You are on page 1of 468
INSTITUTUL BE MEDICINA Si TARMACIE SSS > CATEDRA DE ANATOMIE UIMANA PROF DR. FRASIN GH. CONF DR.COZMA N. SEF LUCE. DR.CHIRIAC Vv. tom. cote, mst OR. FATU C., DR. ROMILA MARIA, DR. COSMA LILIANA, DR. CHIRIAC ROMEO, oR. BRUNELLO GEORGETA SUPRING es Base Denvaltarek nebticramminlel 6. ek gs gs a Dezvo.tares splammporuninius. ss... 20 Aprtal, EDanhGd oh GemivateTe who es | IP TASH NUE Se ty BRODEELL oe ee ee ee ee ee ee ee 8S POrietelns eee ee ee ee 29 Rea eee ee aie sere se cs se Btenoddad vee ee ee ee ee BS ee eee eee gs Bomparer cnn inet a ier gtielialin eg oes ta ggigy Studinl crenialad in genet... ... 0 56 oie eeu aia es gfe ee ec eee Serena Sueioe Sh ieee belie liatleliela iglta'ar secs eg Bees GremtOled i se sy ek ee ee Pare ee Sister eveder ee it era sree riee Kelercl SSL Cie aus wise le se pe Oasele preprid ale nasulif. se... 21, 7B neem eee eee ee ccc gs 7% Palatinod - ee. i. ew ee 5 Cornetul inferior © Mise tess oe es ed Merileral inferior 2... ....00. Fava in generals we ee Davawipilelfeyel sos ec kt BD GPOOe VESTAGOEME 6 ee see us ese igg Srospa pterigo~merilere 6... Punove craniouetrice ale fetel s. 2... 97 4 eet UAGha ee ee 98 1 MUSCHII CAPUIOI SI AT GIMIUI .......... aon Magohii mastioatori ss... . e101 Masticatorii aponevrozei pterigoidient ... 2... 106 L Mugehti ecboritori ai mandibulei ...... 2... 107 Mugebii pielosi ai capnlai. 2... U8 ~ = ibe Page Mugchii pielosi ai ewtstiniud Rare 109 Mugehii gftutui si anexele lor... ee ag Mugchai reguuniii anterioare a gitulud. i ug Mugchii regiunii posterioare a gitului.. ens BL FASOILLE GIT ee ee ee ee ee ee 189 ARTICULATLA TEMPORO-MANDIBULARA © see ee U7 ARTIOULATIA CAPULUI.CU GOLCANA VERTEBRATA, 2... 153 ABTERELE CAPULUI SI-GIMWI. +... eS. 162 Artera carotidé primitivé. . 1. eee ee ee 168 Artera carotidi extern... . ee. ee. 1G artere tiroidians superioari Artera lingulé ss. ee eee eee ee ee 179 artera facialdé eye ee ee ee ee ee le Arteva taringiani escendonvé 2... eee ee 188 ArGerd BOCIpIORIR ee kt ee ee 189 Artera auriouierd posterioaré owe ee ee 1 Artesa tempor: S MiG dS we ag «18 Artera maxilera internk. 6). - Ge eee eee 13 aArtera carctidi interni ho... ee ee ee ee 203 Arvera subelavicwlaré se... ee ee ee ee Oh LDPATICELE CaPuwI SIGIMWWI. wee. 2mm VENELE CAFULUI SI GITUWI.... 1... eee 2B Vena jugularé externas. ee ee ee BRL Vena juguleré anverioaré 2... ee i es Bh Vena vertebral@ see ee ee ee ee eee 28S Vena jugularé postericara s.... eee ee e256 Venele tiroidiene inrerioare . 2... 2... 256 suportiia —0000000—— Seheletul capuins este constituit in doug craps deosebite de cage + ~ capele traniulud sav Reurocranialui, fn. cavitates cardia 0 gaseste adipostit encefalu) cy ~ cassie feyi3 si ele aperatulnd Aloidien, care constiguie splanhneeraninl. Oasels care intré fn elostuines Seestor doué comlere ‘vice treo in general, fn eursny Geuvoltérii Yor, prin trey ~ stadiul tibross ~ stadicl certiiasinos et = stadinl osos, Mu ins toate oasele care intra fn elestuires Scheletulus Sspalvi tree obligator prin toate sveste tred stadii, unele din ele osificinduase direct ain nmezenchim. De asemenea, se intflnese Si ase care au 0 osificars mIXtE, unele parti ain ele formindu-se direct din modelas Certilaginos, far alte parti treoind pria sta -2e are vor participa le edificeres ace. ei portioni din crenin omnosco- tH sub numele de nescranin. Besmosransi) Prima etepl in