VIRGIL ATANASIU FIZICA DISTRACTIVA EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA BUCURESTI— 1964cUVINT INTRODUCTIYV fn lucrarea de fata sint adunate o serie de experienje distrac- tive prin modul lor de prezentare, prin efectul pe care pro- duc, prin caracterul lor aparent neverosimil, dar totodatd si deosebit de instructive prin explicarea lor stiintificd, prin cu- riozitatea de cunoastere pe care 0 determina, prin contributia pe care o adue la formarea priceporilor si a doprinder’ lor da lucra, prin dexvoltarea gindirii logice, prin desvoltarea unog- tingelor cu privire Ia lagile fisiee care se manifesta in multitudi- nea fenomenelor din lumea inconjurdtoare, din naturd. Materialul variat expus in acenstd Iuerare se refer la toate capitolele fizicii clasice: mocanicd, fizicd molecularé gi caldurd, electricitate si optied. In eadrul unui ‘capitol, aproape fiecare fenomen igi gdseste ilustrarea prin una sau mai multe expe- viene diferite ca realizare, dar avind la bays manifestarea aceleiagi:legi. Efectuarea unei experiente saw @ unui grup de experienge in care avem de-a face eu un azelasi fenomen fizie ‘duce la desvéluirea legit respective, iar explicarea fenomenului include demonstrarea acestei legi. fn Tucrare se gisesc mate- riale atit pentru nivelul de cunostinge al elevilor din scoala de 8 ani cit $i pentra nivetul elevifor din scoala medie. Tinind seama insd de ugurinja efectudrii experientelor, ele pot fi realizate in majoritate de cdtre oricine, iar explicarea or, desi tn unele cazuri este mai dificila si necesitind cunostinge mai avan- sate, totusi poate fi infeleasd, deoarece expunerea include toate datele necesare unci demonstratii. Explicarea. nu porneste det de la enunjarea unor fenomene sau unor legi, pentru ca, mai. departe, pe baza lor, sd se continue explicarea exporienget efectuate, ci de la insisi explicarea fenomenului sau a legit respective. fn felul acesta, chiar elevul care n-a ajuns ined, in cadrul scolii, fa studierea fenomonului seu a legit pe baza elreia se aplicd experionja efectuatd poate si-si insuseascd cunostingele necesare. Asa de exemplu, plutirea unui ac pe suprafaja unei ape linistite se explicit pe baza fenomenului de tensiune superficiald. Acest fenomen nu este stediat tn scoala de 8 ani, insé el poate fi tnfeles din expunerea prezentatd, deoarece este explicat la nivelul de ingelegere a acestor elevi.De subliniat cd, aproape in totalitatea lor, aceste experiente pot fi efectuate cu mijloace simple, la indemina oricui. O bard de lemn, un pakar cu apé, o sticlé de lampa, un degetar, o lampa cu spirt, un-pai de secard, un dop de plutd, un ac, 0 solutie de sd- pun ete. sint materialele necesare ofectudrii diferitelor experiente, iar rezultatul acestor experiente este satisfacerea unei curiozitdti, cunoasterea unui fenomen, insusirea unei legi fizice, intr-un cuvint, acest rezultat constituie un pretios bagaj de curostinfe, de priceperi gi de deprinderi pentru tofi acei care vor efectua experiengele descrise gi se vor stradui sd ingeleagd explicagiile date, Procedind in acest fel, adied experimentind, dar totodata cdudind sd-si explice fenomenul respectiv, experimentatorul na reusi sa-si reimprospitteze unele cunostinge cdpatate in scoald, sdegi instigeascd alte cunostinge din domeniul fizicii gi toate acestea fir a depune un efort deosebit, fird aise impune. Experiengele descrise pot fi efectuate acasd, in cercurile de fizied, pot constitui un material protios pentru seratele stiinyifice gi un mijloc pentru a cultiva la elevi preocuptri de muncd independent. Lucrind cu grije, datoritad interesului pe care expertenja it determing, datorita curiositafii stimulate prin rezultatele ta care nu se asteapté si ratiunea de moment nu le acceptit, elevul eapité deprinderea de a corceta fenomencle, capatd gustul de @ lucra in laborator, face primii pagi pe calea activitigit tehnivo-stiingifice. Insugindusgi tehnica de lucru, dexvoltindu= si orizontul de cunoagtere si puterea de gindire, elevii vor putea sii aducd unele modificari sau inovagii largind astfel cercul lucrdritor accesibile si, in raport cu geadul lor de pregdtire, si realizeze 0 muncé creatoare, Cu cit mai multe vor fi preocupé de acest gen, eu atit mai multe vor fi succesele inregistrate, cu atit mai cu folos va fi dusd activitatea desféiguratd, nu din obligatie, ci din plicere, din amuzament. AUTORULCapitolul I MECANICA Cuprinde + I, MECANICA SOLIDELOR ECHILIBRUL CORPURILOR LECILE DINAMICII MMISCAREA CIRCULARA, FORTE CENTRALE MISCAREA DE ROTATIE A CORPULUI RIGID ‘MASINI SIMPLE IL, MECANICA LICHIDELOR $IA GAZELOR TRANSMITEREA PRESIUNILOR PRESIUNEA LICHIDELOR LEGEA LUI ARHIMEDE, APLICATIL PLUTIREA CORPURILOR DENSITATE PRESIUNEA ATMOSFERICA CURGEREA FLUIDELOR — LEGEA LUL BERNOULLII. MECANICA SOLIDELOR ECHILIBRUL CORPURILOR Corpul care se rostogoleste la deal Confectionim din hirtie groash sau din carton douk conurt identice; le lipim prin bazele Jor unul de altul. Legim dow rigle Ia un capit gi le sprijinim pe masi. Capetele libere ale celor doud rigle le depirtim FIG. 1. una de alta sile sprijinim pe o carte (fig. 1). Asezim corpul confectionat pe rigle, in apropierea eapetelor legates acesta se va rostogoli in sus, spre capetele libere ale riglelor sprijinite pe carte. EXPLICATIE Un corp avind 0 baz& de sustinere este in echilibru stabil, dack verticala coboriti din centrul de greutate se afla in interiorul bazei de sustinere. Echilibrul