Insectele grupulcel mai diversde pe pemant,spaliullor

alcdtuiesc
de manifestarefiind pe uscat,existandcu mult peste 1.OOO.OOO de
specii,dintrecarecirca925,000au fostcercetate Sidescrise,
Corpullor esteimp;rlit in 3 pirli: cap,toracegiabdomen.
Putemint6lni insectein aproapetoate mediile,deginumirul de
speciicares-auadaptatla viatain ocean,undecrustaceele predomini,
esterelativmic.
Existddproximativ:
-
-
-
-
-
350.000speciide ciribugi;
170.000speciide fluturi;
120.000
110.000
speciide mugte;
speciide albine9ifurnici;
82,000speciide gandaci;
,#h
- 20.000speciide lScuste;
- 5.000speciide libelule;
- 2.000speciide calugdri!e.
ln RomSnia existdmii de speciide insectepe carenu avemocaziasa
le vedemin tot timpulanului,deoarece unelemigreazisauhiberneazd,
iarc6ndvinesezonulcaldacestea i5ifacaparilia.
Existi insectecare totuti sunt deunitoare atat omului, cat $i
animalelor (ve!igisi exemple in interiorulcA4ii),dar$iinsectecaresunt
de mareajutor;cumar fi albina,a cirei miereesteun minunatremediu
pentru mai multe boli, fiind folosit; ti la diferite produsecosmetice,la
produsele culinareetc.
Sunt,de altfel,ti insectecareneincentScu frumusetealor 9i carenu
suntdiundtoarein niciunfel (fluturii,libelulele).
Insectelefac parte din viala noastrS,fie cd ne placesau nu, 9i de
aceeatrebuieseavemcatmai multeinformaliidespreacestea,
 (eReBusut
DCOlel
Denumit gtiinlific Melolonthomelolonthq,
estecel mai frecventintalnit ti mai cunoscut
dintre artropozii din clasa inse.t;, ordinul
coleoptera,familiaScarabaeidae, fiind prezentin
diferite!iridin EuropaOccidentalS 9imeridionale. Este
o insecti distrugitoare.Lanoi in lari esterdspanditin judetele-fi-lcea,Constanla Si
C6lira5i(rarin celelaltezonegeografice). Are un capcu 2 antene,2 ochicompuri$io
guri inconjuratide 6 piesebucale,Dimensiunile corpuluisuntde 1,S-3cmlungime,,i
elitrele (aripiletari impregnatecu chitinS)sunt de culoarecastanie,.orpulfiind
acoperitcu o pubescentifini, alb5, negrupe parteaventrali.
Sehrineste.ufrunzelearborilor.lerneazicalarvein sol,laadancimicuprinseintre
90 ti 135cm,iar primivara,candtempeEturastratuluisuperioral soluluiajungela 100
g larvelemigreaziin stratularabil,undesehrinesccu rEd6cinile plantelor.Larvelese
transtorm;in pupein celulespecialedin pimant, stadiulacestadurend8-14 zile.
Apariliaprimilor adulli se inregistreaz;,de obicei,ta rfarsitul lunii mai. Ziua stau
ascun$ila recoare,soareleputandu-lesupraridicatemperaturacorpului,ceeace ar
duce la uscarealor. Zboruladultilorse desfisoar;seara,incependcu ora 20.00,ii
.2ore.Cerdbutulare o mediedevialddetreiani.
i ani.
 (e(uceRrye
CSlugirilaeste numelepopularal unor
insectedin familia Manteidae,genul Mantis,
ce cuprinde aproximativ 2,OOOde specii, jillr
majoritalea gisubtropicale,
fiindspeciitropicale
dar o imalnimti in taranoastrS.
Acestnume
estedatdupi poziliaprimeiperechide
apendici.
Capulcelugirileiestetriunghiular,foarte mobi
fiind singurainsecti ce poateselli mi$tecapulla 180
grade,gi estedotat.q doui antenefiliforme,Picioarelesunt binedezvoltate,cele
ant€rioareavandspini.Aripile anterioaresunt inguste,iar cele posterioarelate,
memblanoase, in starede repaosfiind stransesubceleanterioare,
Abdomenulalungit,format din segmente,se termini cu celedoui tetminatii
filamentgase scurtegiarticulate.Corpulestede culoareverde,dar poateff tigalben
 R(|DESCE
Ridatca(Lucanus cervus)esteun gendac
din familia lucanidae.Ridatcase numere
printreceimai mariSiremarcabiligandacidin
