Curs 4

2016/2017
 2C/1L, DCMR (CDM)
 Minim 7 prezente (curs+laborator)
 Curs - sl. Radu Damian
 Marti 18-20, P2
 E – 50% din nota
 probleme + (2p prez. curs)
▪ 3prez.=+0.5p
 toate materialele permise
 Laborator – sl. Radu Damian
 Joi 8-14 impar II.13
 L – 25% din nota
 P – 25% din nota
 http://rf-opto.etti.tuiasi.ro
 RF-OPTO
 http://rf-opto.etti.tuiasi.ro
 Fotografie
 de trimis prin email: rdamian@etti.tuiasi.ro
 necesara la laborator/curs
▪ <=C3, +1p
▪ <=C5, +0.5p

 Personalizat
dB = 10 • log10 (P2 / P1) dBm = 10 • log10 (P / 1 mW)

0 dB =1 0 dBm = 1 mW

+ 0.1 dB = 1.023 (+2.3%) 3 dBm = 2 mW

+ 3 dB =2 5 dBm = 3 mW
+ 5 dB =3 10 dBm = 10 mW
+ 10 dB = 10 20 dBm = 100 mW

-3 dB = 0.5 -3 dBm = 0.5 mW

-10 dB = 0.1 -10 dBm = 100 W
-20 dB = 0.01 -30 dBm = 1 W
-30 dB = 0.001 -60 dBm = 1 nW
[dBm] + [dB] = [dBm]

[dBm/Hz] + [dB] = [dBm/Hz]

[x] + [dB] = [x]

 mod TEM, doi conductori
I(z,t) I(z+Δz,t)

R·Δz L·Δz

V(z,t) G·Δz C·Δz V(z+Δz,t)

Δz
 domeniu timp
vz, t  iz, t 
  R  iz, t   L 
z t
 parametri lineici
iz, t  vz, t 
 G  vz, t   C   “marime” pe unitatea
z t
de lungime
 semnale sinusoidale  R [Ω/m], L [H/m],
dV z  G [S/m], C [F/m]
 R  j    L   I z 
dz
dI z 
 G  j    C  V z 
dz
 ΓL V z   V0 e j z  V0 e j z
V0  j z V0 j z
I z   e  e
Z0 Z0

V 0 V0  V0

Z0 ZL ZL  ZL    Z0
I 0 V0  V0 

 coeficient de
l reflexie in tensiune
z 0 V0 Z L  Z 0
  
V0 Z L  Z0

 Z0 real
  impedanta la intrarea liniei de impedanta
caracteristica Z0 , de lungime l , terminata cu
impedanta ZL
ΓL
Z L  j  Z 0  tan   l
Z in  Z 0 
Z 0  j  Z L  tan   l
Zin Z0 ZL

-l 0
 reactanța pură
 +/-  in funcție de l

Zin  j  Z 0  tan   l

Z L  j  Z 0  tan  l 
Z in  Z 0 
Z 0  j  Z L  tan  l 
 reactanța pură
 +/-  in funcție de l

Zin   j  Z 0  cot   l

Z L  j  Z 0  tan  l 
Z in  Z 0 
Z 0  j  Z L  tan  l 
 are ca scop separarea unui circuit complex in
blocuri individuale
 acestea se analizeaza separat (decuplate de
restul circuitului) si se caracterizeaza doar prin
intermediul porturilor (cutie neagra)
 analiza la nivel de retea permite cuplarea
rezultatelor individuale si obtinerea unui rezultat
total pentru circuit

[Z] [ABCD] [S] [Z]

 I1 I2 V1   A B  V2 
 I   C D    I 
 1    2
A B
V1 C D  V2
  V1  A V2  B  I 2
I1  C V2  D  I 2
V2  1  D  B  V1 
 I   A  D  B  C   C A    I 
 2    1
V1 V1 I1 I1
A B C D
V2 I 0 I 2 V 0 V2 I 2 0
I2 V2 0
2 2

um: [1] um: [Ω] um: [S] um: [1]

 introduce o legatura intre "intrare" si "iesire"
 permite inlatuirea usoara intre mai multe blocuri
I1 I2 I3

 A1 B1   A2 B2 
V1 C V2 V3
 1 D1  C
 2 D2 

V1   A1 B1  V2   A1 B1   A2 B2  V3 

 I   C          
 1  1 D1   I 2  C1 D1  C2 D2   I 3 
 I1 I2 I3

 A1 B1   A2 B2 
V1 C V2 V3
 1 D1  C
 2 D2 

I1 I3

A B
V1 C D  V3
 

 A B   A1 B1   A2 B2 
C D  C  
D2 
   1 D1  C2
 Impedanta serie

A 1 BZ
C 0 D 1

V1 V1 V1
A 1 B  Z
V2 I 2 0
I2 V V1 Z
2 0

I1 I1 I1
C 0 D  1
V2 I 2 0
I2 V2 0
I1
 Admitanta paralel

A 1 B0
C Y D 1

Verificare - tema!
 Sectiune de linie de transmisie

A  cos   l
B  j  Z0  sin   l
C  j  Y0  sin   l
D  cos   l

Z L  j  Z 0  tan   l
Verificare - tema! Z in  Z 0 
Z 0  j  Z L  tan   l
 Transformator

