Clasa a V -a

Problema 1
Pe o tablă, Andrei scrie numerele 1, 2, 3, ..., 2016. La fiecare pas, Andrei
șterge orice două numere de pe tablă și în locul lor scrie restul împărțirii sumei lor
la 9. După câțiva pași, pe tablă rămân scrise două numere din care unul este egal cu
954. Care este al doilea număr?
Gazeta matematică
Barem de corectură și evaluare

Din oficiu...................................................................................................(1p)

Suma inițială a numerelor de pe tablă este egală cu

(2016 · 2017) : 2 = 2017 · 1008. ............................(1p)
Notăm ak și bk numerele șterse la pasul k și, avem
ak + bk = 9ck + rk, rk < 9. ..........................................(1p)
După primul pas suma numerelor rămase pe tablă este egală cu
S1 = S – (a1 + b1) + r1, unde a1 + b1 = 9c1 + r1, r1 <9 .........................................(1p)
S1 = 2017 · 1008 – (9c1 + r1) + r1 = 9 · (2017 · 112 – c1) = 9x1. .......................(1p)
Analog, S2 = 9x2 și Sn – 1 = 9 · xn · 1. . . . . . . . . . . .............................................(1p)
Dacă notăm al doilea număr rămas pe tablă după pasul n cu x, avem relația
Sn = 954 + x = 9 · xn sau
9 · 106 + x = 9 · xn. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..............................................(1p)
Cum x < 9, rezultă că x = 0. . . . . ......................................................................(1p)

Problema 2
a) Înscrieți în fiecare cerculeț unul din numerele 100,
200, 300, 400, 500, 600, 700, 800 astfel încât suma
numerelor unite printr-o linie dreaptă să fie 1400.
b) Aflați numărul natural n știind că dacă împărțim
2017 la n + 2 obținem câtul 7 și, restul cel mai mare posibil.
Barem de corectură și evaluare
Din oficiu ...............................................................................................(1p)
a)

.....................................................................(2p)