devine cu atit mai stabil, cu cit centrul de greutate al corpului este mai aproape de baza de sustinere. In eonsecinfé, un corp tinde si ia pozitia cea mai avantajoasi, pozitia in care se indeplinesc conditiile celui mai stabil echilibru,In experienta descrisi, cor pul confectionat are centrul de greutate in punctul in care axa ce trece prin virfuri strapunge baza comunii, adic& tn centrul acestei baze. Baza de sustinere o formeazi con- turul care mirgineste cele dowd sprijine ale corpului pe rigle. Ri- glele formeazi un plan inclinat; centrul de greutate cAuttnd si co- boare, corpul urci. Daci am presupune situatia invers’, cind corpul ar veni la vale, centrul de greutate ar trebui si urce, deci corpul ar trebui si tind& sA ia pozifia mai putin stabild, fapt care este impotriva legilor echilibrului. Pe de alti parte, prin urcare, baza de sustinere devine din ce in ce mai mare, deoarece departarea dintre rigle devenind tot mai mare, punctele de sprijin ale corpului se depiirteazii. Si in acest caz, dack am presupune situatia inversii> cind corpul ar veni la vale, baza de sustinere ar trebui si se micso- reze, deci corpul ar trebui sii tind s& ia o pozitie mai puyin stabila, fapt care, de asemenea, este impotriva legilor echilibrului. Un cere urcd pe un plan inclinat Confection’ina din carton un cere, iar in partea dinspre interior lipim intr-un loc um nasture metalic sau chiar un griumte de ceari rosie. Aseziim acum cercul in poritie vertical pe un plan fnclinat, avind grijii ca greutatea atasati of fie foatte aproape de diametral ver- tical, insi in afara acestuia si FIG. 2. c&itre partea mai ridicati a planu- lui (fig. 2). Dac vom Lisa acum Liber cerenl, vom constata ci el porneste singur la deal. Cind grentatea aditio- nal ajunge in punctul cel mai de jos al cursei, cercul se va opri. Experienja poate fi mai de efect asupra spectatorilor, daci in Toe de cerc se foloseste © cutie cilindried inchisi eu un capac, dup ce sa fixat in interiorul ei greutatea aditionali. In acest caz, greutatea este ascunsi. vederii spectatorilor.EXPLIGATIE Prin lipirea greutatii s-a schimbat pozitia centrului de greutate al cercului spre acea greutate. Asezind cercul pe planul inelinat, eu greutatea in apropierea diametrului vertical, dar in afara lui, spre partea ridicata a planului, cercul se roteste urcind, deoarece, tinzind si aib& o pozitie mai stabila, centrul de greutate trebuie si se plaseze cit mai jo 3 ‘itia cercului trebuie si fie vertical’, deoarece altfel se rastoarna ; Pozit rsturnarea. se datoreste faptului cA verticala coborita din centrul de greutate este in afara sprijinului gi, in acest caz, forta de atractie a pimintului actioneazi pe directia verticalei si deci produce ras- turnarea. In cazul cutici cilindrice explicatia este aceeasi. Problema barei Confectionim 0 bari dintr-un material omogen, pe care 0 per- forim exact la mijloc. Prin orificiu se va trece o andrea subtire, astfel incit bara si se poata roti in jurul ei. Spriji- nim capetele andrelei_pe doui suporturi (fig. 3). Bara se va potrivi astfel ineit si stea in echilibru in pozitie orizontali. Se pune intrebarea : in ce pozitie se va opri bara, dack 0 vom invirti? Adesea se rispunde ci bara se va opri in pozitic orizontali, deoarece in. aceastt pozitic en este in echilibru. Cu grew se va erede eX bara se poate opri in orice pozitic. De ce solutia corectd a unei probleme atit de simple se prezinti multora ca nevero: simi? FIG. EXPLICATIE De obicei, in mintea celor intrebati persistA experienta cu o bard suspendata la mijloc (fig. 4). O astfel de bard se opreste in adevar in pozifie orizontala. De aici se face deductia grabita ca bara trebuiesi-gi pistreze pozitia de echilibru numai cind este orizontala. Bara suspendati si bara sprijinita nu se gisesc ins in conditii identice. Bara suspendata de un fir are punctul de suspensie deasupra centrului de greutate, pe cind bara care se sprijin’ pe axi este sprijinita exact in centrul de greutate. In cazul barei suspendate se obtine echilibru numai atunei cind centrul de greutate se va afla pe aceeasi verticald cu punctul de suspensie, or, acest lucru nu se tealizeaz’ deceit dac& bara sta orizontal. In orice alt pozitie, inclinata spre stinga ori spre dreapta, centrul de greutate piriseste directia vertical. In cazul barei sprijinite pe o axd ce trece prin centrul de greutate, cele doud puncte (central de greutate si punctul de sprijin) coincid. In orice pozitie a barei exist accasti coincidentai si, in consecinta, bara se afl in echilibra, si anume tn echilibru indi- ferent. Gregcala in rispuns se datoreste deci faptului ci fn primul moment so identified cele doud situatii pe care le poate avea bara. FIG. 4. Un motor original Procuriim o luminare si facem ca la ambele capete si existecite un fitil. Aflim cu exac- titate mijlocul lumininii si infigem, perpendicular pe axul Iuminirii, din dow’ pirti opuse, gimilille incdlzite a douk ace. Aceste douk ace vor constitai axul de sprijin luminarii, Sprijinim capetele acestui ax pe marginea a doui pahare de aceenti iniiljime (fig. 5). Luminarea trebuie si stea in echilibra in orice pozifie am ageza-0. [Aprindem fitilul la ambele eapete ale lumindrii. Dupa putin timp, luminarea incepe ‘si oscileze din ce in ce mai rapid in jurul axului. Aceasti migcare va continua ping cind Tuminarea va arde complet. Experienta devine mai atractivi, daci de capetcle unei sirme, mai lungi decit