciurea, P. 189—193; Gardonyi Albert, A kés phori latin inds rividiési rendszere [Sistemul pres” Ccurtarilor in’ serierea Iatind medievala}, tn Rejérparaky Emlekkdnyo [Omagiul lui Fejér- pataky}, Budapesta, 1907, p. 138-158, www.dacoromanica.roDEZVOLTAREA SCRIERTK DOCUMENTELOR {8 TRANSILVANTA, m1 Sistemul prosourtirilor latino medievale introbuinfa urmBtoarele procedee de origine variata: prescutares prin suspensiune, prin contrasfiune, prin litere suprapuso, prin semne spociale gi prin sigle. Toate acoste eategorii de brevet erau cunoseuto si do obiel practicate de ceribit din Tranalvania, ‘dup cum dovedese exemplele de mai jos gl mai alos faosimilelo anexate. Ele 86 introbuinfau insi foarte freevent, si uneori in forme individuale, de soribii din seoolole al XIV-Ioa gi al XV-lea, in special in eursiva documentara gi in serierea de registru 8) Prescurlarea prin suspensiune omite sfiryitul cuvintelor. Acest proce- ‘deu era cel mai vechi, dar in perioada scrierii gotice el a ajuns pe planul al doilea in favoarea presourtaril prin contractiune. Suspensiunea era folosita ‘aproape curent in terminafii atit de freevente in limba latin’, oa -bua, -, ue Dooxomplu, hominibcus>, Lacobcus>,h weet», acilcicel>,heredumg,quingcue> ete. De ascmenca so presourtau foarte dos in felul ‘acesta consoanelo finale m sin. Omisiunea este indicata prin semne de prescurtare. In cazul intil, semnul abreviativ aro forma 3, ezultst din unirea unui punot gi a unei virgule, care se prelungoste dodesubtul rindului; in cazul din urma, suspen- siufea ‘¢ mareata prin imcovoierea in sus @ terminafiei literelor ponultime. >) Prescurtarea prin contracliune prezenta, {ati de modalitatea prece- dont, marele avantaj o& pistra litera sai silaba inifialé gi final a cuvintelor, ‘omisiumoa ficindu-se din corpul acestora. Do aceen, devlegarea acestei pres ‘curtiri esto mai siguri gi mai uyoard. Do exomplu, m= tantum, ebdlie = ecclesi, opus = episcapus, Tira = memoria, co¥tati — comitati ete. Abrevierea ‘s indiod dla obieal printr-o lintuh orizantal ageaath deasupra onvintelor, iar §n cazul silabelor er, ri, ar, prin semnul . ©) Prescurtarea prin Uitore suprapuse esto do fapt, o forms deosebiti a eontracfiunii. Ea pistrears toldeauna litera inifiali a cuvintulwl, deasupra cfroia figureasd litera finald. De exomplu, m = modo, 9 = vero a) Din proscurtérile prin semne speciale, cole mai frocvento sint = ¢on,~ = ey = us, € = rum. Din liniufa agozata deasupra rindului pentru Indicarea oblenuité a prescurtarilor s-a format semnul , pus deasupra rin- dului ea abroviere a silaboi er sau re. Acest semn s0 foloseste insk desecri gi pontru alte prescurtiri in serierile repezi si avintato din secolul al X,V-lea. ©) Unele cuvinte care s0 repets freevent se prescurtau prin sigle, adic’, prin literele lor inifiale. De exemplu, 4.D. = Anno Domini. Se intiineste foarte des prescurtarea pentru pronumele relativ gui, que, quod, iar in eazul uimor prepozifil: p= pre, = pro, = per sau par. Numerele, In perioada scrierii gotice se indieau in documente aproape Yotdeauna, dupa obiceiul roman, deci prin litere. In Tramsilvania, ca gi in ‘Ungaria gi in alte fari ale zonel scrierii Intine, eifrele arabe, desi mult, mai practice, rau foarte putin introbuintate, sovietates dovedind 0 atitudine bit de conservative fafa do elo. In ‘datarea documentolor, ea porsista cu indaratnicie sa foloseasca numercle romane. Tn felul acesta se indica de obicoi numai milesimul gi seoolelo, in timp oo vaiorile cifrice mai mii, zecimile si unimile — so scriau ou litero. In cursul sooolului al XV-lea era chiar mai freovent obiceiul do a se exprima in chipul acesta toate elementole oifrice ale datoi. Trebuie deci considerati cu totul excepfionala Intrebuinfarea eifrelor + Ct. Paoli, 1, p. 63~86, www.dacoromanica.ro222 PALEOORAFIA LATINA CU REFERRE LA THANSILVANIA, bt arabe in datare, chiar gin variantacindintre mumercle romane se amestecair cifre arabe. Janits aratd oi intre dooumentele voievodale din Transilvania, eunosoute do el, col mai veohi, In care aceste cifre sint intrebuinjate tn datare, este din nul 1464, fiind vorba de un act al vicevoievodului Transilvaniei, dar