1
b) Avem relația 2017 = (n + 2) · 7 + r, r < n + 2.
Cazul r = n + 1, conduce la 2017 = (n + 2) · 7 + (n + 1),
de unde 8n = 2002, nu convine.
Cazul r = n, conduce la 2017 = 8n + 14, nu convine . . . . ...............................(1p)
Cazul r = n – 1, conduce la 2004 = 8n sau 1002 = 4n, nu convine.
Cazul r = n – 2, conduce la 2017 = 8n + 12, nu convine.
Cazul r = n – 3, conduce la 2006 = 8n, nu convine...........................................(1p)
Cazul r = n – 4, conduce la 2017 = 8n + 10, nu convine. ...............................(1p)
Cazul r = n – 5, conduce la 2017 = 8n + 9, de unde n = 251.
Restul cel mai mare este 251 – 5 = 246. . . . . . . ...............................................(1p)
Problema 3
a) Dacă 2a · 4b · 6c · 8d = 3x · 5y · 7z · 9t, unde numerele a, b, c, d, x, y, z, t sunt
numere naturale, arătați că (a + b + c + d)n = (x + y + z + t)n, oricare ar fi numărul
natural nenul n.
b) Comparați numerele naturale x și y știind că: 𝑥 = 2017𝑎𝑎𝑎𝑎 ̅̅̅̅̅̅̅̅
+ 2018̅̅̅̅̅̅̅
𝑏𝑏𝑏𝑏
şi
̅̅̅̅̅̅̅
𝑏𝑏𝑏𝑏 ̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑎𝑎𝑎𝑎
𝑦 = 2017 + 2018 unde a și b sunt cifre în baza zece de numerație cu
a < b.
Barem de corectură și evaluare
Din oficiu...................................................................................... . . ........(1p)
a) Deoarece 3x · 5y · 7z și 9t sunt numere impare, oricare ar fi exponenții
x, y, z, t, atunci și produsul 2a · 4b · 6c · 8d trebuie să fie impar, adică avem
a = b = c = d = 0. .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . ......................................................(1p)
Deci 2a · 4b · 6c · 8d = 1, iar x = y = z = t = 0 și, a = b = c = d = 0.......................(1p)
(a + b + c + d)n = (x + y + z + t)n = 0. . . . . . . . . . ................................................(1p)
b) 𝑦 = 2017̅̅̅̅̅̅̅ 𝑏𝑏𝑏𝑏
+ 2018𝑎𝑎𝑎𝑎 ̅̅̅̅̅̅̅̅
< 𝑥 = 2017𝑎𝑎𝑎𝑎 ̅̅̅̅̅̅̅̅
+ 2018̅̅̅̅̅̅̅
𝑏𝑏𝑏𝑏
⟺
̅̅̅̅̅̅̅
𝑏𝑏𝑏𝑏 ̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑎𝑎𝑎𝑎 ̅̅̅̅̅̅̅
𝑏𝑏𝑏𝑏 ̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑎𝑎𝑎𝑎
2017 − 2017 < 2018 − 2018 ⟺
̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑎𝑎𝑎𝑎 ̅̅̅̅̅̅̅ −𝑎𝑎𝑎𝑎
𝑏𝑏𝑏𝑏 ̅̅̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑎𝑎𝑎𝑎 ̅̅̅̅̅̅̅−𝑎𝑎𝑎𝑎
𝑏𝑏𝑏𝑏 ̅̅̅̅̅̅̅̅
2017 (2017 − 1) < 2018 (2018 − 1)
̅̅̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅̅−𝑎𝑎𝑎𝑎
̅̅̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅̅−𝑎𝑎𝑎𝑎
̅̅̅̅̅̅̅̅
Cum 2017𝑎𝑎𝑎𝑎 < 2018𝑎𝑎𝑎𝑎 ; 2017𝑏𝑏𝑏𝑏 − 1 < 2018𝑏𝑏𝑏𝑏 −1
̅̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅̅̅
Şi 2017𝑏𝑏𝑏𝑏−𝑎𝑎𝑎𝑎 ≠ 1. . . . . . . . . . ......... . . . . . . . . . .......................................(1p)
rezultă 𝑥 > 𝑦. . . . . . . . . . ......... . . . . . . . . . .................. . . . . . . ......................(1p)

2
 Clasa a VI-a

Problema 1. Fie mulțimea 𝐴 = {𝑛 ∈ ℕ∗ |1 ≤ 𝑛 ≤ 15} .

a) Care este cel mai mic număr de elemente ale mulțimii A ce le putem
exclude, astfel încât cu elementele rămase să formăm două submulțimi ale
lui A , cu același cardinal și cu proprietatea că produsul alementelor din
prima submulțime să fie egal cu produsul elementelor din cea de a doua
submulțime ?
b) Aflați cele două submulțimi

Barem de corectură și evaluare

Din oficiu...................................................................................... . . ........(1p)

a) Produsul elementelor mulţimii A este 𝑃 = 211 ∙ 36 ∙ 53 ∙ 72 ∙ 11 ∙ 13 . . . . . . 2p

Considerând cele două submulţimi B şi C, cum 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐵) = 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐶) şi produsele
sunt egale, atunci în A trebuie să rămână un (cel mai mare ) pătrat perfect. Prin
urmare din A extragem cel mai mic număr de elemente factori primi
2, 5, 11, 13. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1p
Trebuie să eliminăm un număr impar de elemente din A,
adică pe 10, 11, 13. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1p
b) Obţinem două soluţii
𝐵 = {1, 4, 6, 7, 12, 15} şi 𝐶 = {2, 3, 5, 8, 9, 14} , sau
𝐵 = {2, 3, 6, 7, 8, 15} şi 𝐶 = {1, 4, 5, 9, 12, 14} . . . . . . . . . . . . . . . . .2 p

Problema 2.
a) Arătați că, oricum am alege 91 de numere naturale formate din câte patru
cifre, există printre ele cel puțin două numere a căror diferență este mai mică decât
100.
b) Emanuel scrie pe tablă numerele : 1,2,3,...,2018; apoi alege două numere de
pe tablă a și b , cu a  b , le șterge și scrie diferența a  b . Procedând la fel de mai
multe ori, arătați că, la final, pe tablă, rămâne un număr impar.

