MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTARARI S! ALTE ACTE Anul 173 (XVII) — Nr. 451 bis Vineri, 27 mai 2005 SUMAR ‘Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructor ‘gi turismului_ nr. 27/2005 pentru aprobarea Reglementari tehnice .Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa, indieativ NP 112.04 2-124 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIE!I PUBLICE CENTRALE MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $I TURISMULUI ORDIN pentru aprobarea Reglementéirii tehnice ,Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct", indicativ NP 112-04*) in conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea tn constructii, cu modificirile ulterioare, jn tomoiul art. 2 pot. 45 i al art. 6 alin. (4) din Hotardrea Guvernului nr. 412/2004 privind organizaroa si functionarea Minisierului Transporturilor, Construcfiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere Procesulverbal de avizare nr. 50 din 6 julie 2004 al Comitetului tehnic de specialitate — CTS 6 si Procesulverbal de avizare al Comitetului tehnic de coordonare general nr. 28 din 15 octombrie 2004, ministrul transporturilor, constructillor gi turismutul emite urmatorul ordin: Art. 1, — Se aprob& Reglementarea tehnicé Art. 3. — La data intrérii in vigoare a prezentului ordin, sNormativ pentru proiectarea structurilor de fundare Ordinul ministrului luerétilor publice gi amenajéiri tertoriulul directa, indicativ, NP 112-04, elaboraté de nr, g/Nj1991 pentru aprobarea reglementaril Universitatea Tehnic& de Constructii Bucuresti, prevéizuta in anexa) care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. — Prezentul ordin se public& In Monitorul Oficial al Romanici, Partea |, si intré In vigoare in termen de 30 de zile de la data public&rii. sNormativ privind proiectarea si exeoutarea lucrarllor de fundatii directe la constructit, indicativ P 10-86, publicat tn Buletinul Construcfillor nr. 7/1991, precum si orice alte dispoziti contrare isi inceteaza aplicabiltatea. Ministrul transporturilor, construcfilor si turismulul, Gheorghe Dobre Bucuresti, 23 februarie 2005. Ne. 275. ") Ordinal nr. 275/2005 a fost publat in Montana Of! al Remével, Parte 1, ar. 451 din 27 ma 2005 ¢! este repredus gi In acest numa bis.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 NORMATIV pentru prolectarea structurilor de fundare direct, indicativ NP 112-04 Lista notatiilor si simbolurilor ‘Notafia saw oa nei UM —_| Semniticatia A Te] _| Anja sectiunit wansversale a sistemufui de fundare Aas [rum] [Aria de armatura de suspendare Bar [rom?| [Aria armiturii verticale Ap fram?| | Aria minima a placit As (mim’|__| Aria lateralé a stdlpulai pe inalfimea paharalut ae {may __ | Supralata sectionit de Torfeeare Tunecare)dintre Slamental verfcal i plangeu (placa) Dimenslunea cea mal mica a tipi fundayiel avand forma B In) dreptunghivlard in plan; Litimea sistemului de fundare pentru fundatii de sectiune dreptunghiulara in plan Be [a] | Eatimea activa a fundatie! Be im Tafimea sau diametrul plicit utilizate pentru determinarea caractetisticilor de compresibilitate prin incercarea pe teren, D TEN] — | Rigiditatea citindricd a radierulul E [kPa] | Modulul de elasticiate E [kPa] | Modulul de deformafie liniard al terenului de fundare E {kPa]___| Modului dinamic de deformatie liniard al terenului de fundare Ei, {kPa}__| Rigiditatea aproximativa a constructiet Ei, [kPa]__| Rigidiatea findatier F TEN] | Forfa tiictoare tranismist intre perepii cu planunt mediane intersectate G {kPa]___| Modulul transversal (de forfecare) H iG Tnalfimea fundatie! Ga [m) Ynalfimea la marginea fundatiei tip obelise [Fi Fi (im Tnaltimile treptelor bloculut din beton simplu Fic {a} Tndifimea secfiunii fundafiei continue Br tl Grosimea fundului paharului Hy {mm “Adincimea de Taghet Fin [el Tnaljimea minim’ a fundafiet He (ml) Tnaltimea paharului 1 tm] Momentul de inerfie al secfiunit transversale a sistemului de fandare {in Jungul axei longitudinale le tH Tndicele de consistent 1 “Momentul de inerjie al une! fagit de radier definita intre mijloacele a 7 a doua desshideri succesive te [a Tndicele de plasticitate K ou Coefficient care depinde de forma in plan a fundafiel, rigiditatea fundatiei, cota z 2 punctului pentru care se calculeaza tasarea Ke Ol Coeficientul presivnii Tatcrale a pamantulul in stare de repaos Ko, Cl Indice de rigiditate pentri radiere generale de forma dreptunghiularé | Ke, co iditatea relative | Dimensiunea cea mai mare a talpit fundajiel avand forma | L [m] reptunghiulara in plan; Lungimea sistemului de fundare pentru | fundatii de sectiune dreptunghiularé in plan Te iol Distanta dintre doi stalpi vecini Ti i Langimea treptei blocului din beton simpla *) Anéxa este reprodusa tn facsimiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Tel Tay Valoarea maxima a dimensiunilor plicit de baz Ts TKN Valoarea de calcul a forfet de lunecare wansmisi plangeului superior M [iNimy | MOmentul incovoietor rezufant in central de preutate al seciuni fundatie’ Mw [kPa]___[ Modulul edometric Ma a Coeficient de corelatie tnire valoarea modului edometric in intervalul de presiuni 200+300 kPa gi modulul de deformatie liniars M [kN] ‘Momentul incovoietor transmis paharalui prin presiuni pe peretele ad KPa] Modula cia ‘detenminat pentra intervalul de prestunt Mi [ENm]__| Momental incovoretor in stalpul t MM. Nm) | Momentele incovoietoare rezultate in plan orizontal aplicais piri » Me [eNom] "| supetioare a peretelui frontal | Mere TeNmj | Momentul capabil al stiipului in secfiunea de la faja paharufut 1 My [Nm] | Momentul incovoletor fata de sectiunea x-x | My [kNm) | Momentul incovotetor faya de sectiunea y-y 1 7 phox) | For axils Rezuttanteincirettilor axiale fo central de greutate a | sectiunii fundatiel N Numiiril de foviturt necesare penotrari instalatiel SPT pe o adan- a cime de 30 cm pentru un diametru al tijei de penetrare de 50 mm Nice [EN]_| Fora axiald transmist la pahar prin Tecnu de monoliare Ni fN] | Forta axialé fn stdfpul Re. [EN]_ | Forja de intindere tn perefit longitudinal N kN) Fora axiala maxima in stalp in faza de montaj a structur istnosi UN] | prefabricate [P TEN] __| Rezuitanta presiunilor pe peretele frontal a [kN] [ Forfa thietoare 7 ux] | Potts tetoare Ta elemental veriial al suprastractart asoctald = wului de plastificare la actiuni seismice One [KN] ___| Forfa tdictoare care se dezvolté in clementul vertical sub planseu Re kPa] __| Rezistenfa de calcul a armaturil de suspendare Re [Nima] | Rezistenta de calcul de baza fa compresiune a betonulul R [EN] | Reacfiunea in reazemul i Re [N/mm] | Rezistenja de calcul fa intindere a betonulit din stip vu te] Berimetrul sectiunii de forfecare Modulul de rezistenfa al tipi fundatiel avand forma w {m"] | dreptunghiulard in plan; Modulul de rezistent& al sectiunii transversale a sistemului de fundare b im] Tafimea une? fagii de radier definits intre mijloacele a dows deschideri succesive a KP] Redan Ta compresiune monoaxialé a pamantulul (coeziunea & Tl Distanfa din centrul de greutate al lpi fundafiet la axul stdlpulutt e tf Tndicele poriior = tb [mm]___| Tniljimea sectiunit tansversale a grinzi it [=] Grosimea radierului Toalfimea cuzinetului; Indifimea secfiunit transversale a grinzit in he (mm) | cep Ba tir] Tniljimea diafragmelorMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Tndijimea sectiunii tansversale a grinail in reazem Coeficientul de pat obfinut prin incercarea de probé cu placa de laturd sau diametru B, Coeficientul de pat obfinut din tncercarea cu placa de Im Coeficientul de pat al mediului deformabil Tungimea de ancorare Lungimea cuzinetulut Tungimea elastica ‘Dimensiunile secfiunil ransversale a stalpulut Coeficient de corectie care depinde de raporiul intre grosimea z a stratului deformabil si kafimea B a sistemului de fundare | Coeficientul condifiilor de tacru: Presiunea de contact findajie-teren Rezistenja pe varf (CPT) Grosimea diafragmelor Viteza de propagarea a undelor longitudinale (principale) prin teren Viteza de propagarea a undelor trasversale (secundate) prin teren Deplasarea tilpii fundafiet pe dircetie verticala Rigiditatea cadrelor din componenta constructiei Factorul de transformare de Ta valoarea k’, la valoatea ky Unghial bloculut din beton simple Unghiul cuzinetulut Deformafia Tongitudinala specifica iametrul barei de armaturs Coeficient de fiexibilitate pentru radiere sub stalpi uniform distribuiti pe suprafata acestora Coeficient de frecare Fey] > ele aei alles eee Coeficient de deformafie Wansversala (Poisson) al terenulul de fundare 2 Coeficient dinamic de deformafie transversala (Poisson) al terenului a de fundare [plem’| | Densitatea Bforil unitar normal Gr [kPa] | Efortul unttar normal vertical a [kPal__| Bort unitar tangential media pe suprafaja de Tunecare < eMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 1. Prevederi generale 1.1. Prezentul normativ se aplicd a proiectarea structurilor de fundare direct pentru clidirile de locuit si social — culturale, constructile industriale si agrozootetmice. La proieciarea structutilor de fundare direct se va avea in vedere respectarea cerinfelor prevazute la punetul 2.2 si in reglementirile tehnice conexe. La proiectarea structurilor de fundare directi tn condifii speciale de (eren (paménturi sensibite la umezite, paménturi contractile, plimanturi lichefiabile) se au in vedere si misurile suplimentare din reglementarile tchnice in vigoare specifice acestor cazuri, 1.2. Normativul se referd la urmatoarele tipuri de fundatii directe: 8) fundatii izolate ») fundafii continue ©) fundafiiradier 1.3. Reglementérile tehnice de referinf& sunt enumerate in capitolul 13. 2. Principii generale ale conformarii de rezisten{& a infrastructurilor 2.1, Definirea sistemului structural $i a subsistemelor componente ale constructiei 2.1.1, Sistemul structural reprezinté ansamblut elementelor care asigurd rezistenja si stabilitatea unei constructii sub actiunea inctrcirilor statice $i dinamice, inclusiv cele seismice. Elementele structurale pot fi grupate in patru subsisteme: suprastructura (S); substructura (B); fundatile (F); teronul de fundare (1) (fig. 2.1). 2.1.2. Suprastructura reprezinti ansamblul elementelor de rezistenffi situate deasupra infrastructurii (1). 2.1.3. Infrastructura este alcituiti din substructurd si fundatii, La construefiile care nu au substructurd, infrastructura este alcatuit& din fundagii.. 2.1.4, Substructura este zona pozitionaté intre suprastructura si fundatii. In raport cu suprastructura, aceasta prezinta diferente de alcttuire si conformare, care conduc la capacititi de rigiditate si rezistent’ majorate, 2.1.5, Fundafiile reprezinta ansamblul elementelor structurale care transmit inedrearile la terenul de fundare. 2.1.6, Terenul de fundare constituie suportul constructiei si reprezinti volumul de rock sau de pamént care resimte influenta constructiei respective sau in care pot avea loc fenomenc care s& influenteze constructia. 2.2. Cerinte privind proiectarea fundatiilor 2.2.1. Fundatiile trebuie proiectate astfe! incdt st transmit la teren incdrcérjle construciei, inclusiv cele din actiuni seismice, asigurdnd indeplinirea conditilor privind verificarca terenului de fundarebis/27.V.2005 Fig. 2.1 Componentele sistemului structural Suprastructura (8); Substructura (B); Fundatiile (F); Terenul de fundare (T); Infrastructura (I) 2.2.2. Fundatiile ca elemente structurale se vor proiecta astfe! incdt s8 fie indeplinite conditiile de verificare la stirile limita ultime si ale exploatirii normale. 2.3. Cerinfe privind proiectarea substructurilor 2.3.1. Substructura are rolul de a prelua incdrcatile provenite de la suprastructura si de a le transmite fundatiilor. 23.2 Substructura este aledtuitl, de reguld, din elemente structurale verticale (pereti, stalpi) si elemente orizontale sau tuclinate (placi, grinzi etc), 2.33, Proiectarea substructuri trebuie s& find cont de conlucrarea cu fundatiile si suprastructura, 23.4. La proicctarea substructurilor se vor lua in considerare incdrearile proprii, incdrcdrile ‘ransmise de suprastructura si de teren conform prevederilor de la cap. S. 23.5. Bforturile din actiuni seismice transmise substructurii se vor asocia mecanismului de plastificare al suprastructurii (fig. 2.2). Aceast& conditie nu este obligatorie in zonele scismice de calcul E si F definite in normativul ‘NPLOU-92, 23.6. La proiectarea elementelor structurale ale substructurii vor fi indeplinite conditiile de verificare la starile limita ultime gi ale exploatétii normale. Infrastructura se va proiecta astfel incat sf fie solicitata, de regula, in domeniul elastic de comportare, Se admite proiectarea mecanismului ée plastificare 2 structurii la actiuni seismice severe cu dezvoltarea de articulatii plastice si in substructura, In aceste situafii se vor lua masuri care si asigure o comportare ductilé a substructurii siaccesul pentru interventii post seismice.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 Fig, 2.2 Sisteme structurale cu mecanisme de plastificare in suprastructur’ 3, Alegerea tipului de fundatie 3.1. Factori de care depinde alegerea tipului de fundatie 3.1.1. Sistemul structural al constructiei = tipul de suprastructurd (In cadre; cu perefi etc.); - dimensiuni (deschideri, travei, ndltimi — suprateran si subteran); + alcituirea substructurii; - materiale (beton, metal, zidarie ete.) - eforturile transmise fundatiilor in gruparile fundamentale si speciale de incircari; - mecanismul de disipare a energiei induse de actiunea seismic& (pozitia zonelor potential plastice, eforturile transmise fundatiilor etc.); - sonsibilitatea la taséri a sistemului structural. 3.1.2. Conditiile de teren = natura si stratificafia terenului de fundare, caractersticile fizico-mecanice ale straturilor de pamant sau de roca gi evolufia acestora in timp; = conditile de’ stabilitate general® a terenului (terenuri in panta cu structuri geologice susceptibile de alunecdri de teren etc.); ile hidrogeologice (nivelul si variajia sezoniera a apelor subterane, agresivitatea apelor subterane, circulatia epei prin pamant etc.); = conditiile hidrologice (nivelul apelor de suprafati, posibilitati de producere a inundatiilor, a fenomenvlui de afuiere etc.). 3.1.3. Conditiile de exploatare ale construct - eforturile transmise la fundatii (din sarcini statice si dinamice ~ vibratit produse de utilaje ete.); - posibilitatea pierderifor de apai sau substanfe chimice din instalajile sanitare sau industrial; - fncalzirea terenului in cazul constructor cu degajéri mari de caldura (cupioare, furnale ete.); - degajari de gaze agresive care polucaza apele meteorice si accentucard apiesivitatea chimica a apelor subterane; + influenta deformatiilor terenului de fundare asupra exploatirii normale a constructiei; - limitarea tasditilor in functie de cerinjele tehnologice specitice. 3.1.4. Conditile de executie ale infrastructur - adancimea sipiturii pentru realizarea fundatiilor constructiei si modul de asigurare a ‘stabilitati stpaitucii;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 - existenfa unor constructii in vecindtate care pot fi afectate de lucririle de executie a infrastructurii (Gnstabilitatea taluzului, afuierea terenului la realizarea epuismentelor etc.); - sistemul de epuismente; - prezenja refelelor de api-canal, de gaze, de energie electricd ete. 3.2. Criterii pentru alegerea adincimii minime de fundare 3.2.1. Adincimea de fundare este distanta masurata de la nivelul terenului (natural sau sistematizat) péind latalpa fundapiei. 3.2.2, Adancimea minima de fundare se stabileste in functie de: adéneimea de inghet; - nivelul apei subterane; - natura terenului de fundare; - fndlfimea minim& constructiva a fimdatiei; ~ conditile tehnologice. 3.2.3. STAS-ul de refering& pentru adaincimea de inghet este STAS 6054/77. 3.2.4, Adincimea minim de fundare se stabileste conform tabelului 3.1 in funetie de natura terenului de fundare, adéncimea de inghet si nivelul apei subteranc, Tabelul 3.1 i H ‘Adincimea minlind de fundare adancimea de | adincimea apei (cn) inghet subterane fati de : Reto tedainied cota teronulu ‘Terenuti | ‘Terenuti fete natural de ingher” (em) (m) Roci siinesase | _oricare oricare 20 Pietriguri curate, He2.00 4 | nisipuri mari si oricare mijlocii curate a bial 2.00 36 Pietrig sau nisip Firs70 2.00 50 argilos, argilé grasa Hp70 H22.00 Hi+10 50 | e H<2.00 H20 30 Nisip fin prifos, pra} Hie70 Heo 2 2 argilos, argilé i250 #10 30 préifoast gi nisipoas H>70 Heng Sa 30 "Observafie — Valotile indicate penira cazul terenurilor ferite de inghey se musoara de cota inferioara a pardoselii, 3.2.5. Talpa fundatiei va p&trunde cel putin 20 cm in stratul natural bun de fundare sau in stratul de fundare imbunatayit, 3.2.6. Pentru constructiile fundate pe terenuri dificile (pimanturi sensibile la umezire, paménturi contatile, piméntri Tehefiabile etc}, adincimea de fundae este indicta in reglementrle tehnice de referings specifice acestor cazuri.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 4, Materiate utilizate la fundatii 4:1, Fundatiile se aledtuiese in mod obistuit din: - beton armat; - beton simplu; - zidarie de piatea. 4.2, Caracteristicile betoanelor utilizate 1a executarea fundafiilor se stabilese de proiectant in funotie de destinatie, solicitari, conditiile mediului de fundare si influenfa acestora asupra durabilitatit betonului din fundatii; acestea sunt definite in normativul NE 012-99. 43, Clasole minime de beton se stabilese astfel: a) Beton simplu Cus pentru umpluturi, egalizir gi bloc (la fundatiie tip bloc si cuzinet). b) Beton armat Cero pentru fundafi izolate sau continue, fundatii monolite tip pahar, cuzinefi, radiere si refele de grinzi neexpuse la actiuni agresive, cu procente optime de armare; Cias pentru fundatii prefabricate tip pahar, fundaii supuse 1a solicit supuse la actiuni dinamice. Jn conditii de agresivitate caracteristicile betoanelor se stabilese ca in normativul NE 012-99 respectiv C215-88, importante si fundajii 4.4, Tipul de ciment ce se utilizeaza la prepararea betonului pentru fundafii sc stabileste in functie de influenta condifiilor mediului de fundare ca in normativul NE 012-99. 