‘mii fa copli sa-i arunce mingea la cos. Dupa ce si ruinat economille, s-a gandit sa se sinucida apucandt 80 de schi. Are asa de mut talent la acest sport, inc a scapat lejer cu viata. Viata spirituala si-o completeazé din citatele care le dau eu cnd am sclipin sau din ale lu'cumnat ‘su, care @ mecanic auto Citeste foarte mult meniurile la restaurante ( care le si conspecteazé), programul fiecarui meci pe stadion, citeste in stele, pe fetele oamenil imbogatindu-si astfe! o cultura generala pe care $i format-o in liceu in timp 8 chiulea. Pe atunci a shun fizic de amant subtire! cu dotare grosolan. poate castiga usor concursurile “Mr. Puhav’, “ slanina pe inima, sau poate deveni autorul cartii “Ct 88 ingelam infarctu!” ‘Mugur Mihaescu este un admirator inflacarat lui Andre Agassi, desi cred ca acesta nu prea a auzl de el, Oricum, amandoi sunt clumegi Prietenul meu “Mugurul” este un tip extremist ste prea de dimineata, oni prea pe la pranz. Intuit lui - care @ bazaté pe dictonul ‘privest, stunci inseamna cA vezi" i! ajuta foarte des sa ias& lin situatille cheie cu broasca la gat."” ‘A avut un vis de copilarie, fericita, Indestulata, lina de jucari, dar cand se trezea iariltrimitea maica- 1 cu rafele pe balta. SADOVA, localitatea unde Chelu' cu piosenie a belit ochii, se aflé pe paralela 45, la intersectia meridianului-de 180 cu Simplonul xxact in locul care-si pune amprenta Jofinitiv pe caracterul omului.Aceasta minunata omuna, pe care unii 0 numesc ironic “localitate”, figura mai tarziu intr-o incercare de autobiografie a hhartistului" sub forma unor “locuri baltite’: expresie co se oglindeste astazi in talentul lui care balteste In jurul nuferilor de inocen! Cand toti taranii din Sadova devenisera mari vraseni pe lénga el, parintii au hotarat sa plece cu coala la oras. Pentru c@ aceasta nu circula in ziua cea au plecat cu 0 ocazie. Orasul Craiova era un ‘ras in formare, dar pentru prichindelul de numai itiva anigori (si-aia vai de capu' lor) impactul a fost |semanafor cu cel al unei megametropole. Acesta ste secretul copilariei lui, sechela propriu-zisa. Dragi stor, relizati, sunt sigur, socull! Contrastull! Dude, ‘ute, fum, lume, locuni baltite si deodata blocuri, statii Jo autobuze, chiar $i autobuze. In primele trei zile nu se urca in nici un autobuz, lo frica s4 nu fie Rata de Sadova sé-l duca inapoi Cand in sfarsit s-a urcat ji saluta pe toti cu “buna ziua’, Je-1 eonfunda lumea cu controlorut, Noua (ui pasiune sunt cainii de casé, find m spatiosi decit cei de apartament. De-asta si-a Ccumpérat si-o casa. Ce-ar fi zis lumea daca tar fi vazut cu cusea la bloc!? Pentru ca acum la el s-au adunat. asiuni - cAinii si femeile ~ s-a gandit sa le impace améndoua $/ si-a luat 0 cételusa cu nume sexy: Bertha, Aceasta cateluga e atat de nabadaioasa, incat atunci cénd iese cu ea la plimbare lumea nu stie daca O trage sau o impinge. Mugur a devenit acum sim revizibil. Daca si-un céine |-a mirosit! NAL ‘sau din situafille broasca cu cheia la gat era cat pe-aci s8 scriu ‘prostie” 6 7A urmat liceul si facultatea, institutii care s- bucurat primele cand e! a absolvit. De 7 ani el este colegu! si prietenul meu d *VACANTA MARE”, un om cu care am muncit umé Janga umar in domeniu! umorului si organ langé org Jn alte domenii. Fiind membru fondator al grup *VACANTA MARE", deoarece in fond este si el membru, se bucura de o reala admiratie din parte tinerilor, ca sinoi, de altfel, fiind catalogat cu titlul nob de “ciumeg* Fotografille lui se cumpara cel mai mul confirmind zicala ca nu tot ce are valoare se vind jar el in poza are valoare: exact 500 lei, la multi at 88 traiascal RADU PIETREANU: Prioten si coleg, posesorul unui creier destept bazat pe inteligenta de gandire.. Cu el impart scena de Ja infiintarea grupuluil “VACANTA MARE". Om de suflet, bun de pus la rand 8 {i se infecteze, este responsabil cu prietenia in Nascut tntr-o zodie pentru care prietenia este noi mportanta decat dragostea, sia facut din aceasta pasiunea viet lui. Are 0 colectie foarte larga de protent, de la montagnarzi pana la cei care urca de placere pe munte. Textier primordial al grupului, a scris primul text tn clasa a cincea, cénd a uimit colectivul 4 cadre didactice cu imaginatia ui Acest text suna 1m asa: ‘Nu sti alti cum sunt, dar eu cand ma indesc fa satul meu din Targu’ Cérbunesti, cu prispa wv motocei de crapau matele jucandu-se cu gi.”. Pin J» imaginatie, in copilarie visa ca fa bataie zilnic de 1 cifert copil atat roméni cat si de alte nationalita » erau numaitigant in Carbunesti Plocat in viata cu acesta sechela (sie!) a inceput ‘ubeasca armele cu care banuia ca putea sé se spore: cutite si argumente. Citeste numai carti de mando, punandu-se intotdeauna in locul ‘sonajulul pozitiv. Dar daca acesta goleste mai jpuline Incarcatoare la foc automat decst eroul negativ, ‘ea iilasa un gust amar sio arunca cat colo, Peste joua zile © reciteste punandu-se in locul ‘eroulul atv Dupa ce-a terminat liceul, Radu Pietreanu-Tg. ‘vbunestia Incercat s8-si faca o cariera luminoa: niner sub-pamant. Intrat cu brio la Facultatea de Mine din Petrogani, a parodiat tot ce i-a iesit in cale, (v ‘a portar pana la ultimul decan. Pentru cé-i |wminase pe toti, avand imaginatie, a terminat {ocultatea mairepede cu dol ani. Invatnd foarte bine, « facut eéte dof ani intr-unul, find repetent de mai ori Are un suflet mare, pentru ca e fumator si (oe adane in piept. A facut si rugby la Stiinta 9Petrosani, acest sport oferindu-i in viata 0 oarecat verticalitate, intrucat are un inceput de scolioza, Pasiunea lui actuald sunt pisicile. Are acasa haita de pisici pe care le hraneste cu mancat proaspata din conserve expirate. In bloc este pores Catman. Cu viata sentimentala, insa, se deosebes ‘cu mult de ceilalti oameni. Posesor al unor sentimer alese cu grija din farmacii dupa arome sau striatiu Jieste fidel FEMEII UNICE, acea parte invarianta cal se gaseste Ia orice femeie care asteapta acea pat variant care se gaseste la orice barbat. lubeste of femeie ca pe sora lui, cu care face dupa aia num incesturi. Aceasta prietenie, pe care el 0 arborea: cu dusmanie de alffel, este Incurajata si de figura bonomé, perfect simetrica cu 0 oglinda sparta. ‘Nimeni nu-| acuza ca se fine cu nasul pe sus Aci nu are muschii gatului atat de dezvottati Prietenia lui se prelungeste de la oameni ‘objecte trecind pe la animale. Cum spuneam ante lubeste atat de mult pisicile incat s-ar transforma ‘sobolan numai sa le facé o bucurie. Prieteni: cutit ce! mai bun prieten al omului Pietreanu. Ce este fapt cutitul? Este un fier care are la capat un mam de lemn sau de os si ne Intrebam de unde poal genera si acesta la randul lui o prietenie catre Ra Pietreanu. Caci deja ati simtit, se vorbeste de simbio, (om = cufit. Omul a cucerit natura fierului pundn maner. Ca profesionist prietenul meu Radu imita a de bine prostia semenilor incat a ajuns sa se copies perfect. Imité foarte bine si vocile unor mari act dar ceea ce i-a adus consacrarea a fost imitarea lui lon Dolanescu. Are 0 minte schizo, facand nis legaturi logice de ramai cu gura cascata: ori zici 1-ntelegi ca esti prost, ori asa e. Singurul lui defect este frica de ace, Barbat bine, om cu o ditamai prestanta, cade ca 0 carpa cand trebuie sa facd 0 njectie. Cand merge Ja dentist are un mod de omportare livid. Imaginatia bolnava incepe sa-i Isiinchipuie cum vine acul cu anestezic 1 0 ranga, ca un picamer, iar gura lui biata galerie mindin are acebte Soue 1 etedelese cbrbuntice pe dint O alld pasiune a Iujeste soferitul. De cate ori a ferit de atatea ori s-a si pocnit. Prima zi de inducere - trei accidente. Conduce dupa intuitie, c& vede cu un singur ochi, Pasionat de autovehicule, parcurge distantele intr-un timp de doua ori mai mic ocat capacitatea noastra de infelegere. Schimba (ezele de parca a urat pinioanele din copilarie. Aici (iorul trebuie 88 se decida: ori el, ori Radu. Nu exista vie de mic. 1010 ce al venit mai devreme”, “ nu mai respira cénd ‘roesti" ete. Este cel mai stresat cind nu e stresat. "e permanente stari de agitatie pe care el zice ca $i cnsuma tragand de flare. Sitrage tot felul de fare, fa blonde mai domestice pana ta brunetele ibaa Este antialcoolic de ziua a saptea, adica nu bea jocat sambata Dupa ce a terminat Informatica, este creator de srame inteligente. Cele maitari av fost: “Ba, maine jivcam la 11° siAzi, mancam la ora cénd ne e foame'. Dan Sava a lucratintr-un Combinat Chimic unde Stat ce inseamna noxele la plémani si mai ales ‘n creier Acolo era inconjurat de un colectiv de ctuali care il porecieau “A dracu' de oaie ata". Acea intreprindere cu capital partial i-a vanat tinerefea pana I-a cépiat de tot. Fiind un (vstoiniemuncitor era primul la munca - primul a sport 1 ales eind fugea de la serviciu, Starea de agitatie de care dadea dovada ii facea prieteni sil porecleasca “Mos Axon" sau ‘Nea Find student la seral, mergea adeseor in tabere testi, dar numai seara, caci ziua Isi petrecea dil de odihna legal. In tabara era foarte bine {. pentru ca-si punea seara ciorapii pe calorifer, ‘ezlipeau colegiia doua zicu batulde schi. Facea ‘onte gagur ostagesti: punea curent pe clante sau 19 de dinti in prize. Pe cite unui care dormea J1ea toate patunile din dormitor, de scotea saracul /iv oni pe nas. Puteai sa si sudezi cu el Prima lui dragoste adevarata n-a existat. A doara doua, daca nu cumva a trea, cd a patra J\0-9 spus @! €8- ingela, Declaratia lui de dragoste Acest om care insala circulatia rutiera est prietenul nostru, omul nostru de spirit, omeni intruchipata, valoarea, pasiunea, vointa, frumusetes morala, corectitudinea, si-] cheama totusi Radi Pietreanu. DAN SAVA: Cu voia dumneavoastra iata-rm ukimul pe lista pentru ca sunt cel mai bun prieten coleg al meu, Nu prea imi place sa vorbesc despt mine, dar s8 sori... $i totusi, daca am facut prefat la fata prietenilor mei, mi-am inchipuit cum micar facut ei descrierea: Dan Sava: Are o fata simetrica din punct vedere asimetric. Ar putea juca linistit intru-un film groaza, fara a i se face vreo modificare. La fel di frumos ca limba rusa, are inclinatii spre sexu! slab ‘mai bun psiholog |-ar baga pe ultimul la balamut Original, de la tara, isi pastreaza tot timpul felul de fi originar atat in limbaj, folosind neologisme ca: bi ‘ma, f@, dar si In comportament prin scarpinari repeti unde nu te astepti precum si la alte orgal necontrolate. Pasiunea luleste filozofia, citind foarte mult, d neintelegand nimic. Insa atat de mult fi plat ‘suecesiunea semnelor gramaticale incat acestea st tot ce ha ramas dupa ce a citit zeci de carti: virgul virgula, punet, litera mare, de la cap, semnl ‘exclamari, Ca sa nu mai vorbim ca o despartire silabe la capatul randului I-ar aduce usor intr-un @) intelectual. Viata oamenilor se desfagoara in ani, a Jul int doua colericisme. Aceste actiuni colerice se manife' . prin spume la gura, Inrasiri, scrasnit de dinti, motivell™ |” fiind adeseori puerile: ‘Ti-am spus sa te barbierest 12 13cea mai sincera a fost ‘dezbracé-te tu alc, c& eu ple tura al-a la servicl: A fost dintotdeauna un fan femeilor care mere li remarcau: “Val, draga, ce peret frumos” sau “Cand au pus vitrina asta?!" Acesta e de fapt socrtul succesului lui la femei: transparent Cazurile de fericire datorate fémeilor au fo: numeroase, ccide fiecare data cénd scapa de boal se bucura ‘Adept alzicalo: “Invafati din proverbe" Ii urast pe adeptii praverbului: “invafati din zicale’ | vet! simti extraordinar de linist, izolat, fara prieteni, (ord relatil, ce mai tura-vura: un nimenea-n drum, Oricum ar fi, elramane pentru noi colegul nostru Je care ne-am bucura sé-i spunem prieten i chiar Ii ipunem, desi nu prea ne bucuram, acea fata de capac fe submarin, de spate de bloc, daca nu chiar de hus Jo lateral de scaun bagat sub masa a grupulul Vacanta Mare” cu care noi tofi ne mandrim. Este prin excelenta un consumator de relat Daca vrei sa scapi de niste prieteni, invité-! sipe el, prezinté-I ca pe cel mai bun prieten al tau. Desi Inceput atrriosfera pare a fide emulatie stintfica, dup 3 ragaieli, 2 scarpinari bine plasate si o remara ‘subtila (“Stiu ca va iubiti sotul, dar ce ziceti daca varia cu mine?’), va puteti pierde linistit orice relatie 14 seSCENARIU DE FILM POLITIST A) LA TARA B) LAORAS Cc) INEL-Ei ALA TARA (ltere mici gi caractere diferte) Cadruj general (pe care merge genericu reprezinta satul, cdtunul in care se petrece actiune: Imagini de ansamblu: se vad case cu cosu fumegande. Care nu fumega pe cos Inseamna ca al regou. Prim - plan pe-o casa, imaginea se apropie 0 usd, usa se deschide, semiintuneric, putin suspan se inainteaza. In prima camera nu e nimic, tn a dot nimic, tn toata casa nu e nimic. Apare in cadi regizorul zic&nd: “Unde puncte-puncte trebuia § flmam?". Se reia filmarea. Prim - plan resou aprin dupa care prim - plan contoar de curent blocat cligeu. Langa resou, un om sta pe sodunelul plin d ganduri gi zice catre camera de luat vederi (ltere mari) = Bund ziua! iciga Grigore Urzaca. Bine ali vel aciiga, pentru a va patrunde io cu forta in neg probleme de-ti bati copili cu gapca uda si facut fleasca Domnule, s8 va spul io cum devine chestia sunt detectiv particular cu pamantul la stat si atu 16 tru a tral fac'si eu diferite munci de urmarire, fila) vctiuni de contra la contrabanda, privit cu ochii si yscultat in gura. Dar cel mai greu este sa iau amprente » pisicile in ealduri, 8 ma gasesc toate naduselile De multe ori mA angajeaza vreun vecin sa-i ydrese nevasta c&nd pleaca el la alte vaci, dis - de mineata. Eu am un paral meu dupa care m-ascund fig t8pug tn curtea omului si ma pitesc dupa el. N- ystept 0 juma, de ora c& vine anumitu’ (nu-i spun mele 8-4 om serios de-aici din sat) intra-n casa, isi nce treaba, iese din cas, vede paru’, imi da cue! de vo of] pe spinare si pleaca si el la alte vaci. Cine ramane ca bou'?! lo! Daca cade vreunu’ Intr-o fantana, de unde tum de scafandru?! Trebuie s sap 0 groapa mai inca decat fantana si golesc apa din fantana pe principiul vaselor comunicante! Cam astea ar fi probleme de detectiv particular bral cu capu’. Dar despre ceea ce 0 sa-ti jivestese eu, cititorule, care imi dau seama unde ti tu cartea asta, cd m-am luat dupa miros, 0 $4 | mai t@rziu din camera mea unde scriu dupa ce | tu de acolo, c& m-ai ofticat, pe bune. Spatiu lasat special pentru aerisire , (Adica fereastra si usa, s@ nu se faca curent) Aga. $8 continudm, Inr-o dimineata vine unu' orghe, de e var cu Florea de o tine pe Gheorahita Jo (re ori pe sptamana si dupa aia pleaca la nevast 7sa. Imi bate omu de ‘rei ori cu bata In poarta 3 data in caine gi-mi zic in mintea mea “St&i ca mi: dat cineva pager. les eu in bataturd s8 citesc mesa vad pe Gheorghe al meu cu fata cadaveric& criminal” {gard Carpati, am privit - Ba, muri muma. Bine, m3, Dumnezeu s-0ierte, zic - BA, stai s& vezi, c& nu-i chiar aga, zise el. Cu 0 seara inainte s-0 urcat pe gramada lemne si fécea ca cocogu’, de se adunaserd toat gdinile pe langa ea. Dupa care a intrat In casa si schimbat becu' de 15 w cu unu’ de 190 w. Imi 28 ‘Bd, 88 vezi cd asta stie c& moare si vrea sa plat curentu’ mai mult Mai dau eu pe Ia vaci pi colo, pi colea, pi Co Colea, mai trec si pe la nevasté prin casa pe unde fcea cozonaci. fi zic: “FA, mai bine faceai coliva dim de pomana cA io-te muma saraca se urca ‘grdmada de lemne, cred ca vrea sa dea colt Da’ ea imi zice: "Bine c& nu se urcd pe cul de rufe, c4 n-aveam cioace s-o prind de sfoara.” Nu, c& nici muierea nu e prea Intreaga. Aga c&, ce mai tura-vura, ne culc&m noi nevastd-mea cu spatele la mine, eu m-am culcat lang 2 $i dormeam toll trei de n-avem treaba In puterea nopti mis-a parut mie ceva horcait a prin somn, aga c mi-am zis ori c& bordste vecin pe gardu’ meu, ori incearca s4 se abtind,,.,.., da’ Teugeste. Dimineata, ce s8 mai vorbim, intru-n odal de sus - muma era Impanata de sus pand jos cu nist iglite, fuse, ace, de parca era Arici Pogonici. Acu’, ni Grigore, Ii dai seama ca a batrana cam murise o fa #)-am spus: - Las grau’ si tai-o! orcetarile dupa metode sti va de-o fine pe Gheorg} ‘Aja Imi réspundeau: Ete Intrebam si eu Aga cf framantarile Inte-o zi chela © urmarise pe Mi veni, Intt-o zi 18 Ji) niste conditii cam dubioase. lote de- vata, s8-ti dau trei banicioare de grau si sa rezolvezi | ta cazul, ¢8 eu de atunci ma framant si nu aflu cine Dupa ce |-am ascultat cu atentie, mi-am aprins pe geamul odaii mele ulita © se strecura alene printre casele consatenilor mei Ba, anu’ asta, s8 dea dracu', ce piatra o $8 - De, ma, nea Grigore, si eu ce sa inteleg din Preiau cazul ‘A doua zi de dimineata am inceput investigatile st tifice, Stateam la poarta Jniiebam trecatori: “Ba, Mito, ba, Leano, ba, cutare, voi |i) cumva ceva de a batrand a lu’ Gheorghe de e var-cu ~ pita de trei ori pe saptamana dupa care pleaca la nevasta-sa?” "Nu stiu ma, Grigore, da’ di aga, n-am voie?" la acest caz au fost foarte vari, Imaginea babei ma urmarea zi si noapie. Ma Jam e& Sunt copil $i postagul mi-aduce revista Arici onic. Ando rasfoiam, era numai poza babei cum yasise Gheorghe, dar in diferite pozitil ins cova m-a facut s4 ma apropii de Jinalu’ cazulul. Am aflat de la Marghioala, prietena Iu’ ) btrdnd, c&.un frate de-al ei se sinucisese In armata 4 au Tntors armele Impotriva nemtilor $i aceasta a batrana pana la adanci lu’ Gheorghe, cum la armata,,se sculase cu noaptea-n \\noreti, Deci fratele babei, unchit 19cap $i ca s8-si facd lumind si-a tras un trasor in el Citunde piticteaancts avea Gheorghe ststcn El avea nigte pamént, care, normal, dupa ne Sa-$i faca atatewtuse $i tepuse?” mortu’ se sinucisese, i-a revenit lu’ sord-sa, adi ? ; babel, Pamantul respectiv, care-| primise taicd-si cAnd s-a Intors de pe front, la mostenit tot baba, di cAnd era tanara. Fiind tanara si bogatd, era un fel de tanar stapana frumoasa si bogatd ceea ce i-a conterit oarecare stabilitate sentimental-materiala Aceastd stare de lucruri i-a fost curmata cant pAmantu’ ia fost confiscat de comunisti In °53, Ea, atunci, suparata side nervice-avea, a ram. gravid’ prin porumbi cu Fane preceptoru’, dan nagtere lu’ Gheorghe care a venit la mine cu cele t banicioare de grau. Deci baba, facand ace: rationament, s-a autosinucis singurd fiind astfel o no victima a regimului comunist, burghezo-mosieresc df ocupatie hortist-hitierista si sovietica. (litere mi Prim-pian pe fata tampa a detectivului Urzi Grigore care tocmai si-a terminat cazul. Fericit, di imbecil tn continuare, el este in permanent i 8) LA ORAS asteptarea altor si altor cazuri cu care satul acest mioritic se va confrunta. Cadrul se largeste, se inal Sirenele poliiei Impanzesc orasul, se fac baraje se vede casa detectivului.cu ograda cu-tot, Sl ..ste tot. Se intind panglici, se delimiteaza sectoare urmareste un gugustiuc care face un gainat, sd. ntry cercetare. Apar $elicopterele ca niste libelule urmareste gainatul care cade in curtea lui Gheorg} ° otel ale caror palete sfarteca aerul metropolei. Din care std cu spatele la aparatul de filmat, dar asta levaimasini cd girofare, s6 dA josun grup de oameni ‘Tnseamna ca nu se vede ce’ face; EI isi pregates! costume, cu walkie-talkie, instalatii de ascultat la din nou fuse, iglite, tapuge, pentru a victimiza-o $i tanta, de interceptare a convorbirilor telefonice. In nevasta-sa ca si pe ma-sa, finded si ea a suferit dill nf¢a lor, este el, megapolitistul orasului, spaima cauza aceluiasi regim. pi. JB ractorilor sia traficantilor de drogur. Totj Ti stiu de ‘Apare pe ecran"SFARSIT" scris cu 'din a $i, tn aceasta metropola numal la pronuntarea epilog. pumelul. 