HSI(E (

Plslcadomesticdesteun mamiferdin ordinul

carnivorelor,familia felinelor Felldae.Este
asociatlcuoameniide peste9500anitiln prerent
estecel maicunoscut animaldomestic din toati
lumea.
Perulpislcliestealcituitdinflrelungilabazacerora segesescffremaiscurte
ti,in
final,puful-toatea€estea asigurend o bun!izolali€a corpului.
Pisicaarenevolesergarie,fiindprocesul prln
Inudlealetesutului
carelgilndeplrteaz!straturlle
colnoscat€consdtule thearele.
V6zulesteslmlulsduprinciPal.
slmtulmkosululla plslciested€ patrurecide
orl mai dezvoltatdecat al omului tl are o
lmportantlmalorlln vlatasoclalda fellnei.

Plslca aretoateavantajele unuibunvenltor,ln

afad deunulrrerlstenta la alergare,
Sehdnette€u
toarecl,lapte,smentlini,etc.
Chiardac! sunt mari amatoarede pette,
rareoll3-auvlzut pisici,,pescuind",
datfilndd ele
detestlapa,

Mleunatulest€manlfestal€a sonorAa
plslcll,eadsseollcaull s! setacEf€marc.tii
mbunandorclntred,lle pentrua cerede
mtncare,tie p€ntrua ceresI I sedeschide
u$, deexemplu.
Plsicadoarme ?nmedie1F18orepezi,
filnd acdG doarcirca6-4 ore,lndeoseblo
partedin timpulnoplli,perioadS propice
vgnltofl,
 rl

s-
it \ r - 1 - , r t - \ l

!!!!
 (en€t€
caineleesteun mamifercalnivordin familla
canidelor. de celputin14.000
Fiinddomesticit de
ani, sau chiar de 150.000de ani - contorm
dovezilormai recente,c6lneleesteprintrecele
maipopulare animaledecompanie al oamenilor.
Existesute de rasede cainirde vanitoare,de
pazi,delupti,delux,etc,
Prindomesticire, aspectulil comportamentul
s-aumodificat.
calnelui

Corpulacestulaeste acoperltcu pir de

diterite culori 9i dim€nsiuni.Membrelese
termin! cu labe prevdzute cu gheale,Existi
deosebhl mari?nceeaceprivettefolmacapulul
Dentltlade lapteestelnlocultlcu
9i a urechilor.
.ea deflnldvl, formatitdin incisivinec€sari
p€ntruprind€rea prSzll,canlnll9l molarllflind
necesarlla ttierea gi foadereahranei.Versta
unuiceine sepoatestabllldupi dentltie.
Organele de siml,indeoseblsimtulmlrosulul,
suntfoarteblnedezvoltate. dar,pentru
Estecarnlvor
o viat! slnltoas!,arenevoi€ti de hranlde orlglne
vegetald. Cuexceplia cainelui
devenltoare,aproape
totl ceiniide casi s-audezoblsnuit
de vanetoare tl
plimesrhranide laom.

Printr-oreproducere dirijatis-aucreatlasede
cainiprin urmagiiprovenitidin aceeatirasi,care
suntcainide rasi purl li, in cazcontrar,corcituri.
Femela,cileaua,esteo mame grijulle
giiubitoare.
puiimaimulteluni.
l$ialdpteazi
[,
 va(a
Vacaesteun animaldomestic din
familia Bovidae-lor,9i face parte
din grupulvitelor cornutemari.
Vacilesunt crcscut€Pentrucarne,
piele,$ilapte,gicaanimale detracliune.
Vacaare corpul acoperitcu pir
scurt,culoareavariinddupi rasd,ii
capulprevdzut cu un bot lung,cu buze
umede.Are urechilemobile9i ochii
mari.DegAtii atarnio cuti de piele,
numitisalb;.