4.5. Ofelul beton trebuie sk indeplineascd condi 438/1-89 respectiv STAS 438/2-91. Pentru armétura rezultati din criterii constructive se utilizeazé, de regula, ote! OB37 iar pentru armétura de rezistenf rezultatd din calcul se utilizeaz& ofe! OB37, PC sau plase sudate din STNB. definite in documentul de refcringa STAS 4.6, Pentru fundatiile din zidarie de piatra documentul de referinfA este STAS 2917-79. Mortatul intrebuintat este din var si ciment de marci minim Mio avind documentul de refering STAS 1030-85. 47. Pentru fundatiile continue ale constructiitor cu cel inult un aivel amplasate tn mediul rural se pot aplica gi solutii constructive bazate pe folosirea materialelor locale, Fundatiile se pot realiza din zidarie de piatr3 sau beton ciclopian. 5. Soficitri transmise infrastructurilor 5.1. Prevederi generale 5.1.1. Solicitérile transmise iatrastructurilor se determina considerand eforturile transmise de ‘uprastructuré, incircdrile aplicate direct infrastructurii (Inctrcari din greutatea proprie, din incarcari de exploatare, forfe seismice etc.), presiuni sau impingesi ale pémantului, presiunea apeiete, Orice actiune semnificativa pentru proiectarea elementelor infrastructurii sau pentru verificarea terenului de fundare se va considera in categoria de solicitari transmise infrastructurii. 5.1.2. Solicitatile transmise infrastructurilor se determina in gruparile fundamentale de incdrcari gi in gruparile speciale de tncdrcér.40 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 Stabilirea solicitarile transmise infrastructurilor tn grupirile speciale de incarciri este, de reguli, condifionaté de dimensionarea completa a suprastructurii. 5.1.3. Solicitarile transmise infrastructurilor se determin cu valori corespunzitoare proiectirii elementelor de beton ale infrastructuturii si cu valori corespunztoare verificirii terenului de fundare. 5.1.4. Structurile considerate in cafcul in stadiul de comportare liniara (elastic) se recomanda si fie schematizate ca ansamblul constituit din suprastructura, infrastructurd gi teren de fundare. 5.1.5. fn gruparea special de inctrcati la actiuni seismice, cénd, de reguld, se accepta plastificarea suprastructurii $i dezvoltarea unui mecanism de disipare a energici induse de cutremur, solicitirile transmise infrastructurilor se determina corespunzator forfelor generalizate (N, M, Q tc.) dezyoltate in sectiunea de la beza suprastructuri (fig 5.1). Directa wetual stismice SECC Fig. 5.1 Solicitirile trensmise infrastructurii de suprastructura. transmise infrastructurilor in grup&rile fuandamentale de incdreéri 5.2.1. La verificarea rezisten{ci infrastructurii sia terenului de fundare vor considera valorile de calcul ale eforturilor transmise de suprastructura, 9.2.2. Pentru stabilirea valorilor solicitirilor transmise infrastructurii documentul de refering este STAS 10104/0-75 si pentru coeticienfii incarcarilor documentui de referinté este STAS 10101/0A- 71. 53. Solicit insmise infrastructurilor tn gruparile speciale de InctircBri 5.3.1. Prevederile de la pet. 5:3. sunt aplicabile gruparilor speciale de incdreéri in care se consider actiunite seismice aplicate constructiei. Calculul va considera orice directie de actiune seismicd semnificativa pentru proiectarea infrastructurii, De regula, se vor considera 8:directii in plan orizontal, corespunzatoare directilor principale gi directiilor oblice (Ia 45° si 135°) ale constructie’. 2. Solicitarile iransmise infrastructurilor proiectate corespunzitor unei comportiri elastice de fire suprastructura plastificat& sunt asociate mecanismului de disipare a energiei induse de acfiunile seismice. Valorile forjelor generelizate transmise infrastructurii sunt determinate prin majorarea forjelor capabile dezvoltate de mecanismul de plastificare a suprastructurii cu coeficientul kr:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 ky = 1.35 (6.1) Forfele generalizate capabile se determin& considerand rezistentele de calcul ale matetialelor. Dacé forfele generalizate capabile se determind considerind rezistenfele medi ale: materialelor valoarca cocficientului ky est ke = 1.00 (5.2) 53.3, Dac mecanismul de plastficare care asiguré disipares energiei induse de cutremur implica dezvoltarea de deformatii inelastice si in elementele substructurii, pentru calcul se considera ummatoarelé valori ale solicitirilor transmise de suprastructura: + pentru calculul elementelor inftestructurii se considera valorile sol speciale de incdrcari; = pentru verificarea terenului de fundare se considera valorile solicitirilor capabile speciale de incdredri majorate cu coeficientul ky dat de (5.1). rilor capabile din grupatile grapirile 5.3.4, Solicitirile transmise infrastructurilor de c&tre suprastructurile care raispund elastic ta actiunile seismice se considera cu valorile date la pet. 5.3.3. 5.3.5. Efectul componentei verticale a acfiunii seismice se va lua in considerare la proiectarea sistemelor de fundare in concordanj& cu normativu] P100-92; tn cazul fundafiilor sensibile la forts tietoare/strpungere (radiere tip dalé groasé ete.) valorile coefientului seismic de calcul pe directie verticala sunt +2k,. 53.6. In grupitrile speciale de incdreari care cuprind si actiunea seismic se considers actiunea de lung duratd a incdrcarilor aplicate direct elementelor infrastructurii precum si fortele seismice de calcul stabilite pe baza unui coeficient seismic eu valoafea minim: c= LSak, 3) 6. Stabilirea dimensiunilor bazei fundatiei 6.1. Conditii generale 6.1.1. STAS 3300/1-85 respectiv STAS 3300/2-85, sunt documente de referinfa pentru dimensiunile ‘bazei fundatiei si se stabilesc pe baza cal culului terenului de fundare. 6.1.2, Dimensiunile bazei fundatici se aleg astfel incdt presiunite 1a contectul intre fundatic si teren si ab’ valori acceptabile, pentru a se impiedica aparitia unor stdiri limitd care si perecliteze siguranta constructiei si/sau exploatarea normalé a constructiei. Stirile limité ale terenului de fundare pot fi de natura unei sidri limivd ultime (SLU), a c&rei depasire conduce la pierderea ireversibila, in parte sau tn totalitate, a capacititii functionale @ constructici sau de natura unei star limitd a exploatitri! normale (SLEN), a cAtei depasire conduce la fntreruperea expioatirii normale a construcfici. 6.1.3. Starile limit ale terenului de fundare avand ca document de referinfd STAS 3300/1-85 sunt: ~ slarea limita de deformajit (SLD), care poate fi de natura unei stéri limita ultime (SLD.U), dack deformafiile terenului conduc la deplassti si deformatii ale constructici incompatibile cu structura de rezistenfa sau de natura unei stiri fimiti a exploatirii normale (SLD.EN), dacd deformatiile terenului impiedica exploatarea normal a constructiei; - starea limita de capacitase portanté (SLCP) corespunde unei extinderi a zonelor in care se Iindeplineste conditia de rupere (efortul tangential efectiv este egal cu rezistenfa ta forfecare a materialului) astfel inedt are loc pierderea stabilitifii terenului si a constructiei, in parte sau in "112 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 tolalitate; starea limitt de capacitate portanti a terenului de fundare este intotdeauna de natura unei stiri limite ultime. 6.1.4, in functie de particularititile constructiei gi ale terenului de fundare, presi terenul de fimdare se pot stabili, in cazul fundavii directe, in trei moduri: ~ 0,5) pot fi considerate terenuri bune ‘Tabelul 6.2 Modul de Terenul Constructia cam Bun [ Pamant Sensibilitatea la | Restrictii de a Dificit bocziv satura} Importania rae deformatii in presiunii | (TB) tasiridiferentiale acceptable) fincdrcat rapid| exploatare (Obismuitl Speciat | acy Sensibilal Fare Co) | (cs) Nesensibiley (cSEN) |restrcti eee x Ee x ~ z ‘SLD. x SLDEN = SLCP aie SLCP Z x eeeereaes (Eee eee 62.2, Conditiile care trebuie respectate in cezul calculului terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale se diferentiaz in functie de tipul incdrcarii si de gruparea de incircare (gruparea fundamental GF, gruparea speciala GS) si sunt sintetizate in tabclul 6.3. 6.2.3, Pentru stabilirea dimensiunilor ta plan ale fundatiei este necesaré, dupa caz, indeplinirea tuturor conditiilor speciticate in tabelul 6.3, Prin aceasta se consider’ implicit indeplinite conditiile ccaleuui terenuiui de fundare la starea limiti de deformatie si la starea limit de capacitate portant, ca stiri fimitt ultime.14 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Tabelul 6.3 Centrica ‘Cu excentricitate dupa Cu excentricitate Tipul incdrcarii o singura directie dupa doud directii feb CRETE ETAT Gre ee : TO roe i » P " cd | GF | _____ Pet Poon Pemex 1.2 Peony Petmax= 1-4 Peon tS. Piers 12 Peony, Pretax 1A Peon | Pretmar =1.6 Peonw 6.2.4, Dimensiunile in plan ale fundatiilor se stabilesc astfel ca rezultanta inedrcdrilor provenite din actiuni din grupari fundamentale sé fie aplicat’ in cadrul simburelui central, 6.2.5. Pentru situatiile in care in gruparea fundamentalA intervin solicitari orizontale importante, scarchtilor st se aplice in afara simburelui central cu c sinu fic mai mic de 80% din aria totald a acesteia. In cazul construcfiilor de tipul castele de apa, turnuri etc. nu se admite desprinderea fundatiei de pe nepermanente, se admite ca rezuitenta i conditia ca sectiumea activa a tilpii fundat teren in grupatile fundamentale de tncdreari. 6.2.6, Excentricititile maxime admise pentru rezultantele incdrcarilor din grupairi speciale trebuie si fie limitate astfel inet sectiunea activa a suprafetei talpii fundatie’ s4 se extind’ cel putin pand in dreptul centrului de greutate al acesteia. 6.2.7, Modul de calcul al lui pes pentru excentri 6.3. Calculul terenuluj de fundare la starea limita de deformatii 6.3.1, Prin calculul terenului de fundare la starea limité de deformatii se cere indeplinirea a douk seturi de condifii, sintetizate in tabelele 6.4 si 6.5. tate pe dou directii este prezentat In anexa F. Tabelul 6.4 Tipul stiri limite de deformatie Condifia de indeplinit ] As, A, sf, Conditii sic in tabelul 6-4 au semnificafia: = Ag: deplasdri sau deformatii posibile ale constructiei datorate tasérilor terenului de fundare, calculate cu inc&re&ri din gruparea fundamental& pentru SLU; ~ Ay: aceeasi semnificatic ca si Ay calculate cu incérciri din gruparea fundameritald pentru SLEN; ~ By wdeplasdri sau deformayii de referingi admise pentru structirs, stabilite de proiectantul structurii;, In lipsa unor valori stabilite de proiectant pot fi iuate in considerate, orientativ, valorile specificate jn anexa A pentru constructii neadaptate in mod special in vederea preluarii tasdrilor neuniformeMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 ~ Ay: deplastri sau deformatii adi proiectantul tehnolog. din punct de vedere tehnologic, specificate de Tabelul 6.5 Centrica Cuexcentricitate dupao ] Cu excentiicitate dupa singur& directie doua directit Vy Tipul \. incarearii THEETEEEL Condifia dé Poe oni Pets Ppt Petmax1.2 pps Pet mes 14 py in condifiile definite in tabelul 6.5, pa (presiunea plastica) reprezinti presiunea corespunzatoare: unei extinderi Limitate pe 0 adancime egal cu B/4, B flind latimea fundatiei, a zonei plastice in terenul de fundare. Prin zona plasticd se infelege zona pe conturul si in interiorul cdreia se indeplineste condifia de rupere in pamant. 6.3.2. Presiunea plastic’ py este 0 presiune acceplabila. Conditiile din tabelul 6.5, a cétor indeplinire precede efectuarea calculului deformatiior probabile ale terenului de fundare, reprezinta condifii de valabiliiaie a calculului de deformatii, in care tereaul este asimilat cu un mediu liniat-deformabil iar utilizarea relatiilor din Teoria Elasticitayii este admisé. 63.3, In anexa A sunt sintetizate prevederile din documentul de referin STAS 3300/2-85 referitoare la calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii. 6.4, Calculul terenului de fundare la starea limitd de capacitate portanta 64.1. Prin calculul terenului de fundare Ia starea limit de capacitate portant, in cazul fundarii directe, se cere respectarea conditiei generale QamR, cu cele trei forme particulare date fn ubelul 6.6. Tabelul 6.6 Fundajie de J Fundaje soretaté Fundaie pe taloz sau in suprafay [___ transversal apropiere de taluz 15ee SLCPA SLcp.2 SLOP calcul acne Ns09L’B'pe T <0.8,N M,<0.8M, ‘inde: Q reprezintl inelrearea de caleul asupra Yerenahui de Fundare, proventily din acfunile din gruplrile speciale; R reprezint& valoarea de calcul a rezistenfei terenului de fundare; m reprezinta cocficientul condi 6.4.2. in anexa A sunt sintetizate prevederile din documentul de referintt STAS 3300/2-85 referitoare la calculul terenufui de fundare la starea limita de capacitate portant’. 7, Proiectarea fundatiilor izolate Prevederile prezentului capitol se aplica la proiectarea fundatilor izolate ale stélpilor de beton armat si de metal. Fundstiile izolate pot fi utilizate si tn cazul unor elemente structurale continue, dacd structura este proiectatt considerdnd rezemarile concentrate. normatiy sunt: ‘Tipurile de fundafii izolate care fac obiectul prezentul 2) Fundariile pentru stalpi de beton armat monolit: ~ fundatiitip talpai de beton armat (fundatiielastice); = fundati tip bloc si cuzinet (fundati rigide). b).Fundatiile pentru stalpi de beton armat prefabricat: - fundafii tip pahar; alte tipuri de fundagii adaptate sistemului de imbinare dintre stdlpul prefabricat si fundatic, pentru stlpi metalici: bloe si cuzinet; - fundafii tip talp& de beton armat. Proiectarca fundafiilor izolate de beton armat se face avand ca referin{& prevederile definite in STAS 10107/0-90, Dimensiunile in plan ale fundatiilorizolate se stabilese conform prevederilor de la capitolul 6. La alcdtuirea fundaliilor izolate se va fine seama de usmatoarele reguli cu caracter general: 2) sub fuundatiile de beton armat monolit se prevede un strat de beton de egalizare de 50+100 mm grosime, stabilit functie de conditiile de teren, executie si suprafata fundatici; ») sub fundatiile de beton armat prefabricat se prevede un pat de nisip de 70+150 mm grosime; ©) fundatiile se pozitioneaz’, de regula, centrat in axul stélpului; 4) pentru stélpii de calcan, de rost sau situatii in care exist in vecinatete alte clemente de consiructii sau instalatii se pot utiliza fundatii excentrice in raport cu axul stélpului; in acest caz momentul transmis tdlpii fundatiei se poate reduce prin prevederea de grinzi de echilibrare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 7 7.1. Fundatii pentru stalpi de beton armat monolit dati tip talpa de beton armat tip talp& de beton armat pot fi de form& prismaticé (fig. 7.1.a) sau forma de obelisc (fig. 7.1.b). Betonu! utilizat la realizarea fundatiilor tip talp& armatd va fi de clas minima Cara. 7.1.1.1. Inaltimea fundatiei (H) se stabileste functic de urmatoarele conditii a) asigurarea rigiditifii fundafici de beton armat; dacd se respect valorile minime ale raportulvi dintre indltimea fundstiei si dimensiunea cea mai mare in plan (H/L) date in tabelul 7.1 {ultima coloana) este admis ipoteza distributieiliniare a presiunilor pe ter b) verificarea fundatiei la forfA tdietoare; dacd se respect valorile minime ale raportului dintre {nalfimea fundatiei si dimensiunea cea mai mare in plan (H/L) date in tabelul 7.1, sectiunea de beton poate prelua forfa taietoare nefiind necesare arméturi ransversale; a) ) Fig. 7.1 Fundatii tip talpa de beton armat ©) vetificarea fundatiei la incovoicre; de regulé verificarea sectiunii de beton armat la starea limits de rezistenté la incovoiere nu implica modificarea inaltimii sectiunii de beton stabilita conform punctelor a sib; 4) valoarea minimmé a inalfimii fundatiei este Hyie = 300 mm, inattimea la marginea fundatiei tip obelisc (H’) rezultd tn functie de urmatoarele condi 4) indltimea minima necesard pentru ancorarea arméturilor de pe talpa fundatiei (154ou); ) panta fetelor inclinate ale fundatiei nu va fi mai mare de 1/3; ©) valoarea minimd este H’qiq = 250 mm. 7.1.1.2, Armatura fundatiei (fig. 7.2) este compusi din: a) armatura de pe talpd, realizati ca o retea din bare dispuse paralel cu laturile fundafiet ‘Armatura rezulté din verificarea la moment incovoietor in sectiunile de la fata stalpului. in caloulul momentelor incovoietoare din fundatie se considera presiunile pe teren determinate de solicitarile transmise de stdlp. Se vor considera situafiile de inedreare (presiuni pe teren) care conduc la solicitirile maxime in fundatic, Procentul minim de armare pe fiecare directie este 0.10 % pentru anmaturi OB37 si 0.075 % pentru armaturi PCS2. Diametrul minim al armaturilor este de 10 mm. Distanfa maxima intre armaturi este de 250 mm;18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Armatura se distribuie uniform pe latimea fundatiei gi se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minima de 159. b) armitura de le partea superioard, realizatd din 3+4 bare dispuse in dreptul stilpului sau ca o retea dezvoltatd pe toata suprafata fundatiei Fundafiile tip obelise care nu au desprindere de pe terenul de fundare au armiituri constructiva la partea superioard, unde se dispun pe fiecare directie principala minimum 3 bare de armaturd OB37, cu diemetrul de minim 12 mm, La fundatiile care lucreaz’ cu arie activa, armétura de la partea superioara rezulta din caleulul la ‘incovoiere, Dimensionarea arméturii se face in sectiunile de consola cele mai solicitate, considerand momentele incovoietoare negative rezultate din acfiunea incircarilor din greutatea fundatici, a umpluturii peste fundatie si a sarcinilor aplicate pe teren sau prin repartizarea momentului Incovoietor transmis de stilp. In accasté situafie de solicitare armitura se realizeazi ca o refea de bare dispuse paralel cu laturile fundatiei. Diametrut minim af armaturitor este de 10 mm. Distanja maxima intre armiituri este de 250 mm; distanta minima este de 100 mm. Armatura se distribuie uniform pe lijimea fundajiet si se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minima de 159. ©) armiitura transversald pentru preluarea forfelor tSietoare se realizeazd ca arméturd inclinat’ dispusa in dreptul stdtpului Forta tiietoare in sectiunea de calcul se determing considerand o fisurd inelinata cu 45° si presiunile dezvoltate pe teren de forfele transmise de stalp. Daci fundetia lucreazi cu arie activa, la calculul forfei tAietoare se vor considera presiunile efective pe teren, 4) armaturi pentru stip (mustati) Armiturile verticale din fundatie, pentru conectarea cu stélpul de beton armat, rezulté in urma dimensionariVverificarii stdlpului. Armaturile din fundatie (mustitile) se alcituiesc astfel inet in prima sectiune potential plasticd a stdlpului, aflati deasupra fundafiei, barele de armatura si fle continue (tira tnntidiri). Elrierii din fundafie au rol de pozitionare a armaturilor verticale pentru stalp; se dispun la distante de maximum 250 mm si cel putin in 3 sectiuni, ‘Armétura trebuie prelungits in fundatie pe o lungime cel putin egal cu leone + 250 mm, unde Iascorre S determina avand ca referint’ documentul STAS 10107/0-90. fof Fig. 72 Armarea fundatiilor tip talpa de beton armat Tabelul 7.1 Presiunea H/C minim pentru care nu | AVL minim pentru i i fective este necesard verificarea la | care nu se verificd maxim’ forfd ttietoare a fundatiei | rigiditatea fundatieiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 (pe teren (kPa) [Beton Gino | Beton Carns 00 022 020 025 150 0.25 O23 0.26 200 O27 0.26 027 250 029 O27 0.28 300 030, 0.25 025 400 032 030. 