A N B0
1
C 0 D
N

Verificare - tema!
 diport π
Y2
A  1
Y3
1
B
Y3
Y1  Y2
C  Y1  Y2 
Y3
Y1
D  1
Y3

Verificare - tema!
 diport T
Z1
A  1
Z3
Z1  Z 2
B  Z1  Z 2 
Z3
1
C
Z3
Z2
D  1
Z3
Verificare - tema!
 Determinati tensiunea pe sarcina in circuitul
urmator
  Sectionare circuit in elemente simple
 Generatoarele raman in exterior
 Daca e necesar, se creaza porturi de intrare si iesire
lasate in gol
I2 = 0

1 2 3 4
A B V
C D  M 1  M 2  M 3  M 4 V1  A V2  B  I 2 I 2 0 V  A VL  VL 
  A
 M1 , impedanta serie
I2 = 0

1
 A B  1 50
M1     
C D   0 1 
 M2 , transformator 1:2
I2 = 0

2
A B  1 0
M2     2 
C D   0 2
 M3 , linie serie, E = 90°
I2 = 0

3
 A B   0 50  j
M3     j 
C D   50 0 

 M4 , impedanta/admitanta paralel
I2 = 0

4
 A B   1 0
M4     1 
C D   25 1
  I2 = 0in
Sectionare circuit
 Generatoarele rama
 Daca e necesar, se c
lasate in gol
1 2 3 4
 A B  1 50  1 0  0 50  j   1 0 3  j 25  j 
C D   0 1    2  j  1  j 
     0 2  50 0   25 1 
  25
0 

V 30
VL    190
A 3 j
 Scattering parameters
+ +
V1 V2 V1   S11 S12  V1 
      
- - V2   S 21 S 22  V2 
V1 V2
[S] Γ2 V1 V2
S11   S 21  
V1 V2 0
V1 V2 0

 V2  0are semnificatia: la portul 2 este

conectata impedanta care realizeaza
conditia de adaptare (complex conjugat)
2  0  V2  0
 + + V1   S11 S12  V1 
V1 V2       
V2   S 21 S 22  V2 
-
V1
-
V2 V1
Γ1
[S] Γ2
S11  
V1 V2 0
 1  0
2

V2
S 21    T21  0
V1 V2 0
2

 S11 este coeficientul de reflexie la portul 1 cand

portul 2 este terminat pe impedanta care realizeaza
adaptarea
 S21 este coeficientul de transmisie de la portul 1 la
portul 2 cand portul 2 este terminat pe impedanta
care realizeaza adaptarea
 Matricea S poate fi extinsa (generalizata)
pentru multiporti (n-porturi)
Vi  Vi 
Sii   Sij  
Vi Vk 0,k i Vj
Vk 0,k  j

 Sii este coeficientul de reflexie la portul i cand

toate celelalte porturi sunt conectate la
impedanta care realizeaza adaptarea
 Sij este coeficientul de transmisie de la portul j
la portul i cand se depune semnal la portul j si
toate celelalte porturi sunt conectate la
impedanta care realizeaza adaptarea
  Daca portul i este conectat la o linie cu
impedanta caracteristica Zoi
 Curs 3  
I z  
V0  j z V0 j z
V z   V0 e j z  V0 e j z e  e
Z0 Z0
Vi  Vi   Z 01  0 
Vi  Vi   Vi  Ii  
Z 0i Z 0i Z 0       
 0  Z 0 n 
 Legatura cu matricea Z Z  I   V 
Z  I   Z0 1  Z  V    Z0 1  Z  V   V   V   V  
Z0 1  Z  V    Z0 1  Z  V    V   V   Z   Z0  V    Z   Z0  V  
V   S  V 
 
S   Z   Z0  Z   Z0 1
 Circuite reciproce (fara circuite active, ferite)
Zij  Z ji , j  i
Yij  Y ji , j  i
Sij  S ji , j  i S   S t
 Circuite fara pierderi
 
Re Zij  0, i, j
ReYij  0, i, j N
N  ki ki  1
S  S *

 ki kj   ij , i, j
S  S *
N
k 1
k 1
 ki kj  0, i  j
S  S *

S *  S t  [1] k 1
 Amplitudinile totale ale tensiunii si curentului in
functie de amplitudinile undelor incidenta si
reflectate pentru o linie
V  V V
0

