Professional Documents
Culture Documents
0
Vaccinul ROR, Precautii si CI
Boli acute severe (febrile, neurologice)
Antecedente anafilactice la componentele vaccinului
(gelatina, neomicina, ser bovine,)
Deficiente imune congenitale sau dobandite (leucemie, limfom,
neoplasme)
Sarcina- se evita >1-3 luni dupa vaccinare
Tratament cu corticoizi in doze supresoare (2 mg/kgc/zi)
- vaccinarea doar > 1-3 luni de la oprirea tratamentului
infectia HIV – se vor vaccina doar cei asimptomatici, sau fara
imunodepresie severa)
Minim 3 luni
Adm.Ig,
Ig,sange
sange adm.ROR 2sapt
Adm. Ig, sange
3 - 6 luni
1
Vaccinul ROR
Interactiuni medicamentoase
cu preparate ce contin Ig
Negativare temporara a Reactiei la tuberculina
RA
Locale: eritem moderat la locul injectarii
Parotidita – debut>[10-14 zile de la vaccinare]
Generale : febra moderata z 5-12, exantem ,limfadenopatie, orhita,
catar ocular si rinofaringian, purpura trombocitopenica
Meningite si meningoencefaloite – datorate v urlian vaccinal, in
primele 30 zile dupa vaccinare
2
Vaccinul ROR – Eficacitate
vaccinala
Seroconversia dupa primovaccinare
(o doza ROR la 12 luni):
- 98% pentru componenta rujeolica
- 96,1% - urliana
- 99,3% - rubeolica
- Ac fata de v rujeolos, rubeolic:persista 15-18 ani
- Ac fata de v. urlian persista > 11 ani (nivel Ac inferior
celui de trecere prin infectia naturala)
- ROR se poate adm. concomitent cu ..sau la un
interval de 30 de zile fata de alte vaccinuri
vii/atenuate.
3
Vaccinul diftero-tetano-
pertussis acelular (DTPa)
In PNI – 1961
Hidroxid de Al
Conservant
Prezentare: Lichid tulbure cu un depozit alb - laptos omogen dupa
agitare
4
Vaccinul diftero-tetano-
pertussis (DTPa)
Indicatii:
Profilaxia difteriei, tetanosului si a tusei
convulsive la copilul mic.
5
Vaccinul diftero-tetano-
pertussis (DTPa) – Intervale
PNI
Primo-vaccinarea – 3 doze: 2, 4, 11 luni (DTPa)
6
Vaccinul diftero-tetano-
pertussis (DTPa)
Adm.
0.5 ml, IM
fata ant-lat a coapsei, la 2cm spre exterior de
linia mediana – copii < 3 ani
reg deltoidiana: copii > 3 ani si adulti.
7
Vaccinul diftero-tetano-
pertussis (DTPa)
8
Vaccinul diftero-tetano-
pertussis (DTPa)
CI
Copii ce prezinta encefalopatie cu debut in primele 7 zile dupa o
doza DTPa (complicatie mai frecventa la vaccinul DTPw (whole
cell)
Precautii adm:
La sugari ce prezinta in primele 24 h dupa vacc o reactie febrila
> =40 grade C, stare de colaps, soc sau plans persistent (plans
continuu > 3 ore)
Pentru copii cu antecedente familiale de convulsii se rec adm
unui antitermic (paracetmol) – 15 mg/kgc inainte de inoculare
cu repetare la interval de 4h, in primele 24 H dupa vaccinare.
9
Vaccinul diftero-tetano-
pertussis (DTPa)
RA
Locale: durere, inflamatie la locul inocularii
Generale: febra,, plans persistent in primele 48 h,
convulsii ≥ 3 zile
severe - encefalopatie cu debut ≥ 7 zile, rare
(componenta pertusis acelular prezinta o
reactogenitate scazuta comparativ cu cea a
vaccinului Pertusis w (whole cell), utilizata in
vaccinurile anterioare)
neuropatii periferice (debut primele ore), rar
10
Eficacitate vaccinala (DTPa)
Componenta Difterie
Dupa 3 doze (primovaccinare, la copii sub 15 ani –
eficacitate 94,3% - 99,9%
La adulti: 70%
11
12
Eficacitate vaccinala
ComponentaTuse Convulsiva
83-96%
Durata protectiei postvaccinale 6-12 ani –
adolescentii si adultii pot face forme atipice de
infectie cu B pertusis – surse de infectie pt sugari si
nn nevaccinati.