la- minarea, si legate fix de aceasta, am prins dou figurine. Oscilarca Iuminirii, in ‘acest car; se ascamind foarte mult eu jocul bine eunescat al copiilor care se ba- lanseazi pe o seinduri agezatK pe un. butte.EXPLICATIE Avem de-a face aici cu echilibrul corpurilor suspendate, fn cazul cind centrul de greutate coincide cu punctul de suspensie (axul de suspensie trece prin centrul de greutate), adicd avem de-a face cu echilibrul indiferent. De Ja un cap&t al luminarii, datorité faptului ci fitilul este aprins, va cidea o pieitura de ceari. In acest. moment s-a stricat echili- brul Iuminarii, deoarece una din cele doud jumititi de luminare a devenit mai usoari. Acest fapt a determinat schimbarea ,centru- lui de greutate spre jumiatatea de luminare mai grea, adic’ spre capital luminirii din care nu a cazut incd o picituri de ceari. In consecinti, eapatul din care a cizut prima picdturi de ccard se urcd, iar cealalt’ coboari. Din capitul care coboari vor cidea eiteva picaturi si in felul acesta jumatatea de luminare corespun- zatoare devine mai ugoara decit cealalta jumatate. Prin urmare, capatul din eare au ciizut cele citeva piedturi se ured, iar celilalt coboard. Acum, din capitul care coboari vor cidea, citeva picituri, el va deveni mai usor, deci va urea: s.a.m.d.Confectionim un cilindru care si fie la mijloe mai gros deeit 1a capete. Pentru precizarea dimensiunilor se reco- mandi ca diametral parti mijlociia cilindralui si fie de 2,4 cm, iar diametrul la eapetele cilindrului si fie de 1,9 em. ‘Un asemenea cilindru poate fi confeetionst din lemn sau chiar din hirtie groasi de desen. In acest seop vom infigura pe un corp rotund, bit de lemn, pahar Berze- ius, o fisie de hirtie de cirea 50 cm lungime gi 5 pini la 10 cm litime, capetele hirtiei se lipescs Pe deasupra se infligoard alti figie de hirtie, avind o lungime de 80 pink la 200 em, in funetie de grosimea ei; litimea celei de-a doua fisii va fi jumitate din prima. Lipim gi im acest cox capetele figici. La eapetcle mai subtiri ale cilindrului se fixeazd prin ace cu gimilie sau piuneze cite un fir de ‘aii sam se face cu acul cite © gaurd prim care firal de af este fixat printrun ned. Se infigoari apoi firele de citeva ori pe capetele cilindrului si se leagi de nigte cirlige care sint fixate de tocul ugii. Alte doui fire se infigoard pe partea mai groasit a cilindrului, dupi ce le-am fixat, ca gi in prim caz, de cilindra; infasurarea se face in sens invers de cam am infiigurat celelalte fire pe capetele subjiri ale cilindrului. De eapetele acestor fire se leagit in poritic orizontaki un betigor (fig, 6), Dac cilindral este Hisat liber, el va eobori, firele de la capete se desfisoari, iar cele de la mijloc se infigoari. Deoarece diametrul Pirfii mijlocii a cilindrului este mai mare decit diametrul capetelor, firele infiigu- rate la mijlocul cilindrului vor mai lnngi deeit cele infigurate Ia eapete. Betigo= ral de care sint legate firele’de Ia mijloe se va urea. Prin fnceredti se poate gisi o greutate care, suspendati la mijlocul betigorulni, im= piedicd atit urearea hetigorului eit gi coborirea cilindrului. Se poate gisi, de ase- menea, o alti greutate mai mare care determink coborires betigorulni si urcarea EXPLICATIE Datoriti inftiguririi de la capete, cilindrul va cobort cind este Isat liber, deoarece firul se desfagoara sub actiunea greutitii cilindrului. Pe partea mijlocie a cilindrului, firele se vor infigura in timpul caiderii cilindrului in sens invers, deoarece rotatia acestuia in cidere coincide cu o astfel de infigurare, in consecin}a, befigorul urci, greutatea Ini find nemsemnata fayi de aceea a cilindrului, uPentru o anumita greutate suspendata de betisor, sistemul ramine in echilibru, deoarece se egaleazi cele dou forte de sens contrar care actioneazA asupra cilindrului: greutatea cilindrului care de- termina desfasurarea firelor de la capete gi deci ciderea cilindrului; greutatea suspendati de betigor care se opune infaguririi firelor pe partea mijlocie a cilindrului. * Rezultanta acestor dowd forte opuse si egale este zero gi deci siste- mul este echilibrat, Pentru o alti greutate, mai mare deeit aceea care determina starea de echilibru, suspendata de betigor, cele doud forte dau o rezultanté egali cu diferenta dintre forte si avind sensul fortei mari, adic& a greutitii suspendate de betigor. In acest caz, beti- sorul, coborind firele pe partea mijlocie a cilindrului, se desfagoara. ‘Aceasta inscamni ci firele de la capetele cilindrului se infasoark si deci cilindrul urea. _ Observatie. Cele doud forte, desi paralele si de sens contrar, nu coi stituie un cuplu, deoarece ele actioneazi pe aceeasi directie, gi anume in centrul de greutate al cilindrului.LEGILE DINAMICIL Cdderea monedei Aseziim pe o sticki obignuitt un cere confeetionat din carton, avind diametrul de 10—12 em, Deasupra cercului agezim 0 monedi mick, astfel incit si se afle exact deasupra gurii sticlei (fige 7). Cu ajutoral unui bastonas introdus in interioral cercului lovim cu vitezi qi lateral cereuls acesta va zbur: FIG. 7, imediat intr-o parte, iar mo- neda va eldea in stieli. EXPLICATIE Legea inti a dinamicii exprima principiul ineryiei : orice corp tsi pistreazi starea de repaus sau de migeare rectilinie si uniforma, atit timp oft actiunea altor corpuri nu-l va obliga si-si schimbe aceasta stare. Proprietatea corpurilor de a-si pistra starea de repaus sau starea de miscare rectilinie si uniformi se