033 600] 039 035 035 *) pentru betoanc de clasi superioarl se uillizeaz valorile date in tabelul 7.1. pentru clasa Cizns. 7.1.1.3. Calculul momentelor incovoietoare in fundatie Pentru calculul momentelor incovoietoare in fundatie se considera sectiunile de Incastrare de la fata stalpului gi presiunile pe teren pe suprafaja delimitata de taturile talpti si planul de incastrare considera (fig,7.3) Calculul simplificet al momentelor incovoietoare in talpa fundafiei se face cu relafiile 7.1 si 7.2: Be 1 =B[p, +(, - pe 1 M.=B5+61-n.)5] a 2 My = L-Ppca > iPines =( Pit P2)/2 (72) ig. 7.3 ‘In cazut fundaiilor 1a care se respect condifile privind raportul minim H/L din tabelut 7.1 stabilit ‘in funcfie de conditia de rigiditate a tal pentru care aria activa este de imum 80%, armatura calculaté funcfie de momentele incovoietoare (M, si M,) s¢ distribuie uniform pe talpa fundatiei. Dacé aria activa este mai mica de 80%, in relatia 7.2 se inlocuicste Pea cu valoatea px. Dacé fundatia este solicitati cu momente incovoietoare pe dou directii (solicitare oblic&), pi, aviind semnificafie de presiune maxima pe teren, se determina cu telafile indicate in Anexa F. 7.1.2.Fundati tip bloc si cuzinet Fundatiile tip bloc de beton si cuzinet sunt alcatuite dintr-un bloc de beton simplu pe care reaver’ un cuzinet de beton armat in care se incastreaza stélpul (fig. 7.4). 19MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 7.1.2.1. Blocul de beton simplu se realizeazi respectiind urmatoarele condi a) indlfimea treptei este de minimum 400 mm ta blocul de beton cu o treapta; b) blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a ciror indljime minima este de 300 mm; indlyimea treptei inferioare este de minimum 400 mm; c) clasa betonului este minim Cys; dact in bloc sunt prevazute armaturi pentru ancorarea cuzinetului clasa betonului este cel putin Cao; 4) Inaltimea blocului de beton se stabileste astfel incit ta sé respecte valorile minime din tabelul 7.2; aceasti conditie va fi realizata gi n cazul biocului realizat in trepte (tig. 7.4); ©) rosturile orizontale de tumare a betonutui se vor trata astfel incdt s& se asigure condifii pentru realizarea unui coeficient de frecare supraunitar intre cele dou suprafete. hyb Liylyls, ' a / A Fog : & tel 4 +1. a. Bloc de beton cu o treapta . Bloc de beton cu dous treapte Fig. 7.4 Fundatii cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat Tabelul 7.2 Valor minime tga. Presiunea | funcjie de clasa efectiva pe betonului__| teren (KPa) [G5 | Caan sat mai mare 200 ss 250 130 Lis 300 1.40 130 350 150 140 400 Tea 130 600, 2.00 185 7.1.2.2. Cuzinetul de beton armat se proiectears respectiind urmatoarele; a) cuzinetul se realizeaza cu form’ prismatica; b)_dimensiunile in plan ($i b,) vor respecta urmatoarele condi = st fie mai mari decat dimensiunile care asigura limitarea presiunilor pe planul de contact cu blocul ta valori mai mici decat rezistenta de calcul la compresiune a betonuluis - se recomanda urmatoarcle intervale pentru raportut l/L respectiv b/B: * bloc de beton cu o treapti:ly/L = 0.50 + 0.65 * bloc de beton cu mai multe treapte L/L = 0.40 + 0.50 ©) inalyimea cuzinetului (h.) va respecta urmatoalele valori minime:" ~he = 300mm; «hele = 0.25;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 a = tg8 = 0.65 (fig. 7.4); dact tgB = 1.00 nu este necesard verificarea ciwzinetului le forts taietoare; = valori minime impuse de conditia de ancorare a armaturilor pentru staip, cu lungimea lescoore + 250 mm, untde Iisconre este definitd in documentul de refering STAS 10107/0-90; 4) clasa betonului este minim Cxro; clasa betonului rezulté si din conditia de rezistenta la compresiune localé a betonului din cuzinet in sectiunea de incastrare a stilpului (de regulé, Re casinet = 0-7Re stilp); 2) rostul de tumare dintre bloc si cuzinet se trateaz& astfe! incdt si se realizeze continuitatea betonului sau, cel putin, conditiile care asiguri un coeficient de frecare = 1.0 (definit in documentul de refering STAS 10107/0-90). 7.1.23, Calculul momentelor incovoietoare pozitive in cuzinet se face considerind incastrarea consolelor in sectiunile de la fafa stflpului (fig. 7.5). cM 4 | | | HST I} Fig. 7.5 Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet si bloc, functie de care se determina eforturile sectionalc in cuzinet, sunt determinate de solicitirile din stilp (nu se tine cont de greutatea cuzinetului). Presiunile pe suprafafa de contact dintre cuzinet si blocul de beton, dac& nu apar desprinderi sau aria activa este cel putin 70%, se determina cu relatiile (7.3): Ne Meu) Ne, Mew al ra ar Sa aa ae 03) daca: pez<0, atunci se admite p.2=0 iar pei Se determina cu relatiile (7.4): 2N, 2N, = py = Pa 3.5 (e Mew 3 {% Moor ay "(2° Ne ie beter unde: No, Ma $1 Meg, sunt for{a axiald si momentele incovoietore la nivelul talpli cuzinetulul. Momentele incavoietoare in cuzinet se calculeaza cu (7.5) si (7.6): Mb, [ps3 +0 ~rad§| 5) (76) acd aria activa de pe suprafata de contact cuzinet - bloc este mai mica decét 70% din talpa cuzinetutui (lob.): Ma= Mey Si tespectiv, My= Moy) a 7.1.2.4, Armarea cuzinetului va respecta urmatoarele conditii: a) Armatura de la partea inferioard:22 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 ~s¢ realizeazA ca o rejea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului; aria de armatura rezulta din verificarea la moment tncovoietor in sectiunile de la faja stalpului (fig. 7.5); = procentul minim de armare pe fiecare directie este 0.10% pentru armaturi OB37 si 0.075% pentru arméturi PC52; ~diametrul minim al armaturilor este de 10 mm; ~ distanta maxima fntre armaturi va fi de 250 mm; dist -armétura s¢ distribuic uniform pe litimea cuzinetului minim& de 159. fa minima este 100 mm. ¢ prevede la capete cu ciocuri cu lungimea b) Armatura de la partea superioara : ~ se dispune daca cuzinetul are desprinderi de pe blocul fundatiei ; -~ se realizeaz& ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului si ancorate in blocul de beton simplu, dup& modetul din fig. 7.4.b; ~arla de armeétur’ pe fiecare directie rezalti din: verificarea la compresiune excentricd a sectiunii de beton armat pe suprafata de contact dintre cuzinet gi bloc; in verificare se va considera rezistenta de calcul a betonului (Re") cu valoarea: 2M Sp coine : (78) bile unde: be este latimea t&lpii cuzinetulvi (fig. 7.5); dac& zona comprimati pe talpa cuzinetului este mai mare de 70% din aria tilpii, pentru dimensionarea armaturilor de ancorare in bloc se poate considera si o schema de calcul bazata de preluarea de armaturd a rezultantei volurnului de eforturi unitare de intindere de pe suprafaja de contact, obtinutt dintr-o distributie liniara a presiunilor; * verificarea la moment incovoietor negativ a cuzinetului incdreat cu fortele dezvoltate in armiturile de ancorares jametrul minim al armaturilor este de 10 mm; stanfa intre armaturi va fi de minim 100 mm si maxim 250 mm. ©) Armaturile pentru stalp (musta): - armiturile verticale din cuzinet, pentru conectares cu stdlpul de beton armat, rezulta in urma dimensionaii/verificarii stalpului - armaturile din cuzinet se alc&tuiesc astfel incdt in prima sectiune potential plastica a stélpului, aflath deasupra fundatiei, barele de armaturi s& fie fara innadiris - etrierii din cuzinet au rol de pozitionare a armaturiilor verticale pentru stalp si se dispun in cel putin tn 2 seotiuni ~armaturile trebuie prelungite in fundatie pe o tungime cet putin egal cu lungimea de ancorare majorata cu 250 mm; -armiturile inclinate se dispun pentru preluarea forfel t&ietoare in consolele cuzinetului dacé tgB <1 (Gg. 7.4) si se dimensioneaz avand ca referinta STAS 10107/0-90. R= 7.2. Fundatii pentru stilpi de beton armat profabricati Fundafiile izolate pentru stélpi de beton armat prefabricat pot fi realizate ca fundatii tip pahar (fig. 7.6). = fal tt — oy |B #100, mo : ( : 7, anes * aT, : Fig. 7.6 Fundatio tip pahar pentru stilp prefabricatMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 7.2.1. Dimensiunile sectiunilor de beton 7.2.1.1. inalfimea paharului Hp {nattimea paharului Hp se stabileste respectand urméatoarele cerinte: - asigurarea lungimii de encoraj (Igo) & armaturilor longitudinale din stdlp: Hp liconj-+ 250mm; Hp se poate reduce daca armatura este Intoarsa la baza stélpului, xj S¢ determina avind ca referinfa STAS 10107/0-90, considerand conditii normale de solicitare; = condifiile de aderenfi sunt stabilite functie de modul de ccalizare a stalpului prefabricat; - limitarea efectului forfeitSietoare pe lungimea de stalp introdusd in pahar: = Maton (7. aad 3-1,b.R, ce) unde: Mgrsp - momentul capabil al stélpului in sectiunea de la fafa paharului Is, bs - dimensiunile sectiunii transversale a stilpuluis Ry- rezistonta de calcul a intindere a betonului din stélp. Conditii constructive generale: © Hpz 12k; in cazul stilpilor cu seotiune dreptunghiulara cu dimensiunile |, si b,, 1, = ba ‘+ Hp = 500 mm in cazul stalpilor 1a constructii etajate; Hpz Hy/L1 Ja fundatiile stalpilor de hale ou poduri rulante $i ai estacadelor; Hy este inaltimea liberd a stdlpului de la fafa superioar’ a fundatiei pani la rigla acoperigului. Grosimea Hy fundului paharului (H,) rezult& in urma verificdrii la siripungere; in calcul se va considera sitafia cea mai defavorabilé de solicitare la stripungere, din faza de montaj sau exploatarc a constructiei. {in faza de montaj, cu pabarul nemonolitizat, verificarea la stripungere este dati de conditia (7.10): L-B-(ly =HiNbsHO so75.u.m, “R,+Ny (710) unde: N srinony este forfaaxialdi maxim in stilp in faza de montaj a structurii profabricate; U = 2is+2bst4He este perimetrul sectiuni de forfecare; R,rezistenfa de call a intindere a betonului din findatia pahar, Noy = Gove Gay = 100 Nimnan? gi Any = aria de armiturd verticals dispusd pe fata interioart a paharului, aneorata corespunzator pe flecare parte a planulului de cedare la stripungere; stmt in faza final, forfi axiali maxima Nyrox (Valoare de calcul) trebuie si respecte relafiile (7.11 $i7.12): . B-(1, +H, Xb, +H) Nope Dep OTS UHR, +Nes # Noy (ay)24 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Niap = Asti: (732) unde: Nip - este forja axiald transmisa fa pahar prin betonul de monotitizare (Fig. 7.7); Ag - aria lateralé a stélpului pe indltimea paharului: Ag = (2ls+2bs)H,; R, - rezistenfa de calcul la intindere a betonului de monolitizare; my - coeficientul condifiilor de lucru, cu valoarea my = 0,30 fn cazul constructiilor fire poduri rulante sau cu poduri rulante cu regim usor de lucru; mye = 0 in cazul halelor cu poduri rulante cu regim mediu sau greu de luers sau al constructiilor solicitate dinamic din incarcarile ‘curente de exploatare, — Neva ey ‘Hp | | dseeeeeneceual Fig. 7.7 Transmiterea forjei axiale din stlpul prefabricat la fundatia pahar 7.2.1.3. Verificatea paharului (bp) Verificarea peretilor paharului fn plan orizontal Eforturile transmise peretilor paharului de soli din stlp (M si Q) sunt reprezentate in figura 7.8. Momentul incovoietor (M;) transmis paharului prin presiuni pe peretele frontal se determina cu relatia (7.13): M,= aM -Ner 5) 20,4Mgr (7.13) Rezultanta presiunilor (P) pe peretele frontal este: P= 1.25My/Hr+Qsr (714) — BS ry ip, di] }0,8Hp Lot Ue!) a) b) Fig. 7.8 Solicitiri in peretii paharului Momentele incovoietoare rezultate in plan orizontal aplicate parfii superioare a peretelui frontal: Mr = 0,045Plp (2.15) Mc = 0.020Ph, (7.16) Forfa de intindere in peretii longitudinali (N;) rezulta:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 Np=P/2 an Secfiunea de beton gi de armaturd in perepii paharului trebuie sa repecte urmatoarele: a) Peretele frontal se verificd la actiunea momentelor incovoictoare M, si M, stabilite cu relatia, (7.15), respectiv (7.16). Armatura rezultati se dispune in treimea superioar’ @ perctelui si se prelungeste cu lungimes de ancorare masurati de la jumititea grosimii peretelui lungitudinal al paharului (fig. 7.10), byVerificarea perctelui frontal Ja forfi tHietoare implicd limitarea eforturilor principale in peretele paharului, conditie care impune: ise b, ae (7.18) ©) Perefii longitudinali se verific& ta intindere centricd cu forja Np. Armétura rezultati se dispune simetric pe fefele peretelui, distribuita in treimea superioara a paharului (fig. 7.10). 4) Verificarea peretilor longitudinali la fort téietoare considera sectiunea activi ou dimensiunile b;’éq sau by’bo (fig. 7.9), in fumotie de directia actiunii in stélp si fora tdietoare de calcul cu valoarea Np. Dack: ‘Nop + 0.5bs'agR (Np + 0-5b,"bR) (7.19) armatura pentru prefuarea forjei tietoare nu este necesar& si se dispune pe considerente de armare minima. in situafiile in care condifia 7.18 mu este respectaté se dimensioneaza armatura pentru preluarea forfei tictoare cu relajia (7.19) sau se dimensioneazé ca etrieri: armatura se distribuie In peretii longitudinali pe directia corespunaitoare dimensiunii mai mici a peretilor longitudinali (fig. 7.9). ope + + Ha} | Hral t | | SEL _ A eereeetregtte ee a) Cazul: ag Hp~A ) Cazul: bo < He-A Fig. 7.9 Directia armaturii pentru preluarea forfei tdietoare in peretii longitudinali ai paharului Daca armavura se dispune pe directie vertical in peretele paharului (ey = Hp~A), aria totala necesard (Aa) intr-un perete rezults: Ay* og Nett (7.20) Daca: by < He-A, armatura se dimensioneazé ca etrieri, conf. STAS 10107/0-90. ©) Verificarea in seotiunea orizontala de la baza paharului considera sectiunea chesonat& cu dimensiunile exterioare abo si grosimea peretilor by". Scofiunea se verifick ia compresiuae cexcentrici cu valori ale eforturile de calcul N si M, determinate astfel: Forta axiald N = Nic (Valoare calculaté cu relatia (7.12). Momentul incovoietor: M = Mgc+QsrH (721)28 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 f) Armétura rezultaté din calculul paharului la compresiune excentric’ se dispune pe directie vertical, uniform distribuitd pe laturile sectiunii. g) Grosimea minima a peretilor paharului (bp) este de = 200 mm in eazul paharelor din beton armat monolit; - 150 mm la paharele din beton armat prefabricat, h) Atmatura dispust in peretii paharalui trebuie sé respecte gi urmiitoarele cerinje minimale: © procentul minim de armiturd orizontal& este 0.10% pentru arméturi OB37 si 0.075% pentru armaturi PC52; = procentul_ mi armaturi P52. de armiturd verticala este 0.10% pentru armituri OB37 si 0.075% pentru 7.2.2: Monolitizarea paharului Dimensiunile golului paharului se aleg mai mari decat ale sectiunii stdlpului pe'fiecare directie si sens cu 50#75 mm la baza pabarutui si cu 85+120 mm la partea superioaré a paharului, Imbinarea dintre stilp si fundatie so realizeaz4 prin betonarea spatiului din pahar. Betonul de clas& minima Cis2o va avea dimensiunea maxima a agregetelor de 16 mm, Suprafefele stalpului si paharului se curdja si se umezese inainte de montare in pahar si monolitizare, Daca intr-un pahar se monteaz’ mai mulfi stilpi (in dreptul unui rost), distanta intre acestia va fi cel pufin 50 mm pentru a se asigura betonarea completa a spafiului dintre stilpi si a paharului 7.2.3. Armarea paharului Schema de armare recomandat8 a paharulai este data in figura 7.102, Varianta de armare din figura 7.10b corespunde situatiilor in care nu rezulti armatur& pentru preluarea fortei t8ietoare in perefii longitudinali gi din vorificarea secjiunii de la baza paharului (a compresiune excentrica) nu rezultd necesara o armatura vertical, ‘Arma&turile orizontale se ancoreaz sau, dup& caz, se innddesc, ca bare intinse (ig. 7.10c). Armitura orizontalé din pahar trebuie si respecte urmatoarele condi - diametrul minim 610 mm in treimea supericara a paharului si $8 mm in restul paharului; ~cel putin 2x3 bare orizontale in treimea supericard a paharului; - distanfa maxim’ intre armaturi este 250 mm, Barele verticale din pahar au diametrul minim 8 mm si se dispun Ja cel mult 250 mm distanya. 