Barem de corectură și evaluare

Din oficiu . . . . . .......................................................................................(1p)
a) Notăm numerele 𝑎1 , 𝑎2 , … . , 𝑎91 şi considerăm 𝑎1 < 𝑎2 < … . < 𝑎91 .
Presupunem prin reducere la absurd că nu există două numere a căror diferenţă
să fie mai mică decât 100. . .... ........ ..... ....... ..... .... .......... ..... ..... ....... ..... ...(1p)

3
 Prin urmare 𝑎2 − 𝑎1 ≥ 100
𝑎3 − 𝑎2 ≥ 100
................
𝑎91 − 𝑎90 ≥ 100 + ... ....... ..... .... .......... ..... ..... ....... ..... ...(1p)
_________________
𝑎91 − 𝑎1 ≥ 100 ∙ 90 = 9000 .. ..... .... .......... ..... ..... ....... ..... ...(1p)
Însă diferenţa maximă dintre două numere de patru cifre este
9999 − 1000 = 8999. Contradicţie!
Deci există două numere cu diferenţa mai mică de 100....... ..... ..... ....... ..... ...(1p)
b) Suma tuturor numerelor scrise pe tablă este 1009 ∙ 2019.
Suma numerelor rămase pe tablă după pasul 1 este:
1009 ∙ 2019 − (𝑎 + 𝑏) + (𝑎 − 𝑏) = 1009 ∙ 2019 − 2𝑏 număr impar.. ... . . (1p)
Procedând analog şi la paşii următori, deduce că la final, pe tablă rămâne un
număr impar. ... ... ....... ..... .... .......... ..... ..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .......(1p)

Problema 3. Pe o dreaptă d se consideră punctele A, B, C în această ordine, astfel

încât AB  1812 cm și BC  1218 cm. Dacă punctele D, E , F sunt mijloacele
AB  AC
segmentelor  AB  ,  BC și respectiv  AC  , arătați că DE  FE  .
2

Barem de corectură și evaluare

Din oficiu . . . . . .......................................................................................(1p)
Arătăm că 𝐴𝐵 < 𝐵𝐶
1812 < 1218 ⟺ 182 < 123 ⟺ 62 ∙ 32 < 63 ∙ 23 ⟺ 32 < 6 ∙ 23 (A) ..............(1p)

d O A D B F E C

Din 𝐴𝐵 < 𝐵𝐶 ⟹ 𝐹 ∈ (𝐵𝐸) . . . . . . ...........................................................(1p)

Deci ordinea punctelor pe dreaptă este: A – D – B – F – E – C.........................(1p)
Fie 𝑂 ∈ 𝑑 astfel încât 𝐴 ∈ (𝑂𝐷)
𝑂𝐵+𝑂𝐶 𝑂𝐴+𝑂𝐵
Avem 𝐷𝐸 = 𝑂𝐸 − 𝑂𝐷 = − . . . . . . . . . .. ................................(1p)
2 2
𝑂𝐵+𝑂𝐶 𝑂𝐴+𝑂𝐶
𝐹𝐸 = 𝑂𝐸 − 𝑂𝐹 = − . . . . . . . . . . .........................................(1p)
2 2
𝑂𝐵+𝑂𝐶
⟹ 𝐷𝐸 + 𝐹𝐸 = 𝑂𝐵 + 𝑂𝐶 − 𝑂𝐴 − =
2
𝑂𝐵+𝑂𝐶 𝑂𝐵+𝑂𝐶−2𝑂𝐴 𝑂𝐴+𝐴𝐵+𝑂𝐴+𝐴𝐶−2𝑂𝐴 𝐴𝐵+𝐴𝐶
= − 𝑂𝐴 = = = . . . . . . ...... ...(1p)
2 2 2 2
Sau 𝐷𝐸 + 𝐹𝐸 = 𝐷𝐵 + 𝐵𝐸 + 𝐹𝐸 = 𝐷𝐵 + 𝐵𝐸 + (𝐹𝐶 − 𝐸𝐶) ................. ..(1p)
𝐴𝐵 𝐵𝐶 𝐴𝐶 𝐵𝐶 𝐴𝐵+𝐴𝐶
⟹ 𝐷𝐸 + 𝐹𝐸 = + +( − )= . . . . . . . . . .........................(2p)
2 2 2 2 2