Obiectiv- Romania: pastrarea incidentei Tc la max 1
caz la 100.000 locuitori.
13
Eficacitate vaccinala
Componenta-AnatoxianaTetanica
Dupa primovaccinare – 98%: im antitoxica solida,
Durata 10-15 ani
Titru Atc protectori: 0,01 UA/ml
14
Vaccinul diftero-tetanic (DT)
Compozitie
Anatoxina difterica purificata
Hidroxid Al
Conservant
15
Vaccinul diftero-tetanic (DT)
Indicatii:
primovaccinarea antitetanica si antidifterica a copiilor
cu CI la vacc antipertusis (CI la DTPa)
revaccinarea antitetanica si antidifterica la inceperea
scolii (PNI – 6 ani)
controlul focarelor de difterie
16
Vaccinul diftero-tetanic (DT)
RA : locale, de mica importanta
Pastrare: la frigider la temperatura de +2-8
grade C.
Nu se va congela
17
Vaccinul diftero-tetanic tip
adult (dT)
Compozitie
Anatoxina difterica purificata – in doza redusa (1/10
Hidroxid Al
Conservant
18
Vaccinul diftero-tetanic tip
adult (dT si dpaT)
Indicatii:
Vaccinarea sau revaccinarea adultilor
ani
Gravide - profilaxia tetanosului neo-natorum
19
Vaccinul Tetanic adsorbit
(VTA)(ATPA)
Vaccinul antitetanic adsorbit (VTA), anatoxina tetanica adsorbita si
purificata (ATPA)
- recomandat pentru administrare universala, indiferent de varsta, prin
- revaccinare la fiecare 10 ani,
- importanta la urmatoare grupuri de persoane aflate la risc inalt:
20
CNSCBT
Plagi cu potential Tetanigen
- Plagi (minore/majore) murdarite cu pamant, balegar sau praf de
strada ;
- Plagi intepate cu aschii, spini, cuie, corn de vita, altele (chiar dupa
inchiderea plagii);
21
Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT)
Plagi cu potential Tetanigen
- Plagi survenite in cursul accidentelor de circulatie;
- Plagi infectate;
- Fracturi deschise
- Avort empiric
CNSCBT 22
Principii de baza pentru prevenirea
infectarii a plagilor
CNSCBT 23
Masuri in plaga cu potential
tetanigen
Preventie si control
Toaleta plagii cu risc tetanigen
24
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Ord. MS nr IM 6730/1995
Masuri nespecifice Masuri specifice
Vaccin complet
si corect
Penic G (sau
Eritromicina)
Nu *
Da 0,5 ml (o doza) IM
urmata de
Moldamin
*Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testarea
Ac antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave, cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitive.
**in functie de gravitatea plagii – nu se adm persoanelor cu plagi superficiale. 25
Masuri generale in plaga cu
potential tetanigen
a) In cazul plagilor superficiale, excoriatii, etc se va proceda la
toaleta (curatirea) plagii, constand din spalarea cu apa timp de
10 minute si ulterior cu ser fiziologic;
CNSCBT 26
Masuri in plaga cu potential
tetanigen
d) Administrarea de antibiotice:
Profilaxia cu antibiotice
1. este indicata in plagi cu risc de suprainfectie cum ar fi:plagi contaminate
penetrante, traumatisme abdominale, fracturi, delacerari mai mari de 5 cm, cu
tesutul devitalizat, plagi muscate de animale,etc
Pentru leziuni care necesita interventie chirurgicala, profilaxia cu antibiotice
trebuie administrata cu 2 ore inainte de interventia chirurgicala.