Europa.Caracteristice sunt mandibulelemari
Si rogcate ale masculului, careseaminecu
coarnede cerbti pot fi migcateca un cleste.La
exemplarele mari,lungimeacoarnelorpoateatinge
aproapeiumdtatedin lungimeatotalSa gandacului, careeste25*75mm.
Au corpulalungit,masiv,negrucu luciumat, mandibulelesi elitrelemasculilor
brune-castanii, iar pe capantenelungi,cu miciucaformati din patru articole,
Femelelesunt cevamai micidec6tmasculiigi nu au ,,coarnelln schimb,au uh
,,cle9te"mic de caresefolosesc$i pentrua accesahrani. Ridatcapoatezbura
TnEuropacentrali tisudici rida$caa devenitfoarterar5,Astasedatoreazimai
pulin ,,coleclionafilor"de insecte,Fi mai mult disparitieitot mai multor habitate,
maialespiduri de steiari;respectivexploateriicomerciale a pidurilor Siindepirtirii
,,lemnuluimon". RedatcaesteinregistratinDirectivade habitatea UniuniiEuropene
din 1992,carecerecastatelemembresAdesemneze regiunispeciale d€ conservare
pentruspeciileinregistrate.
 COROPISNITE
Coropisnilele (sauchifteritele)sunt insecte
apa4inend tamiliei Gryllotalpidae,
avandcorpul
solidti o lungimede 3-5 cm,ochicompu$i
membreanterioaresub formE de lopeli,
dezvoltatepentru sepatti inot, iar in sezonui
de imperechere masculii adullipot zburapani
la 8 km. Insectelesunt active mare parte din
rn 9i hiberneariin timpuliernii.
Coropitnilaadulti are corpulde 3(F55mm lungime9i cuidiiitafenie.
se-nmullesc din doiin doi ani.Prinlunilemai-iunieare locdepunerea ouilor.
Oudlesuntsferice,de merimeauneiseminledecanepiSideculoarealb-gilbuie.Larva
esteasemindtoare insecteiadulte.
Pentrudepunere, femelasapi un cuibde mirimea
unui ou de gdind,la 5-15 cm adencime,in careva depuneintre 3OOsi 600de oui.
Coropi$nilaproducepagubemariin resadnite,sere,solareSiincempla culturile
de legume,preferind rogiile,vinetele,conopida,morcovii.Easapi galeriicarela
suprafalapemantuluiapar ca nigte ridicituri mici, cu aspectsolzos.La culturile
semdnate direct,in urmadeplasirii,coropiinitadislocisimenta.lnridicinilemai
groasede sfecli, morcovliln tuberculiide cartof,insectelerqd cantitetimari,
Coropi$nilele suntmomeliideale la pescuitpentrusomn,clean,mreane, chiar
ticrap,
 UB€tUte
Fa€eparte din ordinulOdonata,careesre
divizatindoudsubordinei subordinul Anisoorera
- libeluladrugonflyldtdgor = zmeu;balaurin
engl.) care-Siline aripileintinsein repaus,ti
subordinuf Zygoptera- libelula ddmserly
(domsel= domnitoar; in engl.) care-ti line
aripileimpreunatedeasupracorpului.
Insectiacvatid, la noiin tari esteprezentipe
toat5suprafataDeltei,in diversemerimiti culori.
Insectecu corpullunggisublire,cu capulmare,ti cu aripiletransparent-strevezi
exclusivdiurne,libeluleletfiiesc de obiceipe langi ape,putandfi intalniteti in zone
indepirtaiede luciulapeidatoriti faptuluici suntfoartebunezburitoare.
Coloristicacorpuluiestevariatdirogu,verde,albastru,galben,Ochiisunt mari,
oferind insectei un cemp vizual extrem de larg, la aceastaadiugandu-seSi
capacitatea dea roticapulcuaproape 360degrade.Abdomenuleste lungticilindric,
format din mai multe segmente,Toraceleesteputernic,de el fiind prinsearipile
alungite,transpafente,egalesauaproapeegale,Libeluladin zoneletemperateare
intre 5-8cm,dar anverguraaripilorla unelespeciitropicalepoateatinge20 cm.
Se hrinegte cu insectepe care le captureazEin zbor, aceastadepigind cu
uSurin!570km/h.
Femeladepuneoui direct in api, sau direct pe planteleacvatice.Larvelede
libelulesuntexclusiv acvatice, ripitoaregitriiescde la trei la cinciani.