desvostarea meurocrenialui o constituie formerea craniulci menbranos, cunsscut gi sub denumizes de fibre~ erenin seu desmocreniu, cere este constitait dintr-o péturi mai densé Ge elemente mezenchinale, ce cfptuseste intrease suprafayé a encefalulai. Mariman de deneitete gi de erosine a scssted péturi mezen— chimsle se vede 1a bara encefalulci, si in special in jurcl extremi~ teG44 eraniele'e corsii dorsale. aici ia nastere age-zisa plack ba~ zelé, le formares cfredia is parte ei maverielul mezenshimal Gin cele trei somite cocipitele. Zona de condensers a materialclui wesenchime) bezel se con~ tinuk gi ineintes pléeii dersle ou condensirile mesenchimele, cere formeszé cepsule menbrancase fn jurul vericulelor optice, placa delor olfactive si vesiculelor anditive. De pe pértile leterele ele condensizilor mezenchimsle pezele, pleac& lateral si in sus 0 paturk de elemante mezenchinle, care va inbréca pérjile leterele gi bolte encefelulut. Patura interni a scestui material mzenchinsl, care intré fn contect imedist ou encefalul, va da nastere meningelor, tar pa- cura externk ve participa le formares oaselor craniului, Conaresraniol Dapé formarea fibrocraniulai, materielul mezenchinsl de 1a pase lai se diferentiasi, edificind o serie de plese cartilaginoase, ele ofror denumiri'sint legate de reporturiie spatiale pe care le ‘au fey de coards dorsald. La vertebratele inferioare, in masa sclercblestemului, 18 bana fibroeranivlui, isa nagtere patru plese cartilaginoase. Primele doué sint cartilagiile precordale, situate inaintea capatalud eranial al corzii dorsale (fig.1). Ble sint agezate de o parte gi de alta a liniei mediene, lésind intre ele un spa}iu ovelar, gaura bipofizel (fig.1), pe unde rudimentul epitelial al hipsfizel pitrunde in cutie craniané, ce si intre sped in contact en aiver. ‘Heulal pornit de le bate diencefalalul, Pigel. Detvoltares caselor de 1a bara eraniules. Condrecreniul Tee Pettele elfective, 2. Lose clzactivi, 3 carte ppeieg® Precerdele, 4="capsalele optice, fe nesses optiek, 5 capsalele audisives pe sertilagiile paras gordele, & somite ccipivales So senitoss ‘ranchiaiui, jos coarda dorsels, 1i= gaura’hiporsoes® “Cova mai tirziu, orifieind Bipofisei se va strimtors trep- tat 64 mai tirzin se va 51 do alta a extromitetii craniale a corzii dorsele 51 se numeso cartileg!i paracordele (fig.1). sceste Cartilagii paracordaie sq “4 vor suda intr—on bloo samun cu somitele occipitale. Concomitent cu formares acestor cartilasii, ‘mezénchimal din dreptul fosetelor olfactive, din jurul veziculelor optics si veziculelor auditive, se condenseazé si se transform in capsule cartileginoase (Zig-1). i Fig. 2. Dezvoltarea ocaselor de.ia.baza cra~ niului (stadia de dezvoltere mei inain- tat, sudura diferitelor piese cartilaginoase) ls capsulele olfactive, 2= fosa olfactivi, 3= gaura hipofizel, 4= capsulele optice, 5= pediculul vezicii sptice secundare, G= crifioiul canalulai carctidian, ?