si acest autor accentueazi 0X folosirea cifrelor arabe este extrem de rari, chiar gi la, inceputul seoolului al XVI-lea 1. fn legituzi ou documentele propriu-rise, cifrele arabe figureazi mai ales in menfiunea regestrata de pe spatele actelor rogale?. Ble sint insi mult mai freevente in socoteli si insemnari particulare ‘Dar chiar gi in aceste sectoare ale scrierii, sistemul numerelor romane di. dovada de mult tonacitate, prelungindu-se i in secolul al XVI-lea ¢ Ortografia $i punetuatia. Desi sorierea gotica, in comparatie cu tipurile precedente inseamni un progres important In domeniul ortografiei gi al pune ‘tuafiei, ea era departe de a fi consecventa in aceste privinte, S-a ajuns si s¢ despart acum cuvintele, potrivit regulilor gramatici latine. Cel mult seintimpla clteodatit ca preporitia sf fie scrisé Impreun& cu cuvintul urmator sau ca in cazul cuvintelor compuse eu prepozifii, cele doud parti componente si fie sorise separat. Dar se constati o nesiguranfi mult mai mare cind vorba, de majusculele cu care incep propozitille sau frazele. Acelagi luern se poate spune gi despre indicarea sfirgitului propozifilor, respectiv gi frazelor. Cu cit, se observ o preferinta mai mare pentru semnele de despartire a partilor de Proporitie, tot ait de mult se negilje Impirtres textulul in proposiit sau fraze. Nu sint rare dooumentele in care textul este despirfit numai prin vir- gule, incit el pare cao singuré gi inserminabila fraza, ‘entru indioaroa pausoi lung! oc folocca semnul punetului, dupé care frasé noua Incepea ou liter mare, Pentru pauza sourtd se intrebuinfa virgula sau virgula intoarsi st punetul, iar in secolul al XV-lea se intilneste~si somnut color doud puncte sau mai des o liniu{é obliog tras peste linia de baz a rin- Gulu, Dar punotul gt vngula uneor i sobimbau rolurie, De exempta in documentele timpurli ale lui Carol Robert-punctul e folosit in loc de virgula 6 La sfirgitul propozitiilor interogative se punea semnul de intrebare. De obicei Ja sfirgitul rindurilor se indica desparfirea cuvintelor, la inceput cu o singurs liniutd, apoi, incepind en secolul al XIV-lea, mai des cu dous liniufe paralalo. Litera é poarti ca semn diacritie o trisituri in forma de accent, iar mai tirziu un punct, intrucit in serierea gotiod ea s-ar fi putut confunda cu picioa- rele literelor m, m, u. In privilegiul din 13 august 1366 al lui Ludovic I se intilneste atit, punctul eit gi virgula pentrua distinge litera #7. Litera y, consi- 3 Tanits, p. 88, & Bite derumatat ch tntrun regis de dime paple da peionda avignonat anume din anit 4781375, ¢ innate nfvents.rencez in Ylostes cil rule ative Deexemply multgcarea ao ola: 702~*-= 60; T0fP=% EYL = (EIR quart, guairevingt diz= hui, Documene privnd.isoria Romina Ponira sistemul medieval de numere a se vedea Wattenbach, Anietung, p. 84 98;, Pool, 1,p. 28-84; Prow,. Manuel, p.290-2761 Steffens, p. XXXV=—XXXVIE XL; Andreescu, p. 145—150, Referitor la forma numerelor romane gi & cifrelor arabe folosite Jn registrele de socoteli ale oragelor ardelene cl. Rechnungen, pl. 8-9. "Gu privite la cele co utmeaxl veri Wattenbach, sAniaitung, p, 26—84; Paoli, 1, p. 73-97; PrUu, Manuel, p. 265-—270; B. M. Thonipson--G. Baseapé, Paleografic {reoa ¢ latina, Milano, 1946, p» 45—51; Andreescu, p. 187444. ‘mh 'stat, ath, oragulut Dejan 910. TAH. stat), arh, orapului Bistrifa, www.dacoromanica.ro85 SCHIEREA DOCUMENTRLOR PAPALE PRIVIND TRANSILVANTA 283 deraté ca ¢ dublu, poarti dows trisituri in forma de accente sau dows puncte, Stergerea so indica deseori prin expunctare, indeosebi in actele mai solemn, spre a nu diuna prin tiierea cu linii aspectul grafic al documentuluit. fn actele de valoare vremelnici ins acest, din urmA procedeu de gtergere s-a generalizat inci de la mijlocul veacului al XTV-lea?. Degi, dup& cum rezult din cele de mai sus, in seriorea gotici n-auexistat reguli de o valabilitate general cu privire la punctuafie, totusi examinarea intrebuintirii semnelor acestola poate oferi date pretioase pentru critica diplo- maticé. Ciel, cu toate oi punctuatia in general era inconsecventi, nu e mai Pufin adevirat of in documentele scrise de acelagi diac se poate’ constata o Oarecare regularitate in aceasta privina, fapt care ne poate ajuta la descope- rirea falsurilor. SCRIEREA DOCUMENTELOR PAPALE DIN SECOLELE XII-XV, ‘PRIVIND TRANSILVANIA Formarea minusculei curialo. Printre izvoarele medievale relative la ‘Transilvania constituie — dupa cum arata insusi materialul serierii noastre— tun grup important documentele 9i actele de'deosebite categorii emise de cancelarie papali*. Dar cercetarea scrierii pe care o prezinti acestea nu face parte din obiectul paleografiei latine do pe teritoriul farii, oi apartine studiulul paleografic al documentelor pontificale. Intr-adevar, documentele Papale infifiseazd aceleasi particularitati paleogratice, indiferent, de finutu- ile la care so refera. Prin urmaro, cercetatorit noytri care cauta raspuns la problemele ce se ridic in legaturd cu actele papale originale privitoare la Transilyania — acte al cdror numar de fapt este destul de redus — trebuie A se adresneliteraturitinternationale de specialitae eate se oeupi dedexval- tarea scrierii curiale in ansamblul ei Totusi, serierea in documentele pontifi- cale a exercitat in cursul evului mediu indirect (prin mijlocirea pituri clericale cirturdrest!), dar si direct 0 influentd atit de importanta asupra serierii docu- mentare latine din ‘Transilvania, inclt prezentarea noastrd de mai sus cu Privire la dezvoltarea acosteia din sovolul al XII pind in secolul al XV-lea ar fi foarte incompleti, dac n-am cduta si scoatem in evidenti micar + Facsimilele tn Documente prioind istoria Romtniei, C, X1—XUIl, vol. 11, ne. 454 51 468 (mijlocul rindutui 8 do josf. PRaciim, bid, G XIV, vol, 10, ar. 304 Ct # Asupra’categorillor de’ document papale: cf. Fr, Pall, Diplomatice lating tn Documente prvind ilove Rominit:Tntraducer, vol. ” 4A $0 vedea tm afard, de sintere gonsrale: Wilhelm Dickamp, Zum papstichen Urkundenwesen des XI, X11 und der ersien Half des XIH-ten Jahrhundeys, Ta ‘Mitteilungen des Institats fr ésterreichiache Geschichtsforschungo (prescurtat: ALZOG), 111 (4e0a) pe l6GE em, Zum Pupaichn Urtundennenen vom sienander 1V. bie Johann XX7F, ‘in 11106, IW (1885), p. 497 — 940; F Kaltenbranner, Bemerkungen ber die dusseren Merkmale der Papsvutkunden, in MIGQ, i (1880), p. 375-440; Julius von Pllugk- Marttung, Diz Urkunden’ der papsiichen Kanslei com XXIII Jahrhundert In «Ai valische ‘Zeitschrift, VI exiras, Munchen, 1882); Idem, Die Dulen der Papste Ende des 12. Jahrhunderts, Gotha, 19013" Idem, Specimina selecia. chartarum pontificum Romanoram’ {Exemple alese de documente ale pontificior romani]. 1— Ill, Stuttgart, 18551607; H. Denitle—D. Gr, Palmier Spcimina palographiea ex Vatizont tabulerit lomanarum’ pontificum regesris selecia [Exemple paleogratice alese din registrele,papale ale Athivelo? Vaticanaliif, Rom, 1986. www.dacoromanica.ro204 PALHOGRAFIA LATINA CU REFERIRE LA ‘TRANSILVANIA 56 sumer caracteristiele mal importante ale sereri curiale din epoca despre care 6 vorba > ‘Mai intli trebuie si subliniem conservatismul rigid ou care a chutat cancelaria papal s& so izoleze in aceste veacuri de noile progrese alo dez- voltirii scrierii. Pe la mijlocul secolului @l XT-lea, in timp ce minuscule carolingiand era deja folosita, in documente, in intreaga zon a culturii latine, aceasté cancelarie finea ined mortis la invechita cursiv curiala. Incepind din aceasta vreme & fost nevoie de un secol intreg pentru ea noua seriere documentaré, de o intrebuinfare generalE, s& biruie traditiile locale ale curiei romane. Din aceasté lupti, prin amestecul unor elements ale cursivei curialo i ale minusculei carolingiene,s-2 niscut minuscula curiald (sau pontifical)’ Printre factorii care aut promovat formarea acestei variante specifice a minusculei documentare, trebuie mentionate schimbirilo intervenite in ceea ce priveste materialul de seris si compozifia cancelariei. Intr-adevar, dupa oe in prima jumatate a secolului al XI-lea, din cauza incetirii importului do papirus, cancelaria papald s-2 vizut silitf si accepte—in urma tuturor celorlalte cancelarii ale Apusului —pergamentul, pe suprafaja noted a acostuia au inceput si ia forme asemAntoare minusculei si literele largi, alungite