0
 1
Z0

I   V0  V0 
 Aflam amplitudinile undelor de tensiune
V  Z0  I  V  Z0  I
V 
0 V 
0
2 2
 Puterea oferita sarcinii la iesirea din linie:
 Definim undele de putere
V  ZR  I
a unda incidenta de putere
2  RR Z R  RR  j  X R
O impedanta de referinta
V  Z R*  I
b unda reflectata de putere oarecare, complexa
2  RR
 Tensiuni si curenti
Z R*  a  Z R  b
V
RR
a b
I
RR
 2
Ei
Pa 
Zi PL 4 Ri
2
RL  Ei
Pa ZL PL 
Ri  RL 2   X i X L 2

Ei Z L  Z 0*
Pr L 
Z L  Z0

 R i  RL 2   X i X L 2  coeficient de
2
Ei 2 
Pr     P   reflexie in putere
4 Ri  R i  RL 2   X i X L 2 
a
 a I 1

PL   Re V  I *
2

b  * *
Zg 1  Z R  a  Z R  b  a  b  
PL   Re  
2  
ZL 

RR  RR   
V
PL 
1
 2
 Re Z R*  a  Z R*  a  b*  Z R  a*  b  Z R  b
2

V0 2 RR

1 2 1 2
PL   a   b
2 2
b V  Z R*  I Z L  Z R*
p   
a V  ZR  I ZL  ZR
 V Z V02 RL
V 0 L I
V0 PL  
Zg  ZL Zg  ZL 2 Z Z 2
g L

 Daca aleg Z R  Z L*
ZL Z L*

V  ZR  I Zg  ZL Zg  ZL RL
a  V0   V0 
2  RR 2  RL Zg  ZL
ZL ZL

V  Z R*  I Zg  ZL Zg  ZL
b  V0  0
2  RR 2  RL
1 2 V02 RL
PL   a  
2 2 Z Z 2
g L
  Daca in plus generatorul este adaptat
conjugat cu sarcina
1 2 V02
Z g  Z L* PL max  a 
2 8  RL
 Reflexie in putere C2
Z  Z 0*
Z L  Z i* PL max  Pa 
Z  Z0
Z L  Z i* Pr  Pa  
2
PL  Pa  Pr  Pa  Pa    Pa  1  
2 2
 
 Reflexie in putere C4
b V  Z R*  I Z L  Z R*
1 2
PL max  Pa   a
1 2 1 2
PL   a   b p   
2 2 2 a V  ZR  I ZL  ZR
1 2 1 2
PL   a   a  p
2 2
2
PL  Pa  1  p2
 Pr  Pa  p
2 1 2
 b
2
 Definitii de unde pentru n-porti
 Z R1  0  1 2 RR1  0 
Z R        
F      


 0  Z Rn   
 0  1 2 RRn 

a  F  V   Z R  I 
b  F  V   Z R *  I 
Z  I   V 
 b  F  Z  Z R *  Z   Z R 1  F 1  a
 legatura intre undele de putere incidenta si
reflectata
b  S p   a
S p   F  Z  Z R *  Z  Z R 1  F 1
S   Z   Z0  Z   Z0 1
 tipic
Z 0i  Z Ri  R0 , i
R0  50
S p  S   coincid!!!
a1 a2  b1   S11 S12   a1 
b    S   
 2   21 S 22  a2 
b1 b2
[S] b1 b2
S11  S 22 
a1 a2  0 a2 a1 0

 S11 si S22 sunt coeficienti de reflexie la intrare

si iesire cand celalalt port este adaptat
a1 a2  b1   S11 S12   a1 
b    S   
 2   21 S 22  a2 
b1 b2
[S] b2 b1
S 21  S12 
a1 a2  0 a2 a1 0

 S21 si S12 sunt amplificari de semnal cand

celalalt port este adaptat
a1 a2  b1   S11 S12   a1 
b    S   
 2   21 S 22  a2 
b1 b2
[S] 2 Putere sarcina Z 0
S 21 
Putere sursa Z 0

 a,b
 informatia despre putere SI faza
 Sij
 influenta circuitului asupra puterii semnalului
incluzand informatiile relativ la faza
 Vector Network Analyzer
 Z 01 1  S11  S 22  S  S11 
AZ 02  B  CZ 01Z 02  DZ01
A AZ 02  B  CZ 01Z 02  DZ01
Z 02 2S 21
B  Z 01Z 02
1  S11  S22  S  2( AD  BC ) Z 01Z 02
S12 
2S 21 AZ 02  B  CZ 01Z 02  DZ01
1 1  S11  S 22  S
C 2 Z 01Z 02
Z 01Z 02 2S 21 S 21 
AZ 02  B  CZ 01Z 02  DZ01
Z 02 1  S11  S 22  S  AZ 02  B  CZ 01Z 02  DZ01
D
Z 01 2S 21 S 22 
AZ 02  B  CZ 01Z 02  DZ01