)).
 FURNKE
Faceparte din familia Formicidae,care,
impreuni cu familiileinruditeale viespilor9i
albinelor,apa4inordinuluiHymenoptera. Sunt
int6lnitepetot cuprinsulpimantului,ex.eptend
zoneleinghetatealeArcticiisi Antarcticii.
Furnicaesteo insecti mici SifoarteharnicS.
Esteo vietateal cirei .orp esteformatdin trei pirli:
cap,toraceti abdomen.Aretrei perechidepicioare,
dar nu arescheletti nicisange, Corpulfurnicilor este
totdeaunade o curilenie perfecti,grija principalifiind acordatiantenelor.
Furnicileformead .olonii carevariazeca mirime de la catevaduzinide indivizi
la coloniifoarteorganizate, carepot ocupateritorii mai mari5i pot fi constituitedin
milioanede insede.Triiescin construcliifdcutede ele. Familiade furnicidintr-un
singurfurnicardistrugeintr-un singuran cca.500 kg de insecte,protejandastfel
viataarborilor.Coloniilesunt constituitein ceamaimarepartedin femelesubfertile
sau,uneori,sterilece formeaz5grupuride ,,muncitori",,,soldali,,sau alte grupuri
specializate. Aproapeorice coloniecuprindeti masculifertili (trentori)Si una sau
mai multe femelefertile numitem5tcisau,,regine".Furnicileqomuniciintre ele 9i
au abilitateade a rezolvaproblemecomplexe.
Multespeciisapi cuiburisubterane careau numeroase iesirisitunele.Aerulsi
apatrec prin aceste pasaje subpimAntene, asigurand oxigenulti umezealanecesare
r;dicinilor copacilor.Dar ele constituie hrand pentru piianieni, alte insecre,
.iocinitori, gailealbastre,broatteraioase,salamandre, broagtelestoase,furniqari.
 oAnpecur
DC(OTOREDO
Esteo inse.ti din ordinul coleoDterelor.
Diunitorul (Leptinotarsa decemlineata) ataci
culturile de legume,putand producepagube
de 100%la cartof,de pani la 80%la vineteSi
de zlyo la tomate, fiind consideratcel mai
aprigdugmanal acestor culturi.
Primadati a fost identificatin sud-vestulAmericiide Nord{in statulamerican
Colorado siin Mexic),de undeFinumele.
in stadiulde adult are corpulde 9-12 mm luhgime,de culoaregalbeni-
pgrtocalie.Primaperechede aripi au cete5 + 5 dungilongitudinalenegre.
La completadezvoltare,larva are corpul de 12-15 mm lungime,de culoare
rogie-poltocalie,lateralcu punctenegre.
Deunetoruldezvoltd2-3 generaliipe an. terneari in stadiulde adult in sol, la
10-90cm adancime. Adultiihlbernanliapar la sfarSitul
lunii martie.Ouile sunt
depusein trupe de cate10-100,pe parteainferioarea frunzelor.Incubatiadureaz;
4-5 zile,iar aparitialarvelorseTnregistreazi
din a douadecadi a tunii mai.

* tr*-*
 vece
DOmnu(ul
Pyrrhochorisapterus (vaca domnului)
este o insecti de culoare ro9ie,de 10 mm
lungime,cudoui perechidearipinememDra-
noase,celede deasupraavendpunctenegre.
Pentecul,pieptul $i capitul pintecului sunt
negrecu dungi ro$ii,E o insectecu infilitare
pl5cut5,chiarsimpaticS.
Sehrenettecu suculfructelor,seminle,de obiceide tei, saucu insectemoarte.
Nu estedSunltoare.StEin exemplareizolatesauformeazigrimeziori giruri.
lerneazisubpietre,subscoa4acopacilorus.ati.
Acesteinsede se reproducde obiceiin lunile aprilie ti mai, Odat5 ce vine
primlvarati c5lduraele ies din gSurigiincepsi mitunein locuriinso.ite,in plduri
de campie,in livezi,parcuri,la bazacopacilor.Din luna mai p6ndin iulie e sercnul
deimperechere.MascululgfumelarimAn lipilitimp de 24 de ore apoi sedezlipesc
de la sine.Femeladepuneoui ln locurileintunecoase, Dinoud iesgandiceimici.