mumeste inerfie. Aceasta lege mu poate fi verificati pe calea experientelor directe, deoarece in mediul real care ne inconjura, corpurile nu se pot afla in astfel de conditii, adici si nu sufere actiunea altor corpuri. Totugi, aceasti lege se confirma prin consecintele ei, care pot fi verificate experimental.fn cazul experientei descrise se verific&k consecintele acestei legi. Moneda nu ia parte la miscarea bruscd pe care 0 execut& cercul datorita lovirii, nlaturindu-se in felul acesta sprijinul, moneda cade pe vertical, ajungind in interioral sticlei. : Flacdra miscd paharul ? Pe o masi, deasupra eireia am agezat 0 plact de sticli foarte ugor inclinati, vom pune un pahar eu gura in jos, dupi ce mai fnainte am muiat marginile Ini in api. Paharul va rimine nemigcat, de- earece inclinarea pliicii este aproape insensibili. Si apropiem de pahar flacira unei Iuminiri (fg. #). Vom observa ci imediat paharul se pune in miscare, ca sicum ar fi impins de o for} invizibili. EXPLICATIE in paharul raisturnat se afli aer, care prin inciilzire se dilati, dar nu poate iesi pe la marginea paharului, deoarece aceasta—prin intermediul apei —realizeazi o inchidere etansa. In schimb, da- toritd dilat&rii acrului, paharul este ridicat pufin gi in felul acesta el nu se mai sprijini direct pe placa de sticla, ci prin intermediul unui strat subtire de api. Datorita acestui fapt, paharul alunecd cu usurinti, coborind pe panta realizata de placa de sticli agezati pe masi. Aceasta experienti ne arati ci frecarea dintre doua piese este minim, daci intre ele exist un strat subtire de lichid. De asemenea, frecarea este cu atit maimiei, cu cit apisarea dintre cozpurile in contact este mai micd. Relatia cunoscuta din fizicd arata acest lucru. F= uF, Prin incalzirea aerului, presiunea lui croste; datorité acestei presiuni, paharul este ridicat putin. Aceasta inseamni ci apdsarea exercitatdde pahar F,, este in acest caz mai mici, deci si forta de frecare F este mai micd. In experienta descrisi intervin deci doi factori care micsoreazi frecarea : stratul de lichid interpus intre cele doud corpuri, pahar gi geam, micsorarea apisirii dintre pahar gsi geam. Miscare inainte si tnapoi 6 = t Procurim un mosor mare de mi a “$4 gf nfliguriim pe el un fir PL nu prea Tung, Agexim mosorul 7 pe mask si tragem de fir, Prin tragerea firului, acesta se des- bb. f&soari de pe mosor, iar mo- sornl so deplascazi in sensul teagerii (fig. 9, a). Introducem prin canalul_ mo- REGS soruloi un erefon rotund, iar capetele acestuia Je sprijinim pe douk rigle. ‘Infiipariioa din nom ral pe mosor gi teagem de fir. You observa c& firul se desfaisoari, ins mosorul se deplascazi in sens invers tragerii (fig 9,5). EXPLICATIE in primul caz, prin desfisurarea firului se determina invirtirea mosorului fn sensul tragerii, deoarece forta de tractiune gi forta de freeare prin rostogolire a cilindrului creeazi un cuplu al edrui sens de rotatie determin’ tnaintarea mosorului pe masa. In al doilea caz, prin desfasurarea firului, se determina fnvirtirea mosorului in sens invers tragerii, deoarece momentul fortei de tractiune. fati de axul cilindrului areca efect rotafia cilindrului in sens invers decit in primul caz; in consecin{¥, cilindrul se depla- seazi in sens invers tragerii, axul (creionul) rostogolindu-se pe cele doua rigle. 15MISCAREA CIRCULARA. Miscdrile bilei EXPLICATIE FORTE CENTRALE Procurim o bili de lemn in eare infigem un mic cirlig. De ciclig legim o sfoark subgire. Capiitul liber al sforii il fixim cu un cui in mijlocul unei mese netede. Prin lovire cu degetul imprimim bilei 0 vi- teai v. Cit timp bila nu va intinde sfoara, ea se va misea ret De indati inst ce sfoara se ya intinde, bila va incepe sk se migte circular (ig. 10). Dack in acest timp ardem sfoara, bila va inccta si se mai migte circular gi isi va continua migcarea in linie dreapti, gi anume dup% tan- genta Ia cere (fig. 11). La inceput, cind sfoara au este intinsi, bila se migea rectiliniu, datorita inertiei, adicd datorith proprietiyii pe care o au corpurile de a-si pistra starea de repaus sau de migeare reetilinie si uniforma.Din momentul in care sfoara s-a intins, bila este silita si se miste circular, datoriti fortei exercitate de sfoara de legitura asupra bilei. Aceasti fort scoate deci bila din starea de migcare rectilinie si uniform’. Conform celei de-a doua legi a mecanicii, forja este proportionald cu acceleratia i este orientati in acelagi sens cu aceasta. Forta exercitati de sfoara de legituri-va imprima bilei o acceleratie care va fi orientatd in sensul actiunii fortei, adicd spre central migciiri Datorita inertiei; bila tinde si se departeze de centru, iar forta exercitati de sfoara de legiturd cauta s-o indrepte spre centru; de aceea, aceasta forti se numeste centripetii, iar acceleratia cores- punzitoare—acceleratic contripeti. Daci se cunoaste viteza v de miscare pe cere gi raza circumferintei R, acceleratia centripeté @ se calculeaz’ dup formula B a=", oO mecanicii, forta centripetd este IN Conform celei de-a doua legi a F=m Cum putem deduce formula accele- ratiei centripete? Sd presupunem ca bila, la un moment oarecare, se afl in punetul A (bila se afla in FIG, 12, miscare circulara). Daci am arde sfoara, bila, in decursul unui mic interval de timp t, miscindu-se in virtutea inerfiei pe tangenta la cere, va ajunge in punctul B (fig. 12),strabatind drumul AB = vt; in acelasi timp #, in care forta centripet& obligi bila si efectueze o migcare circularly, aceasta ajunge in punetul G de pe circumfe- rinta, in cazul in care nu ardem sfoara. ; Daca sc coboara din punctul C 0 perpendicular’ CD pe O4, seg- mentul va fi egal numeric eu drumul pe care bila Lar fi strabitut daca s-ar fi miscat numai sub actiunea unei forje egale cu forta centripeta. Acest drum se caleuleazit din formula migcirii uniform accelerate fark vitezi initialii, AD=", ~ 2 unde a este accelerayia centripeta. 