Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Legea NR 1 A Educatiei Nationale

    Uploaded by

    Gina Olaru
    12 views64 pages
    !!

    Original Title

    Legea Nr 1 a Educatiei Nationale

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    !!

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    12 views64 pages

    Legea NR 1 A Educatiei Nationale

    Uploaded by

    Gina Olaru
    !!

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 64
    MONITORUL OFICIAL ROMANIEI ‘Anul 179 (XXIII) — Ne. 18 PARTEA | LEGI, DECRETE, HOTARARI $I ALTE ACTE Luni, 10 ianuarie 2011 SUMAR Ne LEGI $1 DECRETE 1. —Legea educatiei nationale. 1-63 3. —Decret pentru promulgarea Legii educafieinatonale «G4 * 2. = Decret privind conferirea Ordinului National Pentru Menitin grad de Comandor LEGI $I DECRETE PARLAMENTUL ROMANIE! CAMERA DEPUTATILOR SENATUL LEGEA educatiei nationale Parlamentul Romaniei adopt prezenta lege. TITLULI Dispozitii generale Att. 1. —Prezenta lege asigura cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului roman a dreptului fundamental la invatatura pe tot parcursul viell. Legea reglementeaza structura, functile, organizarea si functionarea sistemului national de invatamant de stat, particular si confesional. Art. 2. — (1) Legea are ca viziune promovarea unui ‘invatamant orientat pe valori, creativitate, capacitati cognitive, capacitati volitive si capacitati actionale, ‘cunostinte fundamentale si cunostinte, competente si abilitati de utlitate directa, In profesie si in societate. (2) Misiunea asumata de lage este de formare, prin educatie, a infrastructurii mentale a societatii romanesti, in acord cu noile cerinte, derivate din statutul Roméniei de tar membra a Uniunil Europene si din functionarea in contextul globalizarii, $i de generare sustenabild a unei resurse umane nationale ‘inalt competitive, capabilé sa functioneze eficient in societatea actuala si vittoare, (3), Idealul educational al scolii romanesti_consta in dezvoltarea liberd, integrala si armonioasa a individualitati tumane, in formarea personaiitatii autonome gi in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltareapersonalé, pentru dezvoltarea —_spiritulul antreprenorial, pentru participarea cetateneasca activa in societate, pentru incluziune sociala i pentru angajare pe piata muncii. (4) Statul asiguré cetatenilor Romaniei drepturi egale de acces la toate nivelurie si formele de invatamant preuniversitar si superior, precum si la invatarea pe tot parcursul vieti, faré Ticio forma de discriminare, (5) Aceleasi drepturi se asigurai si cetatenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene. (6) Drepturile prevazute la alin. (4) sunt recunoscute in mod egal minorilor care solicit sau au dobéndit o forma de protectie in Romania, minorilor straini si minorilor apatrizi a c&ror sedere pe teritoriul Romaniei este oficial recunoscuté conform legii (7) In Romania invatamantul constituie prioritate nationaia, 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 18/10.1.2011 Art. 3. — Principiile care guvemeazé invatamantul preuniversitar si superior, precum si invatarea pe tot parcursul Vieti din Romania sunt: a) principiul echitatii — in baza caruia accesul la invatare se realizeaza tard discriminare; b)_principiul calitatii — tn baza caruia activitatle de invatamant se raporteazé la standarde de referinta si la bune practici nationale si internationale; ©) principiul relevantei — in baza caruia educatia raspunde nevoilor de dezvoltare personala si social-economice; 4) principiul eficientet — in’baza caruia se urmareste obtinerea de rezultate educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente; ) principiul descentralizarii — in baza caruia decizille principale se iau de catre actoriiimplicati direct in proces; f) principiul réspunderi publice — in baza caruia unitatile si institutile de invatémant réspund public de performantele lor: 4g) principiul garantaii identitati culturale a tuturor cetatenilor romani si dialogului intercultural; h) principiul asumari, promovarii si pastrarii identitatii nationale i a valorilor culturale ale poporului roman; i) prineipiul recunoasteri si garantarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatior nationale, dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si a exprimarea identitati lor etnice, culturale, lingvistice gi religioase; 1) principiul asigurérii egalitati de sanse; k) principiul autonomiei universitare; 1) principiul libertatii academice; 1m) principiul transparentet — concretizat in asigurarea vizibilitati totale a deciziei gi a rezultatelor, prin comunicarea