S  S11S22  S12S21
Adaptarea de impedanța
 +1 Im Γ

|Γ|=1
|Γ|

-1 θ=arg Γ +1
Re Γ

-1
 +1 Im Γ
|Γ|=1

|Γ|

-1 θ=arg Γ +1
Re Γ

-1
+1 Im Γ Z L  Z0 zL 1
     e j
|Γ|=1 Z L  Z0 zL  1
ZL YL Z 0
zL  yL  
|Γ| Z0 Y0 Z L
Raportarea ZL  zL permite utilizarea aceleiasi
diagrame pentru oricare impedanta de
θ=arg Γ +1 referinta Z0 (face reprezentarea independenta
de valoarea aleasa pentru Z0 )
Re Γ   r  j  i
1    e j
zL  j
 rL  j  xL
1   e
-1 rL  j  xL 
1  r   j  i
1     j  
+1 Im Γ 1  r2  i2
rL 
|Γ|=1 1  r 2  i2
2  i
xL 
|Γ| 1  r 2  i2
θ=arg Γ +1  Rearajate
Re Γ 2 2
 rL   1 
 r    i  
2

 1  rL   1  rL 
2 2
 1   1 
r  1   i     
2
-1  xL   xL 
+1 Im Γ 2 2
 rL   1 
 r    i  
2

|Γ|=1  1  rL   1  rL 
2 2
 1   1 
|Γ| r  1   i     
2

 xL   xL 
θ=arg Γ +1
 Cercuri in planul complex
Re Γ
x  x0 2   y  y0 2  R 2

-1
 Im Γ x  x0 2   y  y0 2  R 2
+1

R
y0

-1 +1
x0 Re Γ

-1
  rL
 rL 
2
 1 
2
 x0  1  r
 r    i  
2
  L

 1  rL   1  rL   y0  0
 1
x  x0 2   y  y0 2  R 2 R 
 1  rL
 Locul geometric al punctelor care pot fi ocupate de
impedantele cu rezistenta rL este un cerc:
 Cu centrul pe axa reala (y0=0) 2 2
 rL   1 
 trece prin punctul x=1,y=0 oricare x0,rL 1    0   
 are raza intre 0 si 1  1  rL   1  rL 
▪ tinzand spre 0 cand rL este mare
▪ tinzand spre 1 cand rL este mic 2 2
 rL   1 
 cand rL este 1 trece si prin origine  0       rL  1
 1  rL   1  rL 
 Im Γ
+1 rL mic
rL = 1
rL mare
-1 +1
Re Γ

-1
 

2 2
 x0  1
   
r  12   i  1    1   1
 xL   xL   y0 
 xL
x  x0 2   y  y0 2  R 2 R  1

 xL
 Locul geometric al punctelor care pot fi ocupate de
impedantele cu reactanta xL este un cerc:
 Cu centrul pe o dreapta paralela cu axa imaginara (x0=1)
2 2
 trece prin punctul x=1,y=0 oricare x0,xL  1   1 
 are raza intre 0 si ∞ 0   0     
▪ tinzand spre 0 cand |xL| este mare  xL   xL 
▪ tinzand spre ∞ cand |xL| este mic
 cand xL este 0, la limita se transforma in axa reala
 daca xL > 0 cercul e deasupra axei reale, altfel e sub axa reala
 Im Γ
+1 xL > 0

-1 +1
Re Γ

xL = 0
xL < 0
-1
 Im Γ
+1 z L  rL  j  xL
rL

xL
-1 +1
Re Γ

-1
 Im Γ
+1
|Γ|=1   0.860   r  j  i
    cos   j  sin  

    e j
-1     
+1 Re Γ   0.860

r  0.8  cos 60  0.4

i  0.8  sin 60  0.693
-1   0.860  0.4  j  0.693
 Im Γ
+1
|Γ|=1 i  0.8  sin 60  0.693   0.860     j  
r i
i
    cos   j  sin  

    e j
-1 r     
r  0.8  cos 60  0.4 +1 Re Γ   0.860

r  0.8  cos 60  0.4

i  0.8  sin 60  0.693
-1   0.860  0.4  j  0.693
 90°
|Γ|=1
  0.860
135° 45°   r  j  i
|Γ|     cos   j  sin  
θ     e j
180°
0.2 0.4 0.6 0.8 1.0
0°     
  0.860

r  0.8  cos 60  0.4

225° 315° i  0.8  sin 60  0.693

270°
 90°
|Γ|=1     e j
  0.860
135° 45°     
  0.860
|Γ|
θ Z L  Z0 zL 1
 
180° Z L  Z0 zL  1
0.2 0.4 0.6 0.8 1.0
0°
1   1  0.860
zL  
1   1  0.860
z L  0.429  j 1.65
1  1  0.860
225° 315° Z L  Z0   50 
1  1  0.860
270° Z L  21.429  j  82.479
 90°
|Γ|=1
  0.860 xL=+1.65
135° 45°
|Γ|   0.860  0.4  j  0.693
Z L  Z0 zL 1
 