= orificiul nervuiui VI, 8= orificiul nervului V, 9= capsulele otice, lo= orificiol nervelui Ix, 11: ori~ ficial nezvului VIL, 12=.orificiul nervului X, 13= ori~ ficiile nervului XI, 14= somitele cervicale, “Intr-un stadin mai avensat, cartilagiile precordale gi para= cordale se sudeazé intre ele, formind placa bezilari, care ae va ex- a5 Yinde 64 se vor uni si ou capsulele cartilaginoass olfactive, opti- ee oi auditive, ficind corp comin au ele (fi¢.2), Place bazilere va prezenta o serie de ordf’cii prin care vor trece vagele gi nervii cranieni, care pétrund sau ies din cutie eraniank (£ig.2), 3a enbrionnl uman fn vireti de 2 luni, fibrocranial ma trensformat partiel in conérocranin. dceasté transformers ere po 2a bara creniuiui, pértile leterele 61 bolta eraniuiui riminfnd med. Geparte sub form fivroast, pink in momentul eind vor wees direct @in stadiul membranos in Stadiul oss, Pig.3, Reporturile ooardei dorsele fati de vasele pazei craniulus (seoyinae medic-saci tals tein Daze cranialud). is cartilasinl sfeno-etmoidel, 2= basa Giencefeloini, Zingmmemitetea antericard a Gorcii dorsale: ae cartile~ Giul Sieno~sced pital, 5= trecerea coandes atetci® prin geralul bazilar inferior, G= arcul anverive ay atlasului, fe axieul, 8= coarde dorcela, = vertenen G5, lo= carci- dagiul emiooidului, 13= aroal anterior ab oartilasiol ui gylcosd, 12s margines anterioaré a cartilaginsar tiroia, yZp epighote, 14= tiparai cartilasinos al sserut bioia, ios gaura carb, 16 = limba, 17= seley Paletin, 18 latin. gele, 19= escfagul, 20= fatingele. -6- In coos 06 vriveste raporturile spayiale pe care le pre~ zinté extremitatea cranialf a corzii dorsale cn placa bazilara, la om, se constaté c& corde dorsald merge mai intii pe feta superica— FB a plicii bezilare, apoi se indosie si strdbate oblic cartilasiul baziler, trecind prin canalul cordal posterior, dupi care ajunge pe faje infericard a pldcii bazilare, merging in gens orenial gi in sfizsit, se indoaie pentru a doua oaré, indreptindu~se in sug si trecind prin cenelul cordal anterior se infundé in masa carti- legiului bazilar, sfirgind imediat inapole geii turcegti (f1g.3). Qsteocraniul Ultima etapi prin care trece dezvoltarea neurcoraniuiud este acess a osificirii lui, etapi foarte lungs, care se continu chier si dupé nastere. i Za fetusul oman, osificarea scheletului cubic’ craniens are loo la virste diferitespentru ficcare piesé oscasi lusts in parce, iar pentru fieczre os pot s& existe mai mite puncte ae osi~ ficare (figst). : Osul cecipital are « asificare mixté, pornita din 4 puncte de osificare, dintre cere duck pentru porfinnea bazala, care este precedaté de model cartilagines si dous pentra solzul oceipitalaiui, care deriva direct din fibrocraniu. Osul frontal si parietalele tsi incep osificerea din luna a Ili-e a vievii fetale, direct cin fibrocranin. Osul sfencid preginté un proces mixt de osificare prin 4 focere, incepigd din luna a ITI~e. ’ Corpul gi aripile miei apar din modele cartilaginoase, pe cind eripile meri si apofizele pterigoide aper prin osificarsa di~ recté a fibrocraniului. Osul temporal ere de asemensa o nsiricare mixti; stinca temporalului si spofiza masteid& deriva din model cartileginos, iar solzul temporalului gi osal timpanal derivé din fibrocrania. Btmsidal derive din model cartileginos. Fontenelele ~ Atit intre casele cutiei craniena, precede te de model cartilaginos, cit gi intre cele care derivé direct din fibrocraniu, va persista, un timp oarecare, nigte spatii mai, ooupa- te de fesut fibros. numite fontenele (fig). 