20protesie 0 ocupatie. se trezeste, isi ia pulanul gi pleacd la munca Pulanescu, cu binecunoscutu-i farmec Tl asteapta din nou o 21 plind de intamplall po iagoaic, ti zise Inteligente din care, ca de obicei, nu va tnvata nim Elvise, s8 {i se aplice pulanul meu de trei ori Sectorul lui este un cartier ru famat, plin dil yo cairca ta daca nu mi-ai spune daca o cunosti pe Imistere, unde producatoarele se dau gospodine, ia Manincla Rif! ‘gospodinele se dau si mai gospodine. Va trece Dom’ sef, s8-mi damblageasca verigorii mei intai pe la sectie, unde va semna condica cu ajutonfl ()/apu si Menumorut in Germania In timp ce card sefului si va prelua cazul cel mai greu, c& sefullMl yoilu’, sa-mi moard de trei of la intrare si-o daté la apreciaza si atunci nu-i precupeteste nici un efort. J je ire. s2-mi rugineasca dintii de aur, s4 nam eu ce azul pe care I avea de rezolvat astazi era puff yy irica si si-mi dea copii in gurd, s& turbeze sefu' de asemanator cu col din filmul “Salt in timp’, pentru Ml gv.nra ca n-am plat chia, sa ti se acreasca tie de © tandrd femeie sdrise de la eta) in timp ce sterggfh yi bataie mi-ai dat, ma jur pe silabele lu fiu-meu de {geamurile. Primul indiciu pe care plutonierul Vergi@f | scoala, c& numa cuvantul “mama” a tnvatat s8-l {I gasise era faptul ca geamurile erau curate CARL \jo-parts, ma jur pe casa scafilor, pe came de pore Marinela Piftie se aruncase In gol. Problema era clat )-am frigider, s8-mi cocleasca inelu' de logodné a sinucidere sau crima pasionala? Daca era crim \) soacré-mea, sé mise paradeasca Mercedesu! dupa pasionala problema era simpla, cd Marinela iubea | scot din service, dacé nu cumva probabil cd 0 pasiune curdtenia, dar, dacd era sinucidere, cine eff nose. sinucigasul? Aceasta era dilema care ise balangan Bine, Elvise, dacd-ti aduci aminte, ma cauli pe prin cap plutonierului care tocmai iesea pe poarlll ia cr sectie! balagdnindu-sila fel de aievea pulanul sdu \V-a dat de:la institutle, dom’ sef? nelinistt Nu, dat ia dat lu’ varu-meu de la firma, pal De unde sa inceapa? Informatorii lui de-alta yu?! Ha, hat terminaserd Informatica si acum lucrau la cine stie Si cu astea spuse, Pulanescu fs! continua firul centre de calcul, Faptul c& lucrau la centre n otarilor, Plimbandu-se, cu gandul la acest caz deranja, dar faptul ca erau de calcul - asta Tl scotel yi, in dreptul unei vitrine, scoase brusc carnetelul din mint). Toatd viata lui detestase calculul. Singualll », s: nota ceva, Erau numerele de la LOTO de Iucru care-i placuse din matematica era toon »ptamana trecuta mulimilor adunate s-apoi batute cu pulanul propf ‘Astazi tsi pusese In gAnd s8 facd panda la pe diferite stadioane. tamentul victimei, mergand pe ideea ca, dacd Mergand el, asa, agale pe strad& deodaté five vreun criminal, acesta urma sa se Intoarca la 0 idee, dar nu putu s-0 retina, Se intaini totus | fapte, iar daca acesta era si homosexual s-ar fi Racdnel Elvis, de profesie rom, care-si fAcuse dill niors de doud orimai repede. Ajunse Int-un tarziu la 22 23blocul unde fusese apartamentul Marinelei Pitti. Era un bloc atat de cojit pe dinafara ca si locatat cred ca facuserd igrasie pe dinauntru, Odata ajuns: dreptul intrarii, Incepu patrulatul: doi pasi la stan binisor si alti tri pasi la dreapta lor. Deodala, Tel adus aminte ca’ nu © deghizat. Isi intoarsesapca cozorocul la spate, iar pulanul si-l baga pe mane Pe la ora pranzului, au inceput $8 apara copl de la scoala. Pulanescu, constiincios, ti legitima controia temele, carnetele de note, ii batu pe aia note mari gi-ifelict’ pe dia cu note mici. Inte-un tArzit dinspre asociatie, venea acasa sa-si astepte pens Zatibulitu Gheorghe, set de scara cu vechi state ilegalitate. Incercarea de a intra cu el In dialog zadamnica, deoarece tovarasul domn Zoribulitu n-av baterii la proteza auditva, Puladnescu opri o masina si fi ceru cure! goferului, Deoarece acesta se migca prea greu, tras el personal curent pana la castile batrénului, Ru soferul $8 porneascd masina sa nu-si consul bateria. Cand acesta porni motororul, nea Zgribuli sari in sus de 10 met’, c& plutonierul luase curent la bobina de inductie. Electrocutat, dar fericit, batra ef de scara'i multumi lui Pullnescu pentru ca ajutat s8-irevina auzul. Acum, in sfarsit, se putea pur sidialogul - Sizici, nea Gheorghe, c4 n-al vazut nimic. Intreba plutonieru “BS, tat, eu noaptea am un obicel: dorm dorm $i, cand ma trezesc, ma culc la loc. - Dar d-ta o cunosteai pe Marinela Piftie? = Da, ©& mai venea pe la asociatie cind av scurger Era bolnava? 24 Nu, Ti curgea chiuveta Si n-avea deloe prieteni? ii avea pe unu’, Sarma, care 0 vizita din cdnd In gand Dar de ce Tl porecleau Sarma? Ca manca mult orez si statea constipat cate 0 paptamana, Ce poti sa-mi spui despre el? Pai, dad venea In saptamana cu pricina, se a canalizarea. Daca nu, nu Mai avea alti prieteni? Era 0 fata retrasa, ba tata, Se culea cu toti vai prin locuri retrase. Aproape satisfécut de toate aceste informati, v"oniarub Ti mulfumi sefului de scard gi i arse 43 c4 n-avea la ei cartea de imobil intoarcerea la sectie ti paru mai usoars, c&ci mai J)»: vse 0 2, iar bagajul de cunostinte se usurd mai 0" prin uitare. sectie, maiorul il astepta cu picioarele pe J), dar tn ciorapi, pentru a crea o atmosfera ilocvats muneil a raporteaza, Pulinescule, ce-ai facut astazi? I \ntreba maiorul Domnule maior, permiteti s4 raportez! ati ziua ‘am Inyatat formula asta de adresare. I) (ost, am vorbit cu pérsoanele care banuiam eu cd putea da nigte informatii, dar trebuie s4-mi uiese toate datele, c& pana la urma gasesc eu Bine, ba, Vergicd. Acu’, te duci acas8? Da, die maior. 38. al grij@ pe unde te duci, c& bantule coruptia 25in oras, s& nu te puna dracu’ ste dai la ea. oo eat de mine, da’ cand dumneavoastra vor de la Nochia, tarfa aia de o cunosc oti c-au dat-o ia televizor c4 cicd o chemi a telefon gi conecteas pleoapele, fa, Puldnescule, da’ de cand sti tu “conecting people” inseamna asta? LLasé, domnule maior, tot vreo boald e si a ca le cunose eu! Sa tra Traiesc, ma, cé nu trdiesc din patulul ul Hi hal igi spuse geful gluma preferata Ha hal rase gi Puldnescu si plec’ Orasul se pregatea de seard si plutonierul Indrepta spre casa cu g&ndul la ultima carte citi din care ti voni si un citat preferat: * Dinu are un | tedul lui Dinu e vesel. “Din, ce faci cu iedul? 1 intretss mama, ~ lipase, zise Dinu Orasul era mai inistt, iar oamenii veneau ag} de la sorviciu cu gandul c& a doua zi aveau s-0 ia la-ncepul, uitand c& nevestele le-ar putea-o lua d cap. Puldnescu cit pe fetele lor c& nu le pasa la Unul de problemele lui. finjura in gan si intr ins blocului cu zece etaje prevazut cu lift pentru urea tobogan de gunoi pentru coborare. Suna la usa si baga cheia in acelasi timp, sa Verifice inteligenta. Familia Ml astepta cu masa acceleratia, nu-mi dau seama cu care dintre ele, dupa aceea trase 0 ragsitura de vreo opt newt lus un ziar si se agezé apol in fata televizoruluis televizor, il vede pe unu' care citea ziarul $i Intologea nimic si tsi dadu seama ca se ageza: fala oglinai. Citi prima iteré din ziar 1 apuca som Invis se conectard toartelagaturie logice ale ca 28 J care lucra, Dimineata, plutonierul Pulanescu stia i019 cine este autorul sinuciderit Dacd dori $8 sti gi dummeavoastd cine este, yi'cbat-1 pe plutonierul Vergica Pulénescu. Il gasiti iviova, in orice orag care are intelectual, c& va legi Wiediat In evidenta. " ) IN EL-Et (sau Bronx, mi ie indiferent, cd eu n-am fost BRONX. Gand spui Bronx spultroare, voles aitata,raternitate, dreplat § rae, Zech de bandit bandit neg de supdeare Golcale prin st carter al traficulu do infon(@ el drogutlor WWive, Parca i reclamelor le e fricd s8 palpaie din ir starteralor de la neoane care nu se. prea 27gasesc. Gloantele se consumd aici de trei ori mai decat in "Rambo XIV" varianta SF. Prostitutia a inf aici foarte mult, cd de la ea le-a inflort la to Zeci de fetile fac trotuarul, fac bordurile, carosabilul sifac iu daca nu le-ai platit. Sé te ferea bunul Dumnezeu de razbunarea pestilor: daca ti depus icrele si n-ai decartat, Iti fac oudle maionezé falcile salata de vinete. Ca sé fil respectat In aceasta zona, trebuie ai cAte-o cicatrice. Indiferent unde, indiferent indiferént cine tj-a facut-o. Daca n-ai cicatrice, trebt 88 tho faci singur sau s8-| scuipi pe vreunul, ca face dla, Aicinu exista om cuminte, c& cine e cumit © mort, Totul ¢.s4 fii, iute de mana si dacd n imaginatie Incerci si cu pistolul. Se platesc dre uni fa alti saptamanal Pentru cd circula atat de des de la unil la a anit se murdaresc foarte usor. Operatiunile spdlare s¢ fac cu ajutorul mafiei coreene care a a aici masini de spalat ‘DAEWOO" cu bule de aer. LLegea este lege numai pentru cine n-o respe% La crima se ajunge foarte usor. Cat sa faca glontul pe teava pana-n capul omului? Rafuieli au loc 2i Inre orele 8 si 16 cdnd isi termina ei ziua de luc isi fac un dus scotian cu gloante iriandeze. Sunt atatea retele mafiote, inca s-au gandit si.cumpere un centru informatic cu baza de date, se stie care e nasul celulalt. La sapte, dimineata, oragul se trezeste b pe la zece, Isicurdta totiarmamentul, igi ascut cut Lniipe spatele celorialt. igi lustruiesc gloantele in capul altora si pleacd dupa aceea sa se razb ppe aia caro mai traiesc dupa ora 12. Nu exist 28 J»! cAI de mic 68 nu poata fi interpretat drept agresiv. Hicient sa Tntorci Bruse capul dupa o puicuts, 8 a ‘ n-ai ce & mai Intorci ondul de cuvinte uzual, de folosit ce e, se 119 la 0 singura expresie: SON OF ABEACH, care Y)roorna *Fiu de cea, te-a fécut ma-ta pe plaja? upd ce se injurg dous - tei ore, iau totio pauzd | v0 culcd pe 0 ureche sub care au PM-uri, tancuri, pole de s8rma ghimpata. Dar la unu noaptea, o dat \) \isarea seri, apare gi ntunericu’. Pentri 8 el gi aduce acea vialé caracteristic& oricarei ori a societa Cersetori, proxeneti, politisti, smecheri sion (ma tertati, cred ca am deviat putin povestea la Wh) SA termin in EL-El-ul Bronxuluit Casinouri, Hours, lux, droguri, droage, smog, limuzine ete, etc 04" stie 8-0 mai fi pe-acolo, ca n-am mai vazut Y) thin american de nu stiv cand, intr-un birou cetos, rasturnat pe seaun cu ele pe masa de lucru, statea detectivul MC’KAK MOT. Isi savura ca de ebicei viciul lui de a fuma 1" in gura, tigand fn piept nicotina sub forma d racului i | umul de © culoare siclam-turcuoaz se ridica plone spre tavanul de care statea atarnat un ventilator Jp uv mai functiona de pe vremea prohibitiel. Je \octivul se descaltase, iar atmosfera din birou se ( sformase dintr-una cetoasé intr-una branzoasd fusca facuse imprudenta sa treaca intmplator pe Hie oupra. Mirata 2 i s¢ scofalcira aripile, se zbarli gi }))")_Oetectivul se gandi ca cine ar face imprudenta, | Joa telefon ar pati la fel ca musca aceea, ‘un tarziu, omul nostru se ridicd de pe scaun \upiterie ou tot, ed stétuse pe tubul de superglue. 29~ $i solul dumneavoastra ce varsta are, scuzati ca va intreb, dar ar trebui sa nu ma interese; 62 de ani. Dar e atat de tandru c& nici nu atinge. ~ Asta da csnicié, $i chiar Il banuiti c& are vi legatura? Nu cd cred! Sunt absolut In coat Deci dumneavoastra vreti sa-| supravegh s8-| urmaresc, s8 am grja sa vad ce face? Exact Dar eu n-am dat anunt la mica publicital Ingrijesc batrani Pe mine m-arinteresa chiar s8-\ prindet) asus faptului Nu vreti dumneavoastra s8-| speri, s& fa infarct si s8-i mAncdm amandoi asigurarea? Va tog, domnule MC’KAK CUPAR! - Asta este problerma dumneavoastrd. - Ce este problema mea? - Ce-ati spus inainte. - Pai, am spus "V4 rog, domnule MC’K, UPAR! =A, numele mi lati spus, credeam ca e 0 | neplacuta despre dumneavoastra, Bun. Va rog sa spuneti programul lui zilnic. ~ P&i, se scoala, se duce la WC, mananca, duce la WC, citeste, se duce la WC, pleaca-n of se duce la WC. Asa de des? - Nu, asa de lung, c& nu mai poate tine, batran, ~ Si eu ca s8-4 urmaresc trebuie sa ma deghi In fiotor? - Nu stiu, este meseria dumneavoastra. A\ 32 ceput 100 S. entry ce ar fi 58$ in plus? ai, 50, pentru e@ stau numai prin WC-uri c-i mai dau din cAnd in cind niste hartie ine, s-a facut. Poftim, Astept sma cautati clip, va caut acolo numai daca ma cautati oastra la, t $4 nu va fac mai mult ru, cci eu n-am de :-mi ingel sotul, indiferent ce face el. sood bye, mister!” Sood bye, fa par privi la ceas, citi horoscopul pe 2000 de te, rasfoi un “Playboy” gi, aruncandu-t plictsit xclama: "Doamne, cum sa-| urmaresc eu pe sit frais ma aresteze prietenul mey MC’PUT Police Department” pentru protanare de te si afara din casé tn miezul zilei si stranuta de > conditionate de si le dadeau doua BMW-uri stabile conduse de doud gagici compatibite ‘01 intr-tn telefon public, dupa care iesi, c& tsi ‘ama cd nue cu cartela, Baga apoi trei fise in 1 dupa care forma numarul unui vechi partener, menete revizor: stdtea acasa si-si revizuia Hello! Sunt MC’KAK CUPAR! It's perfect, darling. Aici este un hotline pentru sexual. Te astept intors si fierbinte, raspunse 0 groast Ma scuzati. Am gresit, Intoarce-tg la loc. Forma din now, 33= Hello! Orinsoane, tu esti? Aici este priet tau, Cupar. Am primit un caz. Da! Urmarire tip bos 62 ani. Trebuie sd-i facem traseu’, Cum? Il stil? - Stiu traseul, Boss, auzi el de la celdlalt al firulu Care ©? Daca are varsta aia, ¢ clar traseul: de aca: biserica si de la biserica la cimitir. Acestea'fiind zise doua declicuri secerara discutia telefonica. MC’KAK CUPAR intra intr-un bar unde-iveni sidea drumul ta cugetatile despre acest caz. Ci Un WC sirezolva si aceasta problema, Ce interes acea minunata fiinta blond’ cu picioarele cat doua canioane s2-si urmareasca paraditul sau de: Din reviste de specialitate, aflase c8 andropauza se instaleazé la batrani in recreatia mic& de la ci de pensionari. Detectivul se intoarse la birou si dadu drut ventilator, care Ti Imprastie parul si gandurile. Tr la care se inhdmase nu era chiar asa usoard paruse la Inoeput. Privi pe geam apusul soatel vazu asfintitul. La uga clocani cineva, - Intra, zise MC’KAK CUPAR, =CIOC, CIOG, zise usa = Intra, ma, odata! + CIOC, CIOC, zise din nou usa - B&, dacd nu intri odata, vin peste tine sit pnd oi vedea soneria, c& m-atiinnebunit. Cum di 1-0 vede nimeni, c& doar m-a costat 308 ni ‘montatu! Pana la urma usa se deschise mai intli brut apoi deodats. O pereche de ochi se vazura crapatura us ea 88 intru? zise un batranel grizonat P vr v-am zis de trel ori s& intratit N-ati auzit? ‘it, eu nu prea aud bine mai trebuie $4 si :re-i problema dumneavoastra? As putea $8 Contracost, bine-njeles, cum face orice J\an care a studiat la filozofie pragmatismul Domnule Cupar, sotia mea este aceasta J), sii Tntinse detectivului o poz’ cu o cézaturé ) nezugravita nici pe dinauntru. Cupar avu 0 \ Batrnul luB poza Inapoi gi zise’ Ma scuzati, asta este mama, asta-i sotia mea, ind vazu MC’ KAK 0 recunoscu imediat pe yh» buna. Se indlbi de pared s-ar fi dat cu ARIEL, »btinu gi zise: da’ ce @ cuea? |u c& a pus pe cineva s& ma Grmareasca. As 1 | urmaiiti pe acel cineva si sé-mi'spunett orice j)vo a luk, Pentru inceput, ‘aveti 1000S, iar la yi» raport cate 300 $. vo tectivul rimase cu gura cascata, o& in camera Joova urdt gi voia s& nu simta mirosul. 