/o
o /o
o
 GePGeRtlr|
Este una dintre cele mai familiare 9i mai
iubite insecte; triiegte peste tot; in livezi,
campuriSigridini,cu exceptia zonelorreci.
Faceparte din tamiliacir;butilor, este mic5,
ovali,are2 aripicare,atuncicandnuzboari,sunt
acoperitede alti pereche de aripi modificate,
frumoscoloratetistdlu.itoare, 2 antene,ochi,
guri ti 6 picioarecu mai multearticulatii.

Are aripi rogii,portocaliisaugalbenecu petemicinegre,saunegrecu peterotii,

portocaliisaugalbene.
De obiceinu estemai marede 4-8 mm. Depune200-1000de ou5 galbenedin
careies larvein 3-4 zile.Acesteasehrinesccu mici insectede pe plante,
Girgdrilele se hrenesccu mi.i insectede gridind, oui de insecte,polen 9i

Seapdri de duSmaniprin eliminareadin picioarea uneisubstanteuleioasiurat

mirositoare,Deasemeneasefolosegtede un truc: se prefacemoartd.

e3
\a
 tecu$e
L;custa este una dintre cele mai tacome
insecte,devorendzilnico.antitate de hrani
egali cugreutateasa;licustaadultdcentirette
2-3 grame,iar lungimeanu depdgegte 50 mm.
Licusta are aripile anterioaremai inguste,
iar celeposterioaresuntmembranoase ti late,
fiind in repaus,subceleanterioare,acoperind
abdomenul.
Licustavaneaziin timpul noplii greieriicaredorm, printre lacusteexisti unele
speciicare seautodevorS. Insensibile
la durere,eleincepprina-li mancapicioarele
din fati, apoi parteaposterioaria corpului.
LicustelecSlitoare,duse de vanturile dominante,pot zbura fer6 intrerupere
2.000 km, cu o vitezi de 40 km/h, ceea ce le oferi o suprafati de devastare
considerabili.Nicioalti Insectenu esteatat de rezistentl.
Pe marginear6urilor,ascunseIn vegetaliainalt5 se gisesc;i unele licuste de
culoareverde,a ciror lungimepoatedepdli 7cm(misuratede la cappandla varful
aripilor).
 <oeiDe
n6lnounKtl
Aceasti specie nwniti lphiclidespodqli us
fa.e paftedinfamiliaPapilionidae. Esteunfluture
frumos,viu colorat,ale cdrui aripi anterioare
au fondulEalben-palid 9i suntstribitute de 7
benzitransversale negre,giau o anverguride
6,rF7,6cm;a douaperechede aripi are caracteristic
doui prelungiricao coadi de rendunid, de undegi numele
fl lntalnim din aprilie pani in august,prin piduri, in poiene,gridini, livezi,
parcuri,chiarpdni la altitudineade 2000m. preferi locuriledeschise giinsorite,
stadiul de larvi dureazi 5-6 sdptimani. Larvelese hrinesc in specialpe
porumbrel(arbustsilbatic €u ramurispinoase,cu flori albegicu tru.te sferice),dar
5i pe alte speciide arbutti li arborifructiferi,terneaz5in stadiulde .risalidi/pupe
(fazafinali prin caretreceo insecti din ou peni la atingereastadiuluide adult),
Esterdspanditiin Europa,AsiaMic5,Caucaz, regiuneaAltai, cazahstan, China,
lran,Africade Nord.
 musce
MugtelesuntinsectealeordinuluiOiptera,
care posedi doar o pereche de aripi,
respectivo perechede elitre,
Muscatriiegte,oriundetriiesteomul,acoto
unde existehrandti degeuri.Binecunoscuta
muscidomesticiinsole9teomuldin vremurile
de demult.AceastaestepericuloasE din cauzi
ci poatetransmiteboli,de celemai multeori
de naturi digestiv6.
ln rendulmugtelorincludemo vasti diversitatede Diptera,Existimu$e cu
diverseforme,culori,mirimi ti obiceluri.Unele,de exemflutiunul, sugsingele
animalelorgichiaral oamenilor.lnsE
maioritateasehrdnesccualtemateriiorganice.
Printrecelemai cunos€ute mugtese numiri mugtelealbastresaude carne;
muttelecaretriiescpe anumitepisdri;5icelecareparaziteazi diversemamifere,
cumarfl tdunul.
Musculilade olet esteo alt5specie,caregustefructelein putretaclie
cu tu.a,
darti cupicloarele.
