Curs II farmacotoxicologie.

AMF III

Efecte secundare si efecte toxice

Efectele secundare si toxice- trasaturi comune:

a) Intensitatea si frecventa lor sunt proportionale cu doza

Sunt favorizati de supradozare. Supradozarea poate fii:
 Absoluta(excesul administrarii si/sau cumularea substantelor
active in organism )
 Relativa (datorata unei stari anormale a organismului)
Exemplu:
In hipotasemie, administrarea consecutiva de salbutamol creste sensibilitatea
miocardului la digitalice, astfel doze mari produc efecte adverse cardiace.

b) Pot aparea efecte adverse (deci la doze terapeutice), dar si in mod cert in toate
cazurile de intoxicatii acute si cronice de.fiind responsabile de tabloul clinic
respectiv
c) Efectele secundare si toxice sunt evidentiate in mod curent in conditii
experimentale. Determinarile experimentale de toxicitate la animale de laborator
fiind evidentiate prin moartea acestora.

1. Efectele cancerigene
Printre substantele chimice care au capacitatea de a determina aparitia celulelor
cancerigene enumeram:
Unele hidrocarburi policiclice din gudronul de carbune si fumul de tigara
Aminele aromate, azreocoloranti, nitrozaminele
Substantele alchilante, aflatoxinele (produse de ciuperca Aspergilius flovus care
paraziteaza unele produse vegetale precum: alunele, ceaiurile, plante)
In cercetarea medicamentelor se impun studii asupra cancerogenitatii la
substantele ale caror proprietati farmacodinamice si toxicologice sugereaza riscul
cancerogeneza:
Care au structura apropiata de a cancerigenelor cunoscute
Care produc metaboliti apropiati de a cancerigenelor cunoscute
Cara influenteaza tesuturile cu crestere rapida
Care influenteaza direct procesul mitozei.
MITÓZĂ, mitoze, s.f. Diviziune celulară caracterizată prin apariția cromozomilor. – Din fr. mitose.

1
Curs II farmacotoxicologie. AMF III

Relatia dintre vitamine si pacientii cu cancer

Folosirea vitaminelor şi a mineralelor este larg răspândită printre bolnavii cu

cancer şi este mai frecventă în cazul acestora în comparaţie cu populaţia generală. Pe
de altă parte sunt puţini acei pacienţi care discută cu medicii lor despre suplimentele
dietetice pe care le folosesc, iar medicii de multe ori nici nu îşi interoghează bolnavii în
acest sens. Din păcate aceste produse pot avea şi efecte adverse asupra bolii
neoplazice sau pot interacţiona cu medicamentele folosite pentru tratarea cancerului.
„Datele sugerează în mod clar nevoia de a fi precauţi” notează Dr. Cornelia Ulrich de la
Fred Hutchinson Cancer Research Center din Seattle, Washington, în numărul din 1
februarie al revistei Journal of Clinical Oncology.
“Unele vitamine, ca acidul folic, pot fi implicate în progresia cancerului, în timp
ce altele substante, ca de exemplu sunătoarea, pot interfera cu chimioterapia. Cu toate
acestea se impune efectuarea mai multor studii pentru a înţelege dacă utilizarea
acestor suplimente poate fi benefică sau poate face mai mult rău decât bine”.
Autorii articolului au făcut o analiză sistematică a 32 de studii, publicate între
1999 şi 2006, studii în care au fost implicaţi peste 15.000 de pacienţi. Per total utilizarea
unor vitamine sau a unui mineral de orice fel a fost raportată de 64% până la 81% dintre
pacienţii cu cancer sau supravieţuitorii unui om cu cancer, utilizarea multivitaminelor
fiind raportată de 26% până la 77% dintre participanţii la aceste studii. Aceste valori
sunt mai crescute decât valorile întâlnite în populaţia generală a SUA, apreciindu-se că
între 25% şi 33% dintre americani folosesc suplimente cu multivitamine /minerale iar
peste 50% utilizează suplimente alimentare.
Trei dintre studii au urmărit schimbările privind utilizarea acestor suplimente
după ce pacientul a fost diagnosticat cu cancer şi toate cele trei arătau o creştere a
consumului după diagnosticare.
Cercetătorii au luat în calcul diferitele tipuri de neoplazii şi au observat că bolnavii
cu cancer de sân aveau cel mai mare consum de multivitamine, între 57% şi 62% în
timp ce cei cu cancer de prostată consumau multivitamine în proporţie de 3% până la
23%.