3ine, domnule. Domnule n-are importants. Sunteti de acord? Accept. C&nd doriti raportul? rin fax la ora 8 PM., dis-de-dimineata S-a facut Hai sa batem palma, zise batranul. O.K., feu si detectivul, Iuand o palma de ure, pe care le batura pana se plictisira. Si nu vita, raportul trebuie sa fie cat mai nuntit D.K., boss. 5 35Batranul iesi pe uga si detectivul se ga 8 si ivul se gandi es autobiografia lu Intereseazd pe cineva felefonul suna aproape enigmatic si eet proape enigmatic si o Alo, sunt doamna blonda de azi diminea primit niste informatii, cum c& sotul meu a pk cineva sa va urmareasca. De unde stiti? se balbai detectivul Este treaba mea, dar am aranjat cu cine Nichideze pe urmaritorul tau, stai linistt. ~ Dar stai... zise detectivul, insd nu avu ot mai zie’, ce s8-i mai zicd pentru c4 declicul ner stop discutia, Detectivul nu mai apucd s&- ordine prin dosare, c& biroul Ti'sari in aer si-l a prin geam afara de la etajul 40. ‘ In c&dere, detectivul cugeta: “Nu trebui Incerci sa afli niste chestii, ca oricum adevarul la urma expladeaza' Tes ane Sank’ Le SCRISOAREA UNUI TATA ba, tata, ai ajuns patron si de-aia nu mai dai pe. care am imbatranit cu zile de nu preaavem de le pe aici'la tard ca care cu boi nu prea se te sa ma ducd la moaré s4 ma macine tar starea a dracu’! Tu ce mai faci? Faci pe cd ma-ta e bolnava Inghite la boboloaie toaté ‘am ascuns tot de prin casa care e vai de capul |v darapainata ce-a ajuns. Noi cum s-o ducem, ca ai batrni, o data la WC |» doua ori tn gradin&, c3 pe-acolo ne-apucd Frati-meu, n-ai cum $8-1 stil, c@ e cumnatu’ lu 1, a fcut ¢e-a facut si-acu' t-e unchi, Ni s-a dat ntul inapoi, da’ mai bine ne dadea roadele tu, nu mai avem cu ce. Nevasté-ta ce ma-sa, a mai venit pe la nol? De nici pomeneals. Fi-i-ar neamu’-al dracu’ De acliga vremea sta s& ploaie si daca sta, sta batran, socru-meu, bunicu-téu, de, numai in casa fricd $8 nu-l trdzneasca. Prin comuna nu s-a Intimplat nimic deosebit in s de c& a myrit cam toti Ai batrani, iar restul st& loce Tn armata: Primarul de-a iesit @ tot dla de-a venit. Ne-a olvat la toti problemele, c& noi ce probleme sa m daca suntem batrani? Pe-acolo pi la tine ce mai e pi la oras, cd am 37auzat cd circuld trenuri pin oras de {fred s& ado Jn milocu’ drumutui daca esti Beat. Noi am fi veut enim pe acolo da’ RATA nu mai circulé decat ded of pe zi, da pana ajungem noi la state ea e plec de 5 ore Pensia nu ¢& © putind, da’ nu s-ajunge. mancam noi ce-apueam. Daca vrem 8 mancai pasdre nu le dam o sSptamana boabe pana cade Picioare c& nu putem s8 fugim dupa ole, Al batran sta sara pe prispa casi i povesteg de la raiscoald, da’ cred 8 confunda razboiu" de facut ol cu ce-i povestea ii bunicd-su Copii cert fac, c& ne e dor de el de planigem flecare sara cAndine-aducem aminte cum ne-a st via c& sa jucau de-a Vietnamu’ de nu mai avem a @ bea file-ar educatia dracu’ de lo-ai dato tu Cu sicoala cum o duce ala mare ca mi sé pal mai destept, nu c-ar fi prost, da’ seaman cu mi Da’ sl-éla mic de seamana cu nevasts-ta s-arunca neam, da’ nu gtiu in ce neam, c& te-a pus dracu” Plein Siria toemai cu noua luni inainte de a se nas Mumd-ta n-are ochi sai vada pe cuser cd ch de-ai dracu' ce @ spune pe Ia tol cé nu tam dat hunt’ decat dracuituri ca n-a iesit nimic $1 eu eu mi luam tractor? lar cuscru sé-t transmit prin mule 8 88 2c morsi c& mi-a vat bou' din batatura Cénd t-0' lua conced sé nu ma ui cu zama ordelezé cd am prins-o pe una Maria prin grédina Wreau s8-i dau zeama de la tne, c& io nu mai am, © 5-9 trimit pe muma-ta la iam la tine la Bl fi-Lar cutia de carbitur a dracu’ c& acisa in odaia SUS nu puteal sé rAmai. Te dusdsi colo la bloace u nu poli sa tragi si tu una ca omu’ c8 te-aude a sus, Doamne, iart&-ma. Ce, ba, nu {arf convenit 38 | aciaga ou tof al satul care © plecat ta 2 dual ta searbic! si n-al bani desi cer sis ioloa? Hal e8 de Past belosc mio, da 1 Ln yet al dee belegt cl eu ni mal am ce Wie cezibe masta din boc nu nfleg nimic, unt cat tangmte ea cu gura cAnd oi ven pe I.) tintin cap e& dac8 mor eu inseamnd 8 ih ont Aga e868 nu te, ceri ou frati4BU pe we ival pe co, e& Vem vandut' Nol h cu, pe guma de mestecat pentru busicutdu ry ergacaint la cop lo m-asteptam 8-0 ) isc slot pares -a ndscut a doua oars 1 brut ean de eolort scum n-am avut mi- voit pore edi cu vacsaua de obua Sam asta eu am vrut s4-ti spun In scris cu mana ‘4 -am dietat lu’ Fanel copilu’ [u' vecinu’ s& scrie ) o-n clasa opta si habar n-are sa scrie, Nol o sa te~ 39‘ asteptém tot ca pana acuma s8 vil te cuno Una spl sata vorbest Se ula bunicu au du pe ulla de la intapanit strcasing ta ooh de amen cd respoctuos git salt pe tof acd totus! vi s& ne-educl si nous hist o dtalea, st tu care cd mata habar nare de a gi dacd tot le-aduci adu gin video cf neem Vden Mal adu s-.camera de fimats8- ragem pe bunicu-to ed cénd 0 f tapan s-aduc rened hu te doar mana, Noite pupam pe frunte pan aga frumos 918 nu te puna crac! sa np shemmache Ai tai print Gheorghe si Georgeta (ma-ta, de) 40 0 ZI DIN VIATA UNUI CIBORG oigul Costica este o fiint’ normalé aga cum (>| cborgit, roboti si cretinopozii. Spre deosebire Hylin, ciborgul Costie’ mai avea ceva in creierul sin varful computerului, pe c&nd cretinopozii ar nu furaserd vreo dischetd cu vreo baza de borgul Costica are implementat un program J) (ormatic, Se scoala dis-de-dimineata cand ti pendula cu cue electronic, se Intinde de-i v0 fieroteniile si se duce la baia de cupru. Se j\~ pe fata cu niste motorind si se spala pe maini ata de spun inoxidabil. Apoi se priveste in. J)" | cu girofar si-si piaptana cablurile prinzandu- ))\ vad la spate asa cum a receptionat el cd se conecteaza apoi la Video-radio-tv-telefon cu ) ovin fax pentru a afla stirile. Prin muf& incepura 34 tot felul de informatii, dar cand incepura ctice tsi dadu seama cd era emisiunea pentru Afara e primavara cosmica si hormonautii au ala Tn computerele roboatelor. 132i, trebuie 2 se Intalneasca Tn sfarsit cu are ar fi luat-o la laser demult. Spera din tot )°\ | lui meeanic s& nu fie una de-aia de face ia prin cosmos. Si chiar dac-ar fi asa, trebuia upleze neapérat, c Ti plesneau acumulatorii ind NU mai vazuse gaura neagra. Cu aceste uur) binare, ciborgul Costica avu ideea sa se |vreasea. Se duse la baie, lu glasspapierul se lustrui cu el pe fata pana cnd obtinu un. a-Prin parti, rspunse si Costic4 Ciborgul, scumpa Tanti, dar de unde ai stiut cd sunt Inchise saltandu:si fiarele in sus de bucurie sfarsit se mai intalneste si el cu cineva de sex of Pana acum fusese foarte ocupat s8 ter scoala profesionala de exfoliat cabiaje, In vacat avea alte preocupari: citea dischete, isi cu capetele de inregistrare si-si ungea rulme vaselina, si nu facd reumatism, Astaziinsa intine parca avea numai opt ani de la data fabricar Daca si maine va mai intineri cu opt ani p vad ca intré Inapoi pe poarta fabricii ma-si care facut . Se gndi cum s8 se imbrace seara. Sa-si\a hi aia nous de j-a dat-o maic’-sa de ziua lui, da’ nu Tn aia doarme. Sau sii ia basca de la taic’-su i-0 luase inainte de casare In sfarsit, n-avea importanta. Ca s@ uite emotie pomi pe strazile.galactice pine de recia pe care le citea nepasator: “Cine COCA COLA Computerul nu fi claca” sau “Consumand uleluri stai pe buda si faci spume Cum timpul nici atunci nu sta pe loc. se $i ora de intainire cu robotica Tanti. Alerga la punct intainire “Prin part’; Intrucat acolo era un restau facut ca 0 cupols, unde nu puteai sa stai decat parti Se agezi a 0 masa, comands un ulei CARE de trei mil de ani, facut pe meleaguri romaneg colaborare cu cele austriece. Isi verified ceasul adevar, nu-tuitase Dintr-o navet spatial cu muncitori; col sprintena robotica Tanti cu o fusta rosie scurta de Intrezarea muta mama =Am intarziat, domnu' Costica? la rahatu’ ala de led de-ti palpaie si acum. ) | dracu’ ¢& ma enerveaza. calm, e semn c& metalului meu Ti place de nie si chiar observ ca esti simpatic. Cine ti- lot mugchil aia? un Service spatial. Ce zici, te casatoresti a s4 facem niste roboti mici si s4 traimfericit) or rugini oasele la propriu? u mare placere, dar eu am o problem’. Am n calculator, de-Ala de nu mai iese, 3, da’ boccie esti! Si tu esti un boul Adio! a, fraiere! 44IMBARLIGARI MATRIMONIALE - Stimati invitati ai acestei seri, firma no care are fiiale in toata tara, deoarece patronul un afemeiat si are copii peste tot, va va prezent acest ecran cateva din reusitele noastre de o matrimoniala Spunand-acestea, copatronul firmei telecomanda unui video proiector in mand, inc prezinte primul caz de dragoste prin firma. - Dragii nostri, firma noastra, intitulat’ sug “Love story in el de TVA", nu percepe decat 18 ce clientii nostri consuma unii cu altii pana s cAsdtoreascé, iar cand apar copii mai cerem 15% alocatia lor. Daca client nostri ajung la pensie, din ea 0 oprim noi, c& fara noi n-ar fi apucat-o €4, dacé esti singur, e mai greu s-o apuci Procedura de cuplare este simpla ‘cunoastem totul despre amandoi, iar la prima int prin intermediul unei csti cu emitator, asct discutia sii sounem|a fiecare separat ce are de, pentru a forta si apara sentimentele. S& ul primul caz: El are 29 de ani cu tendini impotelectual, ea 28 de ani, linginera la mit subteran. S8 urmarim imaginile de la prima Tn Din OFF se va auzi vocea noastra. EL; Samu’ mana, scumpa domnigoare VOCE: Pupa-imana, nu fi vité! 46 Pupa-t-ag mana de vita..., 48, ma iertati, am vrut s@ zie Nesim Va rag, domnigoara, el e boul, credeti-ma Ne simtim atat de bine impreund...Ma cheama PUSSY. Zi, ma, situ, nu sta ca bou' Vasile fon, Incantat Mi-am cam dat seama $i din comportament. Avetio figura bovina foarte interesanta Unde ati studiat? In biblioteca Bine 4 n-a zis in iesle in ieslea biblicteci, 8 veneau copii de la tars cu caru' cl boi la biblioteca sii lasau afara-n iesle, ha, ha...Dar dumneata esti foarte draguté sau eu n-am ochelarii ia mine? Mis-a mai spus, Nu- avet Eu as intentionat sa ma caisatoresc, intrucdt ma simt singura o dati pe saptamana, cind nu sunt ocupata textual Ma scuzali, am infelos sexual. At Inteles bine, c4 citesc mult despre sex. $i retineti ceva? Tot. Nu pierd nimic din esenta. Sisstiti pe dinatara? $i pe dinafara si pe dinduntru a cam speriat, domnigoars, Inceput asa, ma, ¢8-t) dau eu pastile, 084 tnainte, cai dai bine. It) spun eu c€ ne potrivim, Ce zodie est iti, eu sunt la 47eL: VOCE: EA: EL: EA EL EA EL EA EL EA: eu: Voce EL VOCE: EL: EA: Voce: EL voce domnule? Taur. Boule, asta se vede Foarte bine, taurii sunt foarte buni pentr Dar eu am un defect. Sunt cam gelos. Iti trece, N-ai cum sa fil gelos pe cartea telefoane Ma iertati cd va Intreb. Aveti de gand s& culcati cu cartea de telefoane? Nu, md, fraiere, s& le consume alora impulsurile Nu intentionez aga ceva, dar, dacd se fa sul, 0 sa incerc. Domnisoara, ma scuzati, eu sunt muncit iar dumneata esti penalas Nu, domnale, de fapt am vrut sate test Sunt o femeie muncitoare si cinstita. O sa 63, ce muncesc noaptea, impart cu tine dimineata ‘Asa da, sunt multumit, Eu stiu ce Insea 8 tragi In tura a rela, Parintii mei vor fi multumiti de alegerea pe care am facut Ce sunt parinti tai, daca sunt discreta? Tarani Tampitule! Tarani tampif. S-au mutat la oras. Sunt tarani tmpiti, da’ s-au mutat la oras paméntului Si acum ce sunt? Buticari Nu stiu ce sunt, da’ au niste burdihane. Nu burdihane, buticari! 48 ju burticani de dlea de aduce marta, plateste VA si-i ramane profit zero de da 40% din el, Foarte bine ai ametit-o. Da-te mare ca stil ce e ala TVA. Si ca s8 ma dau mare, stiti ce-i ala TVA? Nu. Televizor audio. Orice firma trebuie s8 aiba de EA: Am lucrat si eu cu TVA acasa, da’ mi- au tdiat cablu' la el ‘ai imbarligati-va dracu’ mai repede, ca-i mai am gi pe alti Si pe cand flunta? Deci ma doresti, scumpule, ca sotie? Nu, da’ mi s-acreste vinu'! Zi, ma, data, Data: Z‘-itu ziua, domnigoara, ca Asta e Ingramadit Ziua ‘Aha, situ esti stivuita. Va spun eu. De ‘exemplu 28 august. Nu pot, c&-mi vine. Nu pot, c& mi s-apleaca, Atunel alegeti voi El sau eu. Eu sau ea Mice indiferent. Dar sa fie 0 nunta.ca-n povesti. De ce ca-n povesti? Numai in basme mai e mireasa fata mare. Domnigoara, eu mai am o nelamurire. Nu sti Ati copii o s8 fac. Cum s& faci copii, ba, obsedatule?! Ea ji face! Nu trebule s& te fortezi ca am eu vreo Wei. Dar nu mi-ai spus ce studii ai 49EA: EL: EA: EL: EA: €L. EA: EL: EA EL: EA: eu: EA: Eu EA: EL: EA: Voce: EL: EA: EL: EL EA: Jedesubt. ) Si cu apartamentul tau ce-ai facut? q ‘am Inchiriat la vreo 10 coreeni cu 1008. | 10 coreeni doar pe hol?! A Sin baie. ) Pai ce faceau cand se duceau la WC? Nu se duceau cu lunile, cd mancau numai orez. 3 i E in reguia, domnisoard, ai trait In condi grele. Accepti sa fil sotia mea? Am studiat dreptul roman la un tigan si mai mult timp am fost hingher ecologist. Sice faceai? Taiam frunze la caini $i eu am lucrat mult cu plantele, le cun e toate Zau, chiar pe toate? Normal, c8 am fost botanist, Si eu am avut insectar ani la rand, Unde-t tineai? Tn chiloti, unde sa-t tin? Da. Asa de mult tinea la el? Nu tu, mail : Nu, aga de mult tineau et la mine Da‘ cine, ma? Mai mult chiar decat parinti,s8 Ineteg, Tu, puigor tot nu mi-ai spus despre parinti tai, ce Tata a fost cioban si acum e cam nebun, autostopu’ cu doua maini, Siilia cineva? Nu-lintereseaza, el zice cd mameleste o} Dar parinti tai ce sunt? A... parintii mei erau cam stupizi, acum spitituali rau de tot, Au mai studiat cate ceva? Nu, au murit Hai, vedeti unde o sa stati, c8 doarn-o ‘au la mine, c& am numai aparatura de transmisie, Si unde-o s& stm dupa ce ne cAsatorim’ Nu stiu, cd eu am doua camere, din care holu! si cealalta e bala, Si tu cum ai stat pan acum? Deasupra. La urfvecin. Si nu Lai deranjat prea mult? Nu, c& Ti facea piacere. Uneori treceam (pe un ton emotionat si tremurand de tensiunea momentului) Nu stii pe unde-i un wo? 50(alergand dupa ea) Si care: Din cate? Din doua Hil De la ce? Dol nari gino Si uite-aga au trait pana la adanci batrat Intr-o perfects armonie. 52 STATISTICI TAMPITE mati cititori, ne aflém la centrul de sociologie din oragul X, (Unde acest X reprezinta orice 11s din Romania cu sediu! la Bucuresti) ci, zilnic, se observa tentatia maselor, 11a lor de grup, de hajté, de ginta, geanta, tan, plasa, sacos4, se noteaza si se fac studil nile se realizeazé pe egantioane de varstd '». Sex, Nonsens, $i Consens. tam aici de vorba cu directorul adjunct al centru, domnul Pericle Ateneum. Cum va domnule Pericle? } Eu ny ma numese, ¢& pe mine ma numese vie cro nume nu pot s& le dau, ci pot s& va 1 eu fac parte dintr-o comisie format din 40% sintre care 35% frigide, 40% nesatisfacute, iar ecasatorite: Dar despre restul de 60% barbati nu ne nimic? Ba da, despre restul 60% barbati doar 35% stul Deci aceasta comisie pe care mi-ati descris- \ormeni statistici face numirile pentru functile de cere ale acestui institut, comisie care v-a uns \irector adjunct. P: Exact! De unde ati aflat oa 3% din ei sunt ssexuali? 53: Slit o intuitie de reporter. P: Da, exact, din 1000 de reporteri doar au intuitie R’Si eu, co.sunt 0,1%? Nu, tu oi virgula iaidetis8 vedem cum pot in anumite fenomene, Sees ____P: Simplu: daca merg la un cioban si Bade, laptele tau are doar 20% — grasime imediat cu unturd pe iarba, R: Si ce-a rezolvat cu asta? P: fi cregte numarul de lerbivore cu procente. R: Cum aga? P: Pai atunci mai pase R: Bun, hai s8 vedem intr-o fabrica: daca strungar, din 100 de piese face bine doar 80, statistica pe care i-o spuneti? 4 P: 100% Bune. Perfecte. Ri Dar alea 20 de rebuturi, ce face cu ele’ P: Mile-arunc-n cap daca-i spun cate a es R: Spuneti-mi, va rog, cateva statistic! P: Cu mare placere. Una din este faptul cd numarul bautorlor de bere invers proportional cu numarul producatorilol hamei R: Cum atj dedus aceasta formula? P: Prin derivarea drojdiei de bere. drojda de bere, ia 20% din mancato place cum mircase drojdia, 15% fa ttichete, 13% 0 mandncs dice, tar resul Mik auzit de paine; fiind somalezi R: Cand ati studiat prima data un feni 54 Eram prin clasa a doua sau a treia, nu sti, probabilitatea de a fi fost In clasa a treia fiind 10% mai mare decat aceea de a fifost intr-o clas ict. R: Aga, $i? ‘Si am observat ca procentul elevilor care m bine era exact acelasi cu cel al elevilor care 2 Fantastic! Ati putut dumneavoastra realiza la ost varsta fraged’ acest luctu? P. Pai, nu mica luat mult. Un trimestru. Timp In 0 am rimas corigent la cateva materi, scazand ‘tul de promovabilitate al clasel, 2: Deci dumneavoastra de la 0 varsta frageda »)| emareat ca un fin statistician. ‘Exact, Ati dedus foarte bine. Ma mir, 15% din Ip) oneri gregesc rationamentul, R. Multumese, Decl eu fac parte din restul 85% din restul 85% care nu pot duce un \nament pana la capat, R: Meafilinistit. S8 revenim la aceea precocitate J istica de eare dumneavoastra ali dat dovada inca clasele primare. >: Da, mama a observat cum eu faceam statistic! ysnice, cum ar fi; ct timp TI ia lu’ tata lunar pentru: a, ama bate b. a duce gunoiul c. a privila televizor 4. aciti o carte ea Intelege ce a citit in carte. Si atunci mama si-a dat seama cA ar trebui s8 yi) indrume spre aceast’ meserie care este atat de dy pectaté de-ti bagi sigur 14% un sondaj de opinie 55ca 88 vezi ca asa e. R: Dupa parerea dumneavoastra, la ce aceste observatii bazate pe procente? P: Ma iertati c4 va completez, aceste obser bazate 100% pe procente R: M4 rog, 100% pe procente. Cu ce aceste observati stiinta? P: Vedeti dumneavoastra, domnule. R: Da, va ascult P: Eu va intrebam daca vedeti, da sfarsit...Aceste observatii procentuale as fenomenelor aleatoare, intamplatoare, au a repercursiuni prin Insusi faptul Tn sine de a se tn la propriul fenomen. 4 R: N-am inteles nimic P: Nu ma mira, aceasta teorie, 5% o pricep, R: Deci dumneavoastra. sunteti sigur a al aceste observatii P: Sunt convins. Toti oamenil de stint’, filo Zoologi sau chiar ologi se folosesc de ace! observatii pe care institutul nostru le face. Ri Dati-mi si mie un exemplu, La 2oologi, zicem, P: Pai, sd zicem ca zoologii stiu c& pasdrile Delta Dunéri se inmultesc prin oud. Ei bine, din 38% din oud vor apare puii noii generatii. Zool9) stiind asta de la noi aduna 100 de oud, pun de-o ps 38% iar restul le pastreazé. R: Pentru clocit? P: Nu, pentru omleté. Ei cu ce traiesc perioada studiului in Delt&? R: Aproape ca m-ati convins. P: Puteti sa-mi spuneti in procente? R: Da, m-ati convins circa 40%. normal, datorita indicelui dumneavoastra genta seazut um y-ati dat seama? Pi, erau alti reporteri mai prosti ca dumneata J) »\-au dat seama 100%. 'nincheirea, reportajului nostru, va rugém sa juneti edteva statistici mondiale ale altor institute: jalitate. Am intrat de curand tn posesia unei liste lcm de interesante cu cateve statistic! yationale sub forma de "Stiati 8? Agadar: Stiati c8. Din toti fluturil zdrobiti de parbrizele masinilor, \\ 15% din ei Tntreaba din priviri soferii ce vitez inile la momentul impactulul cu fluturi 42% din broastele testoase de pe malul js onilului Tgi fin carapace invers ca s& prinda 56 fedesenele “Testoasele Ninja” prin satelit. 10% dit ‘ins nu i-au platit decodorul. R: Multumim pentru acest interviu $i un de tncheiere. P: 99% dintre reporteri termina interviut ‘expresia; “Multumim pentru acest interviu gi un ot de incheiere’, si n-as vrea sa facetj parte din ei R: Pai, si restul de 1%? P: Restul de 1% imi dau banii pe interviu. 58 SONDAJE DE OPINIE ndajul dé opinie este rezultatul punctiei tii despre © anumits problemd la un moment |.» un moment dat, societatea este traversata de | cum ar fi alegeri sau referendumuri sexuale are ar vrea s& se stie dinainte orientarile jivlor egantioane de populatie si in general nvoa societti fh problema respectivé. SA vedem Jocurge realizarea Unul asemenea sondaj, Mai pune problema care ne intereseaza in \toa noastra. Daca aceluia care face sondajuli > opinia celorialti, sd vedem daca si celorialti pe de sondajul aceluia. Raspunsul poate fi ‘NU SE STIE sau negativ: NU SE ASTE pentru a exemplifica, hai s4 enumeram cateva Jone de cadru general ale societati ipsa locurilor de munca la fata locului problema fermelor de animale nationalizate la dansii date. ® cantitatea de apa potabilé pe cap de locuitor yinpon antimatreata 1h scédere, etc, Jata stabilite aceste probleme ale societati Jeger egantioanele pe care vom face sondajul. Jioanele pot fi: pensionari batrani cu varsta lo de agteptari, tineri Inaintati In varsta yonari sub 56 de ani, femei lucrdtoare pe drumuri, 59poduri si subpoduri, copii fugiti de acasa si aflati in stagiul militar gratuit. Aceste esantioane realizeaza o prognoz coeficient de probabilitate extrem de aproximal 84 vedem cum decurge sondarea opiniei put un alooolic. R: Bund ziua, suntem de la asa si vem un sondaj de opinie A; Poti $8 fai tu-l bei, R:P8i depinde si de réspunsul dumneav A; 'auzi, vere, asta imi recupereaza si din damful raspunsului meu. R; SA va pun Intrebarea! A; Mal bine mi-ai fi tumat-o. R: Dumneavoastra att fost hartuit sexual A; Domnule, eu c&nd ma imbat R aw da’ s8 iasé+tare, 8, di Dar cand nu va imbatati? Hai, domnule, cand dorm, ce, nu sunt! R: Aga, raspundeti-ne la intrebare. vreodata hartuit sexual? ‘A: Domnule, pe mine nu ma hartuie nici dar sexul! Poate din cand tn cand ma mai mang R: Domnule, nu cred cd ati inteles intrel A; Bine ca atl inteles raspunsul. Da’ int kil n-ai, cd p-alea de-o jumatate le-am terming R: Haideti, Incercati sa fiti serios. Suntet reprezentantul unui grup de oameni a caror pi A: Pst, un WC-u nu sti pe unde e. R: Hai, domnule, mai rabda un pic, o& ‘am decat o Intrebare sau doua. ‘A; Dar nu mergi dumneata cu mine la W sondezi direct opinia? R; Intrebarea cealalté suna asa: “V-ar 60 neva v-ar asculta telefonul?” Domnule, poa’ s&-| asculte cat vrea, eu In a n-amascultat nici de parinti, nici de nevasta, ma s-ajung 88 ascult de-un telefon, inseamna 4 as fi Innebunit Bine, domnule, multumim pentru rspunsuri uu faptul ea v-ati aBtinut s4 vomati in timpul Las, ba, 4 nu vomit eu In fata lu’ nevasté: nd ma Tntreaba ce-am baut, da’ in fata ta, care 1 de-abla m-ag abtine si daca as fi treaz. La tevedere. Ne apropiem de un plutonier t.Domnule plutonier, dumneavoastra v-afi reodata hartuit sexual? Eu sunt specialist In hartuiri sexuale, c& cand vreunu’ pe vreuna il hartuiesc cu colegil prindem, cat de sexual ar fi gi n-am putea sa supa el Hartuire sexuala inseamné cand un set, nt dace barbat sau femeie atenteaza la va unui subaltermn inseamna ca n-am co, s8- zic lu’ gefu! cand urd de mama, c& mama nu e subalternul lu ‘Nu m-ati inteles, s@ trecem fa Intrebarea ‘Abia astept, 8 aga pajeam sila scoala. Imi > invatatoru’ urmatoarea intrebare, s¢ ‘gea, imi dadea 4 si scapam do ascultat \V-ar deranja daca vi s-ar urmari telefonul? Nu, lo-ag da direct adresa dé-acasa, c8 hul nut iau éu mine, aga c& n-are ce utma ‘Nu, eu ma refer la faptul ca daca v-ar derania Lar asculta? > Numat s@ nu-l asculte cand sunt la WC, ©& a1ncheiem acest sondaj de opinie cu concluzia rei egantioane reprezentative pentru Jntea noastra au dat raspunsurile la care cu totii jb) gindit, Agadar Institutu’ de Sondare @ Opiniei Jc testeaza foarte bine problemele nationale ou ) ve circa in jur de aproximativ, ba chiar mai exact am o ura In mine dimineata. R: E clar. Multumim pentru amabilitate si se usor, P: Servesc pulanul R: De data aceasta ne apropiem de-un si al zilelor noastre, un om care daca nu se ciumeg| de trei ori pe zi cu ceva, Inseamné cA i-a trecut degeaba, Bund ziua, sunteti amabil '$: Sunt smecher, ba, nu se vede? R: Am dori s8 realizam cu dumneavoastr sondaj de opinie. 4 $: Nu misaduce aminte, manca-ti-as, de son c4, de cand a ramasprietena mea gravida, sondat-o trei ginecologi, printre care si euinaint ei R: As vrea s8 va intreb daca ati fost hal sexual vreodata? $: Hartuit, da, manca-ti-as, da’ sexual niciot aga ceva? $: MA, tu ce urmaresti, nu cumva esti de ai folosesc NIVEA-ua cum folosesc motoarele n CASTROL 20w40? R: Nu, domnule, eu sunt un simplu reportel $:Si homalaii dia sunt prietenii tai? R: Nu, domnule, nu-i cunosc. $: MA, 4 nu te dai la mine! Si ia microfonul fata mea cd poate Mtl vine vreo idee si cine stie Imi mai iei interviu! R: Bine, trecem la ultima Intrebare. V-ar der daca cineva v-ar asculta telefonul? §: Ca safle clumegeli da la mine? M-arder vere, c4 s-ar Inmulti smecherii si, dacd nu mal fraieri, noi cum am mai trai? 62JURNALUL LUI STEFAN CEL MARE Intr-o lad cu scule a unui cdlugar de labs Trei jerarhi si restul smecheri", s-a descopet hrisov prafuit de ani si jerpelit de vieme. Indelungate cercetar anaerobice (cd se consum molile si aerul din vidul lazi), s-a ajuns la con cd acest document reprezinta un ceaslo inseamna insa lterele din el - asta se va o Llterior. Dupa timpul requlamentar afectat ulteri lingvisti in itere g-au dat seama ca el reprezin mai mult nicimai putin decit ceea ce el inuiser 8 au oprit cecetarile si s-au dedat la nigte ordinare, cum nici conferentiarii nu stiu sa tragé ‘Acel document era nici mai mult nici mat deci decat juralu! personal al ui Stefan cel Mi Va redim acum cateva fragmente numal ru pentru ava stémi curiozitatea sa v-apuce di Autal prin azile cu scule ale calugarr. Nu di dar poate nimert la vreo manastire de maici pune diavolu’s@ cAutal la scule in fata lazilor $tefan cel Mare v vod Jura Invi Toate drepturile de multiplicare sunt rezervate hii si editurii Ju’ tac’su Parcalabu' cu acelasi Jrmasilor, alo, agezati-vai linistiti si citi acest 1 de care si eu ma mir cd I-am putut scrie de e&ta 1 am avut c& nu-mi vedeam capu’ pana nu 2m capul turcului taiat, Tehnoredactarea a facut- apropriat de-al meu cu scoala la Venetia, care 10 prietena care facea malu’ pe acolo c4 dia nu tuare, Ziua Intdia: M-am hotarat s& scriu cu mana mea jumal ca sa rémana dupa mine si ceva scris, mai eonstruit, c& nu-s' ce mi-a venit s4 fac un intf-o noapte cu Pahamnicu’ Ulea ci de cate ori } vreo batdlie s4 construiesc cate o biserica. Si \umai pot sa pierd si eu vreo batalie ca tot omu’ supa enoriasii pe mine. Vor toti biserici, s8 se ele. Daca unii au ajuns s&-i intarate pe turci, »\ de-ai dracu’ sd ne atace dia. Turcii, cum sunt trunza, e&ta iarba, da’ prosti de boune, Ti pune 1 si ne trec hotaru' bilunar. Ziua a doua; Astazi am aflat cum intarata plaiesii Se duce unul la Sinan Pasa si zice: “La Stefan, at €-0 pisicd moartd, cine n-o gaseste s-o ince copta’, Mai dragi urmasi, nu va spun cum sa se enerveze Pasa cand aude asa ceva, ca si iscoadele Imi vin acasé cu dureri de cap. Alta zi: Astazi, am facut exercitii cu palogu’ ala care sigur se va povesti cd am eu presimtire 65$i chiar dacd nu se va povesti, cel pulin am facu Biceps la stanga de nu ma mai Incape cdmasal zale. Abia astept sa Incere palosul pe “grums turcului Urmatoarea zi: Piaiesii acuma stau linistiti p&méntul, ard ogoarele, ara solu! fer, dar de se Ered c& seamand Intre ei, oA prea nu s-a facut nl recoltd. Din cate am auzit eu, merge vorba print cB, decat 8 se fac’ roade si pe urma sa le de cand dau ndvala turcii, mai bine pastreaza sami $8 faca copii Ten irz leitar: Au trecut 10 ani de cind mai scris nimi¢'in jurnal. Bine c& nu v-at! speriat. timp am mai -batut la ei (N.R.: la turch supraintelege). Intr-o zi, mi-a venit idee sai colectie de turbane, da’ mi le-au prins aia micil ‘au facut olite de noapte. |-am certat foarte urat, apucasera 88 facd nimic in ele. tu uics erlier: Astzi, m-am cam certe cucoana: c& cicd plec cam des de-acasa, ca mani prea mult palogul, de mi-am facut un obicel Mmanuitul Asta, c@ stau cu ochii dupa plaiese. tare c& eu veghez la starea prostimil, s8 vad sunt suficient de multi si, daca nu, s&- ajut sie ‘Ca de-aia m-a pus Dumnezeu in fruntea crede ea, c& m-am numit asa, singur?! eri: Astazi a nins In Cetatea de Scaun se mai vedea nici o tapiterie sau vreun briz-briz din Bizant. '§-a stricat si sistemul de semnalizare ou Cred ca ¢ vreunul de le stinge. Ne pomenim cul ruse peste noi si le zicem: Bai, otomanilor, chi veniti neanuntati? Ce dracu’ ma, nea Pasa, dal gaseal'cu muierea in pat? N-ali vazut c& focut 6 aprinse? Ce cAutati aici? Hal inapol la Dunare si nu-| gasim pe ala de le stinge s8 nu va mai prind uci. Siei plecd finistiti, le dam cativa copii de la icapati ca birsiei pleaca Intregi si cu mana plina, ) 51a nl Se controleaza si fac pe ei in iceman ents CAr ee batali Simt th aer c va fi o lupts. M-am pregatit ini¢, Am vorbit cu pidiesil sd disece strandurile, .cem miastini si cu ia de la masina cu fum s& mul la ceata la un semn de-ai meu din gura ‘arna. Starea de spirit a plaiesilor ¢ foarte bund, ru €8 tam scos jeri din cantonament o zi pentru cu nevestele. Ele toate sunt pline de sperant atiare'attbaesSHT, cab etcalalake vale Wal sansa in viata, daca nu lise intorc barbatil. Asa batalla asta e biruita ‘ Mi-am intrebat de curiozitate azi palosul ce ro are despre aceasta batalie. Mi-a raspuns ci spe eotorul. Eu nu stiu ce 8 cred... Oricum, an 2a de dinainte de lupta, dorm cel mai bine, ca + obignuiese cu ideea ed dau in primire. Cred c& c&lugaii fac pariuri - daca mai construlesc vreo cA gau mai daram trei, de nervi inh ai acest uma cio euiozitatefantastcs asa tot aga o sta s& scrie jurale sau st cu role Tn sus gi le Invaté opturl In conta?! Maine seard va voi spune cine va invinge: spiritul ‘ese sau turcese. Stati un pic, c& veni Doamna vei pe la mine. PA! Penultimele zile: leri, dupa batalie n-am putut ‘iu nimic, pentru cam avut febra musculard la ja. Ainaibilturci astia! Vin Impopotonati ca draci, banele lea siclam, de ma ciupesc de ochi. Dupa 67Am mai dat comanda la zidari si mai fact o stire, Cred ca i-am stresat, saracii, Dar sa-si p\" 198: oF fi asupresc turcil gi le siluiesc femeile ori )\ |a mortar toaté ziua si le pleaca la turei singure. Ultimele zile: Intr-un moment de senilitate mi- dus aminte de acest jurnal, pe care acum Il scriu lv mana tremuranda, da’ si de la boala. Cat mai cam 84 mai rezist pe ale cmpuri, reumatismul ¢ » lomeia, te trage si nu stii de unde. Acum, dragi urmasi, ma iertati cA v-am tinut ou HNictul la gurd atatia ani s4 va mai povestesc zi de zi am facut. Uite c& s-a Intors roata, acu’ eu stau cu ‘ul la.gura gi nu stiu ce-o s& mi se-ntample. Mi- 1s doftorii neste carpe fierbinti pe mine si ei cred mi fae bine, da’ pe mine astea ma parlesc. Mai chemam niste pidiese, c3 obtineam acelasi lucru. 1m pregatesc un discurs de ala de e facut s8 liasea peste veacuti, e ceva cu ‘Moldova nu-i a nosilor si nici a urmasilor, ci a ...” si aici trebuie J8sese ceva ciumeg sa se zbarledsca paru' pe Sper s& reusesc. Sunt un pic obosit, va las acum sitati: “ci a urmasilor, urmasilor vostri! batalie, nu mai stiv care cap a avut turbanul ala care lure si-a pierdut turbanul cu totul Ce s8 va dragi urmasi, 2 fost mista! Ce, cred ca am slabit cine Kile, Pai, nu terminam int-o parte, c3 ma st amenii: Hai, nea FANE, saci, cd ne supara a {Am terminat batalla plin de s8geti otravite. Ca tl asa fac, pun acid in varful sagotilor, nestiind am dat c-o baz pe noi. lar faza cu Podu' Inal fost marfa de marfa, Acazut Sinan Pasa" de pe de parca nu stia din decret c& depasirea pe podu lemn @ interzisd, si si-a pocit 8l maxilar, de c acum mesteca in coata NA. +4 Sinan Pasa na trait pe timpul lu Stefan cel Gi pe eal al fui Mihai Viteazu, sia cazut de pe Bl de peste Neajlov, dar daca aga a scris a jumalului, nust contrazicem. 68MIC MONTAJ TRANSHUMANTIC VERSETELE CIOBANULUI 1. La poale de codru des, Unde oile putese, Cand soarele-i la apus St baciul cu bata-n sus. 2) Despre stana Ty, sina mea de aur, Ge branza Imi produci Daca te-ataca lupul, pring si-4 dau la ochi, 2. Ciobanas cu circa 15 oi Ce+ti freci zilnic bata printre noi De-i zari pe mandra, draga mea, Zid c& oaia-i mai stramta ca ea. b) Despre oaie: Vreau s-o mulg-da cu copita: Face fite, nesimtita, Mi se rupe, de se-ndoaie, Transhumanta ei de oaie! Dense, Layne Dein Impoumett cd Lackae Reuudgore 2 CaP melag scam Tow ke Gesinertezere -) Despre branzé: woe : Tram jurat credinta tie Sami dai branz’ numai mie Branza bund, telemea, Parca-i de la bata meaINUNDATIILE Stimat)telesinistrati transmitem din satul Pi de Varf, unde, dupa aprecierile istoriculul ro Herodot, aici au avut loc cele mai puternice inu din ultimele treisecole. Satulul ise spune acum U din Vale, la propunerea ironica a unui pilot de eli care survoleaza zona, Oricum, aici totul must ‘9p, iar mustul apeste a totul. De fapt, afi u Gimneavoastra aceste aspects la EURONUI rubrica YES COMMENT. SA ne Indreptam spre un cetatean care in cu un bustean sub brat Reporterul: Nu va suparati, unde merget busteanul? Taximetrist: Ce bustean, ma, eu sunt cu R Poate pana |a urma o sa reusit Juam un interviu la vreun supravietuitor Salvamar: (apare imbracat ca salvamar - ft de marinar si colac, sare pe reporter, Ti respiralie gura la gura). Respira! Inspira! Salvamarul local f salvamara! Respira! R: Pai, asta si fac S: Inseamna cd traiesti! Si atunci, de oe ma, In eroare organele salvamare, uni moal jnecare $i altil face misto, cA traieste, Nu se trebuie s8-ti dau amendal ; 72 R. Ce amenda, domnule, daca eu sunt viu! S: Ba esti mort, c& platesti amenda. R: Bine, domnule, platesc! Cat costa? S: Doua sute de mii uscate R. N-am decat una ud, c& stau Tn apa pan’ la S: Aha, faci migto, d&-mi jaca ca sunt sinistrat, ajutoare, Intelegi? In sfarsit, iat un supravietuitor, c& restul vad { morti dupa ajutoare. Ce ti-a luat apa, tataie? tranul: Mi-a luat tot, taicd. Purceaua, vaca, t R § pe mamaie? Dar sie 88 Tnoate? 8: E meseriags. CAnd era andr, apuca oameni vot la mare, care vrea s& se inece 1 Sial gato? ©: Vine ea singurd, nu scap eu eu una, cudoua tuleied ne despagubeste asta 1 Ce daune v-au adus aceste calamitati? 6: Pal ce ba, putd, asta Ni aduc sau I (au? 1 Sidumneata ce féceai mainte de inundati? 6. Ma flam cu una oachesd 9ilaptoasa de purta vn de tel on eat Samantha Fox si dint-o data real putind cu Casa ea pa mare 1 Cum adied al putt? PAI eu nu sunt, bi, de p'aci. Munt Asia + nusml sunt deloc cunoscut. Eu sunt venit cu aide sus Al plutit eu casa pana aici? 8: Ee, dacé nu aruncam ancora ejungeam ta Ri Multumim, tataie. Acum s& stam de vorba cu: mai putin afectat din timpul inundatilor si mai ctat din nastere. Ce parere aveti de aceasta 73Ba da, el atragea ploile. Pai, cum iti explicl? |, Pai, dac& a fost construit de niste paparude?! ‘Am inteles ca telecomunicatille au fost grav T, Va rog $4 nu-mi mai amintiti in ce halerau de jp 1018! Faxurile scriau Intignat, pagerele abia mai pio, ea menses Te motorala,.c- 2: Pe dumneavoastra cum v-a surprins viitura? Eu priveam la televizor, c& vorbea seft’. Si- y) cbservat cum televizorul se umple de apa. Am jp! cB era inundat televizorul, da’ de fapt era apa louie, R: Deci domnul presedinte vorbea ca din Sincer sa fiu, nu m-a surprins diferenta, pentru um nu Infelegeam nimic. Si-atunci, primarul gi ‘ectul au luat o hotarare foarte hotarasoasa. F. Se spune hotaratoare, Mi, rag.-SSarto-hibArasogos. de Inchide ima satulul : © Si de ce vi se pare acest hotarare atat de vasa, 48 importanta? Pai cum, domnule, aia sta si bea acolo, se- 2 si dacd lesea afara direct in apa nu facea I). si facea puscairie. Poate vreli si spuneti cd mureau! Nu, domnule! La noi in sat circuld diminutivul care vine de Ia infractiune si atunci facea nu murea! Considerati ca satul dumneavoastrd, in halul 2 sraimapetecoresdt pear trmataaral situatie? "Taranul 1: A dracu’ situatie! R: Observ ca sunteti foarte marcat. Puteti ‘spuneti cum s-a intamplat? T, Nu stiu, c@ eu eram la servici gi a maistru’ si ne-a zis c& astazi nu mai vine sa autobuzu’, ne ia valu’, Unii care nu-si plétea bil ‘autobuz le-a cam convenit sa nu vind, da’ eu, ‘am abonament la special, am venit acasa cu R: Si sofia dumneavoastra cea zis? T, A fost un pic geloasa, ca cica vin acat viitura’ R: Bun, si, c&nd at) aluns acas&, ce-ati obs T, Cand am ajuns acasa, |-am vazut pe meu asta, Vasile, c tdiase porcu si parlea in R: Banuiese cA at} ramas foarte surprins. T, Foarte surprins am rmas si mal ales bi care, surprinsa de flacari, s-a scufundat $i s+ dracu’ porcu’ ‘i R: Ce facet In caz ca la anul de Craciun Intampla asemenea nenorociri2 T, Domnule, m-am gandit ce fac, 0 cu vasle, ori cotet cu motor. R: Darn-al|incercat sa va salvati cateva ot din casa necesare tralului? T, Cum s8 nu, cum am vazut valu’, am in 88 salvez boileru’. Am incdlecat pe el si-am lual vale. R: Si ati reusit? T, Nu, c& acolo unde era vale acu’ era R! Oricum, puteti fifericit c& v-ati salvat b J, N-am reusit, ca au tras soldatii In credeau c&.ne ataca ungurii cu submarine. R: Dar digul n-a ajutat cu nimic? 74T, Nu ne intereseaza calamitatile astea ming 0 88 vind Alea si mai mari! R: Care? T,+T,: Vinalegerile!! INTERVIU CU UN PARANORMAL. Stimati telespectatori, bine ne-am gasit la Este ora 23 post meridian i urmariti emisiunea teaptd-te rom&ne”, continuare a emisiunilor s1dti-o, romane”, “Desteapta-te, ba, tarane” si val’, €& sunt destept’. Dupa ce, In s8ptamanile Ne, am adus la microfon paralltici, paralizati, vinilitari, parazapezi, parabolici, iata si primul normal al tarii, care va face cAteva declaratii in uunea noastra R: Bund ziua, draga domnule. Deci eavoastra aveti acest har de a ghici viltorul! >: Exact! Cate ceasul? R: 23:20°50" P: Eu stiam exact od la ora 23.21" fix imi vet! urmatoarea Intrebare R: Sunteti sigur? P: Poftim! 23.21"! Ce vam spus? R: Sunteti un fenomen, intr-adevar. Si care a primul om earuia i-ati ghicit viitorul ? >:Lui bunicu-meu. Era cu lumanarea in mana si | spus la toll cd se va scula sa bea un pahar cu R:Siaga int&mplat,nu? P: Nu, nu -a mai sculat niciodata. R: Deci aici v-ati ingelat P: Eee, m-am ingelat...! Daca nu mi-au spus ca 7P: Neam realizat pana acum cat de tare sunt. Cum v4 mentinati forma.asta deosebita? P. Prin exercitii fizice pe care le rezolv mati Aveti copii? P: Nu, dar as putea sai fac prin hipnoza. R: Gum adic&, prin hipnoza?! P: Pai numai vreo inconstienta s-ar culca cu murise?! Ca eu la mort le citese trecutul, nu viltom R: Cititi trecutul la morti? P: Nu la toti, numa’ la dia care-si sori memot R: Ce altceva stiti sd mai faceti? _ P: Determin sexu' la gravide inainte de nagt@ R: Sila ce coneluzie ati ajuns? P: Sunt toate femei. R: Care este ultimul dumneavoastra succet domeniu? P: Terapeutica cefalo-tardiva R: Ge Inseamnd asta? : Nu stiu nici eu, cred ca imi trimite cineva ‘mesaj telepatic. R: Luati gi batrani la institutul dlmneavoaf de bioenergie? P: Nu, ei au institutul lor de biogaz. R: Ce nerealizari ati avut pana acum? 78LA CONSULTATIE Pacientul: Buna ziua. Paste fericit! Doctorul: Mersi, da’ cine rumega? P. ‘Am venit s8 vad daca sunt sanato ca nu ma simt deloc bine Asta se vede cu ochiu' liber. Tu vei cu ochiul liber? De ce ct ochiul liber, c& am doit Scuzé-ma, am crezut cA unul i til acoperit. Te doare ceva? Nu, dar obosesc dupa ce merg pe. 14 ore. m {a zis, de cand te simti prost? De mic, da’ acu’ sunt si mai prost Respira adanc Asa? $i mai adanc. Catde adanc, domnule? La trei metri sub pamdnt, c& n-ai ‘© sansa. Dumneata o s8 te sufoci domnule, ca ai doua trahee, Si ...ce se intampla? Se Intampla ca aerul se imparte doua. P. Pai, si ce daca, domnule, s D: ovorge7s 2 92 9 oF np in doua?! Se imputineaz’. Orice marime cs 80 siepceeans Hating Sia U DID pO se ON: 2 Imparte la doi se tmputineaza gi te sufoci la stati, dom’ doctor, eu n-am doi plamani? ‘Ar fi fost minunat s@ al doi plamani! Dumneata nu cumva ai avut apa la plimani? Ba da Ei, acum s-au transformat In branhil. la f@ aga, (d8 din coate) (08 din coate) E clar, Uite, iti vine s& Dumneata unde luorezi Pe santior, sunt gef de echipa. Si esti indulgent cu oamenii? Da. Esti indulgent - ai diabet! Dom’ doctor, dumneata ma sper Hopa, esti si cu nervill la s& notez eu: rare chi, are branhii, diabet, si este cu neni. Dom' doctor, nu cred 4 sunt chiar asa, ar fi observat sotia mea, care ¢-0 femeie trumoasa (li priveste atent), Ati spus c sotia dumneavoastra este frumoasa? Da, am spus cd e frumoasa! Mda...;nceput de impotent Pai cum, domnule, daca sotia mea este frumoasa inseamna c4 sunt impotent? Exact. Asa se apara corpul Subconstientul Mi repetd la infinit asta: e frumoasa, e frumoasa...la sa vedem inoti, E grav 819292 2 grov 92 9 2 2» OVO noi: tipiripitriglidoc. Poftiti? Poftim, nici n-auzi! Nu Inteleg Nu cd nu-ntelegi. N-auzil Asta se po: rezolva foarte usor. Da?! VA multumesc din suflet cd mal ajutati! Cum? Te-obignyiesti, cu timpul. Dom’ doctor, din cate imi spuneti nu-mi mai vine s@ ies din spital Nu-i nici o problema. Ai un craniu perfect, O sd fii un schelet model la anatomie. Domnule, sa stiticd eu nu gust poant proaste. Hopa! Nu mai ai nici gust, ia s& vad, miros ai? (Sufla peste el) Usturoi Nu, Piftie. Ce ti-am spus? Nici miros mai ai Dom’ doctor, Imi dati voie pana afat (Ton insinuant) Simtinevoia asta act Da, va rog din suflet, vreau sa ies afaf (Notand) Pacientul prezinta si semne de diaree acuta, Bine, m-atf convins, Nu ma duceam, afard peniru asta, ma duceam sa d un telefon. Pai da...un telefon. Dar pot s& dau dinauntru. Cum sé nu, pacientul di semne de constipare acuta dinduntru Dom’ doctor, pot s&-mi scriu macar +82 org on testamentul cu mana mea? Eu stiu, cred cd mai bine il dictezi Da’ de ce s4-t dictez? Pentru c& nu vei putea sorie niciodata cu o mana paralizata (Se uitd la mana lui si se sperie) Stai linistit. Am glumit. Esti perfect sanatos, (Innebunit) Cum s& fiu sanétos cand nu vad, n-am miros, n-am plamani, sunt constipat, am mana paralizata:. Dum- neata Imi spui mie cd sunt sAnatos? Da, domnule, esti sanatos, n-ai nici pe dracu’ Dom’ doctor, dumneata vorbesti serios? Si-atunc! de ce m-ai mintit,domnule? De-aia, c& la bolnavii de cancer nu se spune adevarul,ANUNTURI PUBLICITARE $TIRI SUPERVIPE 4. Deoarece in pusearii numarul detinutilore mai Jjre deeat numarul paturilor, cei care vor dormi cate Ji) in pat vor beneficia de reducerea posibilitatii de 1. Vand talon magind de spalat. 2. Vand Ficat Cromo gi D’aia 1310 3, Cumpar fasolea lul Jack pentru a-mi cres vrejul svn 4. Cumpar marta penisabild gi vagin 2 Institutul de gaze $i petro! a prognozat cd antitetanos. Iyina In anul 2000 se va scoate petro! numai din Schimb 0 nimica toaté cu mare lucru, Fachir - scot flacari pe sus $i lichid pe jos Vand easete video cu filme neinregistrat 5 Jajele de opinie. 6 7. 8, Vnd suc propriu pentru supe. 9 0. 1 3, Grigore Barbarasa a inventat Aftershave-ul are te dai inainte. 4. Petre Inundasu a observat ca in timpul \undatiei, datorata unui robinet deschis, parchetul | s-a autosesizat, s-a umflat si-a crépat 5, Un comandou cecen a luat un batran de 89 ani ca prostatic. Pierdut virginitate pentru a doua oara Matrimoniala: Domn fara caut doamna Realizdim incrucis&ri intre animale, de st mata-n coada. a fou ena @ im coumola, Grom Od. 2 Antti © Per cove | Rek-@ Pood fod-t Pie dor demime ¥ aRSTIRI SPORTIVE 41. Automobilism: Un Trabant 601 SEL a con jeri pe Circuitul de Formula 1 de la Monte C ‘castigand cursa, Bolidul era dotat cu un motor in timpi g rei migcri siavea 2500 de cai verzi pe pal 2. Corida: Echipa coreeana de toreadi miniatura Daewoo-Cielo a sponsorizat o corida Spania cu ajutorul concursului “Start pentru taur' 3, Haltere: Impingatorul Nicu Viad si-a de propriul record personal urcandu-si familia cu pana la etajul 10 pe scar. 4. Gimnastica: Gimnasta Tatiana Rasputin facut arbitrila sol sia luat la maciuci calu’ cu man 5. Patinaj: Patinatorul bulgar Ol Castraveciorov, dat disparut in timpul ul antrenament, a fost gasit dupa doua saptémani ine Familia |-a recunoscut dupa patine, care tl strangeau 6. Caiac.Canoe: Stiati ca inventatorul spo a fost chiar Noe, deoarece pe arca lui cocogii tras la rame gainile, berbecil,oile, numai Noe si-0 lu singur la vasia 7. Inot: Cel mai mic inotator din lume este medic chinez, care a inotat in apa genunchiulul pacient 8. Lupte: In urma rézboiului cu Rusia, Cecet a devenit campioana la lupte libere. 9. Tenis de mand: Rusia cu Borisu’ Tntdreste tenisu’ 10, Polo: In cadrul concursului national de sub apa cu mAna, a cistigat echipa armatei, dove Indemanare si viteza. Dintre jucdtori, s-au rem 86 nis, Manu gi Labus. 11. Culturism: La concursul national de culturism, ))\ectual, s-au incordat urmatori: Gabriel Liiceanu, care a dat trei paradigme de pou auzit pana-n fundul sali -MBreban, cérula I-au picat eseurile si vorbeste Bubtire ‘Andrei Plesu a fost eliminat din concurs pentru ps s-a Tndopatt 12. Formula 1; Se ia‘o oalé de ulei Castrol, se. Jpolv bine Mn tei pistoane, dupa care se scurge cinci Yyivute in baie, se verific’ joja. Daca nivelul © mai J). se d& un praf de aditiv. Trimiteti trei capace cu i -2st& formula gi veti castiga o sticla de - cola, 13. Popice: Vicecampioana Marinela Puria s-a ) atorit chiar In timpul concursului. Intrebata daca copli, ea a réspuns: Bowling la popice. 14, Atletism: Atleta bicoloré Naomi Cambei asit recordul mondial la sritura in latime. 87ALBA CA ZAPADA de fratii Chestie In traducerea iui Petre Inspiratu A fost odaté o impardteasa bund de s- picioarele in tinutul Bla numai s-o gasesti Tintr-o iarnd geroass, de-ti Ingheta borhotu tine, craiasa sta intr-un jit bun facut la Cataramt cosea 0 fereastra de pervazul ei. Si cum cosea {asa cu ochii belit a ninsoare, parca a dracu’ nu vazuse z8pada, stil, na cd se-ntepa tard s& simt acu'-n deget si incepu 88 cure’ sangele. Cand ¥ sngele, nu stia de unde ©. Fugi repede Ia caler si-si dédu seama cd e de Ia deget. Igizise: “As vrea si eu un copil cu paru’ ete asa, ou pielea cam aga’, fScand niste gesturi aleal ‘si cam nelalocul lor, c8 imparatul care-o pandes dédu seama cu cine s-a Insurat. Ee, acestea find nascu si muri Chestiei de se nascu i se puse abia mai ta numele de Alba ca Z3pada, dupa ce-si dédura ses 8 era lividd la fata. Imparatul, si asta al dracu’, trecu mult dupa ce muri nevasté-sa ca se si insur alta, Da’ eu cred 8 tria mai demult cu ea, cf ni poate s-0 fi gasit asa repede. In schimb, asta zicea despre ea ca al frumoasa, de era plind numal de fasoane si impr 8-1 enerva sipe barba-su, de-izise asta tntr-o zi veni nervos de la servici “Fa, ia dracu’ gi tu 0 oglind’ si vezi cum ar 88 Imparateasa asta de-a doua lua toate oglinzile J casa gi le sparse pe toate, c& toate spunea ce tea, Numai una mai smecherd, dupa ce jy) ardteasa o Intreba; “Oglinds, oglinjoard, cine-i cea i): boocie din jar8?", aceasta, oglinda, de, o lua pe bio carte gi-i rspunse: “Tu, f8! Dar vedeti, capitalisti dumneavoastra, Alba ca opada erestea si se facu cea mai bund din tot Hoctierul, $i int-o zi, Imparateasa Intreba iarasi Pyoiinda: ‘Oglinda, oglinjoar’, cine-i cea mai ciumeaga W) 12182" gi oglinda Ti raspunse: (Oj fi tu cine-oi fi, da’ jote cum arata Alba ca rpada, o&-i bei apa din picdturd cu picatura! Mama, c&nd auzi imparateasa aceste cuvinte, \ crape vezica In ea de ciudd. De cate ori o zarea tea o&+\ plesneste matu’ gros. N-apuca sa elimine Vine acest sentiment al urii ca si chemd un vanator Vino fécut, © tragea de fiare in padure. Cand ti vazu paréteasa jungheru' de la brau, regret c&-t trimite \ngur ou Alb8 ca Zépada in padure. Pand la urma (13 siti zise: "O iei pe Alba ca ZSpada, vezi c&-i fata Jvate. Q ‘ei §i tu de cateva ori si drept marturie mi- ‘uci himenul netrebnicei.” Vanatorul nu iesi din vorba J aratesei, Incdlecd pe ga, cA calu’ era mai incolo, pleca In padure. Cand ajunse Intr-o POIANA! HM! IN ROMANIA?! scoase de la brau un ditamai jngheru' gi se pregati s-o patrunda pe nevinovaa. Alba ca Zépada nu se ls deloc impresionata \ scoase din gentutd protexul. Cand vazu vanatorul \\ era de perverss, se inhiba si plec’. Pe drum, jiinse 0 vaca neatenta, fi taie himenul si i-1 duse paratesei. Ea, bucuroasa, chema doctoril si + ) \surd ei. Cand veni acasa Imparatul, crezu boul 89Alba ca Zapada Ins& rémasese singul singurica In padure. Si Tsi aduse aminte ca ramasese ea de cAteva ori, da’ nu singurd. mergea ea prin padure, toate animalele padut priveau, unele stupefiate, altele excitate. Cand) jimbuca ziua cu noaptea, dadu de 0 casuta mic semina cu un bordel. In casuta foate obiect vibratoarele, falusurile, erau atat de mititele,) deveneau neinteresante. Totusi, cum era flémai le Incerca un pic pe fiecare, dupa care manca de! masa. Acolo erau 7 tacamuri, 7 scaune, 7 perecl ua $i7 cornuri, Gust pe rand din fiecare si se c Nu trecu mult timp c& aparura si piticii, car dadurd seama cA cineva a cotrobait peste Incepura s8 zica: “Cine mi-a luat tot tacamul?” “Cine mi-a umflat ouale?’ "Cine a muscat din comul meu?” “Cine mi-a mirosit scaunul?” Dar Alb’ ca Zapada se ridicd bruse din zise: "Dar cine mi-ar bea din cescuta? Piticii muti de uimire Ti spusera c& a doua pleacd s4 zgamaie muntii si ea s4 nu deschidi nimeni. Estimp, Imparateasa, Incredintata c& era $h fata mare, Intreba oglinda: “Ps,ps, cine-i cea h&?", iar oglinda-i raspunse: “Pe achii mei stay daca n-ai fi cea mai tare, da’ jote, colo-ntre muntl Alba ca Zépada’ Imparateasa, nervoasé, o Intreba pe oglin "Ma, cine dracu' Ti pune astia palma la fun Oglinda Ti réspunse: “Nu stiu, cred c& 1-0 90 In cele din urma, ndscoci ceva. Se imbracd J) omai €a 0 negustoreasd (da’, de o dezbricai, arata cengrosista) si se duse la casa piticilor. Se ciocani nic la poarta cu un vreasc si, cand iesi Alba ca ada, Tiaraté 0 cingatoare. Ea se gandi ca ar putea nane gravida si Har prinde bine. Cnd se prinse cu boboga ochii si c&zu lata Cand venir piticii, n-avea nici unulnici un chef, sfar& de Urechili, care se concentra si-o Invie. \tici Ti spusera s& nu mai dea drumul in casa la meni. Da’ cine se-nlelege cu proasta?! Vine ji)pardteasa a doua zi $i mai cocosata si o intreab& vorba pe Alb ca Zépada, Asta oA “nu-ti dau JionuP, ailalté *ulte ce ti-am adus®, pnd la.urm Alb » Z4pada deschise si baba o curenta cu foenul, od jps\s-iadusese. Parcai trebuia ei asa ceva in padure! }\parateasa topai de bucurie si calcd Intr-un cui ) vin, dupa eare pleca la dispensar sa faca o injectie Iiietanos. larvenira piticl, scoasera foenu din priza, )) “oviara si de data asta fi spusera: "Fa, proasta Jv .cu’, daca mai deschizi la cineva, platesti tot ce ne ‘A doua zi, imprateasa primi prin fax vestea cea ca Alba ca Zpada trdieste si puse la punct un alt, pion Se gandi s4 otraveasca un fruct. Avea de ales: \)/ mar sau o banana. P&na la urma se hotari: “-auzi, Ti duc si o banana, s moara si fericita. Ii Juv un mar’, Lud un mar, il planta si-astepta sé. dea de, Cand dadu roade, puse caseta cu Omul bun >mu’ copt si plecd la casa piticilor. Nici n-ajunse J)ive cu maru’ c& proasta si puse botul. Musca din Jivir sie rmase-n gatu’ ma-sii de proasta. Cazu cu jootcle-n sus, Venira piticii bucurosi de la munca si, 4 9 vazura moarta, se bucurara si mai mult c& 1scapa de 0 proasta. ‘O puserd intr-un sicriu de clestar, c& poate tt io vede vreun papagal s-0 ia de nevasia. Zis si fad Nu terminara bine treaba, c& hop, aparu bizonul,, print de se ducea tura a ll-a si-o lua de nevasta moarta cum era, ca Ti placea cum tacea, Da’ pro se impiedecd sii sari lu’ Alba ca Zapada din gat} ditamai ionatanu’ otravit cu verde de Bordeaux, fara sAmanta, c8 pe-aia o Inghitise fata demult, aruncara de gatu’ calului si ea zise: “Hai s-o tai ca destul m-au destrabaiat pitici!” TATAL $I FIUL sau Educatia la dementi Affisau a nu fieducat e un titlu de noblete sau ju. Vom asista acum la o lectie de educatie sub forma i» discutie libera dintre un tat muneitor la 0 fabricé proaspat privatizata gi fiul lui, elev la 0 scoala pe yctiuni. Oricum: atat directorii de la fabrica, cat si jprofesoril de la scoala sunt cu raspundere Ii (Gluma eu trimitere social - economica, buna, nu? Ha, Tatal: Bund ziua, fiule, Fiul: Buna s&-tifie inima, tata q De cnd saluti tu asa de frumos? F De cand am aflat cd esti cardiac. t Bun. Astaziiti vol face 0 lectie filozofico = istorico - educational - emotiva bazata pe paradigme. Tati, pot sd merg la WC? Stai aici, ca pierzi firul educatiei. Bine, tat, stau gi rabd pe mine. Eibine, aga cum tu te abti si in acelagi timp esti atent la ceea ce iti spun eu, aga exist In lumea asta doua lumi: una care se vede, adicd eu vad ca tu esti atent la mine $i alta care nu se vedo, adica tle iti vine sa faci pe tine g Dacé nu se vede, poate se simte, tati Tr Taci sifii atent. Vizavi de ceea ce ti-am Anam 93mana spus, $8 zicem ca avem Tn mand culoare - culoarea verde. Ce este de fapt In raport cu celelalte culor Pai, verdele este 0 culoare mai caK decat vernilul, c& nu mai pot! Nu, verdele reprezinté culoarea d mijlocul curcubeului: ROGVAIV! Ai Inteles? $i atunci de ce pe curcubeul watatoarei de pe rochie era nui culoarea rosie? De unde vrei sa stiu? Pentru c& nu purta Libresse, tata, aia! ‘Ah, numai mé-ta Iti da educatie de. aleasa din reclame! Si zici ca se ve lar. Rogu. ‘Gum ma vezi si cum te vad rogu la cAnd vii beat acasa Filozofic apreciind, mi-ai luat o pi de pe inima. Credeam c& au ram: urmari de la ultima sedinta cu pai care era in alta zi gi atunci n-am decat numai eu, Tata, spune-mi gimmie ce trebuie ‘88 par strain pe-o plajé romaneat Sa bei Coca - Cola Dar Coca - Cola ¢ pe toate drum Si tara noastré e pe drumuri Tata, eu am pregatit mai de mult intrebari pentru tine, ca am niste: neldmuriri educationale, de chiar ni mal abtin si ma duc la WC. Stal aici, rabdai $i Intreaba-ma. 94 Cand 0 s4 eresc mare, ce trebuie $8 fac s8 par educat, c4 din partea ta n- am nici o sansa? Vezi tu, file, educatia este ceva care se realizeaza cu sacrificii din partea parintilor. Dar sia copillor. + + Tu de exemplu, ce sactifici ai facut? ‘Am sacrificat chilofii cei noi, c& n-am mai putut. b Nu-inimic, noi ne spalam rufele in fafnilie. Cu cartea am vazut cum stai dupa iamsurile de 4, pe care le-ai luat Ja scoala. Dar cu gagicile cum + stai? Bine: 0 colega din a doua banca se intoarce In timpul orei si-mi face cu ‘ochiu’ Cat de des? Pai de doud ori la Mate, 0 data la Romana si de trei ori la Cunostinte despre Natura, E clar, asta vrea s2-ti fure penarul Nu, tata, cred c3 ii piace de mine. (Odata, Intr-o pauzé, m-a intrebat ce sunt parintii mei, c& ai ei sunt nigte cretini, $ice Lai raspuns? 4 al mei sunt idiot! si, cand ne-om césatori, os se-nteleaga foarte bine. Extraordinar, unde a ajuns precocitatea asta! Inseamna ca putem trece la un alt nivel de discutie. Vom dialoga 1n continuare despre Platon gilegile sale 95privind statul.Iti place, fiule, $8 dis despre acest lucru? F: Foarte mult, tata. VAMPIRI DE OCAZIE T _Dé-mi si mie un argument F Pentru ca vorbim lucrur interesant ru intelegem nimic. tar eu vreau merg sila WC, De co ma ti alata Vampiragul Bebité face parte dintr-o famille de tine? } umnpiti de ocazie. Adica nu scapa nici o ocazie s8 nu 1. Pentru cé WC-ule ocupat. Ma-ta 1 putin s&nge. Lui Bebita de-abia i-au dat coltigori diaree si m-a rugat s& te tin putin dll. vreo'doua luni. Paringi sunt foarte mands de el, vorba, s8-{ fac putina educatie jx mai ales bunicil la care carile le-au mancat F:Prea tarziu, tat. Mia iesit toata gill. Bunicul s8u, Viad, citeste numai revista educatia silvania, lar daca vrea 4 sug sange, Ig face ‘zie, c& daca ar fis muste cu restul de colti de vi are nar reusl, Adica ar reusi, da’ vai de mama >m de s-ar chinui si el si victima.,,. Am fost destul curt in explicatie, nu? Parin{i lui Bebita sunt mult mai explicit. Et stiv cA muncesc ce muncesc, da’ la 12 noaptea, ‘e, Bantule. Uneori ta-su, Constantin, vine orb de acasd dimineata, cA suge sangé de la betivi, c-6a nu gti ce Suge, da’ vine acasd multumita rngata se ‘scoala si pleacd toli satui la servici Ti “pachet luia mic o perfuzie s-0 bea cu palu’ si (164 la munca voiosi, cu o curs special a vpiilor, Pe ea sunt erise tot felul de reclame: ‘Cat nu exista nici Libresse, De foame ma cam doare-n fes.” sau ‘Tampax, tampax, dop cel mare, Azi, ne-ajungi la fiecare” Toti merg la acelasi loc de munca pentru c& 7sa B3, dar pe Bebitd nu-! mai lasa périntii s8 se haiteze cu la, c& cicd e la 0 clasa de betivi. Dupa ore, Bebit® isi ia ghiozdanelul cu pixuri ub forma de {epuse, stilouri cu cap de mort gi calete 11» acelasi material si pleaca vesel spre cimitir cu alti vampiruti de varsta lui. Acolo, fac repetitie pentru rbarea de sfarsit de trimestru, o&ci la cimitir se face Je fiecare dat. La unii copii vin parinti la serbare, la nti asist& mosii si strémosii lor, Ce se mai bucura and ies din sierie $i ziua, s8-si vada urmasil. Cat de sult le seamand, c& siei erau prostide bubuiau. Dupa jepetitie, vampirasul Bebits merge acasé unde se spucd de Invatat, c&, daca nu, parintii nu-t lasd la \clevizor s@ vada Little Dracula. Sosesc si parintil de serviciu, atat de palizi de parca nu ar fi mancat mig toaté ziva. Caci asa si obisnuiesc s&-si i\veleasca pachetul in toata “Ziva’, nu in “Adevarul” »u “Evenimentul vampiresc’ societatea i-a izolat. Vampirii nu sunt utili socie divile normale. Ati vazut dumneavoastra vampiri pe tractor? unde, dragi cititori, la tard, alti sug s&ngele poporul Dar sa va povestesc despre Bebitd, caci el cel mai scump vampiras din cAti am cunoscut acum. Si, slava Domnului, mi-am schimbat trei gn sanguine de c&nd mi-am facut prieteni printre el Bebitd se duce la 0 scoala speciala de vamp adica portarul suge putin, directoru! si el, invatatoar = ce sé'mai vorbim... Dimineata, cand se scot ascunde proteza de vampir a lu’ bunicu-sdu, s8-l pe al batran nemancat... si pleaca fericit la scoali Se intaineste cu colega lui de banca, pe cat duce maic’-sa, o vampiroaica de-ai zice mersi di thar suge numai sangele. Atmostera din clasa lo na de groaza, caci groaza la vampiri e o stare: lucru. Invatatoarea intra in clasa despletita, fardeazé sd pard palida si striga catalogul, Auzin se strigat, ggtalogul intra si el In clas du Anvatatoare. [& vampirasi orele tin 45 de minute, de 15 minute sunt neant.Materiile pe care le studi acest urmasi al lu’ Dracula sunt: “Istoria Rom: nainte si dupa Viad Tepes’, “Dezvoltarea sorbit "Zoologia ca necesitate” si manualul “Cum s& ‘spalam pe dinti de HIV?" In clasele mai mari , de li baietii vampiri studiaza "Ciclismul fara pedale’ *Cum s& nu pierdem 28-ur’, iar tinerele vampiroal “Teoria putimilor’. Dar 88 revenim la clasa lui Bebité, vampin din clasa a 2-a S, adica de sange normal, caci el gi un prieten care e In clasa 01, o clas speciald care s-au adunat doar generosii de dau la tot ‘ntr-un timp, a fost prieten cu unul Franchi d 98Astfel familia vampiragulutse reuneste din si se pregateste pentru seara, cénd va porni| GAultarea hranei, E ora unu noaplea. Familia este deja hrani toti ragaie a leucocite, Mama lui Bebitd se retrag dormitor cu tatal lui Bebitd, pentru ca acesteia Ti @ pofta de Inca niste globule albe. Dupa cal multumiti amAndoi, discuta despre viitorul lui Bet Daca va sti s4 suga alat de bine sangele poporult vor baga in politica. Noapte buna deci cititori - vict si stati linistii, c& Bebitd va va gasi sigur pe fiecat 100 FAT FRUMOS CEL PERVERS Afost odata, 8, de-ar fi fost de doua ori, s-ar fi contrazis unicitatea folciorului nostru, un Fat-frumos de |-a fatat ma-sa nasol de tot, Parinti si-au dat seama car putea sa devina viteaz, dar ca si parvers, asta nu le trecea prin cap. La trei ani chinuia pisicile Intr- un mod foarte inteligent: chitaia soarecii sa le atrag’ si cand se apropiau le tragea In cap cu bile de Tulmenti. Taicd-su, un imparat de mana a doua de la S@cond hand, nu s-a alertat pana n-a vazut c&-i dispare si vasilina de pe noptierd, c& 0 lua Fat-frumos, 88 ung capul pisicilor, c& scArtaiou, Ca orice Fat-frumos insa individul se témpea in trei zile ct alti intr-un an, de nu se mai intelegea nimeni cu el, Odata, a scos limba la servitori, de urlau dia ca din gura de sarpe. Prima care s-a prins a fost imparateaga de ma-sa, care trdia cu un servitor - si la fra limba n-avea nici un farmec, Altadata, a batut trei ore la 0 sa cu un bloc de desen, Cand |-a Intrebat, taiod-su de ce face asta, a raspuns ca vrea sa invete. apa s& coloreze si aplica proverbul “bate saua s& priceapa iapa”. Imparatul si Imparateasa au vrut sd-1 dea la gradinita palatului, dar, cand au gasit-o pe. educatoare dezbracatd si legatd de calorifer, iar Fat- {frumos al meu o flagela cu coada unui spermatozoid, au renuntat. Imparatul si-a dat seama ca singura metoda capabila s4-| educe era bataia, Bataia era rupta din RAI UNO si DUO mai facea si el muschi, c& u mai avusese batalii de mult. i atunci a inceput 101384 baté la fund cu cheia cetati, cu buzduganul cu trei pecetatj. cu plciul de {Intari, cu sprayul de muste, Fat-frumos (-a zis ins& lu’ ta'su: "Tata, mai da-mi si-n cap, cd m-ai excitat destul. Da-mi tu sau imi dau Singur, c3 nu mai pot". Si uite aga deveni Fat-frumos ‘sex perversul cotati. Se uita pe sub fustele slujnicelor $1 atat de mult impinsese acestd manie, incAt se uita pe sub fuste chiar si clnd acestea erau spalate $i puse pe sfoard, la uscat Imparatul Intro zi, se g&ndi sé-lia altfel s- ise “Fiule, si acum regret c& atunci cand te-am facut nu ‘am gasit cutia cu prezervative. Dar te ia mama dracu’, 23 ulte la ce limba} am ajuns eu, ditamai imparatul, acd nu te cumintesti cu perversiunile astea ale tale, fichem pe zmeu 38 te fac& harcea-parcea”. Dar Fat, frumos la rspuns: "Dac& zmeul e homosexual, abia astept’ Debusolat rau de tot, mparatul cButa o hart Se orients dup mugchiul copacilor sisi reveni la directia initial ‘Ee, dragi copii, o& si voi cred cf va uitati acu’ la desene animate porno, nu trecurd 10 ani c& vremea. parca trecu cu doua cincinale. Fat frumd8 ajunse un baielandru cu trésaturi fine si perversa. Dupa care baietandrul se duse la imparat i+ part pe Fatfrumos de co +a facut. Imparatul si imparateasa adunarg consiliul de coroand si le zisera: “Pe mana cui las eu Impardtia dupa ce n-oi mai fipsi, gama, delta, c& fiu-meu ete aga si pe dincolo’, le varsa alora tot Unul dintre consiler fe zis: “Marte Imparate, cul mare, ce-ar fi sé Incercdm. 88-1 Insurdm cu leana Cosénzeana, c&, dacd are familie, poate se potoleste”. “Mie Imie s& nu fie si aia vreo lesbianca, c& 102 Js dracu’ tof" zise Imparatul 'Pai le facem transplant de sex’ “Bund Idee, chemati-o pe lleana Cosénzeanal 2is8 $i facut, leana CosSnzeana aparu cat e peste de trei milioane de ori. Imparatul, ca s-0 orifice daca are Inclinalii sexuale anormale, se ‘eghiz& intr-o dama bine, Tsi curata unghille de jamant, 68-1 plécea gradinairitul, gi-o Int8mpind pe ivana Gosanzeana. Consilierul Imparatului o astepta ‘el In budd. Adic& se deghizase in Buda, cf studia ‘rligia orientala, Cand aparu lleana Cosanzeana, se ‘cu linigte de parca se luase curentu’. Era o bucata ‘at de Bund, © paralizara gi cai, care in locs8 traga > céruta trageau la stanga. O fust® mini pana-n \caiele chilotilor, o privire siclam-de-ti inghetau icocitele-n vine si niste s€ni - parca erau radiatoare ‘ranzistori, atat de mult silicon bgase In ei "Ba, fata tati, zise impératul pe-o voce groasd, and ee deghizat th femeie, de cézu lleana cu sAnzeana-n sus, fiu-meu e putin cam homo, n-ai ea ty S81 repar, cB-i dau juma' din Imparatie gi acaretut “Ba cu pldoere, dar arata-mi si mie pe Fat- \iumos, c€1 gtiu decat din cdrtle de basme, fi-le-ar util ale naibii, c& nu tipBresc deloc bine...” Fatfrumos aparu destul de repede, nu se las \ surpriza pe care Imparatulle-o fécuse la cei dot 103chemase din Imparatie medici ginecologi, docta sexologi, adic cu sexul olog, psihologi care sé le fad Un transplant sexual la propriu - daca era, cazu’ fi sau fa figurat, daca era cazul psihic. Imparatul transpirase pe WC cu gandul la vilto Impardtiei, care depindea de reusita acestel operalf Si operatia reusi. Toti s-au bucurat foarte mult frumos a devenit lesbian, iar lleana Cosanzea homosexuala multipla, Au trait pana la adan| DOI VECINI - Buna ziua, vecine. ~E, ce s&- faci batraneti si-au facut copii mai multt ca pedofili “ siatfer? Tmpératul s-a bucurat foarte mult c& totul aint oBiee nbs Jn normal si a avut o moarte atat de naturala ca toti au bucurat de ea. Doi dintre nepotii lui mai zvapai i-au conectat coroana la 220 V si a murit. Natur nu? - Pe-acasa totul bine? - Mai ru, excelent. - Doamna ce mai face? Opturi - Si sunt misto? - up ce le coace, da ~Ai vazut-o pe aia de la 9? Asa gi-asa. - Sice zici? - Eu stau deasupra, La 10. - Vezi cum esti, si curge totul pe mine ca stau la lar eu voi mai incaleca ceva, poate chiar gai si merg $i eu la culcare, ca maine iar plec la servid Sa muncesc, ca banii Ii vad din povest - Lasa c@ e bine si dedesupt. Si chiar de desupt nic? ~ Odatd, lift. - Sicum a fost? -Am raimas blocati - Sin-ati strigat? - Ba da - Siv-au deblocat? - Liftu’ da, pe noi nu *Acu’ un’ te duci? Aleatoriu= Prin cartier? ~ Nu, principal nu. “A, pentru mine nu e chiar aga. ~ Bine, pe dumneata te ajuté si parinti =E, ce sdfi spun, parcd pe dumneata nu te aju chiar nimeni?! ~ De unde. $i pana unde? Pana marti cand plec la bai ~Ai reumatism? = Nu, mai nimic. Pai, cum asa? Am vandut tot. Cred c8 m8 mut - Ba tu esti mut ~ Si vezi cova? = Pe intuneric, nimic. * -Aidreptate. Cat ai plait lumina? * Dracu! stie, c& mi-au sigilat contorut = Dar si-al meu e sigiat Nu stiu cum o fial tu, dar cand stiu c& al @ sigilat cu plumb simt ca plesnesc de nervi = De ce, c& plumbil atarn’ greu? “Tocmal de-aia, mi- fricd s& nu-miintre In sar $188 mise lase in picioare, ca voi parea beat si ci hu sunt. TA, atunci ai si tu dreptate. Si televizorul dreptate, si regoul, $i radioul, si caloriferul ~ $i forcepsul ~Aga e! Ce vrei s& spui? ~Poate cd vreau sa zi = Ma tog, oricum e t&rziu = Cam cat? = Cam atat. ~ Ba, ce trece raportul asta dintfe spati 106 reza, ~ Apai, multi din cauza asta fac i accidente! - Dose? . -Nu, concentrate, - §i cate de apa? - Cat s obtiio diluare completa, ~A, de-aia nu-mi iegea mie. + Vecine, esti prost. - Cum ti-a venit ideea? Eu zic s-o aplicam, sa vu ne-o ia alii Inainte. - Vecine, esti idiot. - Extraordinar! Cum le scot, domnule?! = Vecine, vezi cutitul sta? Na! - $ieu cum Tl scot din burt? -la “Anatomia”, s8 nu ranesti ¢i alte organe. - Vecine, curge sange. Si ce vrei, s8 spl eu dupa tine? Tu al facut ie, tu sa spel - Extraordinar ce se coaguleazé, = Hai, spald-I mai repede, c& te amendeazd fomeia de serviciu. = Simt paloare. ~E normal, c& ti se scurge viata ~Bé, ce t-e omu't Ete mor vorbind cu dumneata, - Lasa, vecine, c4 bunicu-meu a murit tAcdnd gi » a remarcat nimeni = Vecine, eu te las cu bine si sanatos. Asa se pare. Reincamare usoara ~ Auzi, vecine, s nu-mi aprinzi vreo lumanare, » sl-aga o sting cu ultima suflare - Pot sé-fi aprind becul? Macar sé-ti corectezi stamentul ~Ai dreptate, ce-or 83 zic4 nepotii cand or vedea natea gregeli de ortogratio? 107Neo s4 se mire, c& le spun eu ce pramatie fost. "i Auzi, Vecine, daca tot ai de gand sa le spu' asta, ascunde faza cAnd goleam cosu' langa contain: ca-mi era lene s&-l ridic deasupra. Bine, o fac si pe-asta. Cu nevasti-ta ce fac, » vreo idee prenuptiala? Asounde cutitu’ bine, c& Astia i-a plac ‘Sadoveanu mult si parca vad ca de-abia asteapta s se transforme in Vitoria Lipan! Nici o grija! Hai, d&-ti dunul odatd, ©& mai si alte treburi! Asa, vecine. Ramasasi cu ochii belt parca te uit) dupa aia de la 3. Las, c& ti inchid € Ee, acu’ ma duc s8-i anunt familia. Cred ca n-o 88 s mire nimeni c s-a sinucis, cand a citit eat are de ple Intretinerea luna asta Lumee! Sariti! Muri vecinu'!! Lume! Sari lumee!! OSCARU’ LA ROMANI Oscaru' la romani a devenit deja o traditie fat americani, date fiind cele dous cuvinte sinonime aledtuiesc acest cuvant osu’ si caru’, De aceea fcaru’ la romani" suna pleonastic. Totusi noi ne- Permis, si cand zic , “noi” ma gandesc la mine, $8 iam cum ar decurge un astfel de festival la noi. mille s-ar da Tn diplome de investitor la fabrici entare sau In pachete de biscuiti rau de tot amele la radio, televiziune si In presd au fost pletate cu cele din mass media. Fitele si impresiile ‘cuprins pe regizori, actori instruiti sau amator| nist siimpingatori. Peste tot poti sé auzi reclame forma de muzicd populara, cum ar fi °F, las acu' brocaru $i vezi pe romani Oscaru™ Nominalizarile deja se cunose io 8 reamintese Pentru ideea cretina si sunetul distorsionat a Rominalizat fimul * Cu sdracia-n mana, cu jung ij adus de Fabrica de Contectii, Regia a fost naté de binecunoscutul regizor Andrei imaistiucum, da‘ sii voi, e imposibil, cA prea este sci Pentru scenariu a fost nominalizat filmu! jedie mut '96", in care-nu se spune himic, da imeazé de ti-e mai mare dragul 109posite valor Mati Abafsi al cots mami el jusiu, este fapto membra n prozenta cares to sido tapt Gis Perens ak pine ark tn pvete do B rare, pentte cA avea un nume adanc frunderse el 1p (umes flmulul 8: coinels. cu fundsres himenulut. Vedeté inconotabllé « Miike Ge Thnave, 6 Veigh a aberd Wh cutove Dols dis Gropesih: Dor istoptelan sl ocecte Evenie @ imeusso pe marele scran, Fllnd 0 foram do femelo, a preterat 88 spard i fe cu fa Bis feos porns sau th Mie GARICe "SE no Bgtorn munth anal muntsle bl Vous Colla cofnponsnit ni urukl pat ® avetbuit Cu Pesta Bl ropresint malate publ: dat sunt ru domiclul la oras, tre sunt manechini la I bore iar sooth gts doug. + Pentru regie filmul “Reportaj in Grozavest’, v0 film despre ce au ajuns acu’ studentii si ce voiau ¢ Pentru coloana sonora a fost nominalizat film *Maduva vesel8”, care se referd la cum poli s2.!\ golesti coloana rézand. Pentru cea mai bund muzica a fost nominaliz! filmul "Portativul ucigas", in care personajul principal Un violonist ia filarmonic&, isi viola victimele cu arcusu Scena din final este cutremurdtoare. cAci violator cu arcusu’ a uitat s4 foloseascé sacazul. O ide geniala a regizorului, care va duce la falimentare fabricilor de sacaz Pentru cel mai bun montaj a fost nominaliza'9 pelicula "Lamaie cu Superglue”, 0 capodopers genului citric. Tot flmul ne aratd o lémaie, astfel inc cel care a montat filmul a reusit sa elimine lipitun' peliculei, atunci cand operatorul, in cele 8 ore filmare, s-a dus de trei ori la WC. Pentru cel mai prost film a fost retinul cel « titlul “Romani, vi se prepara ceva’ Juriul acestui festival este alcatuit din mar personalitati, tn sensul de grele, alesi cu ajutors| cantarulul. Presedintele acestui jurlu es binecunoscutul om de teatru Nicolae Ecrantat. Toot lumea stie 8 este om de teatru, Intrucat acolo doarms de 30 de ani, A vazut atatea piese la viata lui, c8 21 vrea s8-si deschid’ Autoschrot. lubeste teatrul din copilirie, de cand interpreta la scoala rolul "prostvl Clase’, rol care ise potrivea ca o manusa. In tinere' a studiat critica teatrala sia inteles c8 a ficritic teatra| ‘Inseamna s& dormi in sald fara s8 platesti bilet. 4 ajuns acum presedintele juriului festivalului dator faptului ci tn copilarie a frecventat la Casa Pioniero' Cercul “Hai sa fotografiem frumos c8, daca nu, main| 110 m1Ceea ce vor alege &i pentru “Oscaru' romanil dintre toate nominalizdrile nu stiu si nici nu intereseaz8, cd vorba aceea, decat sa vad un fil fomanesc, mai bine vad unul autohton. 'S4.i lsam 8 hot&rascé linistii care-i cel bun film, cea mai buna regie, cel mai bun actor, mai buna actrita si sa pastreze pentru ei, c8 si aga stiu de ce dracu’ am scris despre chestia asta! 12 DISCURS ELECTORAL LA TARA Sateni gi muncitori intorsi la sate, c@ v-a luat tu’ pe la spate, gospodari si gospodine, ayz" acu’ dau din mine: Sunt candidat independent de yointa mea la sia de primaral acestel urbe sub forma de asezare sased, Nu vreau s& fac mari promisiuni, ci unele 158, Va asigur eu pe toti ca sunt prieten cu Tiriac si desface si aciiga o societate de asigurari ca In Stotil ani o sé vedeti voi cum trece timpu’.Vol face sul peste paraul nostru comunal, cé m-am apucat xerciti fizice si de mobilitate. (CAminul cultural fl voi transforma Tntr-un l&cas ultura, c& vom fine porumbul in el, ¢8 silozurile 2 fostu’ CAP-eu le-ati luat acasé, ‘rat'-ai dracu’, aduceti tnapoi ca nu’s ce fac cu voi daca ies Voi electrifica comuna a doua oard prin bagarea »0i stalpi, c&'daca vine vreo calamitate si Ti ia pe vi? Pi, nu ram&nem ca prostii in beznd? Voi lua masuri cu varu-meu care e croitor si voi © uniforma a satului pe care o va purta de la al barba surd pana la al cu barba alba. Asa, cas s& 4 cine e pensionar in satu’ asta! Ca cine nu are ani Intr-un sat Inseamna cd au murit fli Stiu c s-au facut anumite neregulila impartirea antului. Nea Gheorghe, dla cu compasu’, a 113callin mod constant! Problema gropilor e adanc, ba, frafilor! Am yanizat deja o licitatie cu firma “Frati chestie" si mi- «promis ¢8 In-un an asfalteaza si gropile din chnitic {sa e€ zicati mersi ca nu mai vin moroli peste vol. Si spropo de morol, vedeti cd noaptea bantuie foarte mult prin sat ca sd facd campanie electorala la sntracandidatul meu, care, Dumnezeul s&-|jertel va Jace infaret cind va afla c& am jesit eu primar. Cred ‘sitieu tot pe Marina lu" Intérziatu’ 8 s-a nascut . 