25 17Aplicind teorema lui Pitagora, avem OC? = OD* + DC, dar DC = AB= tt, OD = 0A — AD=R- = :(OA=R), 0c = R. Inlocuind aceste date in relatia obfinuti pe baza teoremei lui ‘itagora, avem = at? R =(R Jeo 2 sau RE RO Ratt + S84 ote De unde: att Ra=vit. a Noi am considerat insit migcarea bilei intr-un mic interval de timp t3 ae? i de aceea termenul care contine pe t, adic - se poate neglija in raport cu Ra gi v*. Neglijind aceasti mirime, care este foarte mici, obtinem Scoaterea rondelei Luim o sticli pe jumitate plini en api. 0 astupim cu un dop dupi ce am infipt mai inainte o siemi la partes dinspre interior @ dopului. Cealaltdi extremitate a sirmei trebuie sa intre in apa si si ajungi pind Ia 5 em deasupra fundului sticlei. 0 rotilé de lemn, in- conjurati pe margine de un cere de tabli, pentru a fi mai grea, este stribituti de simi. si phuteste la FIG. 13,4.suprafaja lichidalui. Rotila trebuie si aibi o deschi- dere largi: cireulari (fig. 13, a), Se poate scoate rotila din tiji (sirmi) firk a atinge dopul care astupi sticla? Da, Pentru aceasta insit, trebuie si invirtim cu putere sticla ficind-o si descrie pe masi patra sau cinei cercuri, apoi ne oprim. Vom constaia ci rotila a iesit din tiji si pluteste la su- prafata apei. Aceasti’ experienti ne formeani totedati o imagine despre ceea ce se poate intimpla eu o navi cuprinss de un ciclon. EXPLICATIE Prin invirtirea sticlei se invirteste gi lichidul si in felul acesta apare forta centrifuga de inertie care se manifesta asupra lichidului invirtit. Datorita acestei forte, apa din sticli este impins’ pe margine, si astfel partea centrala a lichidului se afunda tot mai mult, pe misurd ce viteza de invirtire creste. fn lichidul supus invirtirii, suprafata lui nu mai ramine orizontali, ci se afunda, luind forma unui con al cirui virf se giseste aproape de fundul sticlei. Impreuna cu suprafata apei coboara gi rotila de-a lungul tijei si iese din ea cind ajunge la partea inferioara a acesteia (fig. 13, b). Daci viteza de invirtire eregte si mai mult, atunci forma conici a suprafetei Jichidului se transforma intr-o formi cilindricd, apa formind in interiorul sticlei o patura inelara lipita de peretele acesteia. Virtejuri de cerneald Confectionim din carton alb un dise eu diametrul de eirea 4 em. fl giurim in cen. tra. si apoi introducem prin acest orificiu un bit de chibrit ascutit Ia un eapit- Am obtinnt astfel 0 sfirleazi (fig. 14). Pentru a 0 face si se invirteased, desigur nu este nevoie de multi indeminare = este destul si invirtesti intre degete capital neascugit al sfirlezei si apoi drumul pe un loc neted, de exemplu pe suprafata mesei, i daiFIG. 15. Cu o astfel de sfirleazi se poate efectua o experien{a intoresanti. Inainte de a se invirti oi picuriim pe partea de deasupra a discului citeva picituri de cerneali. inainte de a se usca vom face sfirleaza si se invirteascii. Dupi ce sa eprit, 6k observim ce s-a intimplat. Fiecare dintre picitarile de cerneali aflate Pe discul sfirlezei s-an prelins dupii nigte linii spirale si toate aceste lini formeazi fmpreunk ceva aseminitor eu un virtej (Gg. 15). EXPLICATIE Aseminarea direlor de cerneal& cu virtejul nu este intimplatoare. Despre ce ne vorbese aceste linii de cereal de pe discul de carton? Aceste linii sint urmele miscirii pic&dturilor de cerneala. Datorit& fortei centrifuge de inertie care se exerciti asupra piciturilor de cerneali, in timpul migcarii de rotatie a discului, cerneala este impinsi spre periferia discului. Forma spiral a direlor de cerneala se datoreste faptului ci discul de sub piciiturd o ia inaintea acesteia. Totul se petrece astfel de parc picitura ar riimine in urma discului, departindu-se in acelasi timp de centrul de rotafic si astfel dira de cerneali capati forma spiralii. Acelasi fenomen se intimpl& si cu curentii de aer care se deplaseaza indepartindu-se de Jocul cu presiune atmosfericii mare, adic in cazul anticiclonului, sau care se aduni spre locul cu depresiune atmosferici, adicd in cazul ciclonului. Buelele de cerneala stint copia micsoratii a acestor uriage virtejuri aeriene.Facem din argili frimintatS cu api un corp de formi sferiei. Vom coase capetele unei fisii de aproximativ 1,5 m gi vom aranja apoi figia pe masi in formi de 8 Ageziim sfera de argild pe crucea formati de fisie. Apucim de ambele ochiuri ale Iui 8 gi ridicim astfel sfera de argili. Suspendaim apoi sfera in cirligul saibei dispozitivului de invirtire denumit ,,Sloanes“, folosind pentru aceasta figia de sustinere. Figia se aranjeaxi astfel init cele patra parti ale ci sk cuprindi fn mod egal sfera (fig. 16). Punem ineet in funejiune dispoxitivul de invirtire. Obser- vim c& in timpol invirtirii sfera capitd 0 formi plati. Dupi ce aplatizarea sa pronuntat, invirtirea trebuie si devini din ce in ce mai inceati, iar apoi si inceteze complet. 