Cumestefoartemic5,intre2 ti 3 mm,speciiledlferitenu potfi
deosebitecuochiulliber,
ilts€CleFRunze
Insectelefrunzi fac palte din ordinul
Phasmida, fiind rispanditeinzoneletropicale
Sisubtropi.aledinintreagalume.Acesteasunt
nocturne,iar in timpul zilei se camufleaziin
frunze,respectiv in betetidmanend adeseori
completimobile,incatsuntpracticinvizibileprintre
crengilecopacilor. Marginilecorpuluide culoareverdd
deschis parfranjuratede la depirtare.Masculiidin aceasti
specieprezinti chiardou6geurimiciin parteainferioarea abdomenului, in timp ce
corpul femelelor este previzut cu strialii de culoaregalben;.in scopulde a-5i
perfeclionacamuflajul,insectelefrunzi igi unduiescintregul corp atunci cand se
deplaseaz5, imitandmi$carea frunzelorinbitaia vantului.in cazulincatepridetorii
le prindde picioare,ele pot renuntala acestea,avendcapa.itateade a seregenera.
Femelelese pot reproducesingure,firi aiutorul partenerilor- ele depun oui
nefecundate,din care ies numai insectefemele,Ouile prezinti o protuberant5,
care atragefurnicile;acesteacari ouile insectelorin muguroaielelor, minanci
protuberanla9i lasi ouilein muguroicare,astfel,suntprotejatede priditori.
Masculiitrdiescaproximativ6-8 luni,in timp ce femeleleau o durati de viali
de panSla 18 luni,timp in carepot depunemii de ou;; masculiipot zbura,in timp
cefemelelenu.
 TeNTERU(
Tanlarii sunt rSspanditiin toatd tumea.
Europaexisti alte patru clasede !an!ari, ce
cuprindin total44despeciide!6nlari:Aedessp.,
Culiseta
sp.,Anophelessp.tiMansoniasp.T6n!arii
*.f:i'l1ii:tl*":::,_1T::t1t1'.:$
de malarie{plasmodii). -/'
purtitoriai microbilor
Au lungimea corpuluieste3,5-5mm;corpul lor
areo corstituliefragiligio culoaregrimaronie;toracele
esteprevizutcudungilongitudinale fine tiin el sunt inseratetrei perechide picioare
subtiri ti o pere.hede aripiinguste9i lungi;abdomenul(parteaposterioari)aretrei
liniitransversale deschisela culoare;aripileposterioaredoar setvescla stabilizarea
zborului$i au dimensiunireduse(tipicpentrudiptere);picioarelesunt acoperitede
peri fini; masculiiprezintdantenelungi, doui apendice,acoperitecu tepi fini o i
trompi care nu este ficuti pentru a inlepa; femeleleau antene mai scurte $i
acoperitetotodatdde peri aspri,iar doui apendicesuntmai micicomparativcu are
masculilorti intre acesteaesteinseratio trompAfolositdla intepat.
AdultiidepunouSletiiarna,candtemperatura apeidep5tettelooC(intresfargitul
lui apriliegi mai);generatiiledin primivari livari sesuccedla fiecare15-20zile,in
fun4ie de temperaturaapei.Dezvoltarea larvelorse realizeaziln apestititoare.
Femelelepot trii pen; la 24 de ore, maxim1 siptimen!, iar masculiipani la 3
slpt;mani, maialesdaci suntin preajmaapei.
 e(Bme
Albinelesuntinsectezburitoare,clasificate
in cadrul superfamilieiApoidea, care mai
conlineviespileSi furnicile,cu carealbinele
sunt inrudite.Leintalnimpetoatecontinentele,
cu exceplia Antarcticii; numirul speciilor
.unoscuteeste de aproximativ20 000, dar
probabilmai sunt foarte multe careagteapte
inc5sdfie descoperite. V:'J f:{ | -:!7
Albinelesuntadaptatela hrinireacu nectarli polen,primu[tasurside energie
(dincauzacontinutuluide zaharuri),
aldoileacasursede ploteine(folositmaimult
la hrinirea larvelor).Nectarulesteoblinut din florile plantelor,cu ajutorultrompei.
Albineleau antene.ompuse(aproapela toatespeciile) din douSsprezece segmente
la femele gi treisprezecela masculi.De asemeneaau cete doui pefechide aripi
(perecheaanterioar5fiind mai mare). Unele albine pot avea aripi mai mici

meinili s
 ffiKEN
ijploadedbv5lel50