12 luni dupa ce avortase maica-sa Nu vreau sa ies in evidenta eu, da’ cum © ingurul eare ma contracandideaza n-am alté sansa Nu vreau s& spun despre el cd e un curvar de siomeiat gi un betiy alcolic, pentru c& aga e. Cuel primar, comuna noastra o va lua razna, si sac hu chiar din Cauza lui, din cauza alunecarilor de ren sigur.” Impartit pamantu’ cu raportoru’, de i-au rimas nu cle grade de pamant. Voi lua cu acest nea Gheor urmatoarele masuri ~merg la el acasé cu triunghiul, $8 vad e: cat pamant a furat ~ voi cduta locul unde si La ascuns, céci @ de tran, cA gi-a ascuns cemoziomu’ siintre deget de ia picioare; * dacd Ti vom gsi pamant in cure, tl vom es de nu se vede sili vom viola nevasta, s& vada sie inseamna s8 sapi pamantu’ altuia Th altd ordine de idei, am semnalizat o dezor de tapte. Multi dintre noi v-ati inscris la asociati ‘amrramas cu inscrisu’ pentru cd roadele le roade ‘Acesti alli se stie ei cine e si daca nu, nu. Autobuzul de vine de Ia orag nici nu mai opre lanot in comuns, astfel incat cei care vin cu el ras sunt nevoiti sa se Intoarca pe jos 5 km. Din bi primariai' vom pune niste bani cu cule pe drum, facd pana din 10 tn 10 metri, aga, ca s& apuce toll ‘coboare. Desi graul s-a facut atat anul asta cAt si curent, nu ni-i cumprd nici dracu’, Stau patulele cu gobolani, c& nu stim dacd avem sobolani In gf ‘sau grau printre gobolani. La prasit nu vin ei $8 v ce Inseamna sA cure apele pe tine si 98 te soarele In cap sa rama asa. Ca primar, daca 0 sd ies, bine-nteles, c& de ce mi-ag mai raci gura, Inchide loane ventilatory’ la, voi rezolva problema ingrésémin Ba, oameni buni, dacd noi nu Ingraisaim paar atunci cine, ba? Eu propun s& mancati tot lubenité cu bere si ‘va Impréstiat| organizati pe parcele. Da’ s& nu fa fa unii mai multi sila alti mai putin, nu, domnwe, 14C8 asa ¢ el, atrage ghinionu’, Daca vreti votati pe el, nu iesiti din casa in duminica vot sigur va veti pe un picior, v8 va calca autobuzul duminica nu circulé, dar atunci o va face, si veti di istea in gard, dacd veli veni cu caru’ ‘Observati ct sunt de cinstit si va spun ©} cea ce gandesc, Din partea mea eu va spun di ‘att: votati-ma pe mine, ci o sa-mideclar averea astea dupa ce mai iau Imprumut niste bani de la ni rude. Si-acu’ puneti mana acia pe coliva, cantat Vesnica Pomenire, c8 un primar bun este un p mort, Hai, Marghioalo, pune mana aci pe fumanat sufld-mi in ea s8 am noroc.B4, trailor, asta fu dis meu.electoral si s4 nu v4 mai asteptati la altu’ pentru mine faptele vorbeste si n-am tinere de $4 Invat altu' nou. Sanatate gi bagat-mi mie vot 16 UN OBSEDAT TEXTUAL Nea Grigore Limbut este banuit de vecinil de tanga casa omului c-ar fi un mic obsedat textual. Dac’ tu, ciitorule, te gandesti cd acest lucru ar a vreo legaturé cu sexul inseamna ca situ esti la jul tu un mic obsedat textual. $i acest simply joc sesilor poate deveni usor unul interactiv. Adicé stisa ma cunal| acasa gidacd dintr-un fapt normal vneavoastrd Intelegeti de fapt reflectarea acestuia “Imea até de penetranta a sexulul Inseamnd c8 avut dreptate Dar s8 revenim la olle noastre, care daca ar ‘ane far& bland, va dati seama la ce s-ar gandi ‘Inosttu, pentru c& vreii-nu vretiel este un rou, +t sexul c&t si Grigore Limbuta ‘Deocamdata sd ramanem In lumea plind de inante obsesil a lui nea Grigore asta, Daca seara fo tntoaree de la cArciuma si vede doua babe ‘andu-se ¢1injurandu-se ca la usa cortulul, pentru “seamna e& babele practicé sexu! oral sila varsta + Sex oral in sensul (era 88 scriu sexul) de verbal, conteles, deoarece la ce v-ali gandit nneavoastrs, Doua babe nu cred ca ar fl resante niei macar daca actif avut- cat o plombal ‘el pentru nea Grigore, care vede lucrurle dintr-0 tig: normale. ‘Daca la carciuma unul dintre interlocutorii tui ne lucruri absurde si vagi, el spune c& suferd de 17‘ul Sculatii din Deal, vecin cu Culcati din Vate Cand vrea nea Grigore s8 puna aracil in pamant pentru vita-de-vie, el spune c& il penetreaza. Desi » sti, aceasta obsesie textualé nu-! urmareste tot limpul, €8nd se culc& cu nevasta-sa, zice c8 0 ard. acd ea mai vrea o data, se laudé cd i-a dat si pragila » doua, Practic, in mintea lui, s-a Intamplat si 0 Jnversiyne agricola, c&ci se gandeste la femei numai \n termeni agricoli. De-abia asteapta insimantarile de Joamna sau de primavaré cAnd din punct de vedere »\ plicerii actului ploua cu inundati. Daca vineva |-ar )nini $i kar spune: "Nea Grigore, s& am pardon, da’ esti obsedat' el i-ar rspunde “Ba tu esti obsedat, pe ntru'c& n-ai pic de imaginatio. la imagineaza-ti c& je sunt obsedat. Vezi c n-ai dreptate?” vaginité siti poate da si reteta pentru tratamentt curs de logicd $i tehnica dezvoltarit vorbir. Desi pare greu de crezut, nea Grigore este fo respectat in sat si fiecare om ar vrea sa bea cu pahar de bauturd pentru a-si spune off-ul, (sau daca e pornit) La sdrbatorile de iama el le spune ‘et populare” pentru c& peste tot aude numai: “Sok gazde, nu dormiti, / vremea e $8 va trezit”. $i la el la poarté cica vin multi cu coli populare romanesti, c& limba romaneasca e atat populara sila el In sat. acd dol tineri pleaca tn luna de miere pe li el le si aduce un borcan de iaurt, dupa car sfatuieste périnteste 88-1 foloseacd nu numai se pariesc la soare Th pivnita {ui cu vinuri rosil, butelile au tn lo cepuri Tampax-ur si culmea, bea din fiecare o da 28 de zile. Ca si nu va mai spun c&, dacd-invit masa in loc de servetele el va cere Libress-url schimb, la 0 astfel de masa, poti s8 discut} orice n afard de sex, deoarece are el gra s8 aducd dis despre asta. De Pasti, s8 nu cumva s&-ti vind ideea clocnesti oudle cu el, c& atat asteapta. Sta absti Cte tréiluni inainte, numai sa tile sparga pe-ale $8 nu mai vorbim daca intri Intr-o polemic& despre cum a fost mielul de Past: “Ge zici, nea Grigore, ti-a placut mielul?” *Cam bleg, ba baieti, pana nu l-am flagelat pic, nu I-am putut ridica de la masa, de ma int lumea cum pot s8 dresez mielu' sila varsta asta’ Asta-i nea Grigore, un obsedat textu comunei. Daca vreti sé va convingeti puteti s& vi O sa va spun ins cum puteti s&-l gasiti pe nea \gore, Luatio harta de pe un cerceaf, cdutati satul 18 9‘Sculatii din Deal, alegeti o directie bund la fata corp, puneti busola pe ea si Indreptati-va prin mis de du-te vino spre scopul ales (cit De fapt, cred ca nea Grigore © obsedat rai impreunat). UN FLUTURE PE LAMPA fot, eu sunt $i mai si cd am scris despre el, iar! s é elevule, care t-ai intrerupt analizele gramatical Piesa pentru teatru de jucat arta 8 mA citesti, ce s mai vorbim...1a du-te si analize in picioare © fraza din punct de vedere gramatical, 88 vezi, Incepi de la coada la cap? Ti-am spus eu! Tatal ersonaj negativ Mama - ersonaj seropozitiv Tot ea Personaj negativ Total pentru ea - personaj sero (ma-sa de familie) Bunicul-_personaj aparent simpatic, dar pi9t de senil, c& daca vorbesti cu el uiti si tu ce-ai vrut p> | Intrebi. Autor al celor doud rézboaie mondial entry c@ el sustine c& daca nu participa ¢i el la ele geaba se mai tineau Bunica - Moarta. Nu apare In pies’, Ea )sotuie prin alta parte, Nepotul - Elev, cercel ‘anei, sandiléu, fumeaza, Nepoata- —Flauar-pawar, iubeste pacea, ‘rile, rochie inflorata, ghiozdanel, bocanci, buze nturate, tatuaj color, creier alb-negru, Alte personaje: Vecini, vecine, acoliti, neaveniti | de-asta 0 s8-i cam reduc din pix. Personaje secundare: Sunt unii care se dau rud salam cu personajele principale, ca s8 vedeti unde patruns nepotismul, pana si in scenarille piselor de atru tuns zero, 120 etTata Mama’ Bunicut: ACTUL Buna dimineata, familie! Dupa aga o noapte, te cred: eu. Sa cresti mare, ba tata, sat mi-ai zis saru’ mana? Nepotul:Pensie ugoara tataie, c8 nu mal ai Nepoata Tata: Mama: Bunicul Nepotul: ‘Nepoata: Nepotul: Tatal Mama’ Tatal Mama: Tatal Bunicul: Nepotul: Bunicul: Flori, mielusei, natura, mu: ‘Cum ati dormit? Cum m-ai pus. Ca-n tren Pe cercel. Pe-un pat de flori, cu porut pe umeri Si gugustiuci pe creier. Si ce-ati visat? Tu, draga mai ales, Ceva gros $i lung, Un cosmar?! Nu, 0 placere. joi, copii? Eu m-am visat copil si pri pensia sub forma de aldcatt Tis-a Indeplinit visul, tataie ti-am mncat pensia crezang @ alocatia mea. Nu-inimio, tata, c& ma iei 122 Nepotul: Tatal: Nepoata: Bunicul Mama: Bunicut Nepotul: Mama: Nepoata: Tata Bunicu: Nepoata: Mama: Nepoata: Nepotu: Tatai Nepotul: discoteca si faci cinste t-auz’ babalatul, la ce se gandeste! Lasd, tataie, c8-ti pun histe boxe tn cimitr! Fiule, fii respectuos cu al batran, ‘Auzi, Ti duce boxe tn cimitr! Pai, fara lasere n-ai facut nimic. Cine mi-a vazut rujul? TH dau daca ma lasi sa te rivesc cum te rujezi. Obsedat ¢ tac'tu asta, cred c&-4 trimitem fa azil Unde vreti sa ma trimiteti, ma7!t In tabard, tataie, tn taba Haideti la masa, c& nu va mal satirati odata, fir-ati ai dracu'! Eu nu vin c& tmi intind rujul Poate {1 comprim eu acum, pe Joc, cu'un pumn in gura Hai, tatale, pune mana gi mananca Mama, mama, bunicul iar se gandeste la prostil! Pai, de ce? P4i, tot aga mi-a spus si Prietenul meu: “Hai, pune mana si mananca" Eu am mancat. Sru’ mana pentru masa, pentru scaun, Pentru canapea $i pentru biblioteca Astdzi s@ fii cuminte, flule, la scoala gi s8 nu fumezi tn pauza. Nu, taté, 0 8 fumez tn timpul 123Tata: Nepotul: Tatal Nepotul Tatal: Nepotut: Tatal: Tatal: Secretara Tata: Secretara Pagerul: Tata: Faxul Tata Telefonul: Talal: ore telefonul) Pai ce, ma, va lasd sa fumal Secretara: Gata, domnule director. clasa? Tatal Da’ cine ti-a spus cf in timp orei eu sunt in clasa? Plut, fiule, Au, tata La revedere, file Saru' mana, tat8 ‘Asa, am fut sieducatie, po plecinistt a serviciu, unde director gi am responsabilt cc pot s4 pun pariu c& fraie {sta de autor nu va va spun ce ma ocup pana la sfarsitul piesei. Ah, mi-ai distrus viata, Suzi! $& ‘nu te prind c& mai umbli la imprimanta. (Propozitie pentru inducere in eroare a eventualilor ascultatori pe la usi, clevetitor barfitori, pe scur-invidiosi: Cati n-arfi vrut sé aiba o asemenea imprimanta?) ACTUL Ill $I ACTUL IV Sunt de altd natura sexuala gi se vor consuma nodate, spre deliciul spectatorilor. ACTUL II ‘Asa, Suzi, ah, ah, mal jos! Oh, ch, domnule director. Ah, ce responsabilitate ma Buniout am, o simti, Su2t? Imm, mmm. Bip, bip. 2drang, 2drang (distruge pagerul) Wi i Soneria) Poc, poc (distruge faxul) TAR, TAR. Bunicul 2drang, zdrang (distruaé i 124 ACTUL V (Bunicul singur alone acass home) Unde or fi pus astia tuica, fir-ar furisiti de zg3rcit! Dupa sifonier nu e, In flotor nu e, in camara nici atat, In televizor nimic, In oglinda e un prost, ia stai, s-0 mut din fata mea. Tar, tar (repetat intermitent pana la exasperare) Gata, gata, nu mai suna, c& gi aga sunt stresat ca sunt surd 125Vocea’ Bunicul: Vocea: Bunicu!: Vocea’ Bunicut: Postasul: Bunicul: Postagul Bunioul: Postagul Bunicul: Postasul: Bunicut: Postasul: Bunicul: Postasul Bunicu!: Cine e? Postasul Nu te cred, Hai si pe pariu. Bine, zi-mi parola postel “Decat una urata la fiecare bine una frumoasa la tot’. Bravo, aga mai merge, deci esti postasul Exact, cu P mare. $i cu ce ocazie pe la noi? Sa vad daca e cineva pe la asta acasa, c& maine vin ou. postasi s8 golim apartament Ba, tala, ma tem ca nu puteti faceti nimic, c& eu dimineata) sunt’ toatd ziua acasé. ‘Nu é nici o problema, o& nu. deranjezi. Bao s8 ma apar cu toatd puterea fiintei mele. j Tataie, nu-ti consuma energi pastreaza-ti-o pentru a-ti aprinde lumanarea. S€rii, mult stimati si dragi sirespectuos va urlu c& m-at hotit! Ai, tataie, da’ dumneata aif dansuri populare In tinerete’ Nu! N-are nimic, faci acu. la ting cdlugul asta tn gurd si joa el prin casa acelasi joc pop Nu tie rugine, ma, aga te 126 Postagul Bunicut: Postasul. Bunicul: Postasu: Bunicul: Postasul: Bunicul: cu un batran in varstd care a facut razboiul ca veteran de razboi? Tataie, este si asta o munca. ‘Dumneata crezi cd eu n-am parinti octogenari de ani gi ani de zile? Stii dumneata ce este in sufletul meu cnd te amenint acum cu cutitul? Nu fi-ag dori s& fitin sufletul meu, c&'te-ar durea undeva, Bine, si vrei sa jefuiesti apartamentul acum? Tataie, s-a dus vremea haiducilor, cand trebuia sa treci totul prin foc gi sabie! Acum nu se mai furé aga, dezorganizat. ‘Acum fac si eu inventarul obiectelor. Hai, ajuta-ma. Deci un Panasonic, video, camera de luat vederi, televizor. Ba, tal, te rog eu, astea nu, c& n-au cu ce s&-mi flmeze Inmormantarea.Orienteaza-te gi tula altceva, cé slavé Domnulul, aide unde , ca si fiu-meu a furat destul. {a sa iau eu radioul asta, Nici pe asta, tatd, te rog sa nu-| S4 nu-mi spui c nu ma lasi s8- | iau c8-ti transmit dstia Inmormantarea la radio, Nu, nu, sta e o amintire de 127Postasul Bunicul Postasul Bunicul: Postagul: Bunicul: Postasul: Bunicut: Postasut: Bunicul: Postagul: tamilie de cAnd mi-a dat fiu-m cu el Tn cap. Lasa, cA-titrimit 0 poz’ cu el ‘$4 vezi ce-mi face fiu-meu cal © gasi casa goala N-are nimic, s4 zicd mersi, aga era cam Inghesuiala pe a n-aveai loc s arunci un ac te si-ntepai In el Hai, incarca odaté tot Sau nu, am treaba sa anunt politia Nu cred ca 0 sa-ncare acum, maine cu colegii, c& doar n-o muncesc de unul singur ca prostul Bine, atunci pe maine, da’ sa m& faci s8 te astept! Vai de mine, in primul rand diferenta de varsta care ma od va respect. Adica atunci cl spun ca vin s4 fur tot, eu mal de cuvant. Numai sé nu uital dumneavoastra de politie. Ne vrea sé-mi traga teapa. Nu suport. : Bine, la niste bani, s& ai de tramvai. Nu marsi, c& de-acolo fac $i rost de el x Bine. La revedere. Si sd nu contezi pe mine la carat, ca: reumatism. Sai linistit, c& pera electri Olas, Saru’ mana! 128 Bunicul: Sé traiesti ba, taté. Ce oameni respectuosi! Pai, alii pana ‘acuma cred cé-mi dédeau si-n cap si-ntre picioare, ACTELE VI, Vil, Vill CU EPILOG CU TOT In care familia se aduna seara si i vorbesc de vate pentru tt, vrute gi nevrute, elsndla, tsimos, almes, tol! deodata, fiecare separat, galagiogl, neervah, ate tact roles urmatosrele: Tatdi, mama, nepotul, bnicul, nepoata: Aaa, 4, uuu pt fa a, LIC, Te, La, La Vecini, vecine i alte personaje: POC; POG tn ava caloriferului Tata Mama: Nepotu Nepoata: Bunicu! Mama: Tatal Nepoata ToT! STOP! Cineva ne-a batut In teava Cred-ca un vecin din bloc, nu de lao casa! Sa ne rézbundm! Cum, c& ma excita deca? $8-i facem inundatie! Sé-i aruncam laturile pe balcon! 'S4-i smulgem cablul cu televizor cu tot! Sé-i tragem un chef, sa-1 dansam Tehno in cap! ‘S8-1ia dracu' de vecin impotent, certaret, imbecil, coautor al (In Cor) romanului “Am fost prost, dar nu mi-am revenit’(O s& va 129Tata Bunicul: Tatal: Bunicu!: Nepoata: Nepotul: Tatai: Nepotul: Tatal: Nepoata: Tata Bunicut: Nepotu!: Bunicut Nepotul: Bunicul: Nepotul: Bunicul; Nepotul: Bunicul: Tntrebati cum or s& poata s8 zi tot! In coraceasta fraza. Va sp\ eu: prin repetitie.) Tata, astazi ma cutat cineval Un hot Eul-am trimis. Am sperat c-0 faci infarct Nici o sans, s-a purtat aga d frumos inc&t mi-au dat lacrimil Eu azi m-am intainit cu prieten meu Lori Lor, care-i pute gura a flor. Te rog s8 nu te bagi in viata Si pe pariu cd nu mai e fata mare? Ete si pe pariu. Nevasta, adi mi gublerul Mama, mama, i-auzi cu ce vt s4-mi masoare tata marimeal Nu marimea, fata mea, adancimea! la terminali-va cu prostile, o& apuca si pe mine! {A propos’, bunicule, tu cum cunoscut-o pe bunica? Pe camp. $i mai in amanuntime, unde Prin porumbi. Mi-a f&cut cin cunosfiintS cu ea. Un prieten? Nu, paznicul porumbilor $i cand ai cunoscut-o pe bu era fata mare? Asa si-aga 130 Buhica Bunicul Mama: (de fapt fantoma bunicii, care bantuie pe la geam) Bu, hu, hu, Zii ca doar asa, nu aga 8 vezi tu pe iumea allanta Uite, asa ma streseaza in fiecarenoapte Copii, este gata masa, veniti? Nepotul si nepoata: Noi mergem la discotecd, Mama: Tatal Bunicul: Tatal Bunicu': mama. Mai bine, cd si-aga n-aveam ce 83 pun pe ea. Nevasta, hai la culeare, cd nu mai pot de foame Sieu ce fac, ba tats? Tu ramaila televizor, c& e vineri noaptea, Pai, tocmai de-aia, ce s8 fac, c& Actualitatile au trecut de multl EPILOG Autorul piesei: Familie tampitd ca asta nici ew am Intainit, de-aia mi-a'fost atat de usor sa scriu spre ea. Hei, personajelor, ia veniti pana la mine diseutam, Personaiele: Autorut Personaiele: Da, maestre, va ascultam, Ma, voi realizati cd aga tampiti ‘cum sunteti ati devenit Personajele unei piese care va deveni celebri? Da, cuce ne-ati pus in ura cred ca aveti dreptate, dar stit. 131Autorul Tatal Autorul: Tatal: Autorut: Bunicu!: Autorul Bunicul: Nepotu! Autorul: x Nu gtiu nimic, ma, gi niet nu Nepoata: Maestre, ag vrea si intereseazd. Dupa ce of val schimtitiaho, soos din anonimat, mai $i fa Nepotul: Arg i sorusmea dreptate, c& nazuril Gine er pared e imbricata de la piese mine? auto! Me Nue chiarasa, maestre, at Autorul N-o tntren rupe, 8 de sor’-ta Imi owpre mine faza cu Brot place cum arta Ag, 2h secretara, de unde sti domnisoara! ; dumneavoastra c& aga e? Nepoata: ‘As mai dori fu: Creatia e intuitiva, ba owiehe te tae pins arg Autorut Cat de mini? $i daca citeste nevastd-mea Nepoata: —_Minim trei orga toata piesa ce ma fac? Nu Autorul seenscuen haewoie divorteaza? Si ce, e dupa ea? Sta si sufet 38 mai scriu gi eu trei pagini despre suferinta ei. Maesire, pe mine nu ma poli trimite undeva, la bai, c& ma doare-n spate de la reumatis Te trimit, da’ nu mult, ©& du aia zece pagini le voi ocupa Inmormantarea $inu m& chemi inapoi, ca fantoma macar, sé vad si eu cine-a castigat alegerile? Euvreau aurolac, cercel in 8 si-aga nu mi suflu, bani discotecd $i priza la gagici vin eu cu stecherul Vezi cum varbesti, c& s-ar pi 88 te bag in campu’ munci, gi-aga mi se reproseazé cA nue o piesa educativa. cuplez cu unul de la telefoane; c din atatea impulsuri cate circula pe acolo trebule sé fie si vreunul sexual 132Personajele Autorul: Multumim maestre, te mai asteptam pe la noi si abia asteptam sa mai scrii despre noi, Dar vrem s8-ti mai punem 0 intrebare: De ce ai intitulat pies: asta "Un fluture pe lampa?” De la voi din cas m-am inspira sie o'figura de stil, Ce, vroiatt $4 va zic: "Ba, ia nu mai aruncat prezervativele pe veioza"?! 