Professional Documents
Culture Documents
Rezumat Doctrine
Rezumat Doctrine
ECONOMIE=microeconomie+macroeconomie
Statul antic era construit pe credinta in Divinitate si o serie de virtuti morale. Cei care au promovat
ideile economice au fost inteleptii si filozofii de la acea vreme care urmareau deprinderea
habitusului, adica comportamente si atitudini favorabile unei bune comunicari politice, sociale,
militare etc.
Doctrina proportionalitatii(Legile lui Solon): Bogatii primeau o putere proportionala cu puterea lor si
functii de conducere iar saracilor le erau anulate datoriile si desi nu aveau functii de conducere si nu
plateau taxe aveau dreptul de a decide singuri in privinta guvernarii.
Justitia distributiva: rezulta din faptul ca dreptul este ceva proportional folosind abordari geometrice
IN CONCLUZIE: aceste tipuri de justitie se adreseaza oamenilor care traiesc intr o comunitate care-si
regleaza relatiili prin acorduri sau contracte.
Doctrina bunei guvernari:pleaca de la intrebarea: Care era cea mai buna forma de guvernamant?
Cand ar fi domnit un om bun si cand ar ar fi domnit legilie bune?(asa vedeau lucrurie filosofii greci)
Doctrina moderatiei: SCOP: bogatie moderata
Speculatii de inavutire cu monopol: Thales din Milet a prevazut cresterea productiei de masline, a
cumparat toate fabricile si s a imbogatit
Aristotel:s-ar deturna moneda de la adevaratul sau rol si dobanda apare ca un “ban venit din ban”.(
moneda era doar un semn al valorii)
Folosirea monedei din metale pretioase nu era vazuta bine deoarece incurajau comertul si
schimburile( lucruri pe care nu voiau sa le scape de sub control)
Pretul just:pretuirea marfii dupa valoarea ei adevarata, nu unul exagerat cu care negustorii sa insele.
Doctrina interventiei statului in initiative private: Interventia statului era admisa fara sa fie controlata
si sacrificau drepturile individului pentru binele colectivitatii.
CONCLUZIE:Statul pe care il promovau filosofii era unul politienesc, justitiar etc regimul democratic
nefiind garantat. Vietile aenienilor depindeau de comertul cu grane.
Romani doreau bunastare si moderatie. Ocupatii: mestesuguri, ocupatii industrial, exploatari miniere.
Fiecare regiune din Italia era specializata intr-o anumita industrie. Minele erau in proprietatea
statului si erau lucrate de sclazi
Comertul:important centru commercial. “Toate drumurile duc la Roma”. Comertul era vazut ca o
amenintare pentru agricultura
Marfurile: se comercializau la forum iar preturile erau libere. Forumul devine piata financiara si mai
tarziu publica.
Banii: Secolul IV i.H. Unitate de masura livra, cu chipul unei divinitati. Roma isi bate primele monede
la sf sec XIII i.H: sestartii si denarii. Mai tarziu pe moneda este pus Cezar. Aurul a fost considerat
malefic
Venituri: impozite directe si indirecte. Tezaurul-pastrat in templul lui Saturn si pazit de garzile
cvestorilor.
Impozite si danii: sunt create noi tipuri de impozite de noii imparati, chiar si pe toaleta publica.
“Teoreticieni ai vietii rurale”: Cicero, Horatius, Seneca, Vergilius, Pliniu: incercau sa impuna o
doctrina economica bazata pe valori morale traditionale: agricultura).
CONCLUZII: se pune accentual pe agricultura, micul proprietar autonom fiind pivotal bogatiei.
Contributia Romei antice in gandirea economica s-a realizat prin realizarea unui regim economic
suplu, complex si variat, regim care a favorizat afirmarea proprietatii individuale. Toate acestea vor
pune mai taziu bazele regimului capitalist.
-Secolele XIV-XVIII
Mercantilism:commercial, metalist(primul),industrialist
Bullionism: Juan de Mariana, Antonio Serra. Rolul banilor, instrument de schimb. Este sustinuta
abundenta monetara. Se pune accent pe industrie si nu pe agricultura
Concluzii: aveau ca obiectiv gasirea celei mai eficiente metode de a imbogati statul. A fost criticat
pentru sustinerea inversunata a liberalismului.
DOCTRINELE ECONOMICE ALE UTOPISTILOR: Thomas Morus- Utopia, luxul este indentificat ca fiind
cauza principal pentru saracia clasei inferioare
ADEPTI AI COMUNISMULUI-totul se facea la comun. Se pune mare accent pe munca fizica fiind
considerate sursa de bunastare
Functia principala a statului este de inhibare a pornirilor agresive. Individul este motorul progresului
economic
Locke-Opusul lui Hobbs in gandire. Bogatia consta in abundenta banilor.