2
Curs II farmacotoxicologie. AMF III

Per total supravieţuitorii unei neoplazii par a fi convinşi de faptul că aceste

suplimente sunt benefice.
Un studiu efectuat anterior a raportat faptul că printre motivele pentru care
pacienţii apelează la aceste suplimente se numără: întărirea sistemului imunitar, pentru
ai ajuata sa faca faţă stresului, pentru creşterea şanselor de vindecare, pentru creşterea
capacităţii de control, sau pentru ai face să se simtă bine. Cu toate acestea clinicienii
sunt de părere că există alte modalităţi pentru a obşine toate aceste lucruri.
Există unele date epidemiologice care sugerează faptul că ar exista beneficii în
urma utilizării acestor suplimente de către bolnavii cu cancer. De exemplu un studiu
efectuat pe bolnavii cu cancer de plămân, altul decât cel cu celule mici, a arătat o
îmbunătăţire cu 35% a supravieţuirii printre pacienţii care foloseau vitamine şi minerale,
în comparaţie cu cei care nu le foloseau. (Lung Cancer 2005;49:77-84).
Există însă şi studii care arată că aceste suplimente fac mai mult rău. Un studiu
randomizat de chemoprevenţie a polipilor colorectali sugerează faptul că acidul folic de
fapt grăbeşte progresia leziunilor colonice preneoplazice. (JAMA 2007;297:2351-2359).
Un alt trial randomizat ce a studiat neoplaziile capului şi gâtului a ajuns la
concluzia că suplimentele cu alpha-tocopherol administrate după radioterapie au fost
asociate cu o incidenţă mai mare a recurenţelor şi a neoplaziilor secundare în primii 3.5
ani de follow-up (J Natl Cancer Inst 2005;97:481-488).
În ceea ce priveşte sunătoarea, cunoscută pentru calităţile ei antidepresive,
acesta are un efect bine documentat asupra citocromului P450 implicat la rândul său în
metabolizarea medicamentelor. S-a demonstrat că sunătoarea scade nivelele
plasmatice ale metabolitului activ al irinotecanului.
Bineînţeles sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica toate aceste
problem, dar până atunci atât clinicienii cât şi pacienţii trabuie să înţeleagă şi să discute
potenţialele probleme ridicate de utilizarea acestor suplimente, au concluzionat autorii
articolului
J Clin Oncol. 2008; 26:665-673.

3
Curs II farmacotoxicologie. AMF III

Suplimente alimentare si studii de laborator

Ministerul Sănătăţii (MS) îşi declină responsabilitatea privind punerea pe piaţă a

suplimentelor alimentare pe bază de plante, ca de exemplu capsula de slăbit, se arată
într-un comunicat de presă remis Agerpres. Aceste produse sunt notificate la Institutul
de Bioresurse Alimentare (IBA), în baza unui dosar de notificare depus pe proprie
răspundere de producătorul sau distribuitorul produselor, precizează MS.
În ceea ce priveşte controlul suplimentelor alimentare, coordonatorul naţional
pentru siguranţa alimentului este Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor (ANSVA).
Ministerul Sănătăţii participă la controalele produselor de acest tip alături de
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi Ministerul Agriculturii,
în coordonarea ANSVSA, relevă sursa citată. Controlul suplimentelor alimentare se
face pe baza sesizărilor consumatorului cu privire la calitatea produselor achiziţionate
de către acesta din unităţi autorizate
La aceste sesizări, ANSVSA, Inspecţia Sanitară de Stat, ANPC şi Ministerul
Agriculturii efectuează controale în care se recoltează de probe în vederea efectuării
analizelor şi dispun măsuri, conform legislaţiei în vigoare, care pot duce până la oprirea
de la comercializare a produselor şi retragerea lor de pe piaţă, sau sancţiuni
contravenţionale aplicate producătorului sau distribuitorului.
În ceea ce priveşte procesul de contrafacere a produselor existente pe piaţă,
Ministerul Sănătăţii nu are responsabilităţi de control. Controlul în aceste cazuri este
efectuat de organele în drept, altele decât Ministerul Sănătăţii.
MS subliniază că suplimentele alimentare pe bază de plante nu intră în categoria
medicamente. Acestea din urmă primesc autorizaţie de punere pe piaţă din partea
Agenţiei Naţionale a Medicamentului, în baza unor proceduri internaţionale clare, se
mai arată în comunicatul de presă.