0 invirtice cu vitezi prea mare ar putea provoca desprinderea gi impristierea argilei care intr’ in compo- aitia sferei. O invittire mai rapidi poate avea loo numai pind cind diametrul vertical al sferei a devenit jumitate din cel orizontal. fn timpul invistirii, argila nu numai ci se aplatizeazit, dar se i usuci. EXPLICATIE Cind un corp executi 0 miseare de rotatie in jurul axei sale, asupra diferitelor particule care intra in aledituirea corpului se exercitt forta centrifugd de inertie. Marimea acestei forte este proportio- nal cu masa particule’ considerate, cu patratul vitezei unghiulare si cu distanja particulei fat de axa de rotatie (F' = m o*r). ‘in experienya descrisi, particulele. constituente ale sferei de argila care suferi actiunea cea mai intensi a fortei centrifuge de inertie sint particulele de pe linia ecuatoriala a sferei, Din aceasta cauzi, sfera se aplatizeazi. Uscarea argilei se datoreste tot fortei centri- fage de inertie care indeparteazd apa din argila.MISCAREA DE ROTATIE A CORPULUI RIGID Un joc cunoscut Prin doua giuri ale unuj nasture trecem cele dona capete ale unui fir de afi i inno- dim apoi capetele. Apueim apoi firul dublu intre degetul mare gi arititor al ambe- lor i dim nasturelui 0 migeare derotatie prin migcarea uncia din mini. Dupi citeva rotatii ne oprim gi depirtiim miinile una de alta. Se formeazi un dublu con aparent, prin invirtirea firului, de parte si de alta a nasturelui. Cu eit intindem mai sult firul, adied depdirtim mai mult miinile, eu atit virfurile conurilor devin mai ascutite gi viteza de rotatie 2 nasturelaj devine mai mare, cu toate cd nu mai invietim dispozitivul eu mina (fig.17). Apropiind mfinile, nasturele se roteste mai incet, pentru ca apoi, prin indepirtarea miinilor, viteza de rotatie si creased deo dati. EXPLICATIE in mecanici se cunoaste mirimca denumit’ moment einetie, care se referd la un corp ce se roteste in jurul unei axe. Daci se noteazi cu m masa unui punct material din acest corp aflat la distanta r de axd gi cu v viteza liniard cu care se roteste punctul, atunei momen- tul cinetic al punctului considerat, in raport cu axa, este M = mor, Se stie insd cA v = r w si deci M = mr? o, iar momentul cinetic al intregului corp este M =D mz} ow.FIG. 17. Deoarece viteza unghiularé @ are acceasi valoare pentru toate punctele corpului, avem M= oypmai= ol, in care I =) mtr}, reprezinté momentul de inertie al corpului fn raport cu axa data. Deci, pentru un corp care se poate roti in jurul unei axe, momentul cinetic este egal cu produsul dintre momen- tul de inertic al corpului si viteza unghiular’. Se mai demonstreazii, de asemenca, ca la un sistem izolat care se poate roti in jurul unei axe, momentul cinetic in raport cu axa se conserva in decursul miscarii, adic’. Tw = const. Aceasta este legea conservarii momentului cinetic pentru un sistem de puncte, adic’ pentru un corp.Daca Ja un moment dat se modifica repartitia maselor din cuprinsul sistemuliti, adick se miogoreaz’, de exemplu, depiirtarea r de axi a unor mase, atunci momentul de inertie I = > m7? al sistemului intreg se micgoreazi. Dar, momentul cinetie al sistemului trebuie s& ramind constant, in consecinta, viteza unghiulard creste. Daca, dimpotriva, modificarea re- partitiei maselor din sistem face ca depirtarear a unor mase fata de axa si ereasci, atunci momentul de inertie al sistemului intreg crete; momentul cinctic riminind constant, urmeazd ca vitesa unghiulard descreste. Pentru o mai bund intele- gere vom da un exemplu. Un om cu doua greutati in miini se afl pe un disc ci- ruia i se poate imprima din- afari o anumiti vitez’i un- ghiular’. Omul impreuna cu discul gi cu greutitile for- meazi un sistem de puncte materiale. Atit timp cit omul are miinile gi greutatile in lungul corpului, viteza unghiulara care i-a fost im- primata se mentine constan- t& (se neglijeazd frecarile, fiind foarte mici). Daca omul intinde brayele orizontal, momentul de inerfic al intregului sistem creste, deoarece greutd- tile tinute in mfini sint acum la o depirtare ry mai mare fati de axul de rotatie, deceit atunei cind bratele erau in Iungul corpului (fig. 18). Momentul cinetic riminind constant, inseamna ca viteza unghiulara se micsoreaz. LAsind miinile si cada in lungul corpului, momentul de inerjie revine la valoarea initial, iar discul impreun’ eu omul isi accelereazii rotatia, ajungind din nou la viteza unghiu- lara de la inceput. In experienta descris&, cind rotim nasturele, departarea lui r fata. de axa de rotatie este mare, deci momentul de inertie este mare. In conseginti, viteza unghiulard este mici. Cind depirtim mii- nile, departarea nasturelui fati de axa de rotatie se miesoreazigi deci se micsoreazi si momentul de inertic. Conform legii con- Servarii momentului cinetic, urmeazi e& viteza unghiulard trebuie s& creasei. Cresterea vitezei unghiulare este foarte accentuati, deoarece din examinarea expresiel momentului de inertie se vede ci variatia acestuia este in functie de patratul distantei fap’ de ax. ‘Aceasta inseamna c&, daci distanta fati de ax se miegoreazi de 2 ori, de 3 ori, valoarea momentului de inerjie se micgoreazi de 4 ori, de 9 ori, Produsul dintre momentul de inerfie si viteza unghiu- lara trebuind si ramin& constant, urmeazi c& viteza unghiulard trebuie si creascd de 4 ori, de 9 ori. Rotatia inelului Procurim un inel metalic sau eonfectionm unul din sirma. La nevoie putem folosi o verighel sauun inel de chei, Legim inelal cu un fir de af%, iar dupi aceea risucim cit mai mult firul intre degete (fig. 19, a). Dind acum drumul firulai ca si se