Sivvier MuRAR 2902. KINETOLOGIE MEDICALA | a NegI ‘Tehnoredaetor: Livia Ana Miu TSBN.-973-97408-7-1 cuPRINS, CAPITOLUL { - CONSIDERATH PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA 1.1 ommecru. pe stub S a 12. scurrisToRIc — 13. PaRTICULARITATT st OBIECTIVE. 1.4, PRINCI GENERALE IN APLICAREA TRATAMENTULUT CAPITOLUL 2- BAZELE FIZICE $1 ANATONO- FUNCTIONALE ALE MISCARIL 2. BATELE FIZICE ALE MICA ncn 2.1.1 Lele hi Newon 2.1.2. Parghi i peg osoase 213. Serie 2.14, Plan ncinat : 2.2, BAZELE ANATOMOFUNCTIONALE ALE MISCARI 22.1. Plana g axe de mig aevnnn 222, Motietatea voluntrd 223, Moticiatea reflex CAPITOLUL 3- MASURARE $1 EVALUARE. IN KINETOLOGIA MEDICALA 23.1. EVALUAREA SOMATO-FUNCTIONALK oman 3. Evalares spartuli locomotor 5.1.11, Evaluarea crete gi dezvolttiBizice 'A. Metode subiectivesometoscopia B, Metod obiec¥8 venom Examinareasomatosopicd| Bxamenu! clini general Examenul radiologic Somatosetri. " 15 20 gare2esae1.1.2. Evaluarea prebensiuni 1.1.3. Bvahnrea mers 1.1.8. Evaluaa ampli iulne ‘lao atcnar al coloone vernal Dilan articular al trace Dito articular a mers inferior Din tint mental superior 3.4.15, Beanz frei moseulae A. Metode subieetive Pilg usenet gal Dilan nese al nel Dilan merle a ert infor bilge muscu a nembwul speton ,Metote obieetive inanoneitin§ onovonomenin 3.1.2. Evatuten fonctions values ear vesptatorie [Beales rents neoromecuare 3.13. Evalaten ene de efor 32, BVALMARER ACTIVRATH PSUICE CAPITOLUL 4 - MULOACELE KINETOLOGIES MEDICAL 4.11 Exe fie ‘A. Detinii,obietive 1. Pozi fnvlamentae gi detivate . Siontrn exerefn ike erp D, Modal dle aplicare se exersioe 41.141, Exerc ice active 1A. Exeroi frie dnemice 1, Exetel zie sitce 4.1.1.2. xeric pasive 4.113, Exeteifi en suspensie ALA Ext eu sxipett 4115. Exereit eu abiecte 4.116. Bfectele exerci firise 4.1.2. Postnaren 4.3. Ergeterpia 16 ® 9 3 9 * 12 m2 G6 in m us 87 8 189 0 m ws wr wr wr 200 309 210 aus 207 29 ae 20 208 ee 44.44. Blectle maesjnt 4.142. Massa clase 1.143, Masajul special az mace urstecics 42.1 Agent iziei natural AL Ternoverpi 12.1.2. Hidotermoterain 1.2.2 Agen frist aifica 122.1, Bester 42.3. Mice psiice 4.2.1 Reglven este Co 1232. Aworedloven Relasaen APA loinc 128 Dieta As mone conten exe 13.1 Midotenkinetteapin EAPHLOLLL, 5 -CONTROLUL MOTOR SUTESICILE DE FACILITARE NEUROMUSCULARA, PROPRIOCEPTIVA, S12 EEIMHCLO PACIEATARE RFLROMUSCULARA PROFRIOCEPTIVR (ER) 5.21. General 52.2 Princip metic 5.2.3. Schmnele Kant peti snerane 5.23.1, Diagonalele mewn soe 5.23.2 Diagnanele veil nti 524. Schemele Kabat pent cap, gt gitmmchi 5.2.5. Sistetirneateicilor FNP pe sitesi eletelor inte 5.25.1 Tec de tnifine 5.2.5.2 Tlic se iaveane a aningigior 52.53. Telnisi de elavare 526, Sistenmizaentehniilor FMP po eit ica in etnpele contol mote 268 ms 278 2 ana 285 287 2a ans 393 38 a 33 31 um Mr at| (CAPITOLUL 6 - CAPACTTATEA GENERALA DE EFORT 61, PRDICIPUL PROGRESIVITATUIN RECUPERARE. (62.CRESTEREA CAPACTTATI DE REZISTENTA LA EFORT 69, CRESTEREA FORTE $REZISTENTE! MUSCULARE (64. CRESTEREA AMPLITUDIND ARTICULARE ~ 65. METODE DE REEDUCARE NEUROMOTORIE 65.1. Metode analitice 6.5.1, Metoda Kenny 65.12. Metode Phelps 652. Metod glotale 6.5.2.1. Metoda Margaret Rood ~ 6522. Metods Bobath 65.23. Metoda Brunnstrom 6.52.4. Metoda Frenkel 653. Metode functionale 6.53.1. Metoda Tardieu 6532. Metods Petd 653.3. Metoda Vojta 6 REEDUCAREA RESPIRATORIE = 6. METODE DE CORECTARE A POSTUAi t ALINIAMENTULUT (68. CRESTEREA CAPACITATILOR COORDINATIVE 68.1 Reedocaea prehensiunt 682. Reeducarea mersul BIBLIOGRAFIE 3 373 376 383 385 Bas Bas 386 3865 387 38 301 393 304 304 395 395 398 309 45 aa aig a1 Prefapi {n onsite tn care in invaytmdntul superior di fra noast8 a sapirut, in ultimii ani, untifi de specialitte (sei in Faculte de Educafie Fizict si Sport gi chiar in Universitatea de Mediciné si Farmacie “Carol Davila”, profil kinetoterapie) se impunea cu acuitate partia unui manual, monografi, care s8 adued la zi opin att de Aivergente Tn acest domeniu, dar mai ales s4ofere posibilitatea celor ee au ales acest drum, s&aib8 un ghd orientaty