periodica si adecvatd a acestora; 1) principiul libertatii de g&ndire gi al independentel fata de ideologii, dogme religioase si doctrine police; ©) principiul incluziunii sociale: ») principiul centrarii educatiei pe beneficiarii acesteia; Q) principiul participarii si responsabilitati parintilor, F principiul promovarll edueatiel pentru sanitate, inclusiv prin educatia fizica si prin practicarea activitatior sportive; s) principiul organizarii Invatémantului confesional potrivit Cerintelor specifice flecarui cult recunoscut; t) principiul fundamentairii decizilor pe dialog si consultare; U)principiul respectarii dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de invatamant Art. 4. — Educatia si formarea profesionala a copillor, a tinerilor si a adultior au ca finalitate principal formarea competentelor, intelese ca ansamblu multifunctional si transferabil de cunostinte, deprinderi/abilitati si aptitudini, necesare pentru’ ) implinirea si dezvoltarea personal, prin realizarea proprilor obiective in viaté, conform intereselor si aspiratillor fiecdruia si dorintel de a invata pe tot parcursul viet b) integrarea sociala gi participarea cetdteneasca activa in societate; ) ocuparea unui loc de munca si participarea la functionarea si dezvoltarea unei economii durabile; 4) formarea unei conceptii de viatd, bazate pe valorile umaniste gi stiintiice, pe cultura nationala si universala $i pe stimularea dialogului intercultural; e) educarea in spiritul demnitati, tolerantei si respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omuiui; f) cultivarea sensibiltati fata de problematica umand, fata de valorile moral-civice si a respectului pentru naturé si mediul inconjurétor natural, social si cultural. ‘Art. 5. — (1) In domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de invatémant, dispozitile prezentei legi prevaleazé asupra oricaror preveder din alte acte normative. In Caz de confict intre acestea se aplica dispozitile prezentei legi (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intra in Vigoare incepand cu prima zi a anului scolar, respectiv Universitar urmétor celui in care a fost adoptata prin lege. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), dispozitile prezentei legi care vizeaza evaluatile nationale de la finalul invataémantului_gimnazial sau liceal se aplica incepand cu promotia aflaté in primul an al invatémantului_ gimnazial, respectiv liceal, a data intrarii in vigoare a modificarii sau a completari, | Art. 6. — (1) in Romania sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul romain, conform legisiatiei in vigoare. (2) Regimul actelor de studi emise de unitatile si de institutile de invatamant se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetéri, tineretulu si sportului (3) Continutul gi formatul actelor de studi sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportul Art. 7.— (1) In unitate, in insttutile de invatémant si in toate spatile destinate educatiel si forméii profesionale sunt interzise activitatile care incalca normele de moralitate si orice activitat Care pot pune in pericol sénatatea si integritatea fizica sau psihica a copillor sia tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic, precum si activtatile de natura politic si prozelitismul religios (2) Privatizarea unitatilor si a institutilor de slat este interzisa. Art. 8. — Pentru finantarea educatiei nationale se alooa anual din bugetul de stat si din bugetele autortatiior publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv Suplimentar, unitate 51 institute de invatémant pot obtine si utiliza autonom venituri propril. Pentru activitatea de cercetare stintfica se aloca anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv Art. 9. — (1) Principile finantariiinvataméntului preuniversitar sunt urmatoarele: a) transparenta fundamentarii si alocarii fondu b) echitatea distribuiri fondurilor destinate unui invatamant de calitate; ©) adecvarea volumului de resurse in functie de obiectivele urmarite; 4) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente i stabile; €) eficienta utilizar resurselor. (2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolari si pentru toti elevii din invatamantul general obligatoriu de stat, Particular si confesional acreditat. De asemenea, statul asiguré finantarea de baza pentru invatémantul profesional i liceal acreditat, de stat, particular gi confesional, precum si pentru cel postliceal de stat. Finantarea se face in baza si in limitele Costului standard per elev sau per pregcolar, dupa metodologia elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (3) Invatamantul