180° Z L  Z0 zL  1
0°
0.2 0.4 0.6 0.8 1.0 1   1  0.860
zL  
1   1  0.860
z L  0.429  j 1.65
rL=0.429
225° 315° (oricare Z0)
270°
 90°
|Γ|=1
  0.860
135° 45°
|Γ| xL=+1.65

180° 0°
0.2 0.4 0.6 0.8 1.0

z L  0.429  j 1.65
(oricare Z0)
rL=0.429
225° 315°
270°
 90°
|Γ|=1 ΓL
L  0.860 Z0 Γ0
135° 45° ZL
V0

Adaptare ZL la Z0. Se
180° 0° raporteaza ZL la Z0
0.2 0.4 0.6 0.8 1.0
Z L  21.429  j  82.479
z L  0.429  j 1.65
L  0.860
Trebuie sa deplasez coeficientul de
reflexie in zona in care pentru
225° 315° generator cu Z0 am:
0  0 adaptare perfecta
270° 0  m adaptare "suficienta"
 Similar Lab. 1

0  m
 |Γ|=1 90°
+1.0
Γ0 ΓL
135°
+2.0 Z0
+0.5
45° ZL
V0
+0.2
180° Z 0  50
1.0 2.0 0°
0.2 0.5
Z L  10  j 10
-0.2 z L  0.2  j  0.2
L  0  0.678156.5

-0.5
225° -2.0
315°
-1.0
270°
 |Γ|=1 90°
+1.0
Zin,Γ0 ΓL
+2.0 Z0 j·X1
135° 45° ZL
+0.5
j  x1  j    L1 / Z 0

V0
+0.2
Z 0  50
0.2 0.5 1.0 2.0 0° Z L  RL  j  X L  10  j 10
180° zL  rL  j  xL  0.2  j  0.2
-0.2
j  x1   j /   C1  Z 0 L  0.678156.5
Zin  Z L  j  X1  RL  j   X L  X1 
-0.5 zin  rL  j  xL  x1 
225° 315° j  x1  j    L1 / Z0  0
rin  rL j  x1   j /   C1  Z0  0
-2.0
-1.0
270°
 |Γ|=1 90°
+1.0
Zin,Γ0 ΓL
+2.0 Z0 R1
135° 45° ZL
+0.5

V0
+0.2 r1  R1 / Z 0
Z 0  50
0.2 0.5 1.0 2.0 0° Z L  RL  j  X L  10  j 10
180° zL  rL  j  xL  0.2  j  0.2
-0.2
L  0.678156.5
Zin  Z L  R1  RL  R1   j  X L
-0.5 zin  z L  r1  rL  r1   j  xL
225° 315°
xin  xL
-2.0
-1.0 rin  rL  R1 / Z 0
270°
 |Γ|=1 90°
+1.0
Zin,Γ0 ΓL
+2.0 Z0 Z0,β·l
135° 45° ZL
+0.5

|Γ|=0.678 V0
 2  l
+0.2
Z 0  50
0.2 0.5 1.0 2.0 0° Z L  RL  j  X L  10  j 10
180° zL  rL  j  xL  0.2  j  0.2
-0.2
L  0.678156.5
1  L  e 2 j l
Z in  Z 0 
1  L  e 2 j l
225°
-0.5
in  L  e2 j l
-2.0
315°
-1.0
in  L argin   argL   2   
270°
  linie de transmisie
 100Ω
 0.3λ lungime
 ZL = 40Ω+j·70Ω
 Zin=? ΓL Z L  j  Z 0  tan   l
Z in  Z 0 
Z 0  j  Z L  tan   l

Zin  36.5340   j  61.1190 

Zin Z0 ZL

-l 0
  linie de transmisie 0.105

 100Ω 0.7

 0.3λ lungime
 ZL = 40Ω+j·70Ω
 raportare la Z0 = 100Ω
ZL
zL   0.4  j  0.7
Z0
~0.36 0.4
 deplasare 0.3λ pe o linie
cu Z0 = 100Ω (cerc)
 Plecand din zL (0.105λ)
 Pana la zin (0.405λ)
Zin  36   j  60 
~0.6
Z in
zin  0.36  j  0.6 
Z0 0.405
+1 Im Γ
Z L  Z0 zL 1
|Γ|=1      e j
Z L  Z0 zL  1
  r  j  i
|Γ|

θ=arg Γ +1 1    e j
zL  j
 rL  j  xL
Re Γ 1   e
1    e j 1
yL    g L  j  bL
1    e j rL  j  xL

-1 g L  j  bL 
1  r   j  i
1  r   j  i
+1 Im Γ x  x0    y  y0 
2 2
R 2
gL 
1  r2  i2
1  r 2  i2
|Γ|=1  2  i
R bL 
y0 1  r 2  i2
 Rearajate
2 2
+1  gL   1 
 r    i  
2