ale cursivel curialo*. La aceasta a contribuit gi faptul ed alaturi de vechiul for papal emitent de documente, adica alituri de scrinium, care se compunea din notari localniei, din Roma, juea un rol tot mai insemnat palativm, ai cdrui membri se recrutau din anturajul imediat al papel. Intro stia se aflau gi strini, mai ales germani, care nu cunogteau oursiva curiald. Acegtia Intrebuinfau iv documentele papale serise de ei minuscula carolingian’, Indooosbi varianta accstoia din cancclaria imporialé. Scricrilo diferite, dar folosite paralel de aceste foruri — scrinium si palatium — seinfluentau reeiproe, ind nastero mai intii, in a doua jumatate a secolului al XT-lea, unui ecris hibrid, de compromis, din caro s-a cristalizat treptat, pind la mijlocul veacului urmitor, minuscula uriala de un aspect solemn, care a rimas tipul goneral do seriere folosit in cancelaria papali pind in secolul al XVI-lea *. Minuscula curial, rozultatd din aga-numita minusoulé diplomatic’ a documentelor imperiale, prezinta i uncle trasituri proprii, Ea se carao- terizeazi in general prin dimensiunile proportionate si armonioase ale lito- relor. Bratele literelor lungi sint mai lungi decit cozile lor. Cele dintii se indoaie usor spre dreapta, iar cole din urmé spre stinga. In ceea co priveste, in particular, unele litere ale minusculei curiale, intiinim forma inchis a lui a, in timp ce d apare cind drept, cind uncial. Formele lungi ale lui f 4s Prezinta niste legituri duble, caracteristioe, ale cfror extremitifi taie parton superioari ‘a aceloragi litere. In ligamentele at si ct literele respective sint foarte distanjate, flind unite ou o triséturd Iunga gi dreapt&, desi usor asce- denta. Inifialele primelor cuvinto alo unor formulo sau fraze sit majusculo * Preventarea sumard co urmacza se Intemeiaza po urmatoarele 1ucran : sressiau, Li, 1, p. 518520, 530585; L. Schmitz-Kallenberg, Die Lehre eon den Papeturkunden, te Grandes der Goscichistisnschaf sub rea, A. Netter 2, Lelpig-Heln 1949 (pres ‘Aldisy A. Papai Curtat” Schunitellenerg p. 6° 6-99 ~ 404; Felerpaiany ‘oklevelck [Documentele papal’, In A megyar Wortinetindonday hesikinyes, (Mgnvalel ‘linge storie "moghiate}y IL” 4," Budapeta, 1996. [percurtat : Fejeroaky dary), boat, 2029. ‘relay, 4, p. 518-520, $ Fojeratary:Alaiey, pe a * Paul Kehr, Serinium und’ Palativm, tn MIOG, Supl. IV (1904), p. 70~442. www.dacoromanica.rory SCRIEREA DOCUMENTELOR PAPALE PRIVIRD TRANGILVANIA 226 Ingrogato. So intilnese pufine presourtiri, ele find reprezentate de semno decorative care seamind cu nigte nodari!, ‘Dupé constituirea deplind a noii scrieri, cancelaria a odutat, printr-o roglomentare sever, sé preintimpine o trensformare ulterioaré a minuscule, curiale. In cursul socolului al XU[-lea s-au statornicit. definitiv regulile care determinau precis in co categorit de documente se puteau folosi majus- culelo ¢f literele ornate, se preciza forma prescurtirilor, a ligamentelor, ba chiar si ductul scrieril . Din aceste reguli ne intereseaz aiol mai ales ace- lea care 80 referd Ia scrierea color dowd specii din grupa aga-ziselor lilterae, deoarece din aceasta categorie fac parte majoritatea documentelor papale originale privind Transilvania ®. a) Varianta mai solemn a grupei amintite de acte 0 consitue litterae ‘cum file serico care au drept caracteristici paleografice: scrierea numelui papei, in formula intitulatiel, ou litere lungite (soriptura longior) ; inifialole adresei contextului si clauzele finale Nulli ergo, respectiv Si quis, se deosebese, printre colelalte litere, prin dimensiunile mai mari si prin ornamentatia lor ; numele de persoane, de locuri, titlurile si cuvintele referitoare la demnitati incep ou majuscule; semnul abreviativ prezinté o forma asemAndtoare clfret opt, inchise sau doschise in partea inferioara. Ligamentole ot i st infifigeazA forma distanfaté amintitd mai sus 3) Tn cosa ce priveste litterae cum filo cinapis, principala lor caracteristic’ distinctiva fafé de varianta precedent, mentionatd mai sus, const in faptul c& ligamentele ct si st n-au forma indicaté mai inainte, iar prescurtarile sint ardtate printr-o liniuta orizontald. Yn