7.2.4. Verificarea télpii fundatici pahar Talpa fundatici pahar se verificd le moment incovoietor si la forfi tdietoare. Verificarea la moment incovoietor si fortd tietoare se face in sectiunile de Ia faja paharului si din axul stdipului prefabricat, Calculul momentelor incovoietoare se face cu relatii de tipul (7.1) si (7.2), pe fiecare directie principal a fundatiei. Se recomanda ca tnaltimea H, si fie stabilitd astfel incdt armatura calcutata tn seefiunea din axul stlpului, cu indlyimea Hy, sé fic suficientd pentru preluarea momentului incovoietor din sectiunea de la fata paharului, Se vor respecta si conditiile (fig. 7.6): Fy Hy +100mm *H>06h, Procentul minim de armaturé in talpa fundatiei este 0.10% pentru arm&turi tip OB37 si 0.075% pentru armaturi tip PCS2. Diametrul minim al armaturilor este 10 mm. Distanta moximd intre armituri este 250 mm, Armitura se distribuie uniform pe lajimea tilpii si se prevede la capete cu ciocuri avand lungimea minima de 156. Verificarea la forté tdietoare cste semnificativa in sectiunile de la fata paharului.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 a7 Daca indltimea sectiunii (H) si lungimile consolelor (1,, by - fig. 7.6) respect: hall si bisFh, (7.22) {fort tdietoare este preluald de beton. ‘Daca conditiile (7.22) nu sunt realizate se dimensioneaz armitura transversala din bare inclinate. ® @ o a iz I | 7.10. Armarea pabaralui 73. Fundatii pentru stélpi metalici 73.1. Fundafiileizolate ale stélpilor metalici se realizeaz4 ca fundatie cu bloc si cuzinet (fig. 7-11). Se pot utiliza si modele de fundatil tip talp& armata, de forma prismaticd, daca inal\imea acestora asigurit lungimea de inglobare necesar& pentru suruburile de ancorare ale stalpului si este adecvatit adancimii de fundare. Stal etatic Mortar de poza_ a ‘Suruburi pentru fixarea 25150mm grosimé “stalpulut in fundatie Carcasa pentru pozitionarea Amatura | “sirubutifor de ancorare ~Gietnenat : lege Heer eee Fig. 7.11 : 713.2, Stalpul metalic se realizeari cu o plack de bazA prevazutt cu rigidiaiiti care asiguré transmiterea presiunilor la fundatie gi a forfelor la guruburile de ancorare.unde: Neeste forta de intindere din surub MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Sectiunea fa plan a plicii de bazi rezuiti din condifiie privind limitarea presiunii maxime pe ‘suprafata de contact cu betonul la urmatoarele valor: ~ rezistenfa la compresiune a betonului din euzinet; ~ rezistenfa la compresiune a mortarului de poz’. Presiunea pe placa de baza se determin’ considerand soli si forfe de pretensionare a suruburilor. ittrile capabile ale sialpului (Nery $i Meap) 73.3. Dimensiunile gi pozitia guruburilor de ancoraj definite in documentul de referinf& STAS 10108/90 , se stabilesc in functie de momentul incovoietor capabil al stalpului. Lungimea minima a guruburilor de ancoraj prelungita in fundafie este determinata astfel: - valoarea maxim a dimensiunilor plicit de baz& (L, sau Ly(fig. 7.11) majorata cu lungimea de ancoraj a surubului (309) daca suprafaja lateral a acestuia este nervuratt; - valoarea maxima L, sau Ly, (fig. 7.11) majorata cu fungimea de ancoraj a gunibului (159) dacd suprafaja lateralé a acestuia nu este nervureti dar la capétul surubului este prevazuté 0 placa metalic& rigida si rézistent& pentru ancorare; aria minima a plécii (Ap) rezulté din verificarea presiunilor transmise betonului pentru ancorarea surubului (7.22)conform relatiei 7.23: N, Ns a OAR, (723) 7.3.4. Sectiunea de beton 7.3.4.1. Betonul din cuzinet este de clas minima Cero. Betonul din bloc este de clas minima Ceo acd armaturile cuzinetului sunt ancorate in blocul fundaliei; dac& in bloc nu sunt dispuse armaturi de rezistentA, clasa minima este Cas. 73.42. Blocul de beton se realizeazit respecténd urmatoarele condif - fndlimea blocului de beton se stabileste astfel ca valoarea tga. si respecte limitele minime din tabelul 7.2; aceast conditie se impune gi in cazul blocului realizat in treptes ~ indltimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treapta; = blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a caror indltime minima este de 300 mm; - turnarea blocului de beton se va realiza astfel incat sé fie asigurati continuitatea betonului. 7.3.43. Cuzinetul de beton armat se proiecteaza respectind urmatoarele cond ~ cuzinetul se realizeaza cu formé prismatic’; - dimensiunile in plan ale cuzinetul (Ic $i b,) vor fi mai mari cel putin cu 300 mm decat dimensiunile plicit de bazaa stélpului (L,, Le (fig. 7-11))- = dimensiunile fn plan ale cuzinctului se stabilese gi tn funcfie de conditia de limitare a presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici decat rezistenfa de calcul la compresiune a betonului; = se recomanda ca raportul b,/B ({/L) si se situeze in intervalul 0.50+0.65; yimea cuzinetului he va respecta urmatoalele limite minime: *h, = 300mm; he se stabileste astfel incat tga sii respecte vatorile minime din tabelul 7.2 pentru betonul de clas Caro; + rostul de tumare dintre bloc si cuzinet se trateaz astfel incAt si se realizeze continuitates betonului sau, cel putin, condifille care asiguré un coeficient de frecare w= 1.0 (avand ca referinté STAS 10107/0-90). 2: condi marea fundatiei se realizeaz dup modelul din fig. 7.11. Se vor respecta urmatoareleMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 4) armatura verticalé din cuzinet rezulta din verificarea la compresiune excentric& a sectiunii de rost dintre bloc si cuzinet; eforturile de calcul din sectiune au valori asociate momentului de dimensionare a guruburilor de ancoraj ale stipul }) armatura de la partea superioaré a cuzinetutui, dispusé {a cel mult 100 mm sub placa de baza a slalpului, se realizeazi ca o rejea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului, prelungite pe verticala in cuzinet gi bloc; ~ diametrul minim al armaturilor este de 10 mm; - distanta dintre armaturi va fi cuprinsé intre minim 70 mm si maxim 200 mm; 6). armatura verticala de pe fiecare laturé a cuzinetului se prelungeste in bloc cu o lungime care asiguré ca distanjele 1s, Io, $i b, din figura 7.12 si fie cel putin egale cu lungimea de ancorare (definita in STAS 10107/0-90); ) armaturile orizontale minime, dispuse pe perimetrul cuzinetului sunt: - 1/4 din armatura verticald din cuzinet; ~ 68/200 mm, +i i 1 Fig, 7.12 Armarea fundatiei cu bloc si cuzinet pentru stalpi metalici 8. Proiectarea fundajiilor continue de beton armat sub stalpi 8.1. Domeniul de aplicare Prevederile prezentului capitol se aplica la proiectarca fundatiilor continue ale stalpilor de beton armat monolit. Prin adaptarea sistemelor de fixare ale stilpilor (pahar, suruburi de ancorare), fundatiile continue pot fi utilizate si pentru statpii de beton armat prefabricat sau la structurile cu stilpi metalici. Solutia de fundatii continue sub stalpi poate fi impusa, tn general, in cazul urmatoarelor condi a) fundafii independente care nu pot fi extinse suficient in plan (constructii cu travei sau deschideri mici care determing "suprapunerea” fundafiilor independent, stalpi lang un rost de tasare sau la limita proprietati ete. (fig. 8.1)); b) fundatiiizolate care nu pot fi centrate sub stalpi (fig. 8.2) ete; Iundati continue ‘inde onto 1 “Wma de propriate) Fig. 8.1 Fig. 8.2,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 ©) aledtuirea general a constructici in care stélpii structurii in cadre au legat subsolului) cu peretii de beton armat rezemati pe teren prin fundatii continue (fig. 8.3); 4) terenuri de fundare susceptibile de deformatii diferentiale importante gi unde nu se poate realiza o crestere a rigiditatii in plan a ansamblului structural. (la nivelul uh wey t Tad conti 8.2, Alc&tuirea fundaiilor 8.2.1. Sectiunea de beton La proiectarea fundatiilor continue sub stalpi (cazurile a gi b, pet. 8.1) avand alcttuirea de grind se recomanda respectarea urmatoarelor cond - fundatiile continue se dispun pe o directie sau pe dou directi, = deschiderite marginale ale fundafiilor continue pe 0 ditectic se prelungese in consola pe lungimi cuprinse intre 0.20+0.25L9; lor descrise in capitolul 6, Se recomanda aceastii majorare este necesari pentru ci, datoriti interactiunii dintre grinda static nedeterminata si terenul de fundare, diagrama presiunilor de contact are 0 distributie neliniara, cu concentrari de eforturi in zonele de rigiditate mai mare, de obicei sub stalpi; + indltimea secyiunii grinzii de fundatie, H. (fig. 8.4a) se alege cu valori cuprinse fntre 1/3+1/6 din distanfa maxima (Lo) dintre doi stalpi succesivi; indlfimea tdlpii, Hy, se determina in functie de valorile indicate in tabelul 7.1 pentru raportul H/B; cazul gtinzilor cu vute (fig. 8.4b), lungimea vatei, L, -(¢+4) Ly» iar insljimea vutei, 4 Hq rezulté din condifile: 1) - condifii constructive: + Bye 300mm ‘+H’ = 200 mm (pentru grinzile cu vute) + b= b,4502100 mm. = elasabetonului si tipal de ciment se stabilese functie do nivelul de solcitare a fundaiei si conditiile de expunere a elementelor de beton armat. ‘Clasa minima de beton este Cans.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27,V.2005 e aso, L, Stee | ait Hen tele F Ee fais ‘el i ala n = & Sf, He 20.2+15He = ta oh fel Hates SE ete Fig. 8.4 8.2.2. Armatea fundafiillor Asmitura de rezistenta din grinda do fandare rezulté din verificarea sectiunilor caracteristice la ‘moment incovoietor, fort tietoare si, dacd este cazul, moment de torsiune. Eforturile sectionale in lungul grinzii de fundare (M, T, Mt) se determins conform pet. 8.3. ‘Daca structura rezemata pe grinda de fundare este rigid’ (de exemplu cadre cu zidarie de umplutura etc.) se pot utiliza metode aproximative de calcul; in cazul structurilor flexibile (cadre) se recomanda aplicarea metodelor exacte. Prin calibrarea eforturilor capabile se urméreste evitarea dezvoltitii deformatiilor plastice fn grinzile de fundare continue in cazul actiunilor seismice, Armatura longitudinal dispusé la partea inferioard a grinzii se poate distribui pe toat& lsfimea tlpii, Se recomanda dispunerea de armaturi drepte gi inclinate, Procentul minim de armare in toate seotiunile (sus si jos) este de 0.2%. Diametrul minim al armaturilor longitudinale este 14 mm. Pe fefele Iaterale ale grinzii se dispun armaturi minim 410/300 mm OB37. Btrierii rezulté din verificarea la forfd taietoare si moment de torsiune. Procentul minim de armarca transversala este de 0.1%. Diametrut minim al etrierifor este 8 mm. Dacd lajimea grinzii (b) este 400 mm sau mai mult se dispun etrieri dubli (cu 4 ramuri). Armatura de rezistenfé a tlpii fundatici in sectiune transversala rezulté din verificarea consolelor la moment incovoietor. Daci se respect conditiile privind sectiunea de beton date la pct. 8.2.1. nu este necesard verificarca consolelor ta forts tietoare, Armatura minima trebuie s& corespunds unui procent de 0.1% der mu mai putin decdt bare de 8 mm diametru la distanje de 250 mm, Longitudinal grinzii, in console se dispune armitura de repartitie (procent minim 0.1% st 1/3 din armétura transversall a consolei), Dac’ grinda de fundare este solicitata la momente de torsiune consoleie se armeazA pe directie transversal& cu etrieri iar longitudinal se dispune armiiturd dimensionata corespunzaitor stiii de solicitare. Armaturile pentru stélpi (mustii) rezultd din dimensionarea cadrelor de beton armat. ‘Mustajile pentru stalpi se prevad cu etrieri care asigurd pozitia acestora in timpul turnarii betronului, Nu se admite innadirea armaturilor londitudinale ale stélpilor in sectiunile potential plastice de baza constructi 8.3. Caleulul grinzilor continue 3t32 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 Calculul cu metode simplificate Metodele simplificate sunt cele fn care conlucrarea intre fundafie si teren nu este luati in considerare iar diagrama de presiuni pe talpa se admite e fi cunoscutl. 8.3.1.1. Metoda grinzii continue cu reazeme fixe Fundafia se asimileaz& cu o grindé continua avand reazeme fixe in dreptut stalpitor (fig. Se accepts ipoteza distribufiel liniare a presiunilor pe talp’, rezultatt din aplicarea relatiei: ¥ 2) 3) Ma QING + YM, (4) unde: N;- forfa axial& in stall is M;- moment ineovoietor in stélpul i d;~ distanja dc la centrul de greutate al tipi la exul stélpului i. a » Fig. 8.5 Metoda grinzii continue cu reazeme fixe Pentru o lafime B constant’ a grinzii, inc&rcarea pe unitatea de tungime este: Pata 69 Fundatia se trateaz ca o grind continu’ cu reazeme fixe, acfionatti de jos in sus cu incdrearca variabild liniar tntre py si po si rezemati pe stalpi, Prin caleul static se determina reactiunile R; in reazeme adica in stalpi. Daci RAN oo (8.6) utilizarea metodei este acceptabild. Se trece la determinarea in sectiunile semnifiative a eforturilor sectionale (M, T).. {in cazul fn care conditia (8.6) au este indeplinita, pentru a reduce diferenta inte incdrctrile in stlpi si reactiunite in reazeme se poate adopta o diagrama de presiuni pe talpa objinutf prin repartizarea ‘netredtilor (N, M) fiec&rui stlp pe aria aferenta de grinds (fig. 8.6).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 33 a Fig. 8.6 8.3.1.2. Metoda grinzii continue static determinate Grinda este incdrcaté de jos in sus cu reactiunile terenului gi de sus in jos eu inearcarile din stalpi. Se considers ci incircdrile in stalpi gi reactiunile in reazeme coincid, In grinda static determinata astfel rezultati, momentul incovoietor intr-o seetiune x (fig. 87) se calculeazA considerand momentul tuturor fortelor de fa stanga sec{iunii, Fig. 8.7 8.3.2. Caloulul cu metode care iau in considerare conlucrarea intre fundatie si teren Metodele care iau in considerare conlucrarea fntre fundatie si teren se diferentiazt in functie de modelul adoptat pentru teren, 83.2.1. Metode care asimileazi terenul cu un mediu elastic discret reprezentat prin resoarte independente (modetu! Winkler) Relatia caracteristica pentru modelul Winkler este: @1 unde: p este presiunea intr-un punct al suprafefei de contact intre fundatie si mediul Winkler iar zeste deformafia in ace! punct; , este un factor de proportionalitate intre presiune si deformatie, care caracterizeazA rigiditatea resortului, denumit coeficient de pat. {in figura 8.8a sc consider o fundatic foarte rigida solicitata centric de 0 fort concentraté sau de o nc&rcare uniform distribuita, agezati pe un mediu Winkler. Deformatia terenului modelat prin resoarte independente se produce numai sub grinda incdrcat#, ceea ce contravine observatiilor din realitate care arata c& deformatiile se extind si in afara zonei incircate (fig. 8.80) Fig, 8.8MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 fn figura 8.9a se considera o fundatie foarte flexibité supusé la 0 tnedrcare uniform distribuita si agecata pe un mediu Winkler. $i in acest caz, fo realitate, deformatia terenului se extinde si in afara fandatiei, fapt care nu este evidentiat de madetul Winkler (fig. 8.96). Fig. 89 {n ciuda acestor fimitari, avantajele care decurg din simplitatea modetului si a solujiilor matematice prevaleaz’ astfel incét metodele bazate pe modelul Winkler sunt utilizate pe larg in proiectare. O problems esentiald este alegerea cocticientului de pat, ky, de utilizat in calcul, 83.2.1.1, Stabilirea valorii coeficiontului de pat ks Coeficientul de pat k, nu este o caracteristicA intrinsecd a terenului de fundare ca de pildd modulul de deformatie liniara B,, Coeficientul de pat ke reprezinti'un parametru al metodelor de calcul bazate pe modelul Winkler. Acest fapt este pus in evidenta printr-o incercare cu placa pe teren (fig. 8.10), > titty ZA. Fig. 8.10 Pentra un punct de coordonate (p,z) apartinfind diagramei de incdrcare - tasare, in zona de comportare cvasi-liniard, coeficientul de pat se obfine: k,-2 (8.8) z Pentru un acelasi teren, diagrama de incdrcare ~ tasare depinde de dimensiunite si rigiditatea placi Trecerea de la coeficientul de pat k,’ objinut printr-o incercare cu placa de latura B, la coeficientul de pat k, de utilizat in cazul unei fundatii de laturé B, impune introduccrea unui coeficient de corelare a: kwa-k,’ 69) ‘Terzaghi a recomandat urmatoarele expresii pentru a: eee B = pentru piimanturi coczive : a = a (8.10) 2 - pentru pimanturi necoezive : @ = (“ ) (a1)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 fn reiatia (8.11) B se exprima in metri. Relafile (8.10) gi (8.11) sunt valabile numai in cazul Incereati cu place de form& patraté avand lature de 0.30 m. in lipsa unor date obtinute prin incereati pe teren cu placa, pentru valorile k.’ corespunzitoare unei plici cu latura de 0.30 m se pot utiliza valorile date in tabelele 8.1 5i 82. Tabelul 8.1 : 7 Pamant Pansat Phindint faa earn affnat de indesare medic indesat Ib 20.33 0.3470.66 0.67=1.00 k ENA) 74000=25000 25000+72000 "72000130000 Tabelul 82 poo Pamant ~ Pamint ‘Pamant Paimént Pamanturi coezive | tastic eurgttor | _plastic moale _| plasticconsistent | plastic vértos Pee 020.25, 0.25+0.50 050:075 | —(07521.00 Ky (eNin?) : 7o00=34000__ | 34000+63000 | 630002100000 Estimarea valorii cocficlentului de pat k,n funcfie de: + modulul de deformatie liniara E, i de coeficientul fui Poisson v, ele pamdntului: gE, ke SE 12) unde: kp este un coeficient functie de raportul dintre lungimea si ldjimea suprafegei de contact 2 fundajiei (conform tabelutui 8. B,este modulul de deformatie I ‘veeste coeficientul de deformatie transversala a terenului; a= $ unde a este semilitimea iar b semilungimea suprafetei de contact a fundatici. Tabelul 8.3, kn 02584 0.2465 0.2370 0.2292 0.2226 0.1868] 0.1705 0.1606 0.1537 0.1481 0. 00, + modulul de deformatie edometric M: k,-Be 2M 6.13) 8.3.2.1.2. Metode de calcul bazate pe modelul Winkler in amexa B sunt prezentate metode pentru calculul grinzii de fundatie in cazul utilizdrii modelului Winkler.36 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 8.3.2.2. Metode care asimileaz& terenul cu un semispat Mediul Boussinesq este un semispay si coeficientul lui Poisson v,.. elastic (modelul Boussinesq) elastic caracterizat prin modulul de deformatie liniart B, 8.3,2.2.1. Stabliren caracteristicilor E, si v, pentru solicitari statice a) Metode de obfinere e modulului de deformatie tiniard E, = prin tacercari pe teren cu placa, avand ca referinta STAS 8942/3-80; jn functie de modulul edometric M, avand ca referint& STAS 8942/1-89; Jn funcfie de datele din tncercarea de penetrare static& cu con, definite in C 159/89; funotie de datele din incercarea de penetrare dinamic& standard, refering STAS 1242/5-88., ) Determinarea modulului de deformatie liniard, E, ges, in cazul terenului stratificat Epes ™ Pag BLK S (Lv) (Pal @14) unde: m- cocficient de corectie prin care se fine seama de adancimea zonei active 29 (Anexa A); Pre:- Presiunca neti pe talpa fundatiei, (Anexa A) , in kilopascali B. [atimea talpii fundatiei dreptunghiulare sau diametrul fundatiei circulare, in metrs K,, Ko- coeficienti adimensionali indicati in Anexa A, stabiliti pentru adancimile 2=29 $12=0, unde z.se mésoara de fa nivelul tipi fundatiei, $= tasarea absolut probabild a fundafie, in metris Vz mut coeficientul media de deformatie transversal (Poisson) determinat ca medic ponderati in functie de valorile v,, ale diferitelor straturi de pamdnt din cuprinsul zonei active : Oe = post tut oat SET posi nt ©) Limitele de variagie ale coeficientului Ini Poisson, v,, sunt prezentate in tabelul 8.4. ‘Tabetul 8.4 ‘Paméantul ‘Argil saturate “Argild nesaturatit ‘Argila nisipoast Praf Nisip 8.3.2.2.2. Stabilirea caracteristicilor E,’ si v," pentru solicitari dinamice Stabilirea caracteristicilor EB," si vs’ in condifii dinamice impune determinarea pe teren a vitezelor de propagare ale undelor primare (v,) gi ale undelor secundare (v,) utilizind, metode indicate ‘in C241-92, . Coeficientul lui Poisson pentru condipii dinamice, v,’, se caleuleazi cu relatMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 87 (8.15) jar in conditii dinamice, E,", se calculeazA cu relatia: sau , simplificat: £; = pv2 (8.16) 8.3.2.2.3. Metode de calcul bazate pe modelul Boussinesq {in anexa C sunt prezentate metode pentru calculul grinzii de fundare bazate pe modelul Boussinesq. 9, Proiectarea fundafiilor constructiilor cu pereti structurali de zidirie 9.1, Prevederi generale de alcdtuire Alcituirea fundafiilot se diferentiaza functie de urmatoarele condi a) condifiile geotehnice de pe amplasament; ) zona seismica de calcul a amplasamentului: * scismicitate ridicala - zonele AtD + scismicitate tedus& - zonele E+F ©) reginaul de inaltime al constructis * foarte redus - cladiri parter (P) sau cladiri parter si etaj (P+1E) ‘ redus - cladiri cu putine niveluri (P+2E+P-+4B) 6) clidire cu sau fara subsol. Fundatiile peretilor sunt de tip continu; in anumite situatii pot fi avantajoase si funda(iile cu descarcari pe reazeme izolate. Fundatiite se pozitioneara, de reguld, centric si, numai in anumite situatii particulare, excentric fata de peretii pe care Ti suport. 9.2, Fundafii la clidiri amplasate pe teren bun de fundare in zone cu seismicitate redust 9.2.1, Fundatii la cl8diri fira subsol ipurile de fundatii ccle mai frecvent utilizate sunt cele prezentate in figurile 9.1+9.8. Fundatiile bloc cu o treaptt (fig. 9.1) se recomanda atunci cdnd latimea fundatiei B depigeste Tstimea b a peretelui cu cel mult 50+150 mm de fiecare parte. Solujia indicata in fig. 9.2 se recomanda in situatille in care lajimea fundatiet B depiseste laimea b 2 peretelui cu mai mult de 150 mm de fiecare parte, Fundatiile cu soclu i bloc avand una sau doud trepte sunt prezentate in figurile 9.3 si 9.4.38 Fig. 9.2. Fundatic bloc cu doua trepteMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 39 ‘umplture compacta B eceseeeee EEE Fig. 9.3. Pundatie cu soclu gi bloc b pert sina { melanie cormpacite ce = ble de funtie Fig. 9.4 Fundatie cu soclu si bloc cu doud trepte40 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 La fundatiile peretilor exteriori se vor avea tn vedere particularitafile de alcatuire i protectie exemplificate tn figurile 9.5+9.8. Sub perefi exterior realizati din zidarie de blocuri BCA (fig. 9.7) sau perei avind alcdtuire mixta, cu componenta termoizolatoare la exterior sensibil& la umezeal ig. 9.8), fafa exterioar’ a soclului se retrage in raport cu fata exterioard a peretelui de deasupra cu cca SO mm. tencuiala hhidroizotatie freee ee Fig. 9.5 Fundatie bloc sub perete exterior (pardoseala parterului la aceeasi cota cu trotuarul) fencuiala hidrofuga hidroizolatie. placa trotuar pietris. dop de bitum a compactaia bloc de fundatie i Fig. 9.6 Fundatie bloc sub perete exterior (pardoseala parterului deasupra cotei trotuarului)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 a hidroizolatie pardoselii rolatie termoizolatic placa trotuar corpacts bloc de fundatie HB, Fig. 9.7 Fundatic cu soclu si bloc sub perete exterior ou alcdtuire simpla (monostrat) b componenta SIS / structurala @ peretelat 3 peretelut hidroizolatie termoizolatie eee Bee Fig, 9.8 Fundatie cu soclu si bloc sub perete exterior cu aleatuire mixta42 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE|, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 9.2.2, Fundafii la cladiri cu subsol Perefii subsolului se prevad sub peretii structurali, pe cat posibil axati fata de acestia si realizati din beton armat sau din zidarie de carimid, Se recomanda realizarea peretilor de la subsol din beton armat. fn acest caz se vor respecta indicatiile de conformare de la capitolul 10. {in cazul peretilor de subsol din zidarie (cSrimid& pling, piatra) fundatille se aledtuiesc conform detaliilor din figurile 9.9 $19.10, 9.2.3. Dimensionarea fundatiilor Lijimea blocului de fundatie B se stabileste functie de: a) calculul terenului de fundare Ja eforturile transmise de fundatie conform prevederilor de a capitotul 6; b) grosimea peretelui (seu soclului) care reazema pe fundatie: B b+100 mm; (B= By+100 mm); ©) dimensiunile minime necesare pentru executarea si piturilor conform tabelului 9.1. Tabelul 9.1 ‘Adlinciinea sapetarith ny Lijimea minima (m) is0.40 630 0.40 Sectine a colt Ridrofuga \ + ‘Trotwar Zz ; " hs Meee J Vibe, seree L Fees ig. 9.26 10. Proiectarea fundafiilor constructiilor cu perefi structurali de beton armat 10.1. Principii generale de proiectare Perefii structurali de beton armat avind rigiditate si rezistenté mare transmit infrastructurii in ‘erupirile speciale de incdrcari eforturi semnificative (momente incovoietoare gi forte t&ietoare) si sunt, Za general, insuficient lestat (forta axiala mick), astfel incdt solutia de fundatie independemta nu poate fi utilizats decat in unele cazuri particulare, Solicitirile mari (M, Q) transmise de peretii infrastructurit pot fi preluate, in general, de fundatii dezvoltate in plan ca o refea de fundatii continue, pe una sau dous ditectii (fig.10.1) sau de infrastructuri cu rezistent& si rigiditate foarte mare, alcatuite din pereti de beton armat, plansee gi fandefii de tip radier considerate oa o structura spafialé (fig. 10.2). Prin calibrarea rezistentei elementelor sistemului structural (suprastructurd si infrastructurd) se realizeazi dirijarea mecanismului de plastificare in cazul actiunilor seismice intense, De regult, deformatile plastice sunt dirijate in suprastructur& iar infrastructura este proiectata si rispunda in domeniu] elastic de comportare (fig. 10.3). Dirijarea articulator plastice in elementele inftestructurit (fig. 10.4) poate fi aoceptatit in unele situ + in elementele suprastructurii trebuie Jimitate degradarile produse de cutremure (spitale etc.); - suprastructure dezvolté rezisten{e foarte mari datorité alcdtuirii acesteia, mult peste cerinfele proiectirii antiseismice; ntevenfiile postseism la elementele infrastructurii se pot realiza cu usuring’. 10.2, fnedrcatri transmise infrastructurilor de perefi structurali de beton armat Valorile eforturilor transmise de perefii structurali de beton armat la infrastructuri se determina conform prevederilor de la cap. 5. ‘Schema de aplicare a incircarilor transmise de peretii structurali infrastructurii se conformeazd prevederilor de la pet. 12.2. 10.3. Dimensionarea talpii fundatiilor Dimensionarea talpii fundatiilor se face conform prevederilor de la capitolul 6.56 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Daca infrastructura este suficient de rigida si rezistenta pot fi acceptate distributiiliniare de presiuni pe teren (fig. 10.5). Calcalul presiunilor pe teren (si implicit dimensionarea tipi fundatiilor) se te face acceptnd ipoteza sectiunilor plane. Fe cezul infrestrcturilor cu deformatitsemniticative calcul presiunilor pe teren se face pe baza unui model care permite luarea in considerare a interactiunii dintre infrastructurd si terenul de fundare. Perete structural a 1 Tt Perete de subso : Perete Perete structural suprastructurd Fig. 10.1 Fundatii pentru pereti de beton armat.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 87 Nucleu din perefi de beton armat Perete de beton armat Infrastructura. rigid Perete structural Zona comprimati a peretelui Fig, 10.3 Fundafii cu comportare elastic&: a - fundajic independentd; b - infrastructur’s Directie actiune sgismica stalp structhifal perete structura C zona de articulatic’ Zona de nod rigid, ee e - perete - fundatie Yona de articulate plastica infrastructui in infrastructuri Fig, 10.4 Infrastructura cu articulafii plasticMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 10.4. Ale&tuirca fundatiilor pentru peretii structurali de beton armat 10.4.1 Fundatii independente sub pereti de beton armat se pot realiza in situafii rare datoriti eforturilor mari (M, O) transmise terenului. Fundatiile sunt conformate si dimensionate ca si fundatiile sub reteaua de pereti ai substructurii, 10.4.2. Fundatii continue sub peretii substructurilor Fundafiile sub perefii care compun substructura pot fi realizate ca fundagii continue sau radier general. Fundatiile tip radier se conformeaza si se dimensioneaz conform prevederilor de ta cap. 11 al prezentalui normativ, Fundafiile continue sub pereti pot fi realizate ca tipi de beton armat (fig. 10.6) sau cu bloc de beton simplu gi cuzinet de beton armat (fig. 10.7). Mx —— Pe & Fig. 10.5 Considerarea presiunilor pe teren pentru ansamblul fundafiilor 10.4.2.) Fundatii continue tip talp& de beton armat. Sectiunea transversal’ a fundatiei sub perefii de beton armat sc poate alcitui ca in fig. 10.6. Conditiile minimale privind sectiunea de beton a fundatiei sunt urmatoarele: + raportul H/B are valorile minime date in tabelul 7.1; * Hare valoarea minima 300 mm; +H? are valoarea mai mare de 250 mm; + inalfimea la marginea fundafiei (H sau H’) se stabileste astfel incat si fie asiguratii lungimea de ancoraj a arm&turilor transversale de pe talpa fundayiei (l,>'15 6) Clase minima de beton in fundatie este Cyc. Armarea fundatiilor perefilor de beton asmat se realizeaza, de principiv, ca in figura 10.7. ‘© Armiatura transversal (1) rezulté din verificarea consolei tilpii la moment incovoietor in sectiunea de la marginca perctelui. in unele cazuri, in care peretele este excentric pe talpa fundatiei, armaturile (1) pot rezulta si din verificarea fundatiei la momente de torsiune,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Procentul minim de armare pe fiecare directie este 0.10% pentru arméturi OB37 si 0.075% pentru armaturi PC52. Diametrul minim al armiiturilor este de 10 mm, Distanta maxima intre armaturi este de 250 mm; distantaminimé este de 100 mm. Fig. 10.7 Schema de armare a fundatiei peretelui de beton armat ‘¢Anmitura de conectare cu peretele substructuri (2) poate rezulta funcfie de urmitoarele condi * verificarea la lunecare in rosturile de tumare ale betomului (fig.10.7); + verificarea la fort taietoare a peretelui substructuriis + verificarea la moment incovoietor gi forjé axiald a peretelui substructuriis armétura rezultaté Gin aceasta conditie nu poate depisi aria corespunz&toare greutatii fundatiei; *verificarea sectiunii de la baza peretelui la moment incovoietor determinat de presiunca p&méntului pe planul peretelui; in calcul se poate considera gi efectul favorabil al fortei axiale din perete, Diametrul minim al armaturilor este de 10 mm; ppin= 0,10% Distanfa maxima intre ermétur este de 250 mm iar distanfa minima de £00 mm. *Armaturile longitudinale (3) rezulté din verificarea sectiunii verticale a peretelui la incovoiere, ‘conform schemei de solicitare din figura 10.7, Armitura minimé (3) trebuie s& corespund& armaturil de repartitie corespunzatoare marci (1). 104.2.2 Fundafii continue cu bloc de beton simplu gi cuzinet Scofiunea transversal @ fundatiei sub perefii de beton armnat se poate alcatui ca in figura 10.8. Conditiile minimale privind seefiunea de beton a fundatiei sunt cele date la cap. 7.1.2.1, in tabelu! 7.1 iin tabelul 7.2.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 Fundagiile tip bloc si cuzinet ale perefilor nli sunt admise tn cazurile fn care peretele este reemat excentric fifi de talpa blocului de beton, Condifiile privind armarea minima a cuzinetului sunt cele date la pet, 10.4.2.1. Fig. 10.8 Fundatie tip bloc si cuzinet sub pereti de beton armat 11. Proiectarea radierelor de beton armat 11.1. Aledtuire generals si domenti de aplicare Fundatia tip radier general reprezinta tipul de fundajie directa, realizatf ca un plangeu intors si care asiguré o suprafatd maxima de rezemare pe teren a construcfic Fundafiile tip radier se utilizeaza, de regul8, in urmatoarele situ = terenuri cu rezistentd cut care impun suprafefe mari ale talpii fundatiitor; ~ terenuri dificile sau neomogene, cu rise de tastri diferentiale; ~ prezenta apei subterane impune realizarea unei cuve etange; - elementele verticale (stilpi, pereti) sunt dispuse la distante m (executia) fundatiilor izolate sau continue; - radierul impreuné cu elementele verticale structurale ale substructurii trebuic s& realizeze o cutie rigida si rezistenti; = construcfii cu iniltime mare care transmit inciiccari importante fa teren, care fac dificil’ realizarea Radierul general se poate realiza in urmétoarele solutii constructive: 2) radier general tip dal& groasf, tn care elementele verticale (stAlpi sau pereti structurali) sunt rezemate direct pe acesta: *+ radicr eu grosime constantd (fig. 11.1); hy = 1/8 Inex + radier cu grosime variabild (fig. 11.2); solutia poate fi adoptati in cazul unei construct eu perefi structurali din beton armat care transferi eforturi sectional importante intr-o zond centrald a acestuia ) radier general tip planseu ciupered (fig.11.3); ©) tadier tip placa si grinzi (drepte sau intoarse) dispuse pe una sau douk directii (fig. 11.4); se recomanda alegerea inaltimii grinzii (h.) si a plicit radierulul (h,) conform relatiilor: hflnsx=1/3+1/6; be/lnns(1/15#1/20) a.) De obicei, grinzile au sectiune constanta. In cazul unor inedreari mari se pot realiza grinzi cu vute. 4) radier tip placa cu vute (fig. 11.5);MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 ©) radier casetat alcdtuit din dou plansee solidarizate intre ele prin intermediut unor grinzi dispuse pe doud directii (fig. 11.6). 11.2. Elemente constructive gi de proiectare 11.2.1. Radierul poate fi folosit i a construcfii situate sub nivelul apei subterane (fig. 11.7). In acest caz subsolul impreuni cu radierul realizeazA o cuvA ctanga. Etangarea cuvei se obfine prin dispunerea hidroizolatiei fa exteriorul radierului si a peretilor perimetrali conform figurii 11.7. De asemenea, suprafata interioari a peretilor structurali perimetrali se trateaz pentru a asigura impermeabilitatea necesara, 11.2.2. Proiectarea radierelor trebuie sé ind sama de compatibilitatea deformatiilor terenului cu cele ale elementelor structurale. Caleulul eforturilor sectionale (M, Q) in sectiunile caracteristice ale radierului se obfin de regul’ eu programe de calcul care permit modelarea fenomenului de interactiune fund: Dacd in radier apar eforturi axiale de compresiune sau intindere ca efect al conlucraitii acestuia cu substructura, la dimensionarea seciunilor de beton si armétura [a moment incovoietor si fort tiietoare se va considera gi efectul acestora, Radier tip dala groasa Lt oth Beton de Fig. 1.1 Radier general tip dala groas egalizare | Perete structural Fig. 11.2 Radier ou grosime variabila 662 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 Fig. 11.3 Radier de tip plangeu ciuperca = i - LLA Radier tip plac gi grinzi pe doui directit a- radier tip placd si grinzi intoarse; b- radier tip placa si grinzi drepteMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 I (oer 4 Ea ld 1. 7 KEE Fig. 11.5 Radier tip plac cu vute Fig. 11.6 Radier casctatMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 11.23. Armarea radierelor se realizeaza cu refele orizontale de arméturd, dispuse pe fefele plicit pentru preluarea momentelor pozitive si negative, De asemenee, este necesard si 0 armare pe zona Centralé a plcii pentru fenomenele de contractie. in varianta in care nu se prevad arméturi inclinate, se face verificarea la fortd taietoare a sectiunii de beion sirmplu cu relatia: Qs0,70h.R, (1.2) Este posibil ca in zona lifturilor, intlfimea radierului s& se reduc’, micgordndu-se capacitatea betonului simplu ta forts tBietoare . in acest caz se pot prevedea local etrieri si armitur’ de bordaj a golurilor, Procentele minime de armare pentru placa radierutui sunt 0,15% pentru fiecare fag’ ‘Innadirea barelot se face prin petrecere sau prin sudare pentru barele cu diametre mati ($25... 40). STAS-ul de refering’ pentru dimensionarea radierului este STAS 10107/0-90. 