coarnelesuntgoalepe dineuntru. Ttunchiul voluminos se termini cu o coadi

lungd,cu periin vArf.Peparteaventtali se g;se$e o mamelecu patru mameloane.
Fiecarepiciorsetermini cu doui degete,invelitein copitecornoase,careprotejeaza
degetele.
Stomaculvacii are4 compartimente: burduf,ciur,toios9icheag.Aceastdalcdtuire
esteadaptatdla o hrani vegetalipiscutdgiinghiliti repede.Burduful,\ioluminos, ate
o €apacitate de cir€a20 de litri; in el sedepoziteaziiarba.Ciurulti foiosulau perelii
increliti,iarin cheagseproducesuculdigestiv.
cAndpaste,vacaapuci iarbatu buzele,o strengecu limbaintr-unminunchiti o
reteazicu incisivii,caresesprijini pe lamacornoasa.

larbaseaduni in burduf,Candacestase umple,vacaiti glseite un loc de odihni

tiincepesI rumege;ea est€un erbivorrumegitor.
larbatrecedin burdufin ciur Eide
aiciin gure,undeestebinemestecatit
rumegatl,prin mitcirile mandibuleila
stanga;i la dreapta.larbamestecati5i
imbibatecu salivatrecede dataaceasta
in foios si de aici in th€ag, unde se
continut digestia,carc se termini in
 's\.,

*uM --
 Oaiasegisetteaproapeintoateregiunile
de pe GIob, indiferent de clime, exceptie
fdcandtotuti Antarctica,
Cele mai multe exemplarese afli in
Australia.
oaiaareun corpdolofan,careesteacoperit
cu o blani buclatialbi, marosauneagri,in
functiedespeciadin carefaceparte.

Fataesteingusti 5i lungi, avind in lateraldoui urechiasculite,iar coadaeste

scurti. Picioarelese termini cu doui degete,care se continui cu copitein locul
unghiilor,Doarmascululare coarneincovoiateti lungi.

Corpuloii atingein lungimeaproximativ1,5m, iar

greutateaeste cuprinsi de cele mai multe ori intre
9G115 kg.
Acesteanimaletriiesc in turme numaiin mediul
domestic.

Suntvegetariane, hrSnindu-secu buruieni

fi iarbi, iar petimpulierniicugreunle.Numele
lor diJeri in funclie de sex gi varsti. Asttel,
mascululoaieeste numit berbec,femelamai
poartinumelede mioari,iarpuiulsenumeste
miel.

Dugmaniioilor il reprezinti in special

lupii. Acestease apiri prin fugi li se pot
cilira utor.
Suntmaimultde un milionde oiin lume
ti maimultde800degrupurinumitespecii.
Pottrii tiri api o lungi perioadiii pot
smulgeiarba care estefoarte apropiati de
piment,in timp cevacilenu pot faceasta.
 ,i 11 7
',',r \Yl
. \ .t)
i-.>1...'l
-

v&Sex

\@ W
::--i-=+e="E_=
 (EPRE
Capradomestici este o subspecie
domesticitia capreisilbatice
dinAslade
sud-vest ti Europa de est, fiind
rlspenditdpe tot Globul.
CapreletrSlescaproapeln orlcetip
de habitat.Pottr5igi-nzoneuscate,dace
sunthrinite de oameni,

Coarnelesunt mari (mai ales la tap),

arcuitepe spate,au un smocde per lungsub
birbie, coadaestescuni ti intotdeaunao lin
in sus,picioarelesuntinalte.
Mascululse numegte!ap, iar fumela-
capri.
PreferS sdtrliasci in grupuride doui sau
mai multe exemplare.Dupdo perioadede
gestatiede 150zile,femelafati 1-2 ieri.Trdiesc
circa15ani(recordulestede 22de ani).

ln taranoastrd existidouSrasedecaprine:
Calpdtind- .arc esteceamalvecheSiceamai
raspAnditi,primitivi, rustic6,rezistentiSi foarte
heterogenS, din punct de vedEreal culorii,
a productiilor
dezvolt5rliti d€ laptegidelezi.
Alba de Banat - amelioratl,cu un nivelde
productivitate superior.Capuleste caracteristic
animalelordelaptecucapacitate maredeproductie,
mic,cuaspect fin uscillv.
Gatuleste delungime mijlocie gigros,membrele
suntputernice 5iuscitive,osatura - dezvoltat!,
Ugerulestebinedezvoltat,ln formAde pari sau
globulosqu peri scu4i 9i netezi,cu sfercuride
dezvoltare pretabile
mijlocie, la mulsulmecanic.
 o N€ -\
\_,-\