4
 Clasa a VII -a

Problema 1
Demonstrați că dacă d și m sunt cel mai mare divizor comun și, respectiv,
cel mai mic multiplu comun al numerelor naturale nenule a și b, atunci
1 1 1 1
d + a + b = m dacă și numai dacă    .
a b m d
(G.M. 5/2017, Lucian Petrescu)

Barem de corectură și evaluare

Din oficiu ...................................................................................................(1p)
Din d = (a, b) rezultă că există (u, v)  * astfel încât (u, v) = 1 și, a = du;
ab
b = dv și m   duv . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .. ...(2p)
d
„“ Dacă d + a + b = m, atunci d + du + dv = duv, de unde
1 + u + v = uv ⟺ u(v – 1) = v + 1. ..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ......(1p)
Deci v – 1 v + 1, de unde v – 1 (v – 1) + 2 și, v – 1 2, iar v ∈ {2; 3}.
v = 2 implică u = 3 și, v = 3 implică u = 2.
1 1 1 1
În ambele cazuri se obține
   .........................................................(1p)
2d 3d 6d d
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
„“            1 , de unde
a b m d du dv duv d u v uv
(u, v) ∈ {(2; 3), (3, 2)}. ........ . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....(1p)
În ambele cazuri se obține d + a + b = 6 · d = duv = m .......................................(1p)

Problema 2
2 3 9 2
Rezolvați în mulțimea numerelor întregi ecuația: 3 2 ·     · .
 x y x y

Barem de corectură și evaluare

Din oficiu....................................................................................................(1p)
2 3 9 2
3  2 ·     ·  3 xy  2 · (2 y  3 x)  18 , (1) ...................................................(1p)
 x y x y
Din 3 3xy și 318 ⟹ 3 2 · (2y – 3x) și cum (3, 2) = 1 ⟹ 3 2y – 3x.
Însă 3 3x, deci 3 2y și cum (3, 2) = 1 ⟹ 3 y. Deci 𝑦 = 3𝑧, 𝑧 ∈ ℤ . . . .......(1p)
Ecuația (1) este echivalentă cu 9xz + 2 · (6z – 3x) = 18 ⟹ 3xz + 2(2z – x) = 6 ⟹
z · (3x + 4) = 2x + 6, de unde 3x + 4 2x + 6. ....................................................(1p)
5
3x + 4 2x + 6 ⟹ 3x + 4 3(2x + 6) ⟹ 3x + 4 2(3x + 4) + 10, de unde
3x + 4 10.
Deci 3x + 4∈{–10; –5; –2; –1; 1; 2; 5; 10}. .........................................................(1p)
3x + 4 = –10⟹ 3x = –14 , nu convine.
3x + 4 = –5 ⟹ x = –3 și z = 0, nu convine. (y ≠ 0)
3x + 4 = –2 ⟹ x = –2 și z = –1, iar y = –3, soluție.
5
3x + 4 = –1 ⟹ x  .
3
4
3x + 4 = 1 ⟹ x = –1 și z   4 și y = 12, soluție...................................................(1p)
1
3x + 4 = 2 ⟹ 3x = –2, nu convine.
3x + 4 = 5 ⟹ 3x = 1, nu convine.
3x + 4 = 10 ⟹ x = 2 și z = 1, y = 3, soluție.
Deci (x, y) ∈{(–2; –3), (–1; 12), (2, 3)}. .............................................................(1p)

Problema 3
În triunghiul dreptunghic isoscel ABC cu (AB) ≡ (AC) se consideră punctul
M simetricul punctului I față de dreapta BC, unde I este centrul cercului înscris
triunghiului ABC. Dacă punctele N și P sunt simetricele lui M față de dreptele AB
și, respectiv, AC, aflați măsurile unghiurilor patrulaterului BCPN.