de stat este gratuit. Pentru unele activitti, nivelur, cicluri si programe de studii se pot percepe taxe, in conditile stabiite de prezenta lege. (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin organismul specializat, stabileste anual costul standard per prescolarlelev, cost care sta la baza finantarii de baza. De suma aferenta beneficiaza toti prescolarii si elevil din invatémantul preuniversitar de stat, precum si prescolarii si elevii din invataméntul general obligatoriu, profesional s iceal, particular si confesional, care studiazA in unitati de invatamant acreditate $i evaluate periodic, conform legislatiei in vigoare. (5) Finantarea de baz a invitamantului preuniversitar se ‘face dupa principiul ,resursa financiara urmeaza elevul c€ruia alocatia bugetard aferenta unui elev sau unui prescolar se transfera la unitatea de invatémant la care acesta invata, cu respectarea prevederilor alin. (2)—(4) (6) Invatamantul poate sé fie finantat si direct de catre operatori economici, precum si de alte persoane fizice sau juridice, in conditie leg (7) invatimantul poate fi sustinut prin burse, credite de studi, taxe, dona, sponsorizari, surse propri si alte surse legale. vatamant de MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 18/10.1.2011 3 Art. 10. — (1) In Romania, invatémantul este serviciu de interes public si se desfasoara, in conditile prezentei legi, i limba romana, precum si in limbile minortatilor nationale gi in limbi de circulatie internationala. (2) In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitat de invatamant sau formatiuni de studiu cu limba de predare romana si/sau, dupa caz, cu predarea in limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea fiecarui elev in limba sa matema In cea mai apropiata localitate in care este posibil (3) Invatarea in scoala a limbii romaine, ca limba oficiala de stat, este obligatorie pentru toti cetatenii romani, Planurile de invatmant trebuie s8 cuprindé numérul de ore necesar si suficient invatariiimbii roméne. Autortatile administratiei publice asigurd conditile materiale si resursele umane care sé permit insugirea limbii romaine. (4) In sistemul national de invaamant, documentele gcolare si universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educatiei, cercetaril tineretului si sportului, se intocmesc numai in limba romana. Celelalte inscrisuri gcolare si universitare pot fi redactate in limba de predare. (5) Unitatile si insttufile de invatéimant pot efectua si erite, la cerere, contra cost, traduceri oficiale ale documentelor si ale altor inscrisuri scolare $i universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale. ‘Art. 11, —(1) Guvernul spring Invatimantul In limba romana {in tatle in care traiesc romani, cu respectarea legislatiei statului respectiv. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Exteme, prin Institutul Limbii Romane, poate organiza unitati de invatamant cu predare in limba romana pe langa ofcile diplomatice si institutile culturale ale Romani! in strainatate, poate sustine lectorate in Universitat din strainatate, precum si cursuri de limba, cultura si civilizatie romneasca. Art. 12. — (1) Statul sustine anteprescolarii, prescotari, elevit si studentii cu probleme gi nevoi sociale, precum si pe aceia cu Cerinte educationale speciale. (2) Statul acorda burse sociale de studi elevilor si studentilor proveniti din famili defavorizate, precum si celor institutionalizal, in conditile legit. (3) Statul acorda promi, burse, locuri in tabere si alte asemenea stimulente elevilor si studentilor cu. performante soolare si universitare, precum si cu rezultate remarcabile in ‘educatia $i formarea lor profesionala sau in actvitaiculturale si sportive. (4) Elevii si studentii care beneficiaza de burse sociale de studii pot primi si burse pentru performante gcolare si universitare. (6) Statul si alti factor’ interesati sustin financiar activitatile de performanta, de nivel national si international, ale elevilor si studentior. (6) Statul garanteazi dreptul la educatie al_tuturor persoanelor cu cerinfe educationale speciale. Invatamantul ‘special si special integrat sunt parte componentai a sistemului National de invatamant preuniversitar. (7) Invatéimantul special si special integrat reprezint& o forma de instruire scolaré diferentiata, adaptata, precum si o forma de asistenta educationala, sociala si medical complexa, destinata persoanelor cu cerinte educationale speciale. (8) Elevi care in localitatea de domiciliu nu au posibiltatea de a invafa intr-o unitate de invajamant vor fi sprijniti prin

    You might also like