aceste documente numele papei este scos in evidenfa doar prin inifiala sa, dar numai prin ingrosarea acesteia fird nici o ornamentatie. In afari de inifialele numelor de persoane si do loouri, pe nga acelea ale titlurilor si demnitatlilor de obicet © accentiata, numai initiala contextului, insi in majoritatea cazurilor, acest procedet s0 reduco la folosirea formei simple de majuscula. Aceste deosebiri grafice, respectate riguros, aveau ca scop printre altele, s& permitd bulatorilor, care multi vreme se recrutau dintro analfabeti, si fact distincfia nocosaré cu ccazia sigilarii, intre documentele la care trebuiau si intrebuinfeze gnurul de matase gi cele pentru caro se preseria gnurul de cinepé ®, Dezvoltarea serierii papale dup% secolul al XUI-lea. Desi amintitele regull de cancolarie, prin conservatismul lor, ofutau & fixeze dofinitiv parti- oularitSfile minusculei curiale, totugl n-aa putut 8 impiedice de tot aparitia, ual devreme stu mai tis & unot schinddri proves de drei decolirt generale a scrierié, precum gi de alte transformari mari, ivite in istoria papali- tifii, Astfel, bundoard, in socolul al XV-lea, sub influenfa sorierii umaniste + Bresslay. II. 4, p, 528584; Stolfons, p XVIII. Facsim + Amdt, pl. 91; Sickel, fase. I, ph. 9, fe. , Bl. 6, 9, 12,16, 18, fae VI, pl 145 Btolfen, P.80 88, tao wael Tangl, Die ‘papstlichen Kansieiordnungen con 1200-1600, Innsbruck, * CL. Fr, Pall, Diplomatica latind, tn Documente privind istoria Romtniei. Intro- ucere, vol. 11, ' Bresslau, 11,4, p. 534535; Schmitz-Kallenberg, p. 101—102; Amdt, vol. 111, . Sets Foorpatat-Alab, p. 26. Facsim. Amdt, pl. $9; Sokal tm. Vi, ps, 6, etfons, pI © Facsim.: Amdt, pl. 90, 97; Sfoffens, pl. 96/4; Fejérpataky-Alddsy, pl. 117. om www.dacoromanica.ro226 PALEOGRAFIA LATINK CU REFERIRE LA TRANSILVANIA, 8 ‘timpurii, intrebuinfarea prescurtirilor s-a redus foarte mult in aceasti minus- culd, limitindu-se aproape numai la cuvintele cele mai freevente i de folo- sire curenta. Dar avesti factori externi au pricinuit schimbari mai adinci in serierea documentelor papale abia din a doua jumitate a cecolului al XV-lea 4 a) Trebuie si amintim intre momentele mai importante din istoria minusculei curiale de dupé seoolul al XTIT-1ea, influenfa francezd oe s-a inta rit — im chip lesne de infeles —in perioada avignonezi. Astfel, in prima jumi- tate a secolulni al XIV-lea, aceasti soriere ia o infitisare mai agitata, ceea ce se datoreste desigur inriuririi nemijlocite, exercitate asupra ei de serierile notariale ‘din sudul Frantei. Personalul de cancelarie din scent vreme, amestecat cu francezi, ingrosa bratele literelor, subfiind in schimb, troptat, cozile lor. In aceasti variant a serierii, literale 1, & d, by g, ps. 80 termini in arcuri avintate si largi; lipsoste insi proportionalitatea literelor, mai ales ci uneori intre intltimea anumitor litere de aceeasi categorie apar deosobiri destul de mari*. Dar puternicele tradifii ale curiei papale au trium- fat inod din timpul perioadel avignoneze asupra acestor manifestiri. Intr- adevir, pe la miflocul tecolulul al XIV len, cuncelaria pontifical rovine la veohea variant curiali a minusculei, dind iardgi o infifigare calmé gi solemn’, sorierii din bule. In timpul schismei occidentale insa aspectul minusculei curiale incepe s& se corupi din now, procesul acesta culminind sub pontifi- catul lui Benedict al X11-lea (1394—1417). b) Elementele scriorii umaniste apar mai intii in documentele emise de papa Eugeniu al IV-lea (1431—1438), si anume in breve, in aceast cate- gorle nous de acte ce apare In timpul It Martin al V-lea (141/—1431). Regulamentele vech!.de cancelarie nu cuprindeau dispozitii despre tipul de seriero al specilor not de documente 4 in conseinf notari cancelarek papale au putut, si adopte treptat scrisul care era la moda in vremea lor pentru @ Intocmi brevele, iar dup acoea si pentru aga-zisele motu proprio. Sub pontificatul lui Martin al Vlea, brevele erau inci sorise exolusiv cu minuscul (pronuntat goticé), dar sub’ urmagul siu, elementele scrierii uma- niste au inceput si patrund in aceastd categorie de acte, pentru ca sub Sixtus al TV-lea (1471—1484), noua