INDRUMAR LABORATOR SISTEME EXPERT SI DIAGNOZA TEHNICA Mariana Iorgulescuaes Lucrarea Studiul diagnozei echipamentelor electrice prin analiza curentului absorbit Obiective: * Pezvoltarea de competenfe in domeniul functionariiexploatarii si mentenantei echipamentelor electromecanice pentru explicarea i intepretarea unor situa echipamente * Evaluarea performanjelor si limitarilor pentru echipamentele electromecanice * Evaluarea performantelor masinii electrice asincrone trifazate utilizand semnatura in curent a acesteia. Consideratii teoretice: Initial utilizatorii masinilor electrice pentru a se asigura de o functionare corespunzatoare a masinilor electrice au folosit protectii simple cum ar fi: protectia la supracurent, protectia la suprasarcina, protectia la supratensiuni, etc. Ulterior pentru a evita problemele legate de defectarile neprogramate a devenit foarte importanta diagnoza defectelor masinilor electrice in faza lor incipienta. In ceea ce ii priveste pe producatorii masinilor electrice este cunoscut faptul ca ei sunt preocupati permanent de livrarea de produse fara defect, deoarece defectele nedetectate inainte de livrare pot provoca mari pierderi financiare cat si probleme legate de imaginea firmei care furnizeaza produsele. Atat utilizatorii cat si producatorii vor urmari permanet parametrii masinilor electrice deoarece acestia se modifica odata cu aparitia unor defecte in interiorul masinii electrice. Pentru rezolvarea problemelor de diagnoza este necesara in primul rand clasificarea efectelor si in al doilea rand diagnoza acestora. Detalierea defectelor masiniilor electrice se va face in anexele Al pentru masina asincrona si anexa A2 pentru masina de curent continu.asincron motorult in curent este 0 ani at in timp ce acest rit in curent poate fi line a curentului pentru a detect, i a atura in curent ator Semn: 1a functioneaza Inca. Metoda ans defectele unui motor ele ii in vibratii si zgomo! alizei semnatucil i si analiza -ctric asineron trifaz; analiza semnat utilizata atat de catre ra. semnatut ee i jorii aces! tlizatorii masinilor electrice cat side eatre producal - 4] de | Sistem de Avila in uo achizitii de date een asincron curent in 7 PC. Vib} acurentului Fig.1 Schema echipamentului de monitorizare Echipamentele continute in sistemul de masurare sunt urmatoarele: -transformatorul de curent -sistemul de achizitie a datelor -analizorul de frecventa. Este de notat faptul ca un decibel dB versus spectrul de frecventa (referitor la valoarea liniara root-mean-square rms) este utilizata pentru a obtine un domeniu dinamic larg si pentru a detecta semnnatura in curent unica, respectiv pe cea caracteristica diferitelor defecte. Transformatorul de curent poate fi folosit pe oricare dintre cele trei faze. Acesta poate fi folosit pe oricare dintre faze deoarece fluxul care se produce in motor in cazul aparitiei unui defect taie toate cele trei faze ale infasurarii statorice si ca atare curentul de pe fiecare faza va suferi modificari. Monitorizarea defectelor rulmentilor motoarelor asincrone utilizand spectrul curentului In afara_ de analiza spectrului vibratiilor se poate folosi si metoda de monitorizare a pe - F contin foi spectrului curentului statoric. Explicatia fizica a acestui fapt este ca rotorul se sprijina pe rulmenti si deci ori it i i orice defectiune a rulmentilor conduce la o miscare radiala intre rotorul si statorul masini, Aceasta variatie a intrefie Zi r ni 7 vari i ‘atle a intrefierului genereaza oscilatii ale inductantelor masini cauzand modulatii ale curentilor statorici ificari r recvel ae mel tilor statorici, Modificarile curentilor Statorici apar la frecvente Stabilite folosind formule matematice, Ac V4 recve lice. Aceste frecvente