Profilaxia recomandata consta in: Penicilina G si Metronidazol administrate in
doza unica (sau de mai multe ori daca plaga este mai veche de 6 ore)
Penicilina G: Adult: 8-12 milioane UI, iv, doza unica/ Copil: 200.000 UI/kg, iv,
doza unica
Metronidazol Adult: 1.500 mg, iv, doza unica (in perfuzie cu durata de 30
minute) / Copil: 20 mg/kg, iv, doza unica.
CNSCBT 27
Masuri in plaga cu potential
tetanigen
La persoanele cert primovaccinate complet sau si revaccinate
antitetanic se va administra, in maximum 24 ore de la producerea
plagii, pe cale intramusculara o singura doza de 0.5 ml vaccin tetanic
adsorbit (VTA) sau preferabil vaccin diftero- tetanic tip adult (dT) in
functie de varsta si disponibilitatea unitatii medicale :
pentru copiii sub 7 ani DTPa sau DT sau VTA,
pentru copiii 7- 9 ani si pentru persoanele peste 65 ani dT sau VTA,
pentru persoanle 10-64 ani dTpa sau dT sau VTA.:
CNSCBT
28
Masuri in plaga cu potential
tetanigen
Serul actioneaza doar pe toxina care exista in
circulatie si are o valoare de protectie de aproximativ
14 zile
Pentru a prelungii actiunea serului este necesara
vaccinarea
Strategia de control al tetanosului se bazeaza pe
asigurarea unei acoperiri vaccinale de 100% cu
revaccinari din 10 in 10 ani si cu atitudine corecta
fata de plaga tetanigena
CNSCBT 29
Profilaxia tetanosului neonatal
Vaccinarea persoanelor de sex feminin corespunzator
varstei.
Revaccinarea femeilor in timpul primei sarcini, in
ultimul trimestru de sarcina, cu revaccinare daca intre
sarcini exista ≥5ani .
Protectia nn si a sugarului – im pasive naturale
transplacentare – asigurata doar daca mama are in
antecedente ≥ 2 doze vaccin antitetanic.
Nastere in conditii neigienice, im pasiva insuficienta –
necesita masuri nespecifice + specifice
30
Profilaxia tetanosului neonatal
Nastere in conditii neigienice (nastere la domiciliu, cu
plaga ombilicala murdara de pamant, cordon
ombilical sectionat cu instrumente nesterile) + im
pasiva mostenita de la mama - insuficienta – nn
necesita:
200 UAI Ig specifica antitetanica sau
Seroprofilaxie cu 500 UAI si
tratament cu Penicilina 2 X 200.000 UI/zi cu adm IM,
timp de: 7-10 zile.
31
Incidenta relativa a complicatiilor Bolii vs. Complicatii
rezultate in urma Vaccinarii pentru prevenirea Bolii
Boala/ Complicatii La Bolnavi - Dupa Riscul de
Vaccin nevaccinati administrare de complicatii
Vaccin Boala vs.
Vaccin
Poliomielita Paralizie 1-5 cazuri la 1 caz la 1.000+
1.000 de 1.000.000 persoane
bolnavi, vaccinate
nevaccinati
Rujeola Encefalita 1 caz la 1.000 1 caz la 1.000+
cazuri de bv. 1.000.000 persoane
nevaccinati vaccinate
Barry R. Bloom, Paul-Henry Lambert. The Vaccine book. Academic Press, Elsevier Science,
32
2003.
Vaccinul BCG
TBC in crestere continua in ultimele doua decade la nivel
international si national,
in Romania incidenta in anul 2013 a fost de 73 cazuri noi la
100.000 locuitori (89,2 cazuri noi la 100.000 locuitori (2011), vs
146,6 la 100.000 in anul 2002).
33
Vaccinul BCG
Suspensie de bacili tuberculosi vii de tip bovin
(Mycobacterium bovis), atenuati
Provin din tulpina originara – Calmette &
Guerin – 1921 – prin cultivarea pe medii
biliare (230 pasaje) timp de 13 ani a unei
tulpini de bacili bovini.