scriere, umanistd, si ajungé dominant& {in aceleasi documente *. ¢) In actele papale sclemne serierea umanisidé a putut clstiga teren gi mai greu fata de minuscula curiald. Primele semne ale noului tip descriero in minusoulé sint din timpul lui Celixt al 1T-lea (1455—1458). Incopind cu aceasta epocd, influenta umanista se accentueazd tot mai mult in minu- seula solemnd. Procesul acesta a fost inlesnit de faptul ok ping In aceasti epocé curia pontifical a ajuns, gratic brevelor, si se familiarizeze cu noua, scriere. In ultimul pitrar al secolului al XV-lea, minusoula curialé, ca urmare a unei mode generale, a trebuit si-¢i cedere locul, gi la bule unei 2 Pontru dezvoltarea serierii papale dupi secolul al XiM/lea: Paul Maria Baumgarten, Aus Kanclet und Kammer, Freiburg i/Br. 1907; 1dom, Die Bnumicllung der neuseittichen' Bullenschrift, in « Romische Quartalschrifts, 1909. *"Fojerpataky-Alddey, p. 11. * Schmitz-Kallenberg, p, 110-414; Bresslau, 11, 4, p. $85, Facsim.: Amdt, pl. 995, Stotfens, pl. 446/1—3; Sickel, fase. 1X, ‘ph 1% www.dacoromanica.rowo IcHEIERE. eer dursive umaniste, care avea in general un aspect plicut, dar mai putin titeh d) Bsto somnificativ faptul ed in aceeasi epocd de rispindire foarto larga a scriorii, curia papal a odutat si se Izolezo din nou fat de dezvoltarea, gonerald a vromii, ereindu-i pontru propriile sale scopuri o seriere specifi ‘Po care n-o putea citi decit un cere foarte restrins de initiati. Aceasta tendinfi ‘va da nagtore treptat, Inoepind ou deceniul al patruloa din vosoul urmitor, aga-numitel serittura bollatica sau litera sancti Peri, un tip nou apirut in ‘cancelaria pontifical ?. Dar 0 asemenea izolare fata de dezvoltarea generala, precum §i tradifiile anchilozate ale cancelarioi papale au lipsit in scurt timp noua varianti a scricrii do utilitatea ot practied. Intr-adeviir, oa a dovenit, din cauza ornamentafiilor sale oxcesivo si a altor trasituri fara rost, atit de grou de citit, incit in eazul bulelor eare prezinté acest tip de scriero, era ne si s0 anexeze toxtul gi in serisul obignuit, pentru ca destinatarul si poati ua cunostinfé do cuprinsul actului. ¢) In firgit, trebuie si mai amintim ci in registrele papale—din care provin ‘majoritatea documentolor pontificale publieate in seria Transilvania, —pre- Gum gL in liste do difme papal, so intrebwinfa fio o serlere litorard eu putornico influente cursive, fie o variant mai ingrijita a aga-numitei serieri de rogistru, folosita in insomnirilo de un caracter rapid, tie oursiva obignuité a doou: mentelor 8. INCHEIERE In paginile do mai sus am accentuat de mai multo ori dificultafile care stau in prezent in ealea alciituirii unui tablou de ansamblu despre intreaga dezvoltare a scriorii latine in R.P.R. Credem od in incheiere trebuie si atragem atentia asupra felului in care, dup pirerea noastré, ar putea fi invinso greu- tutile amintite gi s-ar putea crea premisele pentru intocmirea unei sinteze de paleografio latin privind teritoriul R.P-R., sintez care si fio la nivelul exigentelor stiintifice ale epoctinoastre. In primul rind ar fi necesard pregitirea unor studii despre scriorea umanisti, si variantele mai noi alo sorierii (atit cole documentare cit gi cole litorare) de peAntreg cuprinsul farli, in care si so cercoteze acoste scriori intr-o forma aménunfité, macar asemAnitoare ou incercarea, prezenth despre variantele documentare ale serierii gotice din Transilvania. fn cursul acestor studi ulterioare s-ar reuni, aproape fard mici o corcetare doosebita, mato- > Stetfens, p. XITI—XIV, Facsim., ibid, pl. 117; Amdt, pl. 103; Sickel, fase. 48, faso. VI, pl. 46, 47, 49, fase. IX, pi.'20. 1'Senmite-Katlenberg, py 1193 Steffens, p. XXVI Pacsim., did. pl, 125. + Bchmite-Kallenberg, p. sovta0y, tiae~itay B, Kaltenbounnes Dic pipattichen Register des 13. Jahrhunderts, in MIOG, V (4834), p. 243-902 (cu facsim.); E. Géller, Mit- ingen und. Untersuchungen tber das pApatiche Register ~ und Kenileiwnsen im. 14 Jahrhundert, tn Quellen und Forschungen aus italienwschen Archiven und Bibliotheken, VI-VIT (1904-3905); Paul Kehr, Bemerkungen su den plpstichen, Supplikenregisirn des 14. Jahrhunderts, i MIOG, VIIT (4889), p. 81402 (ou Tacsim.); Arad, pl. 96,1093 Godard, album, plc TV; Staffens, pl. 82, Monumenta Vattoana hstriam. repnt Hungarias uscranife {Doduinento. din Arhivale Vatieanulgl privind ilonis rogatulel, ogee ena I, t. 1, Budaposta, 1887; Documents privind ‘atria Romine, , X1=X Wok: 1, 'p. ssé—a25. 