 1 gL  1 gL 
x0 Re Γ 2 2
 1  1
|Γ| r  1   i     
2

 bL   bL 
θ=arg Γ  Cercuri in planul complex
-1 x  x0 2   y  y0 2  R 2
 Im Γ
+1 gL mic
gL = 1
gL mare
-1 +1
Re Γ

-1
 Im Γ
bL < 0 +1

-1 +1
Re Γ

bL > 0 bL = 0

-1
bL=-0.568 90°
  0.860
135° Z L  21.429  j  82.479
45°
z L  0.429  j 1.65
  0.860 1
yL   0.148  j  0.568
|Γ| zL
180° 0°
0.2 0.4 0.6 0.8 1.0

gL=0.148

yL  0.148  j  0.568
225° 315° (oricare Z0)
|Γ|=1 270°
 |Γ|=1 90°
-1.0
Γ0 ΓL
135°
-2.0 Z0
-0.5 45° YL
V0
-0.2

180° Z0  50, Y0  0.02S

1.0 0°
2.0 0.5 0.2
Z L  125  j 125
+0.2 z L  2.5  j  2.5
L  0  0.67823.5
1
+0.5 YL   0.004S  j  0.004S
225° +2.0
315° ZL
+1.0 1 YL
yL    0.2  j  0.2
270° z L Y0
 |Γ|=1 90°
-1.0
Γ0 ΓL
135°
-2.0 Z0
-0.5 45° j·B1 YL
j  b1   j  Z0 /   L1
V0
-0.2
Z0  50, Y0  0.02S
180°
1.0 0.5 0.2 0° L  0.67823.5
2.0
YL  GL  j  BL  0.004S  j  0.004
+0.2
yL  g L  j  bL  0.2  j  0.2
j  b1  j    C1  Z 0 Yin  YL  j  B1  GL  j  BL  B1 
+0.5 yin  g L  j  bL  b1 
225° +2.0
+1.0
315° gin  g L j  b1  j    C1  Z0  0
270° j  b1   j  Z0 /   L1  0
 |Γ|=1 90°
-1.0
Γ0 ΓL
135°
-2.0 Z0
-0.5 45° G1 YL
V0
-0.2
g1  G1  Z 0
Z0  50, Y0  0.02S
180°
1.0 0.5 0.2 0° L  0.67823.5
2.0
YL  GL  j  BL  0.004S  j  0.004
+0.2
yL  g L  j  bL  0.2  j  0.2
Yin  YL  G1  GL  G1   j  BL
+0.5 yin  g L  g1   j  bL
225° 315°
+2.0
+1.0 bin  bL gin  g L  G1  Z 0
270°
Adaptarea cu transformatoare de impedanta (Lab. 1)
 Feed line – linie de intrare cu impedanta
caracteristica Z0
 Sarcina cu impedanta RL
 Dorim adaptarea sarcinei la fider cu o linie de
lungime λ/4 si impedanta caracteristica Z1
1  e 2 jl
Z in  Z1
1  e 2 jl
V0 R L  Z1
O   
V0 RL  Z1
R L  jZ1 tan(l )
Z in  Z1
Z1  jR L tan(l )
 Z in  Z 0
in 
Z in  Z 0
2   Z12
 l    Z in 
 4 2 RL

Z12  Z 0  RL
in  2 in  0 Z1  Z 0 RL
Z1  Z 0  RL
 Pe fider (Z0) avem doar unda progresiva
 Pe linia in sfert de lungime de unda (Z1) avem
unda stationara
 Punct de vedere fizic


 T  1 

 Punct de vedere fizic

  0  Z12  Z 0  RL  0
 Z1  Z 0  Z L

 (doar) la frecventa f0
0 2 0 
l  0 l   
4 0 4 2
Z L j  Z1  tan(  l ) not not
Z in  Z1     l t  tan(  l )
Z1  j Z L tan(  l )
Z L j  Z1  t
Z in  Z1 
Z1  j Z Lt
 calitatea adaptarii coeficient de reflexie in
putere

1
sec  
cos 
sec 2   1  tan 2   1  t 2
  ne intereseaza frecventa in jurul frecventei
la care facem adaptarea (banda ingusta)
0  sec2   1  tan2   1
f  f0 l 
4 2

Z L  Z0
  cos 
2  Z0  Z L
  Definim un maxim acceptat pentru coeficientul
de reflexie Гm care va defini banda adaptarii, θm

 in linii TEM
0 2  f 1 v f   f 2  m  f 0
   l        fm 
4 vf 4 f0 2 f0 
f 2   f 0  f m  4  m 4   2 Z0  Z L 
1
  2  2   cos  m
 
f0 f0    1  m Z L  Z 0
2

 Pentru linii non TEM constanta de propagare nu depinde
liniar de frecventa, dar in practica influenta este minora in
banda ingusta
 Sunt neglijate reactantele introduse de discontinuitati (Z0
-> Z1). Compensarea se face printr-o mica modificare a
lungimii liniei
 Banda depinde de dezadaptarea initiala

cu cat dezadaptarea este mai mica

cu atat banda se obtine mai larga
 Transformator de adaptare cu o singura
sectiune (λ/4) pentru a adapta o sarcina de 10Ω
la o linie de 50 Ω la frecventa f0=3GHz
 banda pentru SWR<1.5
 simulare ADS
f  0.88GHz