sunt: f, este frecv nta_tensiunii 7 ensiunii dealimentare si f ‘a sti Fi i este freeventa caracteristica vibratilor. Frecventele f datorate rulmentilor defecti sunt cele calculate conform ecuatiei de mai jos De exemplu, daca exista o eroziune i, mentului, bilele acestuia vor nplu, ista o eroziune in calea de rulare a rulmentului, bilele acestuia vor cadea si se vor misca radi: a 7 A i ducand la * misca radial. Geometria intrefierului este atunci modificata conducand modulatii al i statoric. Fre ricloare}anan it i © Curentului statoric. Frecventele curentului statori .par datorita rulmentului defect sunt: furl fitktl, Unde k=1,2,3.... Asa cum s-a aratat frecventele caracteristice vibratiei depind de dimensiunile rulmentului side frecventa de rotatie a arborelui (aceasta este proportionala cu viteza arborelui). Spectrul curentului statoric al Motorului asincron trifazat fara defect pe care s-au efectuat testele este prezentat in figura urmatoare ™) Autospectrum(vibr) - Input Working : Input : Input : FFT Analyzer \ | in 30 100 300 1k 3k 10k tHe] Spectrul curentului statoric al motorului electric fara defect Trebuie notat faptul ca spectrul curentului statoric va contine si alte componente care vor fi cauzate de fenomenul de saturatie, de distributia infasurarii statorice,ete. Componentele frecventelor cauzate de defectele rulmentilor sunt relativ mici in comparatie cu cele date de saturatie, distributia infasurarii, dar ele vor fi complet diferite de acestea sau alte armonici. In cazul unui defect al rulmentului cu care este echipat motorul asincron spectrul curentului statoric este cel din figura.M ‘Working : Input : Inpu vom} 4—_+—— | | | am+——J- _ 400u-}-— | +t \ Lab | LU —a 0 4k 20 100 se Spectrul curentului statoric al motorului asincron cu defect de rulment Comparand cele doua spectre obti vizibila in cazul in care este folosita aceasta scal care se face analiza pe spectrul curentului, Este necesara 0 poata fi observate usor aceste frecvente caracteristice defectului de rulment. Daca nu exista defect al rulmentului atunei componentele freeventelor nu v in spectrul curentului. CCOMPARATIE AMPRENTE CURENT inute se constata o diferenta, dar aceas la. Ca atare este foarte importanta rezolutia la sta nu este foarte rezolutie suficienta astfel incat se or fi prezente 0.01000 0.00100 0.00010 0.00001 0.00000 150 200Masurarea curentului statoric al masini asincrone trifazate este aceea Una dintre cele mai eficiente medode de diagnoza a masi tin Jantul de prin care este monitorizat curentul statorie pe fazele masini, Traductorul u masurare este un traductor de curent. Domeniul de masurare este 1/50A curent alternativ, iar domeniul de frecventa este pana la 10 kHz, la iesire avand 10/ImV/A. pe efectul Hall, descoperit Principiul de functionare a acestui senzorul de curent este bazat jonat un in 1891. Senzorul Hall masoara cémpul magnetic din jurul conductorului unde este po: miez circular din material magnetic moale, cu scopul de a concentra campul magnetic. aza 0 tensiune proportionala cu Elementul Hall, care este plasat intr-un intrefier de aer furnize: Jementului Hall curentul masurat, Acest senzor ofera o izolatie galvanica. Tensiunea de iesire a el este foarte mica si trebuie amplificata, iar senzitivitatea este dependenta de temperatura si necesita compensari adecvate, Incercarea se va realiza cu masina functionand in gol. Pentru a putea analiza spectrul curentilor comparativ este necesara o rezolutie suficienta astfel incat sa se observe frecventele caracteristice defectului, Pentru a efectua comparatia intre amprentele de curent caracteristice celor doua situatii de functionare a motorului, respectiv motor fara defect si motor cu rulment defect se vor