1, pl e www.dacoromanica.ro228 PALEOGRAPIA LATINA CU REFERIRE LA TRANSILVANIA 0 rialul unei culegeri do facsimile, cuprinzind variantele cele mai caractd ristice ale serierii latine din trecutul patriei. Rezolvarea acestor dous sareini ar putea constitul apoio bazi de plecare sigur pentru corcetirile mono- grafice viitoare. Intr-adevir, sprijinindu-se pe aceasti bazd, s-ar putea labora cele mai variate studii de istorie a sorierii: de pildi, despre dezvol- taroa invifimintului sorierii din ard, despre ofile, modalitafile si ritmul rispindirii gtiinfei do carte, despre schimbarile inregistrate in funcfiunes sociald, a sorierii in diferite epoci, despre originea soclald, cultura gi rolul Piturii stiutoare de carte in sociotatea acestor epoci, despre consecintele formaril pBturii oirturdregti Inice asupra culturll, asupra caracterului lite- raturil ete. ete. Astfel sar putea apoi aborda, cu speranto de rougiti 0 problemi de important central pentru cercetitrile paleografice din fara, gi anume raporturile reciproce ale sistemelor de seriere chirilici, greack si latin, folosite odinioara paralel pe teritoriul sau, precum si in general rolul lor in dezvoltarea culturit. ‘Numai dup’ ce am cunoagte in acest fel, sub toate aspectele gi in toat profunzimea lor, problemele interne ale dezvoltirii scrierii de po ouprinsul patriei, am putea ineerea po de o parte o analizi a particularitAfilor paleo- grafice latine din fara noastr’, iar po de alta, incadrarea dezvolt&rit soriorit chirilice, grecesti sau latine de pe teritoriul R.P.R. in ansamblul zonelor do seriere si al culturilor corespunzdtoare. Cereetirile paleografice latine do Ia noi prezint’ deci gi dificultates c& in constatarile gi aprecierile lor trebuie sh ee find seama 1 do existenfa paralela a eclorlalte doua sistemo do scriore. Tocmai din acest motiv, prosperitatea studiilor de paleografie latin este ogatd in fara noastri do un avint simultan al cereetirilor de paleografie chirilic& gi greaoi, deo colaborare mult mai strins& deolt pink acum intre paleografti nostri, in domentul oricireia din acesto trol sisteme do seriere ar Iucra el. Dar cercet&torii noytri, chiar unindu-si puterile, ar putea rezolva cu grou toate problemele ingirate mai sus, dac& n-ar chuta ef stabileascd legi- turi ou studiile paleografice de acelagi caracter din {rile veoine. Si nu se uito of serierile obirilics, greact gi lating din fara noastr& sint doar cite 0 parte din zone mai vasto do sorlero, particularitstile specifice ale serierilor de la noi neputind fi dect just interpretate fir’ cunoasterea celorlalte parti ale accloragi zone $i fir’ cunoasterea acestora in intregul lor. Prin urmare, n-am putea atinge rezultate mulfumitoare nici cu privire la teritoriul farli noastre, dack nu vom inceroa in cursul muncli noastre si stabilim un contact ou preooupérile asemAnitoare ale vecinilor nostri. Una din formele cele mai utila aln aestai colahariri ar fi—pe lings pronnraran sit mai com- plotia publicafiilor de specialitate—un schimb cit mai extins de mate- riale paloografice comparative, ceea ce azi, spre deosebire do facsimilele ostisitoare do mai inainte, s-ar putea realiza foarte ugor cu ajutorul micro- filmelor, Chiar gi acoast simpli ingirare a sarcinilor co ne mai stau in fat, crodem ok permite sk ne dim seama olt de multe lucriri preliminare, cite cercet&ri monografice sint Inc necesare pentru progitirea unei sintoze de www.dacoromanica.roa INCHEIERE 29 paleografie lating privind fara noastré, care si satisfack cerinfele gtiintifice colo mai noi. Dack studiul de fa a putut si contribuie in oarocare masuri la reliefarea dificultailor care mai sint de biruit, precum gi a cailor prin care gar putea invinge aceste difioultafi, atunci,-In ciuda unor lipsuri inorente, al si-a atins scopul. 3 GL. Jak6 S.: Les dibuts de Péeriture dans les couches laiques de la socitié ftodale en Transyioanie, In Nowselles dudes Whistoire présentées au X Congres des sciences histor Pigues, "Rome 1955, Bucurvsti, 1955, p. 203211. Vezi mal pe larg: Inceputurile ecri- jut tn paturile laice ale sociiajii feudale in Tranciloania (sub tip www.dacoromanica.roPLANSA I ORNAMENTATH IN DOCUMENTE 4) Toifiala doe, 8 tulle 1279 al lui Laditan al 1V-lea, rgele Ungaviei, pergament, siege orga 87am patin mort In Ts AM BV, fe My mr 13 2) Tnifiala doo. 28 septembrie 4986 al capitiulal din Alba Iulia, pergament, marime orig. $2 tact (ash, it? GOVE ” per 4) Infiala doc. 40 iuie 1968 al Tui Nicolae Lack, voievodul Transilvaniel, perga- ment, maime orig. in facsimil (Arh. sb, CXC). 4) Rindul intial doe, 29 marti 1448, dat de Sigismund, regele Ungarel,pergament, miing ‘i So num, Indies asin Ierelots 4a mine earl mcg in faci (arm it, CLXTI, fos. Ay tr 2) 3) Cadrul Impodoble al dlylumel de blazon dia 14 tuuly 4507, dat dy Vlaistay a ets, rgeloUngars, perament, mirime orig.: 240 x 880 mm, foarte mic. tn fat- simil (Arn. ist, XXX). www.dacoromanica.roPLANSA www.dacoromanica.roPLANSA II ORNAMENTATII §I INSEMNARI DE CANCELARIE 4) Inia doo, 29 decembrie 4290 al Blisabotei, regina ‘Ungar, pergameat, indi bo 64» SE man, poa mg. cata restau organ Baud 2a 2) Inijala do. 2% aprile 4959 al lui Ludovic 1 regele Ungore, Dengament, rime orig.: 83 % 6 min; pofin mics. in facimil [Arb slaty rh, erepul Basti”. 25). 3) Mon{iune de inregistrare pe, doc, din 1470 al Iii Matias, rogele Ungarei, porwa- ‘ment, marie orig. 123 5.447 man Se ala pe verso In mile, foarte maiyorst nfs (dah stat, ach. araglui Clu), fase. D, ar 1). 1) Fasenae dtp omnia dc, 7 fle 169 al i Mali, rogela Ung bin, masime orig 64 x 45 mm, Se afl sub lex, pe partea dreaptl, pujin mck. Ik facsinil (Arts sat, arb, oraglit Cn, fase, nr 19) 5) Tnsemoare Qe tipul relato pe’ doc. 2 ectoubrle 1849 ol Yul Ludovic 1, regete Ungeriel, pengament, mirime ong. 0 xe 48 mmm. Se ala sub pecetea aplicald po verso, fin mich i facriail (Arh: stat, ach. orpulut Cin, fase. dy mr). 6) Mentunen. Leta ot errata pe dae. 7 fanuario 1499 al conventului din Cluj Minigivr, hire, micimo orig. Se als Sub text, jos, In margines dreapla (ATH. Slat, oragului Cluj, fac. D, nr. 46). 7) laclitea rogeloi Mating pe doc. 9 februaie £469, pergament, mime ori: ax a Se ant tax, oom pares sting (Arh slaty doh, onjulo Clu, fas. | @ Semnol notarial pe, doc. 4 ianvarie 1620 ol notarslyi public Staten Pest, per gament, rime ong: of 42 mm, foarte mip. in facsmil (AD. ist, CLAXXTV}. ws" @) lscdltura voievodului Potra de Suentgytngy pe doc. [6 oct /1840, hint, méxime apg 28m Boas tea, on arten ap Aen ark m Remeny www.dacoromanica.roPLANSA IL www.dacoromanica.roPLANS$A IIa. SCRIEREA GOTICA DOCUMENTARK 4) Doe. din 4279 al lui Ladislau al IV- ‘pergament, misime orig. (Arh, ist, www.dacoromanica.roPLANSA IIIf. ce &. to sonnet wf epee: A tere cog pee manit § ae ae mu ia Ragroos uc aie ¢ M7 nora ay, Hast F mug “Puente: ¢ al { Pion ier pares efile ae ta, eqiiey Gortoay tee: ieee , i noe confer avehigyy? «bis a abe. meron foo 2) Doo. & decembsle 1340 al lui Carol ae rogele Ungariei, fragment, ‘Pergament, marime orig. (Arh, ist, CXC). j malts Geuninn Done on poy ge? Meperry cactaram sen cine cone 4 pe" avagr odie ame, SRP Sememy corel leeeee Geonames apoio l Fefhionep salvepenny ph0dro Sn hay ern 8) Doo. 26 mal 4924 ol capiolus ding Oradea, fragment, pergoment, rmirime ong. (Aol, ist, CCVI}. www.dacoromanica.roLANSAIV/a. 4) Doc. 6 martis 4268 al capituht din Hguwat! prpaneat nisisoorg Ash Pt www.dacoromanica.roPLANGAIK(. be cB alma obra eh wa we gan am A Sus Qonfo ? Rm fond, gta oean Drs RO 00 wis pe Soetnes:A Care sersfime fRpsum 1 wee i i re: reas ae Pe ere ots fenton eames 18 sof noha wine D> op 2) Do. nolo 304 a opal in sign (RP. Ut fragment, pergament, rims orig. (Anh ist BQUTRS PRY awe gee aye : ne Mittin 36 SE thet er eda ph al aniatf fordiaw Qe and ie Sit Soo } : W Dinteree© TAG ee % % Fone coup & Tan IGA 110600 Hel ‘€ RiSrVy 6 » oe Sub put ge Chee fern an cr tri t Sp aie ‘Gucs: eof 8) Doc, 4 ianveris 4889 af Mavi, ropna, Ungar, agent, pengmen ” ine ce Ga ea ee www.dacoromanica.ro