:, -fr^-r'K
Sa'.\ffi
\krN€
((.
k
- No\)L
"uK (",\Kn
k
J) r\
+-.r-) ..- \

\K Y.
\./,.\!.::-

\\

N&-
p1\s
1-.
.'4-/

.,//z,
Yt,) -l
--'l-f-L^.\
(\

, V /7
( tl-\ -
'\ (-
9.000deani.in Europa
9iOrienlulindepbnat,
carneade porcesteprefetatdde consumatorii
de carne.Numdrulporcilordomesticiestede
aproximativ961 milioanecapete,din care
190milin Europa 5i489milin China.
Porculse mitci greoiSi se hrineFteat6t
cuplantec6tti cuanimale(animalomnivor).
Duratanaturalddeviati a porculuiestede
12ani(inabsentasacrificlrii),
aproximativ

Provinedin speciilesSlbatice,Este foarte

lacom$i nu estepretenliosla mAncare.
Gestaliala scroafedureazglLz-ll4 zile.
Acesteafatd de doue ori pe an cete l(FlZ
purcelugi pe care-ihrAneste
cu lapte.
Dacifatemaimult de 12,nu-ipoatehrini pe
toli deoarecefiecarepurcelutare mamelonullui
de la caresuge.
Trunchiulpo.culuieste acoperit cu piele
groasi (alb-rozdsau cu pete negre),p;r aspru,
scun,rar.

Subpielese g5seSte un strat de gr6sime

(slinini).
Trunchiulporculuise termini cu o coadi
scurtdti risuciti.
Membrelesuntscurteti setermini cucate
4 degeteinegale(celedin fa!5 sunt mailungi)
invelitede copite.Copitaestedespicatiin dou;.
Astizi are un caracterindustrialti este
foarterentabili,carneaSigrisimeaseutilizeazi
pentfu alimentalie,iar restulse valorificiin
industrie.
 ..--J--'----,/-

-_

(r
(

o 0
 (etu(
Caluleste un mamifererbivorcooitatde
mirimeconsiderablll.
Corpulestezvelt,iar getulesteputernicSi
poartio coam5. cupieptlat,sespriiine
Trunchiul,
pe patrumembrelungi,musculoase, puternice,
terminatecucateun degetinvelitin €opitd,Este
folositpentruciErieii dresai,
Nuesteun anlmalpretenlios giestede mare
ajutorln gospodiriile
oamenilor.Acestapoate
qantiriii peste1000kg,lnfun4iederas!.Trdiesc
25-30ani.

Cagiinillimecaiipotatingeti2,5 m.
ln habitatulnatural-pitunile-, sehranesc cu
hrinescticu fen,grene,
iarbi,iarcei domesticitise
morcovi, sfecl5.Calulde sexmasculin estenumit
armSsar, femelafilndnumit!iapd.
Un alt animaldomestic inruditcu caluleste
migarul.

v
MEGERU(
Migarul a fost un animal silbatic pane la
domedicireaacestuiade citre egipteni.
MSgarulare picioareleti gatul scurte li o fali
alungitS.Esteinse mai mic dec6tcalul9i are urechile
multmailungi,
Esteacoperitcu o blandde culoaregri cu petealbe,
iniltimea la careaiungeestede aproximativ1 m, iar
greutateaesteegali cu a unuicalmic.
Varstapecareo atingein medieun migarestede
3(H0 deani.A.estatreietteimpreunicualli membri
ai fumilieilngospoddriile
oamenilor.
Migarulestevegetarian, hrinindu-se cuvegetale
Si plante,consum6nd cat ise ofer5,firi si aibi o
anumitilimitS,Estefolositpentrua pizi turmede oi
ti, recent,sunt utilizalipentruvindecarea copiilor
bolnavi.
w."-
I

-v
> -t '
t \
...-- . A c '/1,.'L4-=
"t YI
, u-v ,

=$\ E v4,
,*t
 r- "L

E ,e;J

-Jl

\Y

\
6
\)u s"€elP:
(
(( |

\)
Telnno relliactare cornputerizatS:
llJlarianaFIorinaFetcLl

..\i.i

.:!l
{l
{
'\

t.ti
'.