folosi datele achizitionate de la masina fara defect cu date importate din alt fisier. Mod de lucru © Se pomeste motorul asincron si sistemul de monitorizare a tensiunii, curentului, turatiei; © Se utilizeaza aplicatia FAST VIEW monitorizand online urmatorii parametrii: tensiuni, curenti, puteri active, recative, aparente , factorul de putere si turatia masini © Se vor stabili frecventele interesante pentru diagnoza masinii electrice © Se va analiza semnatura in current a masini Continutul documentatiei scrise: © Analiza semnaturii curentilor * Formele de unda ale tensiunilor si turatiei * Diagrama defectelor masiniiLucrarea Studiul dia, ozei cchipumentelor eleetrice prin analiza vibratiilor Obicetive: ¢ Deavoltarea de competenfe in domeniul functionariiexploatariisi_mentenantei cchipamentelor electromecanice pentru explicarea gi intepretarea unor situafii, procese, cchipamente ok rarea pertormanfelor gi limiarilor pentru echipamentele electromecanice a nivelului vibratiilor acesteia. aluarea performantelor masinii electrice utilizand an: Con ‘ideratii teoretice: Vibi ratiile intro masina eleetrica sunt un proces natural. Concomitent cu vibaratiile apar forte dinamice care sunt motivul uzurii masinii si a multor defecte de diferitelor tipuri care apar in masina, Este cunoscut faptul ca oamenii percep vibratiile numai in domeniul frecventelor joase, dar in cazul masini exista vibratii in domeniul frecventelor inalte care sunt foarte importante. De asemenea trebuie mentionat ca oamenii percep mai degraba zgomotul unei masini decat vibratiile si trebuie spus faptul ca viteza oscilatiilor este responsabila de rirea presiunii in aer este proportionala cu viteza transformarea vibratiilor in zgomot, Ma oscilatiilor suprafetei care vibreaza. Acesta este motivul pentru care standardele tehnice in masinile electrice au stabilit ca regula o limita a vitezei oscilatiilor masinii electrice, limitand astfel si zgomotul in acelasi timp la o anumita valoare. Analiza vibratiilor si zgomotului cat si a semnaturii in curent sunt metode de diagnoza, aceste analize tehnice fiind tot mai utilizate. Tipul acesta de testari se pot realiza de la distanta, sunt teste neinvazive cu ajutorul caruia sunt monitorizate masinile electrice. In acest mod sunt analizate formele de unda ale vibratiilor si zgomotului cat si curentul statoric utilizand matematica complexa, Masinile electrice au structuri mecanice care oscileaza ele find cuplate cu masinile carora le transmit aceste oscilatii. In felul acesta rezulta un spectru de frecventa corespunzator masini, el caracterizand functionarea sanatoasa a acesteia. Cand o parte sanatoasa a masinii electrice, oricare ar fi ea se uzeaza sau se sparge, o frecventa componenta a spectrului se va schimba. De fapt fiecare defect in masinile electrice rotative produce vibratii si zgomote cu caracteristici distinctive care pot fi masurate si comparate cu vibratii si zgomote considerate de referinta, InEste de asem: gnoza masinilor electrice. nii electrice care pot pro%,,, area defectelor si diay e mecanice ale mast lefecte pot fi detectate analizand vibrey mod se realizeaza detect ca sunt unele problem: ‘case. Aceste tipuri de d orelui poate provoca un cit in vibratiile transmise de aceas, acest cunoscut faptul probleme electrice foarte ser i intrefier variabil fapt carey exemplu o bataie radiala a arb - masinii. De va reflecta vizibil asupra ‘Acesta este un argument in plus pentru anali parametrilor masinii si impli iza detaliata a vibratiilor m antitati de jnformatii foarte mari. p asini ibratiilor seste necesara stocarea unel fe ul sau mai multi senzori, care sul zate vibratiile dintr-o anumita zon2 = Pentru analiza vi ‘ibratii int montati pe diferiy ‘multe ori vibratiile sunt masurate cu unt Pp parti ale masinii. In functie de tipul masinii sunt analii {tii statici ai acesteia cum ar fi de exemplu sarcina. masinii alaturi de cativa paramet Analiza vibratiilor masinilor electrice Probleme mecanice in motoarele asincrone Monitorizand vibratiile unui motor electric, asa cum am mentionat se pot obtine informat: foarte pretioase cu ajutorul carora pot fi detectate problemele mecanice ale masinii. Problemele clasice in motoarele electrice asincrone sunt urmatoarele: = Uzura rulmentului si defectarea acestuia. Uzura rulmentului poate conduce la crestere: excentricitatii intrfierului. Modificarea intrfierului poate genera la randul lui defectari grav: ale miezului statoric si chiar distrugerea infasurarii statorului; brele mecanice ale rotorului sunt date de prelucrarile necorespunzatoare 2! = Dezechil arborelui sau ale rotorului dupa turnare. Acestea sunt cele care cresc fortele centrifugale cat actioneaza asupra rotorului; = Fortele care actioneaza asupra rotorului pot creste si datorita micsorarii rigiditatii locasului¢ ‘ rulment; * Viteza de rezonanta a arborelui este o viteza critica si are ca rezultat cresterea fortelor vibratiilor care actioneaza asupra miezului rotoric.Diagnoza prin vibratii Controlul vibratiei si \gnoza prin vibratii sunt practic doua probleme diferite. In cazul in care sunt controlate vibratiile sunt masurate si se compara cu limitele impuse de standarde. Insa n cazul in care se are in vedere diagnoza prin intermediul vibratiilor se studiaza fortele de oscilatie din zonele de defect definind in acest mod defectul, iar fortele se constata ca sunt liniar dependente de acceleratia oscilatiilor. Pentru diagnoza folosind vibratiile, adeseori sunt masurate atat acceleratia vibratiilor cat si amplitudinea acestora in domeniul freeventelor joase. Acceleratia vibratiilor este masurata cu senzori cu ajutorul carora puterea electrica schimbata este proportionala cu forta aplicata senzorului. Pentru efectuarea diagnozei prin intermediul vibratiei sunt necesare instrumente specializate cu ajutorul carora se fac operatiile urmatoare: * Masurarea nivelului vibratiilor si zgomotului masiniilor electrice in domeniul frecventelor stabilite de standardele de control ale masinilor electrice, folosind si unitatile de masura impuse de aceste standarde + Analiza spectrala folosind transformata Fourier rapida(FFT) = Analiza puterii oscilatiei a componentelor vibratiei care sunt extrase din semnalul vibratiei. De regula este folosita analiza spectrala a frecventelor inalte din semnalul vibratiei. Detectarea defectelor rulmentilor motoarelor asincrone Tehnici de monitorizare a defectelor rulmentilor Analizand vibratia in rulmentul masinilor electrice se constata ca fortele care exista in bilele rulmentilor conduc Ia aparitia componentelor frecventelor inalte. Fortele de oscilatie in domeniul frecventelor inalte sunt forte de frecare. Atunci cand apare un defect in rulment, atunci se vor gasi in acestia alaturi de fortele de frecare si socuri datorate intreruperii stratului de lubrefiere dintre suprafetele de frecare. Metodele de diagnoza a defectelor de rulment care se bazeaza pe analiza vibratiei in domeniul frecventelor inalte sunt foarte avantajoase. Astfel este posibila localizarea rulmentului defect deoarece semnalul vibratiei care este analizat nu contine componente de frecvente de la alte parti ale masinii, Atunci cand apare un defect datorita uzurii suprafetei de rulare, fortele de frecare nu sunt uniforme, dar depind de unghiul de rotatie a suprafetelor in rulment astfel incatb-— it iodi in rulment sunt preven, fontcle de frecare vor fi modulate printr-un proces periodic, Daca in 1 ne socuri periodice in masina electrice. P letectarca modulatiei fortelor de frecare si. rin intermediy) cavitati sau fisuri atunei vor aparea analizei spectrale a vibratiei masinii este posibila d socurilor periodice, fiind detectate in felul acesta defectele din rulment. Atunci cand fortele de ; ae yenteilver fie frecare sunt modulate de catre un proces periodic, armonicile componente ale frecventei vor frec dest putea fi gasite in spectrul de freeventa masurat. - fs Thenicile utilizate pentru detectarea prezentei unui rulment defect sunt ‘ -analiza spectrului vibratiei -analiza spectrului zgomotului -monitorizarea curentului statorie -valoarea rms oo -monitorizarea semnaturii(spectrului) curentului statoric Monitorizarea defectelor rulmentilor motoarelor asinerone utilizand spectrul vibratiilor Defestcle rulmentlor pot fi detectate analizand vibrate in spectrl de vibra iy domeniul frecventelor inalte, Fiecare tip de defect corespunde unei frecvente a vibratiei. Defectele rulmentului cu bile pot fi clasificate ca fiind: a * Defect al inelului exterioar * Defect al inelului interior * Bila defecta * Cale de rulare defecta. Frecventele la care pot fi detectate fiecare din aceste defecte sunt date de relatiile de mai jos: = fIH2}=(N/2)F,[1-becos(B)/d,] (1) Pentru defect al inelului exterior rulmentului = [Hz]=(N2)f[1+bscos(BY/4,] (2) pentru defect al inelului interior : rulmentului _ Me} fist -{bacosYF) @) pentru bila rulmentului defecta : ws fen ena § si nl de bile ale rulmentuui by si dy sunt dames a le contact al bilei, beurre me attel este utilizata peniry detectarea defectelor rulmentilor. eearmonicilo : ; T componente la aceleasi frecvente. Spectrul vibratiilor motorului fara defect este considerat spectru de referinta, pentru aceasta Frecventa de rotatie este ff, =50Hz. Se constata ca amplitudinea vibrati freeventa are o valoare importanta in timp ce pentru celelalte frecvente amplitudinile au valor destul de mici. Frecventele la care se analizeaza amplitudinile vibratiei sunt f-100 Hz, fy=152Hz si de asemenea banda de frecvente inalte 300-1000 Hz. Fig.6.3 Spectrul vibratiilor pentru un motor electric cu un rulment defect Amplitudinile vibratiilor pentru freeventele analizate, fl, 2 si banda de frecventa 150- 300Hz, pentru spectrul vibratiilor ce caracterizeaza un motor asincron trifazat sunt mai mari decat amplitudinile vibratiilor motorului fara defect. Orice diferenta intre amplitudini mai mare de 10% ne va indica faptul ca rulmentul este defect. In tabelul I am facut o analiza, si am observat o crestere a amplitudinilor vibratiilor si a zgomotului de asemenea in cazul rulmentului defect. Mod de lucru © Se porneste motorul asincron si sistemul de monitorizare a tensiunii, curentului, turatiei; Masurarea vibratiilor masini. Traductorul de vibratie este asezat pe scutul masinii, acesteia. De contactul dintre scut si traductor este realizat astfel ineat nu perturba vibrat asemenea presiunea si masa traductorului nu au o influenta semnificativa asupra starii de vibratie a masinii. Accelerometrul piezoelectric este montat pe carcasa motorului electric asincron aflat in teste. In acest fel semnalul vibratiei care este transmis analizorului este foarte relevant. Se vor analiza valorile vitezei si acceleratiilor vibratiilor masinii Motor ‘Accelerometul Aparat de Afisaj +) piezoelectric _,| masurare a | electronic vibratiilor Schema echipamentului de masura a vibratiilor Continutul documentatici scrise: © Analiza valorii acceleratiilor si vitezelor masurate * Diagrama defectelor masinii pentru care s au efectuat masuratorileLucrarea Studiul diagnozei centralei electrice de apartament oO * Dezvoltarea de competente in domeniul functionariijexploatarii si _mentenantei echipamentelor