4
Curs II farmacotoxicologie. AMF III

2. Efectele mutagene:
Mutatia: este fenomenul de alterare accidental a mesajului genetic transmis la
descendenti, care are ca rezultat apatitia brusca in noua generatie a unei configuratii
genetice si eventual fenotipice anormal.
Factorii care determina aparitia mutatilor sunt:
Factori fizici: radiatiile, temperature
Factori chimici: substantele mutagene (citostaticele alchilante; colchicina,
podafilotoxina, fungicidele)
Studiul medicamentelor noi presupune (include) cercetarea mutagenitatii pe
substante care au structura si actiune asemanatoare mutagenelor cunoscute:
Care scad activitatea organelor hepatopoetice, spermatogeneza si ovogeneza
Care produce efecte cancerigene, teratogene
Care deprima procesele immune
Care produc sterilitate

5
 Curs II farmacotoxicologie. AMF III

Medicamentele si sarcina- copil

Unele produse farmaceutice, ca de exemplu:

- aminopterina (drog tranchilizant), utilizata in trimestrul I de sarcina, produce
avort cu produsi malformati: hidrocefalie, spina bifida, "buza de iepure" etc.;
- consumul preparatelor halucinogene (spre exemplu LSD-ul) pentru tratarea
alcoolismului, nevrozelor, psihozelor, folosite drept catalizatori ai suferintelor psihice,
determina rupturi cromatidiene, translocatii cromozomiale etc.;
- medicamentele psihotonice (cofeina, teobromina) produc, in culturi de celule
umane, fragmentari cromozomiale;
- aproape toate citostaticele, inhibitori ai sintezei ADN-ului, atrag dupa ele
aberatii cromozomiale ale celulelor sanguine;
- unii hormoni au si actiuni in procesul malformativ; insulina, cortizonul, pot
induce malformatii congenitale; androgenii, steroizii anabolizanti, induc
pseudohermafroditismul feminin la noul nascut, masculinizarea mamei;
- unele antibiotice (tetraciclina) au efect teratogen la nou-nascuti;
- consumul de sulfamide la inceputul sarcinii poate induce microcefalie, leziuni
ale tesutului nervos, retard mintal.

Influenta acestor substante asupra genitorilor poate fi clasificata in trei grupe:

- efecte sterilizante (substantele contraceptive, hormonii);
- efecte abortive (medicamente anticanceroase, citostatice, dozele mari ale unor
droguri care provoaca intoxicatii generale, substante care provoaca saturnismul -
mercurul, plumbul) - orice intoxicatie grava poate sa aiba un efect nociv asupra
mentinerii sarcinii;
- efecte teratogene.

Mecanismele alterarii chimice a materialului genetic prin factori mutageni chimici pot
fi sintetizate in:
- modificarea structurii macromoleculei de ADN, prin deletia sau aditia uneia sau
mai multor nucleotide in macromolecula de ADN;

6
Curs II farmacotoxicologie. AMF III

- substitutia uneia sau mai multor nucleotide din macromolecula de ADN;

- inversia unei secvente de nucleotide in macromolecula de ADN;
- inhibarea sintezei nucleozidelor sau nucleotidelor, adica privarea noilor
molecule de ADN de anumite baze azotate;
- inlocuirea bazelor azotate prin compusi analogi (2-aminopurina; 2-6
diaminopurina; 5-bromuracilul);
- inlocuirea unei baze purinice din structura ADN sau ARN cu o alta baza
purinica (de exemplu A <---> G) sau a unei baze pirimidinice cu o alta baza pirimidinica
(T <---> C; U <---> C), proces numit tranzitie;
- schimbarea unei baze purinice cu o baza pirimidinica sau invers, proces numit
de transversie (A <---> T; G <--->T; A <---> C; G <---> C);
- imperecherea neobisnuita a bazelor azotate (G-T, A-C);
- inhibarea duplicarii ADN-ului (replicatia, sinteza AND);
- dezaminarea bazelor azotate etc.

Alcoolul si sarcina- copil

Completati dvs.: