Denumirea generică de cancer acoperă
peste 200 de afecţiuni caracterizate prin
creşterea şi diferenţierea necontrolată a
celulelor. În lipsa tratamentului, acest proces
duce în general la decesul pacientului. În fiecare
an, în întreaga lume se înregistrează aproximativ
şapte milioane de cazuri noi de cancer.
Conform datelor oferite de DSP Galaţi,
la nivelul judeţului nostru există 2402 de cazuri
cu acest diagnostic.
Diagnosticul de cancer, odată
conștientizat (sub aspectul implicațiilor directe
în modificarea stării de sănătate a pacientului) și
asumat (sub aspectul identificării și acceptării
protocolului terapeutic) devine, pentru bolnav
reprezentarea unui nou stil de viață. Este o
”criză permanentă” cu care pacientul tinde să se
acomodeze, în funcție de care își modifică
comportamentul și atitudinile față de aspectele
generale ale vieții și față de persoanele cu care
relaționează. Cancerul devine astfel factor
determinant al acțiunilor, dispozițiilor,
percepțiilor individului. În plan psihologic, în
funcție de structura de personalitate, bolnavul de
cancer poate dezvolta afecțiuni precum:
tulburări anxioase, atacuri de panică, depresii.
De altfel, prin încărcătura de semnificații și
informații cu sensuri morbide, diagnosticul de
cancer este perceput ca un factor stresor care
conduce la modificări majore în viața
individului.
www.lottablokker.com
Pacienţii diagnosticaţi cu cancer devin peste
noapte purtătorii propriei traume, asemeni
personajului mitic grec Atlas, pedepsit de zei sa
duca pe umerii săi globul pamântesc. Şi într-
adevăr, nimic nu este mai greu pentru o fiinţă
umană decât să se care pe sine însăşi!
Chiar şi evenimentele traumatice care se
întâmpla fără vreo vină personală îl vor conduce
pe cel aflat în suferinţă la întrebarea:
De ce eu?
The generic cancer name covers over
200 diseases characterized by uncontrolled cell
growth and differentiation. In the absence of
treatment, this process generally leads to the
death of the patient. Every year, around the
world, there are about seven million new cases
of cancer. We also have 2402 women diagnosed
with this disease in Galaţti, according to DSP
Galaţi.
The diagnosis of cancer, once
acknowledged (in terms of direct implications in
changing the patient's state of health) and
assumed (under the aspect of identifying and
accepting the therapeutic protocol) becomes, for
the patient, the representation of a new lifestyle.
It is a "permanent crisis" with which the patient
tends to accommodate, according to which he
modifies his behaviour and attitude towards the
general aspects of life and the persons with
whom he / she is related. Cancer thus becomes a
determining factor for the actions, disposition,
perception of the individual. Psychologically,
depending on the personality structure, the
cancer patient can develop behaviour disorders
like anxiety, panic attacks, depression.
Moreover, through the burden of meaning and
information with morbid meanings, cancer
diagnosis is perceived as a stress factor that
leads to major changes in the life of the
individual.
www.lottablokker.com
Patients diagnosed with cancer become
overnight carriers of their own trauma, just like
the Greek mythical Atlas, punished by the Gods
to carry the Earth Globe on his shoulders. And
indeed, nothing is more difficult for a human
being than healing his/her own pain! Even the
traumatic events that happen without any
personal guilt will lead the one in distress to the
question:Why me?
 Lucrarea de faţă “Reprezentarea
psihologică a bolii - cancerul mamar” are ca
scop să ajute la eficientizarea actului medical,
iar ca obiective de cercetare îşi propune:
identificarea existenţei diferenţelor de
reprezentare mentală a cancerului mamar la trei
grupuri distincte de subiecţi: persoane
diagnosticate cu cancer mamar, personal
medical din Oncologie şi persoane sănătoase.
Articolul îşi propune să descrie natura şi tipul
acestor diferenţe pentru fiecare din cele cinci
dimensiuni ale reprezentării mintale ale bolii:
identitate, evoluţie în timp, cauză, consecinţe,
control.
Evaluarea reprezentărilor mintale ale
bolii s-a realizat pe baza a două seturi de
chestionare asupra percepţiei bolii “Illness
Perceptions Questionnaire (IPQ)”. Chestionarul
IPQ elaborat în 1996 de Weinman, Petrie,
Moss-Morris si Hornne, conţine itemi pentru
evaluarea celor cinci dimensiuni ale
reprezentării bolii şi se adresează lotului de
subiecţi diagnosticaţi cu cancer mamar. Al
doilea set de chestionare este destinat celorlalte
două grupuri: asistente medicale şi persoane
sănătoase; pentru completarea chestionarului
trebuind să intre în postura unei persoane
diagnosticate cu cancer mamar.
După prelucrarea datelor obţinute cu
ajutorul programului SPSS: calcularea valorilor
descriptive (medii şi abateri standard) şi
compararea mediilor obţinute de fiecare grup pe
cele cinci dimensiuni ale reprezentării mintale
ale bolii s-au conturat următoarele concluzii:
 persoanele diagnosticate cu cancer mamar
au o identitate mai redusă a bolii,
comparativ cu a personalului medical şi a
persoanelor sănătoase;
 personalul medical şi persoanele sănătoase
percep boala ca având o evoluţie cronică, cu
o durată lungă în timp, fiind însă
controlabilă, datorită statutului profesional,
încrederii în profesiunea lor şi în eficienţa
tratamentului;
 percepţia controlului este frecvent legată de
“destin” sau “şansă”, putând fi influenţată
în direcţia creşterii încrederii în sine;
 atribuirile cauzale ale bolii diferă în funcţie
de tipul de apartenenţă şi cunoştinţele sau
experienţa anterioară a subiecţilor din
prezentul studiu;
 toţi indivizii percep gravitatea consecinţelor
unei astfel de boli şi nivelul ridicat de stres.
The paper presented today,
“Psychological Representation of the Disease in
Breast Cancer” has as main purpose to bring
new perspectives for the medical treatment and
as objectives: to identify differences in mental
representation of breast cancer on three distinct
groups of subjects – women diagnosed with
cancer, Oncology medical staff and healty
people. This article describes the nature and
type of differences on each dimension of
psychological representation of the disease:
identity, evolution in time, cause, consequences,
control.
The evaluation of mental representation
of illness was based on two sets of IPQ
questionnaires(Illness Perception Questionnaire
- IPQ). This questionnaire was created by
Weinman, Petrie, Moss-Morris and Hornne in
1996 and contains items to evaluate the five
dimensions of illness representation and was
applied on the group of women diagnosed with
breast cancer. The other set of items was applied
to the other two groups: medical staff and
healthy people who had to imagine what a
woman diagnosed with breast cancer feels like
and to answer items according to this issue.
After processing received data with
specific soft SPSS: statistic descriptive values
(means and standard deviation) and correlating
means reported by each group on the five
dimensions of mental representation, our study
led us to the following conclusions:
 women diagnosed with breast cancer have a
reduced identity of disease, compared to the
opinion of the medical staff and healthy
people;
 medical staff and healthy people perceive
illness as a chronic disease, that causes
effects for a long period of time, that can be
kept under control due to professional
status, trust in medical profession and the
efficiency of treatment;
 control perception is frequently related to
“destiny” or “chance” and can be
influenced to increase self-confidence;
 main causes of illness differ depending on
the type of associations and knowledge or
previous experience of participating
subjects on this study
 all individuals estimate the same level
regarding the consequences of such illness.
 În cazul experiențelor traumatice,
efectul distructiv vine tocmai din faptul că
individul dă piept de unul singur cu o
groază profundă și cu o neputință extremă,
fără speranța vreunui ajutor din partea
cuiva.
În loc de concluzie, il voi cita pe
Epictet:
„Oamenii nu sunt afectaţi de ceea ce li se
întâmplă, ci de cum înţeleg ei ceea ce li se
întâmplă”.
In the case of traumatic experiences, the
destructive effect comes precisely from the
fact that the individual gives his own chest
with profound horror and extreme help,
without the hope of any help from
someone.
Instead of concluding, I will quote
Epictet:
"People are not affected by what is
happening to them, but by how they
understand what is happening to them."