11.2.4, Rosturile de tunare $i mésurile care trebuie previzute in proiectare din punctul de vedere al rezistenfei si tehnologiei de exccutio (NE 012-99). * calculul efortutui de lunecare L tn rost (fig. 11.8. a) se face cu relagia (11.3): STAS-ul de referinfé pentru dimensionarea armaturii de conectare in rost este STAS 10107/0-90. Anni odzanigt-Ay fj werticll Age a (EE Rost vertical Rost otzontal de Ge tare fea a b e Fig. 11.8 + rosturi verlicale de turnare (fig.11.8 b) Rezistenta la lunecare in planurile rosturilor de turnare se realizeazéi prin armétura orizontalé care traverseaza rostul gi de rugozitatea fejelor rosturitor. Pentru realizarea acestor rosturi se foloseste 0 plas de ciur amplasatt vertical la fafa intrerupta a.elementului si rigidizatt pentru a rezista la impingerea betonului proaspat. Prin povitiile rosturilor de turnare se va asigura imparfirea radierutui tn volume de beton pentru care pot fi asigurate condifile optime si sigure pentru lucrérile de preparare a betonului, transportul auto, tumarea $i vibrarea acestuia in vederea realizarii monolitismului total, a continuitafii, precum sietangeitatea contra infltrsrii apelor freatice, Turnarea betonului se va face continuy, in straturi orizontale de aproximativ 40cm grosime, iar intervalul de timp intre tumnarea a dowd straturi suprapuse (pe intreaga suprafata a acestora) sé fie mal scurt decdt durata prizei celor dou stratuti suprapuse. Tumarea betonului in volume prestabilite asigurd consumarea practic total intr-un anumit interval de timp a deforma(iilor din fenomenul de exotermie (degajarea de cBlduri din procesul chimic de hidratare a cimentului). *+ rosturi orizontale de wurnare (fig.11.8 c).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 Rezistenja la lunecare in planurile rosturilor de betonare va fi realizats de armatura verticala care traverseaza rostul gi de rugozitatea fetelor rosturilor. 11.3. Caleulul radierelor {in calculul radierelor trebuie luafi in considerare numerosi factori intre care cei mai importanti sunt rigiditatce si geometria radicrului, mirimea si distributia ‘incArcirilor, caracteristicile de deformabititate si de rezistenté ale terenului, etapele de executie, Calculul urmareste determinarea presiunilor de contact detonator presim #8 momenelorincovoetoar i fortlr titre, in calcule, radierul poate fi considerat ca rigid sau flexibil. Principulele criterii de apreciere a rigiditati relative a radierelor prin raport cu terenut de fundare sunt prezentate in continuare. + Pentru radierele generale avind forma dreptunghiulard fn plan (LxB) si grosimea uniform (h) indicele de rigiditate se determina on expresia: L) B Kg = [| Oo 11.4) oO I-vE (i) 2h a) Radicrul poate fi considerat rigid dacd este indeplinita con: Koa : bi fe (us) \B + In cazul radierelor incarcate de forte concentrate din stitpi dispusi echidistant pe ambele directii iar incdrcaile din stilpi nu diferd cu mai mult de 20% fntre ele, se defineste un coeficient de flexibilitate, 4, dupa cum urmeazx: kb, on fb, 116 NABI, (tts) unde: b¢ sil; se defines ca kifimea, respectiv momentul de inertie ale unei fasii de radier considerata fntre mijloaccle a doud deschideri consccutive intre stilpi (fig. 11.9). Se remarc& faptul cd br este egal cu distanta dintre doud axe consecutive ale stalpilor. aa oaa oo wo Fig, 11.9 impartirea radierului in fasii66 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Daca by este mai mare decit 1.75/2, atunci radierul poate fi considerat flexibil, + In cazul in care structura de rezistenti a constructiei este realizati din cadre (stilpi si grinzi) si din perefi portanti diattagme) iar fundatia este un radier general, se defineste rigiditatea relativa, Kg, care permite evidentierea contucrérii dint structur, radier si terenull de fundare: K, = 2s EB unde: E'l, reprezintd rigiditatea constructiei sia radierutui. ‘Aceasth valoare se calculeazl cu ajutorul relat aha 12 este rigiditatea radierului >) E’l,, este tigiditatea cadrelor {isi hg sunt grosimen si respectiv indljimea diafragmelor Daca valoarea Kx este mai mare de 0.5 atunci radierul poate fi considerat rigid. a7) El, =E'l, + PEL, +E’ (11.8) Metode simplificate pentru calculul radierelor rigide 11.1.1, Metoda reducerii incarcatrilor in centrul de greutate al radierului (fig. 11.10) Etapele de calcul sunt urmtoarcle: - se determina centrul de greutate al suprafefei radierului - se determina presiunile pe talpa radierului cu relatia: - DN. ynity. pnts (sy Paws - se cxamineaziiradierul ca un intreg pe fiecare dintre cele dowi directii paralele cu axele x gi y. B Figura 11.10 Forta téietoare (otal actionand in orice sectiune dus prin radier este egal cu suma aritmetica a tuturor incdredrilor si presiunilor de contact la stinga sectiunii considerate. Momentul incovoietor total actionind in aceeasi sectiune este egal cu suma momentelor acelorasi ‘ncarcari gi presiuni fags de sectiunea considerata.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 67 Metoda nu permite determinarea distributiei forjei tdietoare totale si momentului incovoietor total in Iungul seetiunii. Se impune, fn consecint&, introducerea unor simplificdri. Atunci cnd incirearile din sialpi si distanfele dintre stalpi nu diferd intre ele cu mai mult de 20%, radierul poate fi impartit in fAsii de calcul independente, Fiecare figie de calcul este incdrcata de fortele corespunzitoare stilpilor ce reazem& pe faisia respectiva. Se determina diagrama presiunilor de contact, admitandu-se o lege de variatie liniard de tip Navicr. Desi pozitia rezultantei incdrcarilor din stilpi nu coincide cu poitia centrului de greutate al rezultantei_ presiunilor de contact, valorile objinute ale momentelor incovoietoare si fortelor ‘ietoare in sectiunile semnificative pot fi folosite pentru armarea radierului. 113.2. Calculul radierelor pe mediu Winkler {n anexa D sunt prezentate uncle metode de calcul pentru radierele rezemate pe un mediu discret alcatuit din resoarte independente de tip Winkler. 11.3.3. Calculul radierelor pe mediu Boussinesq Se porneste de la ecuatia diferentiald de ordinul 4 a plicii supuse la incovoiere (fig. 11.11). ay) Fig. LLL Ecuatia suprafetei mediane deformate a plicii radier este: az 4, ate cit a@uy)~ POY) (4.10) ay D tatea cilindric& a plicii de grosime bh: Qi), Rezolvarea couafiei (11.11) se bazeaza pe Metoda elementelor finite.68 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 11.3.4, Calculul radierelor pe mediu Winkler - Boussinesq Jn anexa E este prezentatd metoda hibridd de calcul pentru radierele rigide rezemate pe un teren de fundare modelat printr-un mediu compus Winkler — Boussinesq. 12. Infrastructuri 12,1, Prevederi generale Infrastructura cuprinde elementele substructurii si fundatiile, Fundafiile, considerate ca clemente care transmit eforturile la terenul de fundare, sunt tratate in capitolele 4+11. Prevederile privind fundatiile, prezentate in continuare, consider efeotele determinate de conlucrarea acestora in ansamblu! infrastructuri 32.1.1. Clasiticarea infrastructurilor dup modul de comportare Ja actiuni seismice + Infrastructuri cu comportare elasticd, la constructile proiectate s4 dezvolte deformatii plastice in cazul actiunilor seismice exclusiv in suprastructura. fn acest az, infrastructura nu se conformeaz cerinfelor specifice menite si fi asigure 0 comportare ductila. Rezistenja infrastructurii este calibraté cu solicitarite transmise de suprastructura plastifiatd. ‘* Infrastructuri ductile la constructiile in care, prin calibrarea capacititilor de rezistenya, deformatiile plastice se dezvoltA si in substructurd. Zonele potential plastice ale infiasteucturii se proiecteazé astfel incdt si prezinte o comportare favorabila in domeniul postelastic (deformatii limité mai mari, fiir degradare de rezistentdetc.). fn cozul inedrcatilor gravitationale nu se admite ca terenul de fundare, fundatile gi elementele substructurii si fie degradate, adica rezistenta 1a actiuni verticale si fie micgorata ca urmare a deformatiei plastice dezvoltate In infrastructure ductils, De reguld, mecanismeie de disipare a energiei induse de cutremur bazate pe dezvolterea de articulatii plastice in elementele infrastructurit nu elimind tn totalitate plastificarea suprastructurii, deci vor fi adoptate doar daca conduc la comportari structurale avantajoase verificabile. 12.1.2. Clasiticarea infrastructurilor dupa modul de solicitare a torenului de fundare fn gruparile fundamentale de incdreéri toatA suprafata fundafilor trebuie si fie in contact cu teremul de fundare (arie activa 100%); presiunile pe teren s& fie ct mai uniforme. Distributia de presiuni pe terenul de fundare in eazul grupérilor speciale de incdircari care cuprind si actiuni seismice pot fi: ~ presiuni pe tot suprafata talpii fundatiei (fundatie fara desprinderi de pe teren); - compresiuni pe o portiune limitats a tipii fundatiet, cdnd fundatia se desprinde partial de pe teren, Aria activa a talpii fundafiei trebuie s& respecte urmatoarele limite in cazul gruparilor speciale de incarcari: = la constructii le care distributia de presiune pe teren pentru ansamblul fundarfilor este cvasiliniara (Construcfii cu subsol rigid, turnuri cu o singura fundatie, castele de api, silozuri etc.) aria activi (A,) minima este 0.80 din suprafaa fundatiei; rotirea ansamblului constructiei pe teren, in gruparile speciale de incérctri, se va limita la 0.005 radiani; rotirea fundafiei pe teren se determin’ considerind caracteristicile torenului de fundare corespunzitoare actiunilor statice; = constructile rezemate pe fundatit izolate (structuri in cadre otc.) vor avea pentru fiecare fundatie atia activa minimé 0.50. 12.2. Schematizarea incarcatilor pentru calculul inffastructurii Incarcarile tansmise infrastructurilor se stabilese conform prevederilor de la pct. 5,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 Actiunile transmise de suprastructura la elementele infrastructurii pot fi considerate pentru cafculul static astel: = dacd indltimea sectiunii cransversale a elementului vertical (h) respect conditia (12.1), eforturile transmise infrastructurii se pot considera aplicate punctual, in centrul de greutate al secfiunii clementuluf vertical (fig. 12.1.4): hs05-h, (12.1) unde: hy este indlfimea sectiunii transversale a .peretelui substructurii, thaltimea sectiunii transversale in zona de rezemate a elementului vertical; = dec conditia (12.1) nu este reatizatd, actiunife transmise de elementul vertical, in gruparile speciale de incércari, se consider’ ca in figura 12.1.b; in gruparile fundamentale de incarcéri se admit simplificari ale schemei de incarcare a infrastructus . b). Fig. 12.1 inc&rc&ri transmise infrastructurii 12.3. Caloulul eforturilor in elementele infrastructutié Eforturile in clementele infrastructurii constructiilor se determind pentru incdrcarile precizato Ja punctul 12.2. Eforturile din fazele intermediare de executic ale constructiei vor fi considerate la proiectarea infrastructurilor (fig.12.2). Se recomanda ca prin m&suri adecvate de etapizare a execufici ete. precizate in proiect, solicitarile infrastructurii in fazcle intermediare si fie inferioare solicitiritor rezultate din calculul ansamblului constructiei, His raier _ = i iene ase iferenyae Fig. 12.2 Solicitiri ale elementeleor infrastructurii in faze intermediare de executie ale constructiei le de exploatare ale constructiei, de teren de fundare, tasiri diferentiale etc. determina si alte situatii de incdrcare semnificative, acestea vor fi lvate in considerare Ia proiectarea clementelor structurale (fig. 12.3). 12.3.1. Schematizarea pentru calcul a infrastructurié Modelaren infrastructurilor pentru calculul eforturilor se va adapta catacteristicilor sistemului structural al construcfiei precum gi influengelor determinate de proprietitile mecanice ale terenului de fundare, Schematizarea penttu un calcul riguros implic& considerarea “ansamblului suprastructurd, infrastructurd si terenul de fundare. Caiculul eforturilor implica utilizarea de programe de calcul specializate in care structura este “fide!” modelata iar terenul de fundare este considerat ca un mediv continu,70 Fe teenie | ornate roletare exsetick Fig. 12.3 Solici ‘ale elementelor infrastructurii datorit4 incdrcdrii excentrice a fundafiilor Sunt recomandate urmitoarele modelari simplificate ele infrastructurii pentru calcut: + infrastructurile alcdtuite din pereti de beton armat, plangew/plansee si fundatii tip radier general so modeleazi in ansamblu prin metoda elementelor finite, caleulul fiind abordabil cu programe specializate; infrastructura se caracterizeaza prin rigiditate gi rezistengé apreciabile la momente de torsiune in sectiuni verticale; terenul de fundare se poate modela ca un mediu elastic tip Winkler; ceforturile fn elementele infrastructurii se determina prin integrarea eforturilor in elementele finite; + infrastrueturile alcdtuite din perefi de beton armat, plangeu peste subsol si fundatii continue sub perefi se pot modela ca un sistem de grinzi de fundare rezemate pe mediu elastic tip Winkler; = infrastructurile alcatuite din grinzi de fundare si fundatii izolate pot fi modelate in calcul ca un sistem de bare ou reazeme elastice (incestrati partiale). 12.3.2. Schematizarea pentru caleul a perefilor cu goluri ai infrastructurilor La perefii infrastructurilor care.se pot modela ca un sistem de grinzi pe mediu elastic, zonele cu goluri se pot considera tn calculul static astfel: + goluri mari care reduc seofiunea transversala de forfecare cu mai mult de 1/4 din aria de forfecare totak, la care diagrama de momente ineovoietoare nu se anuleaz’ pe latimea golului (fig. 12.4.2); * goluri mari la care diagrama de momente incovoietoare se anulcazi pe létimea golulvi (lig. 12.4. b); + goluri mici care reduc sectiunea de forfecare cu mai putin de 25% din aria total de forfecare (ig. 12.5). 12.3.3. Schematizarea terenului de fundare pentru calcul infrastructurilor Daci th calculul eforturilor infrastructura poate fi considerata ca un sistem de grinzi de fundare sunt admise modetarile date la capitolul 8. 12.4, Dimensionarea efementelor infrastructurii STAS-ul de referinté pentru elementele de beton armat ale infrastructurilor este STAS 10107/0-90.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 1 2208 consi eX: Li 22 hy th h Tass TAvods Aga La0h a) Goluti mari azul in care diagrama de momente incovoietoare nu se anulea7ai pe deschiderea golului - ro laa Ayia, uP ae oo a TAAL AcuA yaa ») Goluri mari ccazul in care diagrama de momente incovoietoare se anuleazi pe deschiderea golului Fig. 12.4 Fig. 12.5 Goluri mici in peretiiinfrastructurilor 12.4.1. Verificarea plangeelor Plansecle care conlucreaza ta ansamblu! inftastructuritor sunt solicitate Cu sarcini semnificative ta planul lor (comportare specific& de diafragma orizontald) si cu incdroari normale pe plan (comportare de planseu),72 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Diafragmele orizontale se verifick si la eforturile locale in zonele de intersecti¢ cu elementele structurale verticale (pct. 12.5). STAS-ul de referinfS pentru verificarea secjiunilor de beton si de armaturd este STAS 10107/0-90. {In caleul se va considera efectul combinat al solicitirilor specifice plangeelor gi diafragmelor orizontale, Armiturile de centurd se dimensioneaz4 considerand valoarea maxima a fortei tietoare din perefii structuali (fig.12.6). Planseu t 0 Fisura do codare Fig12.6 12.4.2. Verificarea peretilor Verificarea perefilor va considera solicitirile determinate de participarea la preluatea eforturilot inffastructurii. sia inciecdrilor aplicate direct acestora (impingerea paméntului, presiunea apclor subtorane ete.) STAS-ul de referintd pentru dimensionarea sectiunilor de beton gi de armaturd este STAS 10107/0- 90. fn calcul se va considera efectul combinat al solicitarilor specifice. Verifictrile specifice grinzilor pereti se vor aplica tn sitafile in care comportarea peretilor infrastructurilor este asimilabilé acestora: -diagrama de momente incovoietoare se anuleazd la distante mai mici decét indltimea sectiunii; ~eforturile unitare verticale (cj) sunt semnificative pentru solicitarea pesctelui. 12.4.3. Verificarea peretilor in zonele de discontinuitate 1243.1, Interseofii de perefi structure ai infrastructurii cu rezemiri indirecte Intersecfiile de pereti cu forma tn plan L, T etc., de regula faré elemente verticale incarcate axial, pot realiza rezemirl indirecte care impun si verificari ale armaturilar de suspendare. Reacjiunea maxima trensmis& prin intersecjia de perefi determina armatura de suspendare necesard ig. 12.7). Aria de armétura de suspendare Ac, este: (12.2) unde: F - forja thietoare transmis’ intre pereti cu planuri mediane interscctate; R, - rezistenta de calcul a arméturii de suspendare. Armitura de suspendare se ancoreazA in zona de dezvoltare a diagonalelor comprimate din beton. Sectiunea de beton 2 peretilor se verificd ca in secfiunile curente.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27,V.2005 Fig. 12.7 Rezemari indirecte - dispuncrea armAturilor de suspendare 12.4.3.2. Intersectii de pereti gi plansee Ia infrastructuri (sec{iuni prefisurate) Verificarea intersectillor dintre perefi si plansee la fort® tietoare considerd forja de lunecare maxima transmis prin rostul de turnare - sectiune prefisurata. Forfa de lunecare rezulti din verificarea ansamblului initastructurii (pereti, plangee, fundagii) la incovoiere cu forts tdietoare (fig. 12.8). Forfa de lunecare unitar se poate aproxima ca find constant tntre sectiunea de moment incovoictor maxim si sectiunea de moment nul sau sectiunile de aplicare a forfelor concentrate semnificative, Daca plangeele transmit momente incovoietoare semnificative la perefi (reazeme marginale ete.) se Vor verifica sectiunile de beton si armaturi ale peretilor si planseelor. Armilturile se vor ancora conform regulilor specifice nodurilot. Plangew R M = at, Pecae | a H Auk, M Rowidewmee | >>| | / (seetiuni de huneears) LC Ean C qPtundasie (eu Ct R Fig.12.8 Djstributii de efoturi unitare considerate in verificarea la lunecare a sectiunilor prefisurate (rosturi orizontale de turnare) 12.4.3.3. Pereti cu goluri Golurile in perefi se recomandé s& aibe colfurtte rotunjite sau tegite. Golurile de mici dimensiuni se recomanda si fie de forma circular si cofrate cu feava de ofel. Armarca perctelui in zona cu goluti Ia moment incovoietor se {ace avind ca referinfs STAS 10107/0-90, Alcatuirea sectiunilor compuse din pereti, plangee si fundafii gi schema de armare, cu armfituri cuprinse in centuri, distribuite in pereti, placi si fundatii impune calculul la incovoiere cu metoda generalizati, aplicabila prin utilizarea de programe specializate. Pentru verificarea secfiunilor cu goluri te forfé tiietoare, sectiunea de beton trebuie si asigure respectarea conditie (12.3) ical de bordaj a golurilor mati (fig, 12.9) se dimensioneazai cu relatia: Ay wa, (12.4) in sectiunea curenta armatura verticala se dimensioneaza ca etrieri, avand ca_ refering) STAS 10107/0-90. 