deari- suceasc, inelul este antrenat intro migcare de rotatie. Ceea co este curios insi, inelul nu se roteyte plistrindu-si pozitia verti cali, ci im timpul rotatiei igi a b schimba pozitia vertical’ im ori- FIG. 19. contala (fig. 19, b). EXPLICATIF Ca gi in experienta precedent& se aplicd aici principiul inertiei in miscarea de rotatie, si anume: cind legitura cu axa © permite, corpurile in rotatie se orienteazi astfel ineit momentul de inertic s& fie maxim. In experienta descrisi, masele distribuite pe inel cauti s& ia pozigia cea mai departat& de axa, ca si capete momentul de inertie maxim. Deoarece momentul de inerfie indeplineste in rotatie rolul masei, deducem ci, o dat& cu cresterea Ini, corpurile au proprictatea de a opune rezistenta maximi Ja orice variatie a vitezei unghiulare. ‘Acesta nu este altceva decit principiul inertiei aplicat la migcarea de rotatie. :Miscdri neobisnuite ‘Yom confectiona mai intii un dispozitiv de invirtire. Pentra aceasta procurim 0 sfoari de 1,8 m.lungime pe care 0 indoim de la eapetele ei de obiectul pe eare dorim si-I rotim. Tinind eu mina de mijlocul sforii FIG. 20. FIG. 21. l-o. Legiim apoi corpul va rimine ' suspendat. Risucim apoi sfoara, invirtind obiectul. Cu ajutorul unui creion rotund, agezat intze sfori, acolo unde se terming risucirea lor, pravociim rotirea rapid a obicetului, prin deplasarea in jos a creionului (fig. 20). Cind sa terminat cursa creionului inceteaz’ pentru un moment si rotirea obiectu- Jui, sfuara sea desficut. Indepartind creionul, obieetul incepe din nou si se roteascd, insi in sens invers, si provoacd astfel risucirea sforii. Reluind operatia cu creionul, xepetiim rotirea obicetului $.a.m.d. Dispozitival de invirtire se numeste dispazitiv ,,Sloanes*, Putem {imbunatati procedea] im felul urmitor + ne procuriim o saibi de lemn eu diametrul de 1520 em si grosimea de aproximativ 2,5 em, in care fixim Ia distante egale trei urechi- In mijlocul saibei formim prin tiiere un orifi- cia in care intreducem un dop. Legim de urechi fire de afi gi suspendim gaiba la partea de jos a sforii de risucit. Obiectele de rotit suspend printr-un fir fixat de dop (fig. 21). Mijlocul sforii ill trecem pe dupi capitnl unei seinduri fixate intre tocul usii gi usa intre- deschisi (fig. 22). In acest fel, miinile experi- mentatorulni sint libere. Daci dorim ca sensul de rotire si nu se schimbe prea des trecem sfoara de rotit, inainte de fixarea ei pe sein- dura, printr-un invirtitor mobil de formii cirea- lari, bine uns. Impulsionim saiba de lemn pentru a se roti gio Hisiim sk oseileze in acest timp ca un pendul. Ea va executa migeiiri foarte curioase. De gaiba dispozitivului de invirtire se pot suspenda diferite corpuri, de exemplu un inel. Acest dispozitiv de invirtire me permite si efectuim o serie de experiente interesante.Experiente interesante bazate pe invirtire indoim un ac eu giméalie Ia capitul ascutit, dup& ce a stribitut: dopal din saiba dispoziti- -vului,Sloanes. De cirligul format prin indoirea acului legim un fir de ap. De capitul Uber al firului suspendiim capaeul unei cutii de tabli, in marginea cireia s-a ficut o gauri, prin care este petreeut firul si innodat. Provocim invirtirea capacului suspendat. Vom observa ci prin in- virtire eapacul isi schimbi pozitia din verticali in orizontala. Dact in timpul invirtirii arunexm © moneda pe capac, moneda va rimine in repaus atit timp oft va dura invirtire Confectionim din carton un dise eu diametrul . de 25 em $i grosimea de aproximatiy 34mm. Bee: La mijlocul diseului fixim o ureche din siemi subtire. Vor: suspenda acum discul de saiba dispozitivului de invirtire ,,Sloanes“, prin intermediul unei sirme groase de 1,5 mim i eu lnngimea de 60 cm, Sirma de suspensie ya avea la capete cite un inel prin care se realizeazd legiitura eu cirligele, diametral fieeiirui inel va fi de 1 cm, Provociim invirtiren diseului suspendat. Vom observa ei, prin invirtice, diseul ia mai inti o pozitie obliek, iar imediat dupi aceca capiti poritia orizontali. Si fixim acum sirma inte-un orificiu foarte apropiat de margines discului. Provocdim gi de ast dat invirtirea discului suspendat. Yom observa cli ta inceputul invirtirii pozitia discului este vertical, inst pe misuri ce creste viteza de invirtire pozitia discului tinde si devin oblick si apoi orizontali. Sa introducem un creion intr-un mosor de ati. Infigem'o tints la un capit al creionu- Jui pentrn ea si nu poati ies mosorul. La celiilalt eapit al ereionului legim un fir de ati gi suspendiim prin el mosorul de saiba dispozitivulni de invirtire ,,Sloanes* (fig. 23). in timpul invirtirii, intreg dispozitivul, mosor gi creion, capiti o pozitic orizontali. Sit astupiim cu un dop un pahar Berzelius. Von trees prin dop 0 sirmi pe care o indoim Ia ambele capete sub formi de urechi. Inainte de a introduce dopal, vom umple pe jumitate paharul cu apa sau eu alice. Pentru a asigura o inchidere etangi a paharue Jui yom picura de jur imprejurul dopului ceard rosie, Cu ajutorul unui fir rexistent legat de urechea exterioari a dopului suspendim paharul de gaiba dispozitivului de invirtire. Prin invirtire, paharul va lua pozitia orizontali. Si fixim doua bile de aluminiu de dimensiuni diferite la capetele unei yergele de sticli, Mareim centrul de greutate al sistemului. Legim ou wa fir rezistent vergeaua 2728 de sticlii intr-un Joe diferit de centrul de greutate gi prin intermedial lai suspendiim sistemul de gaiba