Ambrus Attila

Aknamező vagy híd

Lehet-e a sajtó az életfogytiglan tartó oktatás eszköze? Hasznosíthatóak-e a sajtó módszerei az

interkulturális társadalmak erősítésére, fenntartására?

Definíciók:
A sajtó vs szórakoztató média
A média a szórakoztató ipar része, célja olyan műsorok készítése, amely egyre több nézőt bilincsel a
képernyők elé, s így egyre több embernek lehet reklámszpotokat eladni, amiért a néző a valóság
érzékelésének önkéntes leszűkítésével fizet.
A sajtó a posztigazság korszakban is igyekszik a lehetséges valóságok ütköztetésével feltárni az
objektív valóságot.

Multikulturális vs interkulturális társadalmak

Multikulturális társadalmak: egymástól jól elkülönülő, egymással kulturális interakcióba alig lépő
csoportokat feltételez, amelyek közt esetenként konfliktusok alakulnak ki.
Interkulturális társadalmak: egymáshoz kapcsolódó, kulturálisan interakcióba lépő, egymás örökségét
gazdagító, s ezzel állandóan megújító csoportok alkotják.

Multikulturális társadalmak:
Belgium, Franciaország, Németország, USA.
Például Amerika. USA multikulturális társadalmát a média alakította. Kudarc.
Angela Merkel verdiktuma: A multikulturalizmus halott.

Interkulturális társadalmak:
Svájc, Brassó.

Brassó interkulturális társadalmát a sajtó erősítette.

1849 – Bem József alapítja meg a Brassói Lapot, Kronstadter Zeitungot és az Espatriatult
A magyar sajtó hagyománya.

Tölcsérelmélet a fasizmus és sztálinizmus gyakorlata. Manipulációs technikák bevetése, tudatalatti

befolyásolása.
Sikeres kísérlet: Jugoszlávia.
Elvetélt próbálkozás: GT.
A Brassói Lapok az interkulturalitás szolgálatában.

A társadalmak milyensége meghatározza az oktatás sikerét. A sajtó az iskola után az egyetlen

alfabetizációs tényező. Együttműködés ennek megvalósítására. A sajtó és a média korunk meghatározó
jelensége, a médiaoktatás fontossága. A sajtó a posztigazság ellenszere. Újságírók és olvasók
felelőssége.

A seriff és az indián példája.

A sajtó nem híd és nem aknamező. Ám oda vezet.

Asociate în genere cu lumea americană (a se citi: din Statele Unite), multiculturalismul şi
interculturalismul sunt, de fapt, invenţii, lexicale şi conceptuale canadiene, născute la mijlocul secolului
XX pentru a oferi un răspuns politic nevoii (şi, mai ales, voinţei) de a prezerva diversitatea culturală a
federaţiei, în cadrul căreia se vorbesc două limbi oficiale, engleza şi franceza, şi sunt recunoscute
regional opt limbi ale populaţiei indigene. Termenul multiculturalism a fost folosit pentru prima dată
într-un raport din 1965 al Comisiei Canadiene pentru Bilingvism şi Biculturalism, iar după 1970 a
desemnat politica federală în domeniu. Interculturalismul a fost reacţia Canadei francofone la
multiculturalismul federal şi este o noţiune reiterată şi susţinută consecvent de guvernele succesive din
Quebec, chiar dacă nu a primit încă o definiţie oficială. Mai bine să faci fără să spui decât să spui fără
să faci…
Presa americană a început să vorbească despre multiculturalism la începutul anilor '70, dar abia în anii
'80 termenul era larg răspândit şi cunoscut, pentru ca spre începutul anilor '90 să stârnească aprigi
controverse asupra politicilor guvernamentale în materie de recunoaştere şi promovare a culturilor de
grup.

Dicţionarele de limbă (şi cele englezeşti, şi cele franţuzeşti, şi cele spaniole etc.) definesc
multiculturalismul ca "prezenţă simultană a mai multor culturi într-o societate". Acesta este însă doar
primul palier semantic, cel descriptiv, care nu face decât să numească o stare de fapt. Pe al doilea palier,
cel al limbajului specializat (juridic-politic), termenul desemnează o intenţionalitate, ba chiar o
prescripţie: "promovarea culturilor minoritare (etnice, religioase), mai ales la nivel instituţional (şcoli,
comunităţi locale, naţiuni)". Ideologia multiculturalistă şi acţiunea practică în care ea se materializează
vizează, de fapt, "discriminarea pozitivă" a minorităţilor pentru a le aduce la acelaşi nivel de
recunoaştere şi privilegii cu majoritatea (care se presupune că nu are nevoie de ajutor) şi a asigura
astfel un florilegiu de mentalităţi şi sisteme de valori, fără un centru opresiv şi asimilator. Dacă, la
început, "discriminarea pozitivă" urmărită de multiculturalism viza minorităţile etnice, religioase şi
lingvistice (negri, latinoamericani, amerindieni), de pe urma ei au ştiut să profite şi - sau mai ales -
minorităţile artificiale (feministe, homosexuali). Ingineria multiculturalistă, care proclamă diferenţa
drept identitate şi ignoră liantul asemănării, nu poate conduce însă decât la atomizare, la o societate a
ghetourilor, care nu mai funcţionează pe principiul vaselor comunicante. La mijlocul lunii octombrie
2010, cancelarul Angela Merkel declara ritos că modelul de societate multiculturală a eşuat complet în
Germania şi îi îndemna pe imigranţi să se străduiască mai mult să se integreze. S-a adeverit încă o dată
legea lui Murphy, conform căreia "ceea ce începe bine se termină rău, iar ceea ce începe rău se termină
şi mai rău".

Spre deosebire de autistul multiculturalism, interculturalismul pune accentul pe deschiderea, una spre
cealaltă, a culturilor coexistente, în tentativa de a identifica trunchiul de valori comune,
omogenizatoare, din care se poate ramifica diversitatea. Este un model bazat pe toleranţă, dialog,
respect pentru diversitate, dar care trasează deopotrivă limitele dincolo de care dreptul la diferenţă
dispare, pentru că ar submina organicitatea comunitară.
Dacă multiculturalismul şi interculturalismul desemnează ideologii şi politici in actu, termenii
multiculturalitate şi interculturalitate se aplică, primul, coexistenţei mai multor culturi, iar cel de al
doilea, schimburilor dintre culturile coexistente.

Cât despre pluriculturalism, sinonim perfect cu multiculturalitatea şi multiculturalismul, este folosit de

obicei în asociere cu plurilingvism, care, prin contaminare, a determinat substituirea lui multi- cu pluri-.
Ipoteza este întărită de constatarea că în vecinătatea lui multilingvism apare multiculturalism, nu
pluriculturalism.
Cu multi- sau pluri- înainte, cu -ism sau -itate drept terminaţie, important este ca diversitatea culturilor
să dăinuiască, pentru ca un al doilea Turn al Babilonului să nu se mai ridice şi să nu mai fie necesară
intervenţia divină pentru a amesteca din nou limbile.

A sajt= mint nyomkeres[ ;s t]ravezet[

A turavezt[ mag'nya