7314 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Armatura longitudinalé (orizontali Axo), distribuité pe Tnalyimea sectiunii_peretelui, va respecta minimum: A, =06-A,, (12.5) Procentele minime de armaturl sunt: ~ armitura transversala vertical 0.20% += armatura longitudinal distribuita pe indltimea sectin 0.15% ~ armitura longitudinala concentrati la marginea sectiunii (sus/jos) 0.20%. oo CET ly Fig. 12.9 Armatura verticalé de bordaj a golurilor mari 12.4.4. Verificarea fandaiilor Verificarea fundatillor va considera eforturile sectionale (moment incovoietor, forta téietoare, moment de torsiune si forla axialé) determinate de participarea acestora la infrastructura si de transmitere a inodrcarilor la terenul de fundar STAS-ul de referint& pentru verificarca secjiunilor de beton si armatura este STAS 10107/0-90. 12.5. Transmiterea eforturilor la infrastructurd prin intermediul plangcelor - “efectul de menghina” 12.5.1. Prevederi generale ‘Transmiterea eforturilor (M, Q) la infrastructuré se realizeard prin efect de menghind dact clementele verticale ale suprastructurii, care transmit forfele orizontale, intersecteazs cel pujin dowd plangee ale ide i rezistente, cu deplaséri neglijabile in plan orizontal (ig. 12.104 sib). Fixarea elementelor verticale prin efectul de menghind (fig. 12.11) se realizeazA dact sunt ‘ndeplinite urmatoarele conditii: a) conectarea dintre elementul vertical si plangeul superior poate asigura transmiterea fortei de legiturd (lunecare); ») plangeul superior poate prelua forta transmisd prin efectul de incastrare ~ conditia de rezistenga la forfd tietoare gi moment incovoietor a diaftagmei orizontale supericare; 6) rezistenja 1a forti tietoare a elementului vertical pe porfiunea dintre clementele care realizeaza efectul de menghin’; 4) preluarea forjei orizontale de citre plangeul inferiot sau de cdtre fundajia elementului vertical; ¢) existenfa unor elemente verticale rigide (pere{i ai infrastructurii) care s& poat prelua reactiunile planseelor gi sa le transmitl terenului de fundare (fundatii suficient lestate etc). Stalpii de beton armat fa care se realizeaz efectul de menghind sunt, de reguld, conectati cu plangeu! superior prin rigiele de cadru, in aceste situatii verificarea la lunecare a sectiunilor de conectare precum si a eforturilor in diafragma superioaré realizata de planseul superior nu este semnificativa.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 75 Fig, 12.10 Fig. 12.11 12.5.2. Elemente de calcul, dimensionare $i verificare 12.5.2.1. Transmiterea forfei de hunecare la plangeul superior (fig. 12.12)76 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Valoarea de calcul a forfei de lunecare (Forfa transmis& planseului superior L,) este: L, = Qi, + Qin, (12.6) unde: Qu- forja tietoare fn elementul vertical af suprastructurii, asociata mecanismului de plastificare la actiuni seismice; jar - forla tictoare care se dezvolt4 in elementul vertical sub plangeu; valoarea de calcul se determing acoperitor: 15M, Qu = 27) Valoarea forjei tHietoare care se dezvolti in elementul vertical, sub plangeul superior este dependentti de gradul de incastrare asigurat de fundatie (fig. 12.12 a) gi de schema de rezemare asigurat de plangeele subsolurilor (fig, 12.12 b sic), in interactiune cu restul peretilor substructurii Fig. 12.12 12.5.2.2. Verificarea sectiunilor de conectare la lunecare Efortul tangential mediu trea Pe suprafafa de lunecare se limiteazi ta: L, tet REEER, (28) unde: L, - forta de lunecare calculati cu (12.6); ‘Aut ~ suprafata sectiuni' de forfecare (lunecare) dintre elementul vertical si planseu (placa); dack suprafaja de contact perete - plangeu este insuficienti sc poate realiza o centurd (fig. 12.11 si fig. 12.13b); secfiunea de beton si armaturd longitudinalé a conturii se verificd la cefortul axial determinat de forfa transmisa plangeuluis Ry- rezistenga de calcul la itindere a betonului. Verificarea la lunecare va tua tn considerare efectele determinate de prezenta golurilor din plangee, prin reducerea corespunzitoare a sectiunilor de forfecare in zona de conectare si i verificarea plangcelor ca diaftagme orizontale.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 12.5.2.3, Armatura in zona de conectare Armatura de conectare din planseu dispusé perpendicular pe planul de lunecare, calculatit avand ca document de referinta STAS 10107/0-90, este cel putin: 01 (42.9) Armitura se dispune pe lungimea de transmitere corespunziitoare soctiunilor de lunecare (fig. 12.13). Fig. 12.13 125.24, Rezemarea elementului vertical fa partea inferioara. Blocarea deplasitilor gi preluarea reactiunilor de la partea inferioaré se poate asigura de c&tre fundayii (independente, rejele de grinzi sau radier) sau de o diafragma orizontala ¢plangeu intermediar de subsol). Forta tdietoare din elementul vertical (perete, stiilp) se consider’ cu valoarea dati de relatia 12.11 si se considerd la determinarca reactiunii aplicae fandajiei sau diaftagmei orizontale de la partea lor independente, daci forta orizontalé (Qia:) verifich conditia (12.10), atunci fundatia se fixeazi in plan otizontal prin legaturi cu diafragme orizontale sau grinzi (“centuri”) de fundare. Qe 203° Nae (42.10) 12.525. Verificarea elementului vertical (stalp, perete) pe t se face avind ca referinjé STAS 10107/0-90, Efortul tangential mediu este limitat la valoarea: Qe 4-R, (12.11) 13, Reglementiiri tehnice de refering Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda C159/89 penetririi cu con, penetrare staticd, penetrare dinamici, vibropenetrare78 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 215-88 241-92 NE 001-96 NE 012-99 P7-2000 P100-92 STAS 438/1-89 STAS 438/2-91 STAS 1030-85 STAS 1242/5-88 STAS 2917-79 STAS 3300/1-85 STAS 3300/2-85 STAS 6054-77 STAS 8942/1-89 STAS 8942/3-90 STAS 10101/0-75 STAS 10101/0A-77 STAS 10107/0-90 Instructivni tehnice pentru elemente de fundatii din beton cu adaos de cenugi de centrale termoelectrice situate in terenuri cu agresivitat i naturale gi industriale Metodologia de determinare a ceracteristicilor dinamice ale terenului de fundare Ia solictari seismice Cod de proiectare gi executie pentru constructiile fundate pe pimanturi cu umf $3 contractii mari Cod de practic pentru executarca lucrdrilor din beton, beton armat $i beton precomprimat Normativ privind fundarea construciiilor pe péimanturi sensibile la umezite (ptoieciare, executare gi exploatare) Normativ pentru proiectarea antiseismicd a constructiilor de locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale Ofelul beton larninat ta cald, Conditii tehnice generale de calitale Sarma rotunda profilat’ Mortare obignuite pentru zidatie gi tenouieli, Clasificare si condifii tehnice Teren de fundare, Cercetarea terenului prin penetrare dinamica in foraj Lucritri de zidarie din piatrd naturald. Prescriptii de aleatuire ‘Teren de fundare.Principii generale de calcul Teren de fundare.Calculul terenului de fundare in cazul funditii directe ‘Teren de fundare. Adancimi maxime de inghe. Zonarea teritoriului RSR Teren de fundare. Determinarea compresibilitafii si consolidai pamantucilor prin incercarea tn edometru ‘Teren de fundare. Determinarea modului de deformatie liniara prin pe teren cu placa constructii.Clasificarea si gruparea actiunilor constructii. Clasificarea si gruparea ac fiunilor pentru construct civile si industriale Constructiicivile $i industriale. Catculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 ANEXA A A.1. PRESIUNI CONVENTIONALE 1. Presiunile conventionale Powy 8¢ determina ludnd in considerate valorile de baz Peony din tabelele A.l + AA, care se corecteazii conform prevederilor de la pet. 2. Pentru paménturile sensibile la umezire stabilirea valorilor presiunii convenfionale se face pe baza presoriptiilor speciale, Tabelul Al Denumitea terenului de fundare Peony» KPa 1000... 6000 Mane, marie argiloase sf argile mamioase compacts 350... 1100 stincoase | Ssturl argiloase, argile gistoase si nisipurt cimentate 600... 850 ‘Obsorvatic - in intervalul indicat, valorile Peggy 90 aleg tindnd seama de compactitatea gi starca de degradare a rocii stincoase seu semistincoase. Ele mu variarA cu adancimea de fundare si dimensiunile in plan ale Sundatiilor. Tabelul A2 Tndesate” | Indesare medie™ Denumirea terenului de fundare ind Peony» KPa ] Blocuri si boloviniguri cu interspafiile umplute cu nisip a si pietrig | ; Blocuri cu interspajiile umplute ew pamanturi argiloase 350....600" Pietriguri curate (din fragmente de roct eristaline) 600, 350 Pamanturi ~~ 350...5007 | necoezive 700) 600 [Nisip mijlociu a 7 scat Sau umied 500. 350 | Nisip fin Tarte umied sau satura 350 230. { uscat 350. 300 Nisip fin prifos umed 250 200 I Toarte umed sau saturat 200 150. Ay Gal cate bo Gate pool prclevarea de probe neubuaf, siblieagTadhlut de Tdesare bs poate Tace pe baza penetrarii dinamice Tn fora) sau a penetra statice, 6) In intervalul indicat, valorile se aleg tindind seama de consistenta péméntulul argilos aflat in interspatii, interpoland inire valorile minime pentru J. = 0,5 si maxime corespunzatoare lui 2. Valorile de baza din tabelele Al + A.4 corespund presiunilor conventionale pentru fundatii avind lagimea tilpii B= 1,0 m si adancimea de fundare fat de nivelul terenului sistematizat Dy = 2,0 m. Pentru alte lafimi ale tlpii sau alte addncimi de fundare presiunea convenfionald se calculeazA cu relatia Peony =Poony +CB+CD [kPa] ay) unde: Peony ~Valoarea de baz a presiunii conventionale pe teren, conform tabelelor Al +A4, in kilopascali; Cy- corectia de létime, in kilopascali Cp- corectia de adncime, in kilopascali, 7980 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Tabelul A3 Tadicele porilor””|_Consistenfa” Denumirea terenului de fundare Saat 1=05 [bat Poony» KPa Cu plasticitate reds (Ip <10%): 0s T 300 | 350 nisip argilos, praf nisipos, praf Derr EH teeta tia, Cu plasticitatea miflocie (10%

20%): tA ro o arg nisipoast, argila prafozst, arg, HH ae argill grash eae 4) Tn eal Tn care tar cot posibilé prolevarea de probe netilburate, Stabilires consistenfal s© poate Face pe baza penetraril dinarnice tn foraj sau a penetriistatice, }b) La pmanturi coezive avénd valotiintermediare ale indicelui porilor e si indicelui de consistenfa J, se admite interpolares liniara a valorii presiunii conventionale de calcul dupiiJ.§i ¢ succesiv. Tabet Ad Pamniuri nisipoase | Nisipurl prafoase, si zguri (cu exceptia |pamnturi coczive, nisipurilor prifoase)| conus ete. Denumirea terenului de fundare mpluturi din paméanturi omogene realizate gi | pactate in mod organizat (perme, ramble) | 20 | 200 [x80 [150 Depozite omogene | compactate controlat_| 250} 200 | 180 | 150 «9 |reaultate in urma uoor molar ev temnice, | MSOMDNEae manus veiur | pm deminimum | SP | 89 | 129 | a0” L jmineraliere Aan ‘) Umplutari cu continut de materit organice mai mic de 3%. b) Pentru valori 0,5 Sm corectie de lafime est Ca =0,4 Pogny Pentru piménturi necoezive, cu except ipurilor prifoase; C= 0,2 Pogny Pentru nisipuri prifoase si paménturi coezive.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 at 2.2 Corectia de adiincime se determina cu relatile: a [kPa] (A3) «pentru De> 2m: Cp =Kz7(D¢ -2) [kPa] (A4) unde: Dy adancimea de fundare, in metri K, coeficiént conform tabelului B.S Y greutatea volumici de calcul a straturilor situate deasupra nivelului tilpii fndayiei (calculati ca medie ponderaté cu grosimea straturilor), in kilonewtoni pe metru cub. * pentru Dr< 2m: Cp =Peony Tabelul AS ‘Denumirea pamanturtlor T..®a Paimnturi necoezive, cu excepjia nisipurilor pratoase 25 Nisipuri prifoase si piimdnturi coezive cu plasticitate redusa si mijlocie 20 Paménturi coczive cu plasticitate mare gi foarte mare 15 2.3.La constructiile cu subsol se adopti corecfia de adancime corespunzatoare cele mai mici dintre valorile Dr si Dj, unde Dy este adfncimea de fundare misurati de la cota terenului sistematizat Ia exteriorul zidului de subsol: Dp = unde: q supraincdrcarea permanenté aplicaté la nivelul talpii fundatiei in partea interioara a zidului de subsol, in kilopascali; + greutatea volumica de calcul a straturilor situate deasupra talpii fundatiei (calculata ca medie ponderata cu grosimea straturilor), la interiorul zidului de subsol, in kilonewtoni pe metru cub. A.2, DEPLASARI SAU DEFORMATII ADMISE. VALORI ORIENTATIVE Deplasis san deformalt orfenative eluise Deforma Dephasie Gasiriy ‘Tipul covstrctii yaaa Valoare Tputdetomatit [Rigg | Tipped Construct civle a industeale ou Sruclure eee See de rezistentain cadre: })Cadre din betonuemat faré umplutura de /tasarereativa 0.002 | tasare absoluta | 80 zidarie sau panourt | maxims Son 1 | )Cadee meiaice Tard wriplaans de aBRIE Tg ove, | tse abso) suupanouri sare | maxim, Sexe | Cadre din beton armat cw umphuturl de ; tasare absolut —| paisa sare reativa 0.00 | faxing 2 80 Cadre meiaioe si umplatrd de wade | tasare absoluié sau pacourt ieee ata 0.002 | ewaxiet, Sux 10H [Construct n-sructura cirora nu apar ahgola 2 |eforturi suplimentare datorita tasteilor | tasarerelativa 0.006 | Msarsubsolatk F459 id, Soat neuniforme i EEE Construct mulielajate cu aida porate din: k) panouel maxi ncovoiererelaiva,f | 0,0007| tasare medie,s, | 100 3 ae Dlocurt sau céraimid’, firé | scoyojere relativa, f | 0,001 | tasare medie,s, | 100 5) adarie din Docu Sau cSvaaTa arma ar sau cu centuri armate ncovoiece relaivi, € | 0,0012} tasare medic,24 | 150 i AB82 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 -continuare- ‘Deplasiri sau deforma ovientative admise ] Deformait Deplasiei (asin — Tipul constructici iis 'Vatoare Tipal deformatici | Tipul deplasarii_ | admis’, —— ———"Tnelinare answers 1) independent de matesiatul zidurilor tec versal) 6,005 4 = rf Constrichir ale, aide .) Silozuri din beton armat: + turnul elevatoarclr si grupurile de celule|tnclinare longitudinal 0,003 | tasare medie, sa | 400 sunt turnate monolit sireazemé pe [sau transversal tg acelayiraier contima qe tumal elevaioarelor $i gripurlle de Colule| oa 4) “suntainbeton anna! prefabricat i jimcmmelonatudinsll oc | tase medic, sy | 300 reazemi& pe acelasi radier continuu See FacTinate transversal - turnul elevatosrelor rezemat pe un radier | te8r Piers | eeeeeererne [eae indopendont linclinaréToneitad | re Pe a, emai | 80 ~grupurl de celue turnaie monolit ~~ finclinare Tongteudinalal ~ - revernute pe un adier independent | su transversal 1go_| 004 | tasare medic, sq | 400 ~ grupurl de celule dia beton armat i oan refabricat reaemate pe un radier Neato wort 0,004 | tasare medic, s,° | 300 independent | TF Cogurl de Fann Gu Tallies A 5 <100m inctnare, 0 0,005 | tasare medie, 84 _|_400 5 | 100 300m inctinare, 120 tasare medic, sq | 100 lc) Alfe construaiiialie,igide, cv Tnalfime |, 5 on inclinar, tg tasare movie, sq | 200 JH mets A3. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITA DE DEFORMATIL 1. Conditii generale 1.1 Se considera c& deformatia suprafefei terenului de fundare coincide, in flecare punct, cu deformatia t8lpii de fundare, prin pstrarea permanent a contactului intre aceste dowd elemente, 1.2 Sub actiunea incircdrilor verticale transmise de constructii sia altor supraincdrcari (rambleuri, depozite de materiale etc.) se ia in considerare numai deplasarea pe verticald a terenului de fundare (tasarea). 1.3 Tasarea unui strat se consider’ compusi din: > lasarea instantanee datorat& preponderent schimbarii instantanee deforma sub volum constant, precum si deformatici bruste de volum (reducerii volumului de goluri) in cazul paménturilor nesaturate; AdMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 - tasarea din consolidarea primard datorati reducerii progresive in timp a volumului de goluri gi Gisiparii excesului presiunii apei din poris ~ tasarea din consolidarea secunard care se poate produce tn anumite situafii prin deformarea lent a pliméntului sub efort constant, dupa disiparca completé a presiuaii in exces a apei din pori. Deformatiile terenului calculate pe baza prezentelor prescriptii reprezint& deformagii finale rezultate din suma tasieii instantanee sia tasivii din. consotidarea primard. In cazut in care este necesari evaluarea independent’ a acestor componente, ca gi in situatiile in care apare posibild producerea unor tasiri importante din consolidarea secundard, se folosese metode de calcul corespunzatoare. Oportunitatea calculului evolutiei ia timp a tasirii din consolidare primar se aprectazA in functie de grosimea straturilor coezive saturate (avand S; > 0,9) cuprinse in zona activi 2 a fundatiei, de posibilitatea de drenare a acestor straturi, de valorile coeficientului de consolidare c precum $i de vViteza de crestere a presiunii pe teren in faza de executie si de exploatare a constructic Tasirile din consolidare secundari pot apare numai la unele péménturi coezive. Capacitatea paménturilor de a suferi tasari din consolidare secundara sub efortul transmis stratului de incdircdrile cexterioare se apreciazi in funotie de valoarea coeficientului de consolidare secundard cq, avand in vedere prevederile din tabelul A.6, Tabelul AG ca, ‘Compresibifiiatea secundard a pamantulut <0,004 Toarte mick 0,004....0,008 mica 0,008....0,016 medie 0,016....0,032 mare > 0,032 foarte mare 1.4 Calculul tasitrilor probabile ale terenului de fundare se efectueazii in ipoteza comportirii terenului de fundare ca un mediy liniar deformabit. 1.5 fn catculut tastrilor probabile ale terenului de findare trebuie luate in considerare: influen{a construcfilor invecinate; - supraincarcarea terenului din imediata vecindtate a fundatiilor (umpluturi, platforme, depozite de materiale etc.). 