electromecanice pentru explicarea si intepretarea unor situafii, procese, echipamente + Evaluarea performantelor si limitarilor pentru echipamentele electromecanice * Identificarea partilor componente a unei centrale * Cunoasterea principiului de functionare a unei centrale murale Principiu de functionare Centralele termice murale sunt grupuri termice(microcentrale) utilizate pentru incdlzire gi prepararea instantanee a apei calde menajere. Centrala trebuie sé fie conectatd la o instalatie de {ncalzire si la 0 rejea de distributie a apei calde menajere Combustibilul utilizat este de regula gazul natural iar uneori este gazul butan. Centralele functie de camerele de ardere pot fi de doua feluri -cu camera de ardere deschisi cu camera de ardere inchis& Functie de sistemul de evacuare a fumului centralele sunt: -centrale cu sistem de evacuare a fumului-tiraj natural -centrale cu sistem de aspirafie si evacuare fortaté a fumului-tiraj fortat. Centralele cu tiraj fortat au camera de ardere si circuitul de alimentare cu aer realizate etang in raport cu mediul. Din acest motiv pot fi instalate in orice tip de incapere. Aprinderea centralei este clectronici cu controlul flicarii prin ionizare.Este prezent de asemenea modularea continuua a flacarii pentru circuitele de incalzire si sanitar, cu controlul temperaturii prin intermediul unor sonde. Exist posibilitatea de reglare pe placa electronica a puterii maxime din circuitul de incdlzire , a temporizarii de pornire a incalzirii intre 0” si 120” si a aprinderii lente a flacarii. Centralele au schimbator de caldura bitermic, pompa de circulatie. Centralele sunt construite conform standardelor ISO 9001ee SCHEMA ELECTRICA Anexi schema electrica ‘A: Reglare temperatura incalzire B- reglare temperatura apa calda menajera C- Reglare aprindere lenta D-Reglare putere maxima de incalzire F- Selector pornitioprit (ON/OFF) G-Led semnalizare evacuare defectuasa a furnulut H- Comutator vara/iarna I-Led neaprindere flacara L+Led semnalizare pornitoprit M-Buton de deblocare N-Led semnalizare funetionare varafiarna O-Transformator P-Releu de circulatie QReleu ventilator R-Releu valva gaz $-Optotriac-ul aprinzatorului Aol-Pompa de circulatie ‘A02-Ventilator ‘A03-Alimentare aprinzator/valva gaz ‘A04-Circuit relevare flacara A05-Senzor flacara A06-Sonda temperatura incalzire A07Sonda temperatura apa calda menajera A08-Fluxostat circuit sanitar ‘A09-Presostat presiune minima ‘Al0-Modulatorul valvei de gaz ALI -Presostat de fu A12-Termostat supratemperatura A13-Programator orar/termostat de camera ‘Schema electronicaCC Schema este re: ii © Fealizatd in conformitate cu Directivele Europene, este alimentat& la 230 V, prin imermediul ra ‘ : ‘unui transformator incorporat trimiténd tensiune de 24 V Ja urmatoarele componente: modulator, sonda sanitara/ineal ixostat apa si ceasul programatorulti or, sonda sanitarwinealzire, termostat de mediu, fluxostat apa si ceasul pr torului. ele istemul de modulare automata si continuua permite cazanului adaptarea puterii la divers cerinte ale instalatici sau ale wtlizatorului, Componentele electronice sunt garantate in functionare intr-un camp de temperatura de la 0° la 60°C. Dispozitive Schema electrica este prevazuta cu urmatoarele dispozitive : Isc" Regleaza valoarea maxima a puterii de incalzire, Pentru a mari valoarea se roteste trimmer-ul > Trimmer "POT. in sensui acelor de ceas, pentru ao reduce se reduce trimmer-ul in sens invers. Trimmer pentru reglarea nivelului de presiune ai aprinderii valvei de gaz. In funetie de tipul de gaz pentru care a fost proiectat cazanul, trebuie reglat trimmer-ui astfel incat la arzator presiunea sa fie de 3 mbar pentru gazul metan si 7 mbar pentru gazul butan [G30] si propan [G31]. Nivelul presiunii pentru o aprindere lenta este atins in 10 secunde din momentul pomir arzatorului. Dupa ca a fost ales nivelul presiunii pentru aprindere in functie de tipul de gaz, se verifica nivelul presiunii_gazului la incalzire sa fie inca sub nivelul stabilit anterior. = Conector "ANN.RIT." Schema electrica este programata, in faza de incalzire, cu o oprire tehnica arzatorului de circa 90 secunde atat la presiunea initiala a instalatiei cat si la urmatoarele aprinderi ‘Acest lucra se face pentru a evita pomirile si oprirle la intervale reduse de timp care, in particular, se pot verifica la instaatile eu pierderi mari de sarcina, La fiecare pomire, dupa perioada de aprindere lenta, cazanul va fi poztionata pentru cca, 1 minut Ia presiunea minima pentru ca apoi sa revina la valoarea stabilita, Prin introducerea puntii se anuleaza atat oprirea tehnica programata cat si perioada de functionare la presiunea minima in faza de pomire. In orice caz, timpii intre oprirea si pomirile succesive in functie de o diferenta de 5°C relevata de sonda de incalzire . ARE A TEMPERATURIT ulterioare vor vai 2. SONDA DE RE Centrala este prevazuta cu 0 sonda NTC pentru controlul temperaturii de incalzire. Sonda actioneaza ca un termostat de limita determinand oprirea arzatorului in momentul in care temperatura relevata este mai mare de 85°C; temperatura de aprindere este de 80°C. Cu soada in nici o funct intrerupta cazanul nu functioneaza i 3 4 S_ EA ELECTRONICA lacarii este controlata di cu timpul de interventie, in 3 APRINDER! ‘Aprinderea si relevarea fl garanteaza o siguranta maxima fe un electrod pozitionat pe arzator care cazul stingerii accidentale sau a lipse} gamuiui, de o secunda, 3,1 CICLUL DE FUNCTIONARE Rotind comutatorul in pozitia vara sau jama se observa dupa aprinderea ledului prezenta tensiut ‘Aprinderea arzatorului se produce in maxim 10 secunde. Este posibil sa nu se aprinda si sa se activeze semnalul de blocare al aparatului in urmatoarele situati: -Lipsa gaznlui fere sta in functionare maxim 10 secunde. nesesizand aprinderea fomat, Aceasta situatie se poate intalni la prima aprindere sau Electrodul de apr arzatorului, cazanul se opreste aut dupa o perioada mai lunga de inactivitate, aparand aer in instalatie. Cauza poate fi un robinet de gaz inchis sau 0 bobina a valvei care este intrerupta si nu permite deschiderea. -Electrodul nu face scanteie Se observa doar ca primeste gaz. arzatorul , pe durata a 10 secunde se deschide. Cauza poate fi cablul electrodului care poate fi intrerupt sau nu este bine fixat la transformatorului de aprindere, Electrodul este la masa sau foarte uzat si atunci trebuie inlocuit. Schema electronica nu este buna. In lipsa neasteptata a tensiunii sau la oprirea arzatorului, in ‘momentul in care se realimenteaza cazanul se repune automat in functiune. 3.2 PRESOSTATUL DE FUM Presostarul cu reglare fixa (4,5-6 min H,O) este in masura sa permita funetionarea cazanult 1 tt ot 8 chiar si cu tuburile aspiratie si de evacuare de lungime maxima permisa Impuritatile < it . a. | 19, posibilele formari de condens, mai probabile in perioadele mai reci, pot fi cauza pentru ca > 7 20, cazanul nu pomeste. 21. 3.3 SISTEMUL DE SIGURANTA PENTRU C.AZUL IN C.ARE NU CIRCULA APA 22 Cazanul are un fluxostat care intervine. blocand functionarea arzatorului in momentul in c##23. \ sesizeaza ca nu circuia apa in circuitul pri eee Ha apa nae Primar (400 1/h). Pentru repunerea in functiune a arzatorul! 24. P; verificata presiunea instalatci.functionarea pompei sia fluxosiatulu 25.P, 3.4 CEASUL PROGR.AMATOR , 2 e 6. Pr Panoul de comanda poate permite utili mi ‘ permite utilizarea unui ceas programator it sens inversacelor de ceas, petra es