Cel mai utilizat preparat vaccinal > 1930
34
Vaccinul BCG - Prezentare
Vaccin liofilizat
Pulbere alba ce nu adera de peretii fiolei
1 fiola = 2 mg cultura = 20 doze vaccinale
+ Solventul = sol Sauton - fiole de 2 ml, lichid
limpede incolor
35
Vaccinul BCG-Adm
Doza = 0.1 ml, adm. in maternitate,
strict I.D. fata externa a bratului drept in 1/3 mijlocie
> inoculare – papula 5-6 mm aspect “coaja de portocala”,
dispare > 30 min
Extragerea acului, fara tamponarea locului de injectare
> 2- 4 saptamani, la 90-95% subiectii vaccinati –
nodul ce evolueaza si > 2-3 luni regreseaza pina la disparitie
- sau evol. spre pustula–ulceratie–crusta care se elimina dupa
cateva saptamani
36
Vaccinul BCG - Adm
Vaccinarea – la externare din maternitate
37
Vaccinul BCG - Adm
> virsta 10 luni vaccinarea BCG se efectueaza dupa
testare prealabila la tuberculina cu 0.1 ml – 5 unitati
PPD (Purified Protein Derivate)
IDR + la Tuberculina, (PPD, TST, test Mantoux )
evidentiaza instalarea hipersensibilitatii de tip
intirziat, care apare la 6-8 saptamani de la vaccinare
si dureaza aprox 20 ani,
sau o reactie pozitiva poate fi rezultatul infectarii cu
bacilul Koch (nu semnifica TBC activa).
38
Vaccinul BCG - OMS
In tarile in curs de dezvoltare cu incidenta crescuta a
infectiei TBC se face vaccinarea tuturor nn, cu o
singura doza.
Vaccinarea BCG la copii (HIV +) asimptomatici din
zone/grupe cu risc crescut de imbolnavire TBC
Nu se vaccineaza cazurile (HIV +) din zonele cu risc
scazut de imbolnavire TBC.
39
Vaccinul BCG - CI
La cei cu R+ la tuberculina (IDR +): vaccinarea induce risc de
aparitie a unei reactii inflamatorii locale puternice, cu cicatrice
defectuoasa. NU SE VACCINEAZA!!!
Boli cu evolutie moderata sau severa
Sarcina
Deficite im congenitale sau dobandite (ex. leucemie, limfom,
neoplasme).
40
Vaccinul BCG - Precautii
Nu se adm la nn < 2500 g (se adm pana in 2
luni)
Vaccinurile vii (ex. v rujeolic) pot interfera cu
raspunsul evaluat prin testul la tuberculina,
se rec. ca testarea IDR, sa se efectueaza in
acceasi zi cu alte vacc. vii (ex. ROR) sau
> dupa 4-6 saptamani
41
Vaccinul BCG - RA
Ulceratii trenante
1-10 % -Limfadenita
Abces la locul inocularii
Osteita/osteomielita > 8-16 luni : 300 cazuri/1 mil
vacc. in Finlanda, 0.001 cazuri/1 mil vacc. in Japonia
f. rar - infectie TBC diseminata, la pacienti cu cancer,
HIV, malnutritie.
42
Vaccinul BCG – Eficacitate
vaccinala
Rezultate contradictorii, de la absenta protectiei pana la
valori de 80%
43
TESTAREA
CUTANATĂ
TUBERCULINICĂ
Testarea la Tuberculina (PPD)
(IDR, TST, Test Mantoux))
Scop:
Controlul eficientei vaccinarii BCG
45
Testarea la Tuberculina (PPD)
ulceratie, necroza)
46
Citire
La 72 de ore de la injectare, când induraţia este maximă şi
reacţia nespecifică dispare.
47
AVANTAJE DEZAVANTAJE
Ieftin Erori de tehnică şi de
Sigur interpretare – necesită
personal experimentat.
Operaţional Nu discriminează între
epidemiologic infecţia naturală şi reactia
R + = Martor al post-vaccinală.
infecţiei TBC sau ca Variază în timp putându-se
urmare a vaccinarii negativa spontan sau sub
influenţa unor factori
Metoda Mantoux temporari.
permite dozarea exactă Pierderi de material biologic
a cantităţii de antigen (tuberculina fiind
injectate - test condiţionată în fiole
diagnostic şi multidoze).
epidemiologic. Tuberculina este vulnerabilă
la condiţiile de păstrare şi
transport.