134 CONSTIINTA LA BIZONI In toate paturile sociale, ca 88 nu zi prin toate \pumile sociale, se gseste cate un bizon. Indiferent 4 @ un muncitor la fabricé sau intelectual‘cu capu’ aracteristicile unui bizon réiman aceleasi. El este cela manipulatu', omul care ce vede crede, pe pinarea lui se creeaza plusvaloare, supraproductie, ize sociale de tot felul Indiferent ce se intampld in Ul lui, nimic nut poate scoate din ale lui. Bizonul scoaié de dimineat8 foarte odihnit, pentru cd seara a citit nimic, D4 drumul la radio, televizor, pentru c& {ine suspendate s4 priveascd la ele copiil, cdci onsumé si alea curent. Igi verifica gazele la baie si agazul la bucdtare. Priveste pe geam pret de cdteva -cunde. Cine Far vedea privirea adanca ar crede ca zonul mediteaza. Eroare! El pur gi simplu priveste geam. Vremea este bund, dar vremurile sunt de 218 jena, Bizonul nu realizeaza si isi ia. umbrola itu orice vreme. Is face singur pachetul, deoarece vasté-sa, bizoanca, incéi mai doarme cu gandul la -un actor dint-un film brazilian Th pachet igi pune o bucaté de salam, 0 rosio verde, 0 pine, niste branza de la térani si pune -chetul Ih frigider, Dac astazi nu-i dé salariul, din siya cumpara acolas! lucru’ Pleacd apoi la cursa cial, nu inainte de @ mai citi o data contoarul, s& 148 et consuma tAmpiti dia de copii cu pistolul de ht sau nevasté-sa cu flerul de calcat. Constiinta tl + 135actioneaza asupra vniversului Sa presupunem ca bizonul merge pe strada plimbare de promenada. Orice gand pervers din pun de vedere al consti catre aceasta, lata cum ar decurge un dialog intre constiinta de bizon Bizonul: Constiinta’ Poe 9 2 9 89 2 B Uita-4 si pe dla ce magina are! Mi-as dori sieu una. ce Ce s-ti spun! S8-ti consume benzina cand merge! Pai ce, asta-i masind?! creierului precum 0 voce ei fi este tBiat din rAdacind d 8 A$ face si eu o excursie In strdinatate cu avionul ‘Azi nu merg la serviciu c: Unde ai vrea, in SUA sau In Ce vorbesti, ma, stai ca Europa? trantoru’? Si statul ce castiga, 8 De ce? ma? c: ‘SA.vad daca te m&nancé rechinii Eu castig statul, odihna Ma, pe mine nu ma imbarligit Dar nu mai cAstig nici un ban. serviciu! Si tu pentru bani o fac Nu pentru bani, pentru bancnote. Hai, hai, nu mai discutam. La munca! Dar constiinta trece si prin stomac. Sice vrei, s& ma Impiedic de. felul de bunatati, s8-mi murdaresg picioarele, de la i negre?! Uite-o dama bine! Ce-as fa cunostinta cu ea Las-o balta, c& ai acasd 0 nevasta grasa Da, da‘ uite asta ce bundve..4 nevasté-mea n-o Inghit deloc, fe gretoasa. Mananc-o-cuusturoi, in Pacific sau lupin Muntii Tatra cand 0 s4 cazi cu el ‘Acum Inteiageti, cred, c& un bizon ar vrea si el fig altceva, dar nu las constinja. Constinta nu pinde de el, ea este fabricata undeva tn voratoarela secrete. ale psihologiel maselor, dupa 136 137care se administreaza bizonilor din fraged’ prunci Sa ne gandim ce-ar Insemna cand copii se joacd ‘a mama side-a tata din punct de vedere al consti Pai daca n-ar exista constiinta cA ei sunt copii, m lua-o In serios? Constiinta la bizoni difera de constiinta um intelectuali cu capu’. Acestia din urma traiesc in lume a cértilor tiparite. intelectualul cu cap" trezeste dimineata cu paradigma in sus, merge bucdtarie unde mananca trei citate cu Ketch filosofie si se duce la baie. Mai da si acolo vreo eseuri din el, se imbraca si pleaca incotro consti lull indreapta, caci e cocosatde atata invatat Constiinta, astfel, este de mai multe feluri tanga cele doud tipuri prezentate mai existal cconstiinta de cretin, aceea de care eu am dat dov: ‘cand am scrié despre subiectul asta, ‘ 138 SUS IN VARFUL DEALULUI (BALADA IN PROZA) ‘Aga cum Incepe prin titly, aceasta balad& in proza, ea ne-ar putea pune intrebarifilosofice. Caci cine poa’ sai stea de obicei in var’ dealului? Ei bine, de obicei ar sta ce-ti inchipui tu, cititorule, dar acum, in aceast epoca a haiduciei, c&nd codrul s-a facut frate de cruce cu romanul, c& |-a Intepat o creanga, acum c boieri jupoaie pielea de pe tarani cu jeg cu tot, acum In varful dealului statea groaznicul haiduc Trasnea. Bine, mai era si calu’, da’ el cel putin pastea stit n jurul releului de televiziune, pe c&nd Trasnea rumega. Ce-or mai face mandrele lui, pe care le iubise cu atta aplomb de i se cariase coloana vertebrala? Lea pus dracu’ sa se haiduceasca si s4 plece ca ‘raierul prin p&duri! El sta ca prostu' prin ale salbaticlt si lea cine tie cu cine or fila ora asta! Nu putea s& stea naibil potol pe mosia boierulul, ba muncea, ba "u muncea, seara pleca pe la mandre la poart’. Le luiera, le cAnta, unele ieseau, altele dadeau buzna. rebuia el $4 demonstreze ca, vezi Doamne, nu mai suporta chinurile $i lyase calea codrulu Acu’ poftim, st cu calu asta eriervant care nu ie altceva decdt sd pasca si sa se balege! Si In definitiv a ce mari chinuri ta supus bolerul? 24 Tl punea s& culeaga struguri cu botnita la gura? °e, nu putea sd gaseasca un pai si sa sug boabele? Nici nu ise strepezeau dinti si nicl n-avea gura vanata ‘0 la platra cu acelasi nume. Asta gandea haiducul 139‘Trasnea cAnd fitrasnideodatd o idee de i se zguduir creierii In cap. Puse mana strasina la ochi si apa intr pe maneca, deoarece se pusese ploaia. Poftim, ‘acum unde naibii s8 se ascunda? Sub releu? Pai daca. trésnea, chiar ca-i ramanea numele de fami aga, Sub burta calului? N-avea loc, c& cine stie la cf gandea si calu’ de n-avea loc haiducul sub burta lui..J Scoase atunci plosca in care tinea samponul si ft un dus. Era cazul. Nu putea $8-s1 puna in evident aractorul lui de vanator c& pana s8 traga tn vre Vietate ia cddea moarta din cauza mirosulul, Du Ge se opti ploaia, trecu la spatele calulul $i se us pe cap. E, alfel gandea acum cu burta goala. Se gan G4 ar putea ataca maine trésura boierului care merge’ fa orag! Dar nu stia la co or8, aga cd se géndi sa Intrebe chiar po boict. Se hotar s& coboare In sal Ured cu cal cu tot in teleferic gi porn ascensiunea, fu stia 88 umble la butoane. Pana la urma le nim j-ajunse in sat, Acolo - veselio mare. | se faces fase saptémani, Se duse la Hanul Ancutei s intra Yorba cu niste térani obiditi de beau la masa ni Teacher's. Ba, ce mai e pe-aci prin sat? La cate tran i spuser’ “Ma, Trasneo, ce dracu’, ma, ne faci surpii do-astal Pai, n-ai sat, ma, vorbs c€ al muri, acu! dai la intors 84 mi se-ntoarca wisky-u? Stati putin, fratii mei de suferinta, ca eu n-a musi “Ma, pe noi nu ne dai de colo-colo, Or ai mi itl vom pastra o vie amintire, ori al decedat si rat ne certficatu'! ~ Eu am venit s8 ma razbun pe farddelegl boierulu 140 = $i noi ce cuvant mai avem acum in fata boierului? Ca doar ieri i-am spus: “Boierule, Trésnea a mierlit-, poti s8 ne asupresti linistit’. -Ma baiet}, pai Asta e in stare de orice agregare, ma! - Lasa-J, ma, c& ne prinde bine si postul asta la care ne supune bolerul. Nu ne mai doare burta, c& n- ate de ce, am desfiintat WC-urile si le-am redat agriculturii, nu ni se mai stricd maselele, c& n-are ce s& ne ramina printre ele etc. Unde etc Inseamna numai avantaje, te-ai prins, nu? = De, ma fratilor, eu am zis cd e mai bine sé ma haiducesc, s8 iau de ia bogati si s& dau la sdraci. Dar dacé voud va convine starea asta de sardcie, eu ce fac, ¢@ m-am invatat jefuind si voi nu mai primiti nimic de la mine. Am la galbeni de nu le mai stiu numérul, talgere, talere, ulcele metalice, tv, sfesnice, clopote, de.n-am unde s8 le mai pun. Va mai rog odata. Le primiti, au ba? * =N{.nt, nf, nu, nu, no, no, niet, niet, In te limbi rel s8-ti traducem ca sa intelegi? ~Atunci, ma bait), pe mine s& nu contati, c& eu mi fau glanda. Pai, 00, al Innebunit? Ce {i-a venit? Pai, nu va dati seama cd pe masurd ce jefuiese :u devin tot ma} bogat pana cand o sa md atac singur semi fur averile, eu n-o s& vreau si atunci imi iau slanda?! -Bine, Trasnea, ne-ai convins, maida-ne gi noua |, €8 né-o ludm in cap. - Uf, stiam eu cd pot sa contez pe vol. De maine rnoep iar talharille la drumul mare. - Incearcé pe rocada, ca drumu’ mare se sfalteaza. 141= Multumese de informatie, zise haiduc Trasnea, dupa care scoase pistoalele +1 Impus. $4 nu lase loc nici macar de vreo discutie sau vre arta Seara se ldsa greu peste sat, de gemea acoperisurile caselor, Trasnea se ita in tolbé observa bagand mana c’ nu mai are calt. De uni naiba sa ia el calla ora asta? S-ar fi dus fa Maria, avea ea niste calli pe picioare de se zbarlea paul el. De’ daci tampita se epilase intre timp? Mal bine. Confiscd epiiatorul si gaseste ol vreo oale capiatd s paruiasca. Zis si facut: inodlecd pe cal, Ti mont manerele ¢ifacu c&teva ramaturi cu el pentru muses spatelui.Intr-un tarziu, ajunse sila poarta lu’ Mark pe care vru 8-0 patrundé din prima, dar se abti GAndindu-se c& ar putea scdriai, c8 n-a mal uns: fimeni de mult, Pe geam, se vedea lampa stinsa langa velo aprinsa, “Cand dracu’ si-a bagat si asta curent 2 gandea Trésnea. Incepu atuncis-0fiuiere cu seminal bine cunoscut. Nici un raspuns. Mai Incerc& semnal: aceiasi rezullat. ba chiar mai groaznic, lumina se stinse. Atunci haiducul se enerva, scoa portativul cu numele mandrelor unde tinea melodil de semnal pentru fiecare si se uité Ia rubrica "STOF Pagina lu’ Maria’. In dreptul ei nu ora trecut de cheia sol. Strga la ea: “Cheia sol!" Lumina se aprin iesi barbatu-sau si-i zise: “Fraiere, vezi @ s schimbat semnalul, nici eu nu-| stiu. Pe mine primeste in casé, aga, ca sunt barbatu-séu, da’ tine nu te vad bine’ Trasnea simti cum i se urcd sangele la Atunci ii amortira picioarele si c8zu lat la pamant. Barbatu’ Iu’ Maria, cdnd vazu treaba asta, 142 mira foarte mult sisi zise in g&nd: °A dracu’ nevasts- mea asta, i-a bagat In boalé pe tot!” Tntr-un tarziu, ios din casa gi Maria Iny-o cémasa de noapte sau de forta, c& era Intuneric ginu se vedea prea bine, sile zise: . = Ba, animatelor, nu va mai ciond@niti ca ta usa cortului? c& nu sunteti montagnarzi, haideti s8 dati uzna in casas Barbatii se privird reciproc cu ochii $i ziseré cu gura: - Hai dracu’ de aci, cd asta ne puse gand rau De ce cheama ea doi barbati In casa la ora asta? ‘Acestea tiind zise, plecara amandoi pe ulita satului in huiduielile tatelor care nu mai aveau ce s& barfeascd a doua zi. Mergand ei agale prin sat si discutand, lui Trdsnea Ti veni o idee: -Nu'te super nici nu stiu cum te cheama, + Zburlea, incantat “Mai, Zburlea, tu vezi ca si tu ai un nume predestinat haiduciei? = Nu cted, mi s-a zis aga de cénd se zbarleste parul pe mine la filmele de groaz& Nu are nimic, o3 eu plangeam i la comed Vite ce-ti propun. Si Trésnea Ti facu o serie de propuneri, dintre care Zburlea fu de acord numai cu o parte din ele. Fara sd-si dea seama, cei doi descoperisera bewocraris. Acest sistem le permisese 38 organizeze 0 ceaté de haiduci cu care alacau boieri la drumul mare prin munti si viola boieroaicele in strmtoti ca In altceva erau fete mari. In timpul liber, ei lansau casete cu balade despre faptele lor, produceau videoclipuri publicitare pentru ecologist, suflau in os pané-| transformau tn fluier, c&ntau la frunza de se umpleau pe bot de clorofilé si vanau 143braconieri in timpul sezonului de Vanatoare. Toate aceste fapte de vitejie ale celor doi haiduci au circulat din gur& in gura sub forma de folcior, balade, poezil patriotice, fabule si versuri albe, dar balada autentica) “este aceasta pe care v-am relatat-o, find culeasa de la un batr&n, cd si. aga se uscase si n-avea ce face cu ea. f LA SOVATA Pentru fanii haiducilor Trasnea si Zburlea va dau) adresa unde le puteti scrie: La Sovata, In orice anotimp, Incep Insmantarilo de toamna, Tratamente, electrozi, pompe de vaciun, sunt doar cateva din metodele de redare a vinlitath ‘sub forma de potenta, La intrarea in statiune un panou publicitar ne anunta o& “Fac acu’ pe dracu-n patru Doar s8-mi mearga agregalu'” El std pe o banca. Int-o mana, tine cartea si cu coalaltd se mira c& a ajuns in ultima za tratamentalul sinu se vede rezultatul Ea se plimba tantosa cu un pulovar sub rochie s8 exerseze pasii pentru cand o raméine ins&rcinata And la graviditate. Is core voie s8 se aseze pe banca ’anga domnul semiintelactual, deoarece tinea cartea 0 singura mana E voie? sub rimel “Mai intrebati? Normal ca ¢ ocupat, dar pentru uundul dumneavoastra obraznic, banca pe care eu am ‘ost primul va sta la dispozitie ~ Mullumesc. Observ c& numai lume buna anul Asta la Sovata...Ce citi, daca nu sunt discrets? -Un roman politst, doamna ~ Cum se numeste? *Am ucis-o pentru cf era discreta Interesant. Si cum se termina? ccASUTA PoSrE! Pozina 69 ALEEA PERVERSIUNILOR 0p 1100 Kitu', TON 650 SUTA DE GRAME, Ror 340 TONA, Scrumare 500 Bucara. CALL NOW! treba doamna politicos privind pe 145- Pai, de-aia am venitia Sovata, e& nu reusear so ten - Dar de inceput cum Incepe? - Cu introducerea - E lunga? - Nu. E groasa de 80 de pagini. + Si cuprinsul? E adainc de tot. Te plimba prin niste chestii d ‘nu mai stil de tine, Ah, domnule, vorbiti de pared v-ati g&ndi altceva. ‘A, nu, simple exercitii de imaginatie. data; ‘am citi la una de-am adormit cu burta pe ea - Sice s-a intamplat? - §-a lipit de mine, desi o mat imprimase unt Inaintea mea. ~ Tipograful? + Eu stiu ce meserie avea ala? Nu m-am uit pe fundul ei sa vail unde o tipsrise - Pacat. Dacd va uitati atent, v-ati fi dat seam imediat - Stitf, eu nu le am cu coperta din spate, mie ai din fata imi place. Dar, domnule, de fapt Intre cele doua coper se até de fapt toata esenta! - N-am stiut. Eu miroseam ca prostu’ coperta $i i frunzaream paginile. , = Cu degetul? - Nu, cu privirea - Aha, iti placea s& privesti, Domnule, sti'ce! Noi vorbim despre acelasi lucru sine ascundem dup deget. Ba cu cArti, ba aluzii..S4 vorbim pe slea Dumneata esti la tratament de impotent aici, nu?’ - Da, doamna, zise barbatul rosind. 146 = De ce rosesti, domnule, nu trebuie sa-ti fie rugine, toti barbatii dupa ce fac dragoste I urmatoarele cinci minute devin impotenti. La dumneata cum a mers tratamentul? = La Inceput mai greu, cd nici nu mi-o gaseau. = Siacum? ~Acum 0 gasesc, da’ degeaba. Impotenta mea de fapt este undeva tn creier. Asta mi-am dat seama de cand am inceput s& vorbim, Nu prea te duce. Ma rog, zi-i cu problema cealalta. - Obsery, stimatd doamna, a sunteti foarte, interesata de problema mea. - Desigur, barbatii care spun ca de fapt sunt impotent au o calitate la fel de bund: sinceritatea, = Doamna, cu asta m-ati dat gata. Vreli sa va spun sincer povestea vietii mele? ~ Abia astept, c& n-am decat cinci secunde la dispozitie = M-am ndscut Intr-un sat $i cand am crescut mai mare ma jucam cu problemuta dupa un gard Dupa care am crescut, m-a luat tn armata, m-am ‘insurat, am observat cd am ce am si iata-ma aici, de vorba cu 0 doamna care m-ar putea vindeca. Sunteti atat de sexy. = V8 10g, luati mana ~ Numai putin. Cat de mult imi plac picioarele dumneavoastra. Din pacate observ c& nu prea v-ati epilat. ~ Nu, am omis, ma gandeam ca ajunge de fapt deghizarea, = Cum, nu sunteti femeie? = Nu, Sunt doctorul Simionescu, nu ma recunosti? Am vrut sa te vad la lucru c-o femeie. Te 147descurci, domnule, te descurci. Deja inhibarea din} creierul dumitale a disparut, din moment ce te dal lal barbati, chit cd au fustd, perucd si picioare frumoase. Ti-ai revenit. Felicitari! = Muitumesc, doctore. Aveti dreptate, mi-a fevenit. Deja nu ma mai intereseazé daca suntet barbat sau femeie. Imi voi demonstra cuj dumneavoastrd potenta. N-aveti un prezervativ? - Pentru ce? Aaa, pentru ce..., nea Grigore, potoleste-te, domnule, sariti, auuu arg-rg-auullt CARTE DE BUCATE Prima carte de bucate pe care am citit-o 2 fost un“PLAY-BOY”. Erau acolo niste bucate sidin fata si din spate. Ce nu scria acolo, ins, erau retetele, cd trebuia s4-tifolosesti imaginatia. Dupa ce t-o foloseal de atatea ori sigur te apuca foamea, asa 04 erai obligat s-ti cumperi si-o carte de bucate fara poze. ‘Am intrat intr-o librarie gi-am cerut o carte de retete culinare mai deosebite. Librarul s-a uitat fix la mine. m-a Injurat in gand ¢& am ce sa mananc si mi-a oferit urmatoarea carte de retete, care bine-nteles avea 0 prefatd de genul: ,Stimaticititori, sta-v-ar in gt $i pofta la aia mare de ce relste 0 s4 va culinez ev aici. Si mai ales pentru tine, ba, gurmandule, care ai luat aceasta carte cu gandul la cum o s8-timai indesi matu! gros, c& nu te'mal saturi. la de-aici! ‘Sarmilute-n foi de vita Se alearg’ porcul prin batatura, pana cand acesta se urca de frica In vita-de-vie de la streasina casei. Se taie vita-de-vie de la rddacina si porcul ramane nealimentat, cdzAnd practic din picioare. Odata cu porcul ead si frunzele de vita la care, la fel ca la femeile'care n-au vana, li se usucd clorofila. Se muta porcul fn mijlocul bataturi si incepe parlirea. Tu cuvecina, nevasté-ta cu vecinu' si copii intre ei, Dupa asta porcu’ isi revine din cazatura gi Incepe iar sa 149unde se face trotuaru’. Pe cotoarbele mai tinere le deosebesti de acelea mai batrane prin faptul ca primele s-au nascut mal tarziu. Fragezimea lor o daly atat tie ct si altora, c& doar n-oi fi tu vanatorul buricului, pamantule! Ele se momesc cu bani, dupa care le iei la tava de cate ori vrei. Pentru placerea gustulul se vor adapta facultativ la tava rotile, iar pentru diversitate se pot trage sila tigaie. fuga prin bataturd. Atunci se pun céteva boabe di porumb intr-o maging de tocat came, pentru a sé ademeni porcu' direct In interiorul utilajului. Pent gurmanzii labili psihic, tnainte de aceasta operate, le recomandém metoda de destresare a porculul, Aceasta const In urmatoarele operalii Se ia porcul, se baga In casa la televizor si ise pun la video desene animate - dacd e purcel de lapte; filme porno - daca e vier, sau ,Moda '96" - dacd scroafa ‘Odata transformat in sarmalute, porcul se punt Jn mijlocul mesei si se poate consuma la rece - da sunt si copili, sau cu smantanica - daca esti doar tl cu nevasta. DESERTURI Clatite cu branza Se ia 0 vaca de se mulge singurd, ca sd nu mai pierzi tu timpul, dupa care se branzeste laptele, Sarmalute de post folosind diferite metode: ori te strimbi la el, de se Se foloseste aceasi retet8, numai ca pore este Inlocuit cu orez. Deoarece orezul produc constipatie, srmalutele de post sunt recomandate. santinelelor, care nu mai au motiv sé-si paréseascd obiectivul. Friptura de cotoarbé la tava cu rotile (N.A.: tava are rotile, nu cotoarba!) Pentru a vana o cotoarba, nu trebuie neaparal s8 aio puscd lunga, ci una scurta si deasa. Ti-o Incar bine printr-o sdptémana de abstinenta, Iti iei de I doctor certificat de seronegativ si pornesti sa vezi 150tric pe loc, ori Iti bagi picioarele In lapte, s8 iasa) branza direct sdrata. Branza astfel obtinutaé se duce) In piat’, unde se vinde, iar tu ti-o cumperi singur, ca altfel n-ai cum s4 faci aceasté reteta. Odata ajun: cas’, branza se pune in ligheanul cu rufe, Spalati bine rufele cu branza, le clatit| si afi obtinut cele mai delicioase clatite cu branza. 152 EPILOG (sub forma de bocet) Cartea meaaaa, cum te termini tuuu, fara 53+ anunt} pe cititori c3 mai urmeaza gj alteleeee!Pe unde {i-au umblat fie sloveleeee, pana s-au adunat intre aceste coperti $i cate lacrimi au stors eleee! Te ter- mini, cartea meaaaa si eu raman cu bataturi la degetece. Unde te duci tu cartea meaaaa, in librarile perverseee unde gasesti numai carti siropoaseee de faci diabet de eleeee sau de flosofieee, de nu intelegi nimictift Vino cartea meaaaa, si te sarut, pup editura tipogratiel taleeee, c& numai un nebun te-ar fi putut scrieee: Fie-i vinzarea ugoaré!ECOUR} LA APARITIA CARTII MUGUR MIHAESCU (,Vacanta Mare") Dect s& scriu 0 asemenea carte, mai bine pescuiam, cresteam canari, sau pur si simplu ma, abtineam! ALT TARAN (C4 cnd oiciti io cartia asta, domnule, c& cand ‘n-am timp nici s4 dau In gura la vaci, c& cand n-am timp nici la nevasta, c& cAnd citesc, domnule, atunci 8 cand mai muncesc?!" 154 RADU PIETREANU (dan Bucale, ,Vacanta Mare") Mosule, Cartea este aparuta in provincie, aga 8 nu Il interesgaza pa muschiu' meu! MAMA Copilul meu este foarte destept, si va multumese pentru asta, dar autorul cartii este cel mai frumos dintre tot} 155