Barem de corectură și evaluare

Din oficiu ..................................................................................................(1p)

Mai întâi, arătăm că punctele A, P, N sunt coliniare.

̂ ) = m(𝐶𝐴𝑃
m(𝑀𝐴𝐶 ̂ ) și m(𝑀𝐴𝐵
̂ ) = m(𝐵𝐴𝑁̂ ) = 45° (fiind simetrice față de dreptele AC
și, respectiv, AB). Deci punctele N, A, P sunt coliniare.........................................(1p)
Dacă AI ∩ BC = {0}, atunci NP ∥BC pentru că m(𝑁𝐴𝑂 ̂ ) = m(𝐴𝑂𝐵 ̂ ) = 90°..........(1p)
m(𝐼𝐶𝑂̂ ) = 45 = 22°30' . m(𝑀𝐶𝐼
̂ ) = 2 · m(𝑂𝐶𝐼̂ ) = 45°, iar m(𝐴𝐶𝑀 ̂ ) = 67°30'. .......(1p)
2

6
Cum (MC) și (IC) sunt simetrice față de dreapta BC rezultă că m(𝐴𝑀𝐶 ̂ ) = 180° –
̂ ) ++ m(𝐴𝐶𝑀
[m(𝑀𝐴𝐶 ̂ )] = 67°30',
deci ∆AMC este isoscel cu (AM) ≡ (AC). ............................................................(1p)
Din (AM) și (AP) simetrice față de dreapta AC rezultă că (AM) ≡ (AC) ≡ (AP) și
cum ∆CAM este isoscel, avem m(𝐴𝑀𝐶 ̂ ) = m(𝐴𝑃𝐶 ̂ ) = 67°30', iar m(𝑃𝐶𝐵 ̂ ) = 67°30' +
45° = 112°30'. ......... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..............................(1p)
Analog se arată că m(𝐴𝑁𝐵 ̂ ) = 67°30', iar m(𝑁𝐵𝐶 ̂ ) = 112°30'.................................(1p)

Clasa a VIII -a

Problema 1
a) Să se determine numerele reale a, b, c, d știind că: 0 ≤ a ≤ b ≤ c ≤ d și a2 + b2
+ c2 + d2 = c + d = 1.
(Supliment, G.M. 5/ 2017, Gheorghe Iurea)
b) Arătați că numărul n  9604 00...00 6561 este compus.
2000 zerouri

(Supliment, G.M. 4/ 2016, Mihaela Berindeanu)

Barem de corectură și evaluare

Din oficiu...................................................................................................(1p)
a) c2 + d2 = (c + d)2 – 2cd = 1 –2cd.
Deci a2 + b2 + c2 + d2 = a2 + b2 + 1 – 2cd = 1, de unde a2 + b2 = 2cd. (1)..............(1p)
Din b ≤ c și b ≤ d ⟹ b2 ≤ cd.
Din a ≤ c și a ≤ d ⟹ a2 ≤ cd.
Deci a2 + b2 ≤ 2cd. (2) .......................................................................................(1p)
1
Din (1) și (2) rezultă a = b = c = d = . .............................................................(1p)
2
b) 9604 = 982 și 6561 = 812.
n = 982 · 102004 + 812 = 4 · 74 · 102004 + (32)4 = 4 · (7 · 10501)4 + 94...................(1p)
Notăm a = 7 · 10501 și b = 9.
Avem n = 4a4 + b4 = (2a2 + b2)2 – 4a2b2 = (2a2 + b2 – 2ab) · (2a2 + b2 + 2ab).
.......................................(1p)
Însă 2a + b – 2ab = (a – b) + a ≠ 1, oricare ar fi numărul natural nenul a,
2 2 2 2

cu a ≠ b. Deci n este număr compus.................................................................(1p)

7
 Problema 2
Să se rezolve în mulțimea numerelor întregi ecuația: 2x2 – 7xy = 3 –3y2.
Barem de corectură și evaluare
Din oficiu ...................................................................................................(1p)
2x – 7xy = 3 –3y2 ⟺ 2x2 – xy – 6xy + 3y2 = 3 ⟺ x(2x – y) – 3y · (2x – y) = 3 ⟺
2