48
Interpretare
DIMENSIUNI REZULTAT INTRADERMOREACŢIE
< 5 mm NEGATIV
49
Semnificatia reactiei pozitive
51
Limitele interpretarii (1)
REACŢII FALS POZITIVE
Erori de injectare sau citire (interpretarea reactiilor
nespecifice, injectarea subcutanată a tuberculinei)
Vaccinarea BCG
52
Limitele interpretarii (2)
53
Limitele interpretarii (3)
deficite imune congenitale care afecteaza
raspunsul imun celularterapie citostatica,
corticoterapie, raze X sau UV, administrare
de ser antilimfocitar
stari de soc: chirurgical, traumatic, arsuri
grave
stari fiziologice: nou nascuti, menstruatie,
graviditate, varstnici
54
Limitele interpretarii (4)
stari patologice: malnutritie, distrofie, casexie,
etilism
tuberculoze avansate (pulmonare distructive
extinse, miliare).
Defecte de tehnica:
administrare incorecta (dozare prea mica,
injectare prea profunda)
interpretare incorecta
55
Reactii adverse
Administrarea unui vaccin poate fi urmata, la unii
recipienti, de aparitia unor reactii postvaccinale.
Aceste reactii pot fi locale, sistemice si alergice şi pot
fi determinate de vaccin, de reactivitatea individuala
la vaccin, de erori în modul de administrare sau de
alte cauze coincidente care nu au nici o legatura cu
vaccinul sau cu vaccinarea.
Orice reacţie postvaccinala trebuie consemnata în
documentele medicale si în carnetul de vaccinari al
copilului.
56
Reactii adverse
59
Reactiile alergice
Sunt cel mai putin frecvente (< 1 caz la 1 milion de
doze), dar cele mai severe; pot pune in pericol viata.
Pot fi cauzate de antigenul vaccinal sau de o alta
componenta a vaccinului (antibiotic, conservant,
stabilizatori, substante din mediul de cultura celulara
etc).
Socul anafilactic este una dintre cele mai grave reactii
care pot apare după o vaccinare, de aceea trebuie
recunoscut si intervenit imediat.
La fiecare punct de vaccinare trebuie sa existe
protocolul de management al socului anafilactic si
trusa de urgenta.
Supravegherea vaccinatului 15 minute 60
Înregistrarea şi raportarea vaccinărilor
Efectuarea vaccinării se înregistrează în documentele medicale
de la nivelul cabinetului medicului de familie, ale maternităţii
pentru vaccinurile efectuate imediat după naştere sau ale
oricărei alte unităţi medicale/medic care a efectuat vaccinarea,
în registrul electronic de vaccinari si in carnetul de vaccinări
care se înmânează mamei la externarea din maternitate.
Mama trebuie informată despre importanţa păstrării carnetului
de vaccinare şi despre faptul că trebuie să-l prezinte medicului
la orice vizită medicală.
De asemenea vor fi consemnate în carnetul de vaccinări,
eventualele reacţii adverse postvaccinale.
Medicul de familie are obligaţia să raporteze lunar la Direcţia de
Sănătate Publică judeţeană numărul de copii care au fost
vaccinaţi, pe tipuri de vaccinuri precum şi reacţiile adverse
înregistrate (OG 53 aprobata prin Legea Nr. 649 din 20
noiembrie 2001).
61
Vaccinare selectiva
Recomandata unor anumite persoane / grupuri populationale sau
in anumite situatii epidemiologice cu risc crescut de imbolnavire
sau complicatii
persoanele considerate la risc crescut de imbolnavire sau
complicatii:
- Ex. Vaccin rubeolic - adolescente
- Vaccin gripal – persoane cu boli cronice etc
CDC
http://www.cdc.gov/nip/
http://www.cdc.gov/ 64
VACCINATION FOR CHILDREN - CDC
65