3GHz  3 105

f 0.88
  0.2933
f0 3
 Transformatorul in sfert de lungime de unda
permite adaptarea oricarei impedante reale
cu orice impedanta a fiderului (liniei).
 Daca banda necesara este mai mare decat
cea oferita de transformatorul in sfert de
lungime de unda se folosesc transformatoare
multisectiune
 caracteristica binomiala
 tip Cebîşev
 Z 2  Z1
1 
Z 2  Z1
2  1
Z L  Z2
3 
Z L  Z2
2  Z2
T21  1  1 
Z1  Z 2
2  Z1
T12  1  2 
Z1  Z 2

  1  T12  T21  3  e2 j  T12  T21  32  2  e4 j  T12  T21  33  22  e6 j  

  1  T12  T21  3  e  2 j
 3n  2n  e2 jn
n 0
 
  1  T12  T21  3  e  2 j
 3n  2n  e2 jn
n 0

1
 x  1 x
n
x 1
n 0

1  3  e 2 j

1  1  3  e 2 j
 Daca diferentele intre Z1  Z2 si
Z2  ZL sunt mici putem aproxima:
  1  3  e2 j
 Z1  Z 0
1 
 Presupunem ca toate impedantele Z1  Z 0

cresc sau descresc uniform n 

Z n1  Z n
 Toti coeficientii de reflexie vor fi Z n1  Z n

reali si de acelasi semn n  1, N  1

 Anterior   1  3  e2 j  ZL  ZN
N 
ZL  ZN
   0  1  e2 j  2  e4 j    N  e2 jN
 Realizez transformatorul simetric
 Aceasta nu implica faptul ca impedantele
sunt egale
0  N , 1  N 1, 2  N 2 
   0  1  e2 j  2  e4 j    N  e2 jN

       
   e jN  0  e jN  e jN  1  e j  N 2   e j  N 2   2  e j  N 4   e j  N 4   

   2e jN  0  cos N  1  cosN  2  n  cosN  2n  
1
  N / 2 n par
ultimul termen: 2
 N 1 / 2  cos  n impar
 Coeficient de reflexie
   0  1  e2 j  2  e4 j    N  e2 jN

e2 j  x
f x   a0  a1  x  a2  x 2    aN  x N

 aleg coeficientii astfel incat sa obtin o variatie

dorita (a polinomului)
 Raspunsul acestui transformator este de tip
maxim plat in jurul frecventei de adaptare
 Pentru N sectiuni se anuleaza primele N-1
derivate ale functiei |Γ(θ)|
f x   A  1  x 
N


   A  1  e 
2 j N

   A  e  j N j  j N
 2  A  cos 
N
e e N

  dn  
   0;       0 n  1, N  1 l     l 
2 d n
2 4 2
  A, θ 0 , liniile de lungime 0, dispar
Z L  Z0 Z L  Z0
0  2  A 
N
A2 N

Z L  Z0 Z L  Z0
 dezvoltarea binomului
f x   1  x N  CN0  C1N  x    CNn  x n    CNN  x N
N!
CN 
n

N  n!n!
 Coeficientii de reflexie

   A  1  e 
2 j N    0  1  e2 j  2  e4 j    N  e2 jN

n  A CNn
 Proiectare
Z L  Z0
A  2 N  n  A CNn
Z L  Z0
Z n1  Z n 1 Z n1 x 1
n   ln ln x  2  x 1
Z n1  Z n 2 Zn x 1

Z n1 N Z L  Z0 N ZL
ln  2  n  2  A  C N  2  2 
n
 2  CN  ln
n
Zn Z L  Z0 Z0

N ZL
ln Z n1  ln Z n  2  C Nn  ln
Z0
  Banda, Γm maxim tolerat
m   m   2 N  A  cos  m
N

 1 
 N
1  1  m  
 m  cos    
2 A
   
 

 1 
f 2 f 0  f m  4 m 4  N
1  1  m  
  2  2   cos    
f0 f0   2 A
   
 
 Transformator de adaptare cu 3 sectiuni
pentru a adapta o sarcina de 30Ω la o linie de
100 Ω la frecventa f0=3GHz, Γm=0.1
 N=3
Z L  30 Z 0  100 