in formarea profesional pe care s-auales-o ‘Aceastd misiune g-a insugi-o Conf: Dr. Mariana Cordun de la ‘Academia Nationala de Educate Fzica si Spor, specialist in domeniu e aproape dout decenii, iar disectia materalului de fatto confirms rept etstigatoare ‘In primul rind, apreciem modul decent in care a rezolvat pro- blema definirii domeniului: intuind dificultates elabordrit unei efinifi, care st satisteck pe toi cei avizai tn domeniu, autoarea alege ‘alt formulare a definite kinetologici (mili se intreabs,ce-i asta), arene trimite Ia confinutul(implicaile)acestelspecilittti medicle. [Lacrarea este structurat pe 6 capitol, care Incearcl 8 epuizeze ‘ntreg domeniul, dnd e8stig de cauz4 inteegulvi. Aste, studen kinetoteapie, medicini,antrenori i medici,indiferent de speciaitate sisesc In aceastt monografie modern datele necesare, de bazh pentru insusitea si pracicarea acesti specialit fa nivelulzilelor noastre. ‘Apreciez in mod deosebit Capitolul 4 “Evaluare si masurare tn kinetologia medicala (domeniu in eare iteratra medieal8 este fm ge- neral sSracl) si Capitol 6 “Capacitates generalé de efort”,capitole inedite fat de utimete publicaii din domenin. Remare de asemenca, itustrarea grafied numeroast 5 util, precum si o bogatsbibliografie, rnumeroasetthri find de dats recent: sutoare, ca dupa aparija avestei monografi de sinter, 8 conte publicatea ai dealt a une probleme, em ar fiele ale Palologet gi recupeiri specific, pe aparate gi sisteme, i conctrie,salutim cu deaseih sual spin sees monogiafii de ai ciate, feticitin pe autoate pena tevin acested fncer cele ce or ura tc eu Ae cet moog clo implica, atin dent medial, et 3 Gel al edueaitfzie gi sptai a Prof. Univ, Dr. Foan Dragan Memb Gitar at Academiei de Stine Medicale ‘in Ronin Bueesti dlecembrie 1998 Cove insinte | sentences astern trae srongerm non ieeaarnare Pape tlle arena serra eee Bee ere sparen teenie a vet se carat seaman Somaru ae ferecme eres ripe cence, ct a (cea ercmtnm ——e ee rmerueatno pat ee veut ae rh carat re ate area ieta Samba agemirvenmete situa mene Satecttira erecmeeec cert Peace wetter tena ot eta aes tinea terete ran et ee crate tenance Peet ihrtnatat na sata Satinstoda, Iucrarea constitie i um instrument de cunoastere i ‘autodirijare al celor care dintc-un motiv sau altl, intenioneazé si ceunoasca acest domenia ‘Adve mulfumirile mele unor dstinse personalitistintiice, care m-au ajutat In fnalizarea acestei luerri, Prof univ, De. Adrian Dragnea, Prof univ. Dr. foan Deigan, Prof. univ. Dr. Mihai Epuren ‘De asemenea, mulfumesetuturor celor eae vor veni cu sugesti si critic asupra prezentei Iucriri gi fi asigur eX le voi lua in consi Aeraje deoarece, numa ase, © nous edife poate fi superioara. Conf De. Mariana Cordun Bucuresti decembrie 1998 n Capitol 1 CONSIDERATIL . PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA 1.4, OBIECTUL DE STUDIU Kinetologia medical esto sn biologie intericiplinard eae se ‘ocupt exclusive stil migeicorpulu omenes, a elementeloranatoma- funcionale care concurs Ia eliareaacestein i a mdaltiilor de eorectare stnu compensare a peruebirlor reversible, paral reversible sau ever: Bile, Intrdiseplinarates Kinetologiek medical este asigurat de clemeste de anatomie, biomecanca cibenetie, fis, bichiie, iiologe, psholo- ti et, pe bazaclroraclaborencA o metadologie specifics penta cereetarea sts Kinetologia medical esto sind complex, ear implica 1) un sistem de eunogtng proptis derivate, care favrizeazd utiliza ea unui Himba) adapt communes eu ale discipline; 2) un domeniu propru, sistematizat pe baza unor eter, eae oftrd 0 ‘magne clara asupee prior componente ga delmitrlor, 3) emetodoogiedecorcetre cu metode generale si specific propre Tui domeniy, 4) potezecarctrisice ef penta dezvoltarea din interior a propriei existenfe ca sit; 5) eunoting din sine particular, car au abordt migarea umand in context antzopologs, 6) otetepe 0 metodologie de aplicare in practca medical a sit- ‘emul de cunostine tenet propre a elordespriae din ‘earn practicaexeriilor fie; ‘lwo ese tiny ae eat sti mig oztinel