1.6 Actiunile se iau in gruparea fundamentala, 1.7 Caracteristicile geotehnice ale terenului se iau cu valorile de calcul, document de referins STAS 3300/1-85. Valorile de calcul , c si y se determina corespunzAtor unui nivel de asigurare 4 =0,85. 2. Calculu! presiunii plastice, pi Presiunea pp: pentru fundafii cu forma dreptunghiulard in plan se calculeazd cu relagiile: = pentru constructii firs subsol: Ppt=imy (7-B- Ny +q-No +0-N3) [kPa] (a5) = pentru construcfi cu subsol: vp emu Fe Na+ ESSE Na oN) AP] (A6) unde: m, coeficient adimensional al conditiilor de lucru, conform tabelului A.7; 7 media ponderaté a greutitilor volumice de calcul ale straturilor de sub fundatie cuprinse pe o adincime B/4 masurata de la talpa fundafci, in kilonewtcni pe metru cub; B latura mica a fundatii, in metris q suprasarcina de caicut la nivelul talpiifundatei, lateral fata de fundatio, in_kilopascali oq suprasarcina de calcul la nivelut t5lpii fundatiei la exteriorul gi respectiv interioral fundatiei de subsol, in kilopascali; AS 83MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 ¢ valoarea de calcul a cocziunii stratului de pimAnt de sub talpa fundatici, in kilopascali; N,,NaN3_coeficienti adimensionali ia functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioara a terenului de sub talpa fundatiei, conform tabelului A.8, Observati 8) Sc admite determinarea presiunii pq cu relaiile de mai sus si pentru fundafii a c&ror forma in plan diferd de ‘un dreptunghi, Pentru tilpi de fundatii in forma de cere sau de poligon regulat se ia valoarea B= /F, in care F este suprafata tilpii findafiei de forma data. b) La stabilirea suprasarcinilor de calcul (@, qe @) se iat tn considerare greutatea paméntului situat deasupra nivelului tlpii fundafiei precum gi alte sarcini cu caracter permanent. Tabelul A. a ferenulut de fundare 2 | -uscate sau umede (S; <0,8) 47 7 foarte umede sau saturate (S, > 0,8) 16 [ Nisipurt prafoase: 3 | -uscate sau umede (S, <0,8) 15 = foarte umede sau saturate (S, > 0,8) iz 4] Bolovainiguri si pietrisuri cu interspatiile umplute cu pimanturi coezive cu I, =0,5 13 ‘S| Pamndnturi coezive cu I, =0,5 See > Ta 6 _| Bolovanigurl si pietriguri cu interspafiile umplute cu pamanturi coezive cul. <0,5 | 1a T_| Piménturi coezive cul. <0,5 ht Tabelul AB A63, Caracteristici de compresibilitate ale p&ménturilor de utitizat in calcul Caracteristicile de compresibilitate ale straturilor de pimént care intervin in calculul deformatiilor probabile ale terenului de fundare sunt urmatoarele: = modutul de deformatie liniard, £ (in kilopascali); - modutul de deformafie edometric, M (in kilopascali); -coeficientul de contracfie transversal® (coeficieatu! lui Poisson), ¥- 3.1 Pentru caleule definitive la constructile incadrate in clasele de importanta I si II se recomanda ca modulu} de deformatie liniara £ si se determine pe teren prin incBrcare cu placa, in sondaje deschise savin foraje. 3.2 fn lipsa incercarilor corespunzitoare de teren, pentru calculul deformafiilor in faze preliminare de proiectare la constructiile din clasele I si i, cat si pentru calcule definite la construoile din clasefe IM, IV, V, se admite utitizarea valorilor modulului de deformafie edometric, referinya STAS 8942/1-89, corectate conform prevederilor dela pet. 3.5. 3.3 In aceleasi condifii ca la pet. 3.2, se admite determinarea indirect a valorilor modulului de deformatie liniard E, pe baza unor corelatii stabilite cu datele altor tipuri de Incercari pe teren (incerciiri presiometrice, penetrare staticd si, in terenuri necoezive, penetrarea dinamict), La predimensionarea gi verificarea preliminara la starea limita de deformatii a fundatiilor de suprafey3, ferent de clasa de importan{a a construcfici, precum si la verificarea definitiva la starea limita de deformafii pentru fundatiile de suprafaté in cazul constructiilor sensibile la tastri din clasele de portant’ IIL, LV si V, (refering standard 3300/1-85), utilizarea valorifor modulului de deformayie liniard E, date in tabelul AS. 34 fn cazul amplasamentclor cu stratificatie uniform’, daca se dispune de vatori ale tasirilor efective masurate la construcfi existente, modulul de deformatie liniara se poate stabili prin calcul invers, pe baza deformatiilor masurate ale straturilor de plimant, Aceste valori ale modulului de deformatie £ pot fi ulilizate in calculul tasirilor probabile ale unor construcjii proicctate, cu. conditia. verificts uniformititii caracteristicilor fiecrui strat prin sondaje executate pe amplasamentul fiecdrei noi constructii, 3.5 In conditiile specificate Ia pet, 3.2, modulul de deformatie liniard E se poate determina pe baza valoritor modulului de deformajie edometric M, cu relatia: E=M,.M [kPa] (a7) unde: M_valoarea de calcul a modulului de deformajie edometric pent stratul respectiv, determinat& {in intervalul de presiuui cuprinse intre presiunea geologica existent& la nivelul probei (og2) si presiunea medie ce apare in stratul comprimat in urma- incércirii fundatiei (ez +omed ). in kilopascali; M, coeficient de corectie pentru trecerea de In modulul de deformatie edometric la modalul de deformatie finiar& (determinat pe teren cu placa); valoarea coeficientului Mg se determing AT 8586 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 experimental; fn eazul in care nu se dispune de asemenea date, valorile Me se pot adopts, ofientativ, conform tabelului A.10. Pentru p&ménturi prafoase si argiloase avand 1.<0,5 sau ¢> 1,10, daci nu se dispune de date experimentale, se poate accepta M, = 1, Tabelut AS ‘Caracterizarea paminturilor Tndicele porllore visio | compozitc |, O43 | O55] 068 | 0-75 | O85 | 095 | 105 Bree | granulometrica Valori de calcul ale modulului E,, kPa +e g | Nisipui cu pietis ‘50000 | 40000 | 30000 § zt Nisipuri fine 48000 | 38000 | 28000 | 18000 g & & | Nisipuri prafoase 39000 | 28000 | 18000 ) 11000 Prat nisipos | 0.2521 | 32000 | 24000 | 16000 | 10000 | 7000 23 ee i 0.75+1 | 34000 } 27000 | 22000 7000 | 14000 11000 a8 Aluviale, eo ee detuviale, | oi t Be | acustre | 78 050.15 | 32000 | 25000 | 19000 | 14000 | 11000 | 8000 $5 nisipoast gE ‘Argils, arg | O.5e_| ~ | 28000) 34000} 21000 | 18000 | 15000 | 12000 gS rast 530. = =| 21000 | 18000 | 15000 [12000 | 9000 8a Prat nisipos | 02521 | 33000] 24000 [ 17000] 11000 [7000 5 Be Prat, part 2-3] muovio- | argios,argia | 07541 | 40000 | 33000 ) 27000 | 21000 BE | sleciare | prafoast i argild 22000 | 17000 | 14000 i nisipoasi i Tabelul A.20 Tadicele porilor ¢ Denumirea pémanturilor Te 0,80] O81...1,00[1,01...1,10 Me Wisipuri (ou excopfia nlsipulut argilos) | i 10 = Nisip argilos, praf nisipos, argilt 0,00..1,00, 1,6 13 10 aa [076.100 33 ET is Tr Prat, praf argilos, argilé prifoasd OMe TEP c r 4 —10,76..1,00 | 18 15 13 12 Angi, argilt grast 0,50..0,75} 1,5 is TL 10 3.6 Coeficientul Iui Poisson, v, poate fi adoptat cu valotile precizate in tabelul A.11. Tabelul A.11 Denumirea pamantunlor 7 Bolovaniguri $i pietriguri 0,27 ‘Nisipuri (inclusiv nisipuri préfoase si nisipuri argiloase) 0,30 Prat, praf argilos, argilé nisipoast, argilé prafoasa 0,35, Argilé, argila grasi_ O42 ASMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 87 4, Calculul tastrli probabile 4.1 Calculul tasarii absolute prin metoda insumasii pe straturi elementare (fig. A.1). ,2 0.2, Figura AL + Bfortul unitar net mediu pes pe tulpa fundatiei se calculeaza cu relafia: Pret “Pet ~¥'Dg [kPa] (as) Q inde: = unde: p ef = Q suma inctrcatilor de calcul provenite din constructie inclusiv greutatea fundatici gia ‘umpluturii de pamant care sta pe fundate, in gruparea fundamentald, in kilonewtoni A suprafaja in plan a talpii Fundatiei, in metri patrati; greutatea volumicd medie a péiméntului situat deasupra nivelului talpii fundatici, in Kilonewtoni pe metru cub; Dy adancimea de fundare, in metri, ‘Observatie - in cazul gropilor de fundare cu latimi mari (B > 10 m) executate in terenuti coezive, cAnd exist posibilitatea ca fundul sipaturii se umfle dupa excavare, efortul unitar net mediu pe talpa fundatici se accept Pre: = per fra a considera efectul de descércare al greutitii pimantulvi excavat. in acest caz, pentru calculul tastrilor in domeniul de presiuni py-< yD, se’pot utiliza valorile modulului de deformatie liniard Ia descarcare E , referina STAS 8942/3-80. + P&méotul situat sub nivelul tilpii de fundare se imparte in straturi elementare, pan’ la adancimea corespunziitoare limite inferioare a zonei active; fiecare strat elementar se constituie din pamént ‘omogen $i trebuie si aiba grosimea mai mic& decat 0,4 B. Po verticala centrului fundatici, la limitele de separatic ale straturilor clementare, se calculeaza eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise de talpa fundatiei, cu relati z= "Pnet [kPa] (a9) unde: coeficientul de distributie al eforturilor verticale, in centrul fundafiei, pentru presiuni uniform distribuite pe talpé, dat in tabelul B.12, in functie de rapoartele L/B si 2/B; 1. lungimea fundatiei dreptunghiulare, in metris B _lafimes fundatie’ dreptunghiulare sau diametrul fundatiei cireulare, in metri; ASMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 2 ad@ncimea planului de separate al stratului elementar fatd de nivelul tilpii fundatici, in metri; Poe: efortul unitar net modiu pe talpa fundatiei, conform relatiei A.8 in kilopascali. Tabelul A.12 Fundagit im forma de: dreptunghi, cu raportul laturilor L/B ora T 2 3 210 9 100 100 1,00 700 1,00 0.95 0,96 0,96 0.98 098 0,76 080 0,87 0,88 0.88 0,55 0,61 0,73 075 0.75 0,39 0,45 0,53 0,63 0,64 0,29 0,34 0,48 0,53, 0,55 0,22 0,26 0,39 044 0.48 017 0,20 0,32 0,38 042 0,13 0,16 0,27 032 0,37 0,09 O11 O19 0,24 0,31 0,04 0,05 0,10 0,13 021 0,02 0,03 0,06 0,08 0,16 0,02 002 | 0,04 0,05 013 0.01 02 | 9,03, 0,04 0.10 + Zona activa in ouprinsul cireia se calculeazd tasarea straturilor se limiteazs la addncimea 29 sub taipa fundafici, a care valoarea efortului unitar vertical oz datorat incdredrii fundatiei devine mai mic decat 20% din presiunea geologic’ Og, la adancimea respectiva: 07 <0,20g7 (A.10) {n situayia in care limita inferioard a zonei active rezult& in cuprinsul unui strat avind modulul de deformatie liniard mult mai redus decit al straturilor superioare, sau avind Es5000kPa , adancimea 2 se majoreazA prin includerea acestui strat, sau pnd la indeplinirea condi 92<0,1 ogy, (aa) in cazul in care in cuprinsul zonei active stabilili apare un strat practic incompresibil (E > 100.000 kPa) gi exista siguranta ca in cuprinsul acestuia, pana fa adancimea corespunzatoare atingerii conditiet A.10, nu apar orizonturi mai compresibile, adancimea zonei active se limiteaz la suprafaja acestui strat. Tasarea absolut probabild a fundajiei se calculeaza cu relatia: aot! oh, =10?-p-S 2a (A.12) s >> Z [mm] (A12) unde: 8 cocficient de corectie egal cu 0,8; med zi oMed efortul vertical mediu in stratul elementar i, calculat cu relatia: SUP , int oP 4 oi omed “ai "a kPa a 2 SUP, oY efortul unitar fa limita superioars, respectiv limita inferioara a stratulut clementar i, calculat cu relafia (A.), in kilopascali: hy, grosimea strtului elementat i, in met E, modulul de deformatic iniaré al stratului elementar i, in Kilopascali ‘n numirul de straturi elementare cuprinse in limita zonei active. A-10MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Observatii: 1. Pentru fundaile de forma specialé in plan, la care distributia presiunilor pe talpa se admite s& se considere uniformé, eforturile o2 a limitcle straturilor elementate se pot determina conform prevederilor din cap-3. 2. Pentru distribuyii de presiuni pe talpa, diferite de cea uniforma, calculul eforturilor oz se efectueazé cu metode corespunzatoare, + Pentru calculul tastrii suplimentare intr-un punct al unei fundafi, sub influenfa incdrcicilor transmise de fundafiile tavecinate si a suprainctrcérij terenului in vecindtatea fundatiet respective, eforturile o corespunzatoare se determina prin mefoda punctelor de colt, Bfortul oz 1a adancimea z a unui punct aflat pe verticala colfului unei suprafefe dreptunghiulare 9 =Ge "Pret [KPa] (A.13) unde: a coeficientul de distributie al eforturitor verticale la cofful suprafefet incircate, care se ia conform tabelului A.13 in functie de rapoartele L/B gi z/B; L__lungimea suprafetei incarcate, in metris B__lafimea suprafefet incarcete, in metris x addncimea punctului considerat, fat8 de nivetul de apticare a inciirc&rii, in metri; Pea presiunea uniform distribuitd pe suprafafa incditcata, in kilopascali. Tabelul A.13 Fundafitin forma de dreptangh cu raporul laturiior LB 7B T 2 3 } 210 So 00 02500 10,2500 02500 02500 0,2 0.2486 0,2491 0,2492 0.2492 04 0,2401 0,2439 0.2442 0.2443 0,6 9.2229 0,2329 0,2339 0.2342 08 0,1999 0,2176 0,2196 0.2202 10 01752 0,199 0,2034 0.2046 12 0.1516 0.1818 0.1870 0.1888 14 0,1308 0,164 01712 01740 16 0,123 0.1482 0,567 0,604 2.0 0.0840 0,1202 01314 0.1374 30 0.0447 0.0732 00870 0,0987 40 0,0270 0.0474 0,0603 0,0758 50 0,0179 0,0328 90435 0,0610 6.0 0,0127 0,0238 0,0325 0,0506 Observatic: Pentru valori intermediate ele tapoartelor 2/B si L/B se admite interpolarea liniard a valorilor ig. Prin suprapunerea efectelor se poate determina efortul 0, pe verticala unui punct P sub o fundatic aflati la o distan{f oarecare de o suprafai dreptunghiulara ABCD, tncarcati cu o presiune uniform distribuitd pye (fig. A.2): z=Pn (ci + Be? ~ C3 ~4o4 ) [kPa] (Ad) unde:eg, coeficientul de distribute al eforturilor pentru dreptunghiul AEPG; G2 idem, pentru dreptunghiul GPFD; G3 idem, pentru dreptunghiul BEPH; io4, idem, pentru dreptunghiul HPFC. Observatie - Pentru fundatiile de forma speciala in plan, ta care distributia presiunilor pe talpa se admite s4 se considere uniforma, eforturile oz pe verticala diferitelor puncte ale fundatiei se pot determina cu ajutorul metodei punctelor de colt, prin aproximarea formei reale a fundatiei cu un numar de suprafefe dreptunghiulare gi suprapuncrea efecielor. All80 A Figura A2 42 Caleulul tasirii absolute prin metoda stratuiui liniar deformabil de grosime finita in cazul in care in limita zonei active apare un strat practic incompresibil (avand E > 10° kPa) sau atunci cand fundatia are latimea (sau diametrul) B > 10 m, iar stratul care constituie zona activa se caracterizeaza prin valori E> 10000 kPa, tasarea absolutd probabil a findatiet se calcufeazi prin metoda stratului liniar deformabil de grosime fi Jin acest cav, tasarea absolut probabila a fundatiei se calculeaz4 cu relafia: $91000-Pyee BYE (1-»?} [em] (Aas) 1 & unde: m coeficient de corectie prin care se {inc seama de grosimea stratului deformabil 2”, dat tn tabelul A.14; Pre €fortul unitar net mediu pe talpa fundatiei, conform ret. A.8, in kilopascali; B latimea tipii fundatiei dreptunghiulare sau diametrul fimdatiei circulare, in metri; K;, Ki. coeficieni adimensionali dafi tn tabelul A.15, stabilifi pentru nivelul inferior, respectiv superior al stratului i; B; modulul de deformatic liniard a stratulul i, in kilopascali; ‘vj coeficientul lui Poisson al stratului i. Observatie - Caleulul tasirii se extinde asupra zonei active, care se Imparte In straturi cu ceracteristici geotehnice de doformabilitate distincts. in cazul in care zona activa este constituita dintr-un strat omogen, ‘coeficiengii K; si K,s se stabilesc numai pentru adincimea z = 2» si, respectiv, la nivelul titpii fundatici: z= 0 (caleulul efectuénda-se, deci, pentru un singur stra) Tabelul Aid 43 Calculul tastrii medi ‘Tasarea medie probabil a constructiei se calculeaza efectudind media aritmetica a tastrilor absolute probabile a cel putin 3 fundatii izolate ale constructiei, ‘Cu cat supratafa constructiei este mai mare, cu atét numarul valorilor tasdrilor absolute probabile pe bbaza clrora se calculeazd tasarea medie trebuie s& fie mai mare. 4.4 Calculul tasirii relative Tasarea relativa probabil se calculeazd ca diferenja intre tasdrile absolute probabile a doui fundatii invecinate raportati la distanfa intre cle, luand in considerare cea mai defavorabili situatic de incarcare. Al2MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 Tabelul A.15 Fundatii in cu raportul laturilor L/B 5 - eee seer 15 2 3 5 | Ganda continue) K 0,0 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,1 0,045 0,080 0,050 0,050 0,050 0,050 0,052 0,2 0,090, 0,100 0,100 0,100 0,100 0,100 0,104 03 0,135 0,150 0,150 0,150 0,150 0,150 0,156 04 0,179 0,200 0,200 0,200 0,200 0,200 | 0,208 05 0,233 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,260 0,6 0,266 0,299 0,300 0,300 0,300 0,300 0311 0,7 0,308 0,342 0,349 0,349 0,349 0,349 0,362, Og 0,348 0,381 0,395 0,397 0,397 0,397, 0,412, 09 0,382 041s 0,437 0,442 0,442 0,442 0,462 1,0 0,411 0,446 0,476 0,484 0,484 0,484 0511 i 0,437 0,474 0511 0524 0,525 0,525 0,560 12 0,461 0,499 0,543 0,561 0,566 0,566 0,605 13 0,482 0,322 0,573 0,595 0,604 0,604 0,648 14 0,501 0,542 0,601 0,626 0,640 0,640 0,687 15 0517 0,560 0,625 0,655 0,674 0,674 0,726 16 0,532 0,877 0,647 0,682 0,706 0,708 + 0,763 1,7 0,546 0,592 0,668 0,707 0,736 0,741 0,798 18 0,558 0,606 0,688 0,730 0,764 0,772 0831 19 0,569 0,618 0,708 0,752 0,791 0,808 0,862 2,0 0,579 0,630 0,722 0,773 0816 0,830 0892 21 0,588 0,641 0,737 0,791 0,839, 0,853 0,921 2,2 0,596 0,651 0,751 0,809 0,861 0,885 0,949 23 0,604 0,660 0,764 0,824 0,888 0,908 0,976 24 0,611 0,668 0,776 0841 0,902 0,932, 1,001 25 0,618 0,676 0,787 0,855 0,921 0,955, 1,025 26 0,624 0,683, 0,798 0,868 0,939 0,977 1,050 2,7 0,630 0,690 0,808 0,881 0,955 0,998 1,073 28 0,635 0,697 0,818 0,893 0,971 1,018 1,095 29 0,640 0,703, 0,827 0,904 0,986 1,038 1117 3,0 0,645 0,709 0,836 0,913 1,000 1,057 1,138 3,1 0,649 0,714 0,843, 0,924 1,014 1,074 1,158 3,2 0,653 0,719 0,850 0,934 1,027 1,091 1,178 33 0,657 0,724 0,857 0,943, 1,040 1,107 1,197 34 0,661 0,728 0,863 0,951 1,051 1,123 1,215 35 0,664 0,732, 0,869 0,959 1,062 1,138 1,233 40 0,679 0,751 0,897 0,995 unt 1,205 1,316 45 0,691 0,766 0,918 1,390 5,0 0,700 0,777, 0,935 1,456 ‘Observajie: Pentru valori imtenmediare ale repoartelor 7/3 ra 176 se admite interpolarea liniara a Valorilor covficientului K, a1