1 | | Fige4. Ositicarea neurorraniului si a splanhno-~ creninlui. i; mandibula, 2- trasenl cartilaginos MECEEL, 3 ool Bické, 4= cartilesiul BRIGHERT, 5- apofiza stileide, S< cartilaginl tiroid, 7= cartilariul oricoid, S= méxi- ierel, 9= aripa mere a sfenoidului, 10= solzui si stinea Semporeluiui, 11= osul frontal, 122 fontanela anterizast sau bregmatick, 13= osul parietal, fontanela poster! gard sau lembdstick, 15= solzal gi baza osului occipital, i6: fontanele nastoidiand, 17 fontanela sfenoidell, Z,IT,IIT,IV,V= linitele aréuriior branniele, iinii fine radisre = osiricarea directs din’ desmocraniu, ponctat gros = zonsle de osiricare presedate de model certilaginos, be ia fetusul omen, ajuns 1a ternen, se constaté presente a sase fontansle. Cea mai intinsi in suprefsti este tontanela anterioaré seu bregmatics. j i 4 i Pig.5. Fontanelele medisne ele craniclui, la nou-nésout fontenele bregmaticd, fontanela lambaatic&y Ba art forms. rombich si este situaté pe linia median, im tre frontal 51 parietal (fig.4 si fig.5). Tot pe linia medians a boltii creniens, 1a‘locul de intiini~ re a solzului ocoipitalalui cu paristalsle, 8® giseste fontanela posterioaré sau laubdebich, care are form triuighiulersé (fig.4 gi fig.5). Mai sint patra fontenele situate simetric, cite doué in Greapta gi doug in stinga portinunilor laterale ale craniului. doestea sint fontsnelele mastoidiene, delimitate de temo- ral, occipital si parietal gi fontanslele sfenoidele, situate la locul de intflnire dintre afehoid, parietal gi frontel (figs 51 fig.6). Anchiderea acestor fontanele, prin invadarea lor dé teaut esos, este veriabil&. Fig.5. Fontenelele creniului le nou-néscut is fontenela bregmstica, 2= fontensia lanbéetics, S= Zontanele sfenoidels (pterieé), 4= fontanela mastoidian& (asteriod). Fontanela lembéatio& se inchide intre a Tli-a si a Vi-e iuné dup nagtere; fontanslele msstoidiens la un an dups nagtere; fonvenela bregmatick si fontenelele stenoidele se inchia complet 1a 3 eni dupé nagters. -lo- Splanhocraninl este constituit din totalitatea pieselor oscase ale masivului fecial, precum si oasele speretului bicidien. ‘La inoeputul dezvoltarii eubricnului, extromitatea superi- vard a acestuia se prezinté oa o umfléturs,cu suprafate reguleth. Pig.7. Desvolteres splanhnocrebiulcd (embrion de 19-20 zile) ls extremitates cefelick, 2= stomodeum, 3= magurele frontal, 4= mugurii mexilari, 5= mgure mandibuler, G= projeminenta cardiec&, %= arcul II branbiel, S= placoda elfactiva. La sfirgitel celei de a doua siptémini, pe fata ventrala a extremitstii cefalice a enbrionului, epiblastul incepe si se soufun~ de, dind nagtere le 9 depresiune adincd numitt aditus anterior. Fundul, acestei depresiuni se gisegte in raparturi de vecin~ tate cu extremitatea cranialé a intestinulei anterior, din are va deriva feringele, : On timpul, aceasta depresiune devine din oe in ce mai adingd §4 ia nomole de gurd printtivi san stomedeum (fig.7). -ne- Bpiblastul care formeazé fundvi gurii primitive gi hipe- blastul feringelui primitiv se elipese intim, f4ré interpunere ae elemonte mezcnthimale gi formeasti meubrana faringiank, care se va rezorbi mai tirzin. Ze embrionml de 3 siptimini, comturul gurid primitive este foarte evident, deparece el este marcat de o serie de inkro— sEri sau cute grouse, recultete din proliferares epiblastului gi @ mezenchimolui subjacent. . Le inceput, perimstrul gurii primitive este uarcat de 5 muguri 54 anume: ~ en mgure frontal, care apere pe linia median @ etoniui, superior el acestela, si ~ Goud perechi de moguri ageza}i eimetrie, doi cite doi; avestia sint mugurii mariieri superiors, sitnesi: pe pér¢ile late rele ale circumferintei surii pr: xiori, cere completearé ercul i: »

You might also like