Concluzii: Evul Mediu a dat nastere la conceptii opuse: crestinism, mercantilism, liberalism si
communism. Toate acestea se vor regasi in curente de gandire din perioada moderna.
LIBERALISMUL
Munca-sursa primara a bogatiei. Respinge mercantilismul. Cere libertatea dobanzii. Ratele dobanzii
rezulta din 3 imprejurari.
David Hume-drumul spre bogatie fondat pe “laissez faire”. Liberul schimb, diviziunea muncii.
Sustinator al monarhiei. Prefera impozitele indirecte(consum si lux). Sustine taxele multiple.
Impozitele moderate impulsioneaza productia. Fiscalitate blanda non-opresiva. Impotriva creditului
public.
LBERALISMUL CLASIC
Adam Smith:considerat fondatorul economiei ca stiinta. A scris Avutia Natiunilor.Initiaza laissez faire.
Reglarea spontana a economiei si statul minimal. Respinge sistemul agricol si mercantilist si il sustine
pe cel comercial. “Un stat este bogat daca are indivizi bogati”.Munca este un mijloc si nu un scop.
Oamenii cauta maximul de satisfactie cu minimul de effort. Pune accent pe DIVIZIUNEA MUNCII si
modul in care aceasta creste productivitatea. Vorbeste despre beneficiile economisirii. Guvernantii
sunt cei mai mari risipitori ai societatii.
Capitalul-unicul mijloc de care dispune o natiune pentru a-si mari bogatia. Capital ethnic, banesc si
educational. Creditul cu dobanda este ceva firesc.
Diviziunea muncii este limitata de intinderea pietei si acumularea de capital. Impozitul este un semn
de libertate a individului.
Sub orice formă de guvernământ un stat este prosper, dacă este bine administrat.
Cei trei factori de producţie – pământul, munca şi capitalul – deşi, în mod diferit, contribuie
împreună – formula trinitară – la producerea bogăţiei
„Întreprinzătorii din diverse ramuri ale industriei au obiceiul de a spune că greu nu este să
produci, ci să vinzi.”
IMPOZIT „acea parte din produsele unei naţiuni care trece din mâna particularilor în
mâinile statului pentru subvenţionarea consumului public”.
FREDERIC BASTIAT: cel mai mare jurnalist economic din toate timpurile
Bastiat a atras atenţia asupra modului cum diviziunea muncii îi transformă pe oameni în
„prizonieri” ai profesiei sau meseriei pe care o practică şi-i face să trăiască după iluzia că
bogăţia este proporţională cu valorile, valorile cu eforturile, eforturile cu dificultăţile.
Ca orice liberal, Frédéric Bastiat era adeptul guvernării fondate pe legi bune.
„Mâna dreaptă şi mâna stângă” este un pretext pentru Frédéric Bastiat de a protesta
împotriva obstrucţionării oficiale a liberului schimb
Bastiat admite că învăţământul poate fi comunizat, dar nu poate fi gratuit, pentru că,
serviciile profesorilor trebuie plătite cumva.
„Statul este o mare invenţie prin intermediul căreia toată lumea se străduieşte să trăiască
pe cheltuiala tuturor”
Mill era preocupat mai mult de a găsi o modalitate prin care să se egalizeze condiţiile
tuturor indivizilor într-un punct zero, considerat punctul de start, îmbunătăţindu-se
repartiţia proprietăţii
John Stuart Mill apără dreptul de proprietate numai al celor care lucrează şi ameliorează
pământul, cu deosebire al micilor proprietari.
John Stuart Mill admite că în unele cazuri piaţa reglează cel mai bine interesele indivizilor,
dar că, în altele, individul nu-şi poate nici detecta, nici apăra propriul interes, lăsând să se
înţeleagă intervenţia corectoare a statului, a autorităţii în general.
Pe termen lung, valoarea unui stat este valoarea indivizilor ce-l compun
„Tot ce limitează concurenţa este un rău, iar tot ce o extinde este un bine definitiv
Legea cererii şi ofertei operează la fel pentru bunuri, pentru servicii şi pentru monedă.
SOCIALISMUL
Noua societate era imaginată de Saint-Simon ca o comunitate fără clase: nu mai erau
necesari nici nobilii, nici burghezii, nici clerul. După părerea sa, în societate nu erau decât
două clase: clasa lucrătorilor şi clasa trântorilor.
Saint-Simon contesta proprietatea privată arătând că: „Nu există schimbare în ordinea
socială fără schimbare în proprietate”
Robert Owen
Cauza sărăciei, după Owen, o constituia concurenţa pe care maşinismul o făcea muncii
umane