N Z L  Z0 1 ZL
A2  N 1 ln  0.07525
Z L  Z0 2 Z0
3! 3! 3!
C 
0
1 C 
1
3 C 
2
3
3!0! 1!2!
3 3
2!1!
3
n0
N ZL 3 30
ln Z1  ln Z 0  2 C30 ln  ln 100  2 1 ln  4.455
Z0 100
Z1  86.03
n 1
N ZL 3 30
ln Z 2  ln Z1  2 C31 ln  ln 86.03  2  3  ln  4.003
Z0 100
Z 2  54.77
n2
N ZL 3 30
ln Z 3  ln Z 2  2 C32 ln  ln 54.77  2  3  ln  3.552
Z0 100
Z3  34.87
f 4  1  m 
1N
4  1  0.1 1 3 
 2  arccos      2  arccos      0.74
f0  2  A    
 2  0.07525  
 
f  2.22GHz
 Similar Lab. 1

f  2.169GHz

3GHz  3.5 106

 Raspunsul acestui transformator este de tip
echiriplu in jurul frecventei de adaptare
 mareste banda in detrimentul riplului in
banda de adaptare
 Se egaleaza functia Γ(θ) cu un polinom
Cebîşev
T1 x   x
T2 x   2 x 2  1
T3 x   4 x 3  3x

T4 x   8x 4  8x 2  1

 Echiriplu
 1  x  1  Tn x   1

Tn x   2 xTn1 x   Tn2 x 
    0  1  e2 j  2  e4 j    N  e2 jN

e2 j  x
f x   a0  a1  x  a2  x 2    aN  x N
   2e jN  0  cos N  1  cosN  2  n  cosN  2n  
1
  N / 2 n par
ultimul termen: 2
 N 1 / 2  cos  n impar
x  cos  x 1
 Se poate arata ca: Tn cos    cosn 

Tn x   cosn arccos x  x 1 
Tn ( x)  cosh n cosh 1 ( x)  x 1
 Schimbare de
variabila
  m  x  1
     m  x  1
cos 
x
cos  m

1
sec   x  sec m cos 
cos 
 T1 sec m cos    sec m cos 
T2 sec m cos    sec 2  m 1  cos 2   1

T3 sec m cos    sec 3  m cos 3  3 cos    3 sec m cos 

T4 sec m cos    sec 4  m cos 4  4 cos 2  3  4 sec 2  m cos 2  1  1

 Cautam coeficientii pentru a obtine un polinom Cebîşev

   2e jN  0  cos N  1  cosN  2  n  cosN  2n  
   A  e jN  TN sec m cos  
1
  N / 2 n par
ultimul termen: 2
 N 1 / 2  cos  n impar
 A, θ 0 , liniile de lungime 0, dispar
Z L  Z0 Z L  Z0 1
0   A  TN sec m  A  m  A
Z L  Z0 Z L  Z 0 TN sec m 

1 Z L  Z0
TN sec m  
1 ZL
 ln
m Z L  Z 0 2m Z0


Tn ( x)  cosh n cosh 1 ( x) 
1 
1  1 Z L  Z 0
 1  ln Z L Z 0  
sec m  cosh  cosh    cosh  cosh 
1 
  
 N  m Z L  Z 0   N  2m 

f 2 f 0  f m  4 m
  2
f0 f0 
  Transformator de adaptare cu 3 sectiuni
pentru a adapta o sarcina de 30Ω la o linie de
100 Ω la frecventa f0=3GHz, Γm=0.1
 N=3 Z L  30 Z 0  100 

   2e j 3 0 cos 3  1 cos    Ae  j 3 T3 sec m cos  

Z L  Z0 1 Z L  Z0  A  0 A  0.1
A  m  0.1 A 
Z L  Z 0 TN sec m 

  cosh  1  cosh 1  ln 30 100   1.362

1 
1  ln Z L Z 0
  
sec m  cosh   cosh  
 N  2m  3  2  0.1 
 1 
 m  arccos    0.746 rad  42.76
 sec m 
20 cos 3  1 cos    A sec3  m cos 3  3 cos    3 A sec m cos 

cos 3 20  A sec3  m 0  0.1263

cos  
21  3 A sec3  m  sec m  1  0.1747

simetrie: 3  0 ; 2  1
n0
ln Z1  ln Z0  2  0  ln 100  2  0.1263  4.353 0  0.1263

Z1  77.68 1  0.1747
n 1
ln Z 2  ln Z1  2  1  ln 77.68  2  0.1747  4.003

Z 2  54.77
n2

ln Z3  ln Z 2  2  2  ln 54.77  2  0.1747  3.654

Z3  38.62
f 2 f 0  f m  4 4  42.76
  2 m  2  1.045
f0 f0  180

f  3.15GHz
 Similar Lab. 1

f  3.096GHz

3GHz  4.17 105

2.282GHz  0.09925
 Laboratorul de microunde si optoelectronica
 http://rf-opto.etti.tuiasi.ro
 rdamian@etti.tuiasi.ro