(2x – y)(x – 3y) = (–3)(–1) = (–1)(–3) = 1 · 3 = 3 · 1. ........................................(1p)

1
2x – y = –3 și x – 3y = –1 implică 2 · (3y – 1) – y = –3 ⟹ y =- , nu convine.
5
...........................................(1p)
2x – y = –1 și x – 3y = –3 implică 2 · (3y – 3) – y = –1⟹y = 1 și x = 0, soluție.
......................................(1p)
2x – y = 1 și x – 3y = 3 implică 2 · (3y + 3) – y = 1 ⟹ y = –1 și x = 0, soluție.
..........................................(1p)
1
2x – y = 3 și x – 3y = 1 implică 2 · (3y + 1) – y = 3 ⟹ y = , nu convine.
5
.................................................(1p)
Deci (x, y) ∈ {(0, 1); (0, –1)}. . . . . . . . ..............................................................(1p)

Problema 3
BC
Se dă cubul ABCDEFGH și punctul P situat pe muchia (BC) astfel încât BP = .
3
Fie BD ∩ AP ={N}, BD ∩AC ={O}, BC = 12 cm și FH ∩EG = {O'}.
a) Aflați tangenta unghiului format de dreptele FH și AP.
b) Dacă punctul Q este centrul de greutate al triunghiului AFH, aflați lungimea
segmentului (MQ), unde {M} = OG ∩ EC.

Barem de corectură și evaluare

Din oficiu....................................................................................................(1p)
Fie 𝐵𝐷 ∩ 𝐴𝑃 = {𝑁}, 𝐹𝐻 ∩ 𝐸𝐺 = {𝑂}, 𝑁𝑆 ∥ 𝐴𝐷
𝑆 ∈ 𝐴𝐷, 𝑆𝑁 ∩ 𝐵𝐶 = {𝑇}, 𝑇 ∈ 𝐵𝐶 şi 𝑚𝐴𝑁𝐷 ̂ = 𝑢°.
Din 𝐹𝐻 ∥ 𝐵𝐷 şi 𝐵𝐷 ∩ 𝐴𝑃 = {𝑁}
⟹ 𝑚𝐹𝐻;̂ ̂ . .. . . . . ......................(1p)
𝐴𝑃 = 𝑚𝐴𝑁𝐷
t . f .a
Din AD ∥BP  ∆NBP ~ ∆NDA și ∆ANS ~ ∆PNT
ND NA AD 3 NS NA 3
⟹    şi   .
NB NP BP 1 NT NP 1
Din ∆ABP dreptunghic ⟹ AP2 = AB2 + BP2 =
122 + 42 = 160 de unde AP = 4 10 cm.

8
 3 3 3
NA = · AP = 3 10 ; ND = · BD = · 12 2  9 · 2
4 4 4
3
NS = · TS = 9 cm. . . . ..................................(1p)
4
NS · AD NA · ND · sin u
𝐴𝐴𝑁𝐷 =  , de unde sin u  2 . ....... . . . . . .. . . . . .. . . ..(1p)
2 2 5
sin 2 u sin 2 u
tg 2u    4. . . . . . . . . ........................................................................(1p)
cos 2 u 1  sin 2 u

t . f .a
b) Fie {Q'} = EC ∩ AO'. EO' ∥ AC  ∆EO'Q' ~ ∆CAQ' ⟹ Q`O`  EQ` EO` 1
  .
AQ` Q`C AC 2
Cum AO' mediană în ∆AFH (FO' = O'H) rezultă că, punctul Q' este centrul de
greutate al ∆AFH.
EQ 1
Deci Q = Q' și   EQ  4 3 cm. . . . . ..........................................................(1p)
EC 3
MC OC 1 1 1
Din ∆MOC ~ ∆MGE    , de unde MC = · CE = · 12 3  4 3 cm.
ME EG 2 3 3
1
Deci MQ = · EC = 4 3 cm. . . . . . .......................................................................(1p)
3

9
Magia matematicii la VATRĂ

10