dispozitivulai de invirtire (fig. 24). Vom observa ei in timpul fiavis iistemul se va roti in jural centrului de greutate. FIG, 24 Suspendim printr-un fir, de saiba dispozitivului de invirtire, un inel de metal, iar de acesta o bili metalied. fn timpul invirtirii, inelul va Ina la inceput © pozitie verticala, iar apoi atit inelul cit gi bila se vor roti in jurul centrului de greutate commun. EXPLICATIE Ca gi in experientele precedente, si in cazul de fati masele distri- buite pe corpurile aflate in rotatie cauta si ia pozitia cea mai inde- partati de axi, pentru a avea momentul de inerfie maxim, Pozitia intermediara, adici pozitia oblicd (inclinat&) fayi de axa de rotatie nu poate si se permanentizeze, deoarece forjele centri- fuge egale creeazii un cuplu care aduce corpurile respective, aflate in migcare de rotatic, in pozitia perpendicular’ pe axi. In felul acesta, regiunile actionate de cuplu se indeparteaza de axa si momen tul de inertie creste, devenind maxim. Experiente cu sfirleaza Confectionim la strung o sfirleazi a cirui ax se termini cu virfuri, iar discul este mare gi gre. Axa sfirlezei va trebui si se sprijine pe doud suporturi-surub fixate diametral opus pe e gind circulars. Fiecare din suruburi ya avea capiitul interior, adiei acela in care se sprijini axul sfirlezei, previzut eu o adinciturd. Capital exterior pentru unul din suraburi este constituit dintee sferd previzuti cu un sant, iar celilalt gurub dintr-o sferd prevdizuti cu o adinciturd. Pentru a pune sfirleaza in, stare de rotire, se va folosi o ati rezistentA, insi nu prea groasi, de aproximatiy 60 em Jungime.4) Ageniim sfirleaza pe o masii, dupii ce amt pus-o in stare de rotire; ea va fisprijinitit prin sfera previizuti eu adineiturd. Apisind en un ereion asupra 5; observa eX sfirleaza se deplaseazi de Ia un ponet Ia altul, insii axul ei varimine meren paralel eu el insugi. b) SX fnfigem in dopul unei sticle un ac de cusut astfel incit virful acului si fie in afar. Pe virful acului se va aseza sfirleaza in stare de rotire,ea va fi sprijinita prin sfera previzuti cu adincituri. Vom observa ci axul sfirlezei va aves o pozitie putin oblied. De asemenea vom observa ci, in timp ce capitul axulni corespunzitor sprijinului isi piistreazi locul, celiilalt capit al axului descrie un cere in timpul rotirii sfirlezii, firi ca sfirleaza ruit de clanta ugii. Celillalt capt al afei il finem in mind. Aseziim sfirleaza, in stare de rotire, pe afi, sprijinind-o prin sfera previzuti cu gant (fig.25, a). Vom observa ed sfix- leaza rimine fixi pe axi. Dack vom ridica sau eobori capitul atei finut in mini, vorn observa c cA sfirleaza se deplaseazk pe aji intr-un sens sau altal, Dacé sfirleaza este destnl de Grea gi viteza de rotire este mare, vom putea, Iuind o afi de citiva metri, si plimbim sfirleaza prin toatk camera. d) Fixdm sfirleaza, in stare de rotire, in pozitie oblici, intr-o careasi (cutie) de forma enbick. Sprijinind eareasa in virful degetului sau pe fundul unui pabar ris- turnat, prin coltul corespunzitor axului, vom observa ci sistemul earcasii-sfirleaz’ sti in echilibrn (fg. 25, 6). ¢) Legim sfirleaza de unul din guruburi ew o api subtire. Atit timp eit sfirleaza este in repaus, ea va rimine suspendati in pozitie vertical gi nemigeat’. Dack yom pune sfirleaza in stare de xotire, axul sfirlezei va urmixi pozitia discului, putind avea orice pozitie (fig. 25, c). EXPLICATIE Corpurile rigide in migcare de rotatie au proprietatea de a-si pistra directia axei de rotatie si, de asemenea, caracterul fortelor care actioneaza din partea axei corpului pe punctele de sprijin, in urma unor acfiuni exterioare, Aceasti proprietate este folositi pentru diferite scopuri tehnice. Corpurile simetrice, masive, folosite in 29tehnic’, care se rotesc cu o vitezi unghiulara mare poarté denu- mirea de sfirleze sau de giroscoape. Bazat pe aceasti proprietate pe care o are sfirleaza, de a-gi pastra directia axei de rotatie, ne explicm de ce cind ap&siim cu un creion asupra sprijinului, sfirleaza se deplaseaza, dar axul ei ramine paralel cu el insusi. Mentinerea invariabili a orientarii axei are loc dacd axa este verti- cala; cind axa este inclinata, sfirleaza capita o miscare de rotatie lenti, deseriind o suprafat conicd cu virful in jos; se spune in acest caz ca sfirleaza a cépatat o migcare de precesie. In cazul experientei descrise, cind sfirleaza se sprijind prin sfera prevazuti cu adincituri, in virful acului, adincitura impiedic& alunecirile laterale, iar axa de rotatie are o pozitie inclinata. Sis- temul se afli atunci sub actiunea a doud impulsuri de rotatie supra- puse: unul din ele este impulsul initial, orientat in Jungul axei discului; cellalt provine din faptul ci greutatea proprie incearcd si-l ristoarne, rotindu-l intr-un plan vertical. Rezultanta acestor impulsuri este un impuls care-si schimbi mereu orientarea gi obligi axa giroscopului si descrie 0 migcare de pre- cesie, dupi 0 pinzii de con cu virful in jos. Cind axa este verticali, momentul de risturnare este practie nul, precesia nu mai apare atunci gi axa se mentine vertical, cita vreme frecarile nu au ajuns ined sa frineze rotatia. © usoar’ atingere a axei, in scopul de a o inclina, face si apard precesia, dar se simte atunci cum sistemul dezvolta o forta de reac- tiune care se opune fnelinarii. Cind capatul de jos poate si lunece liber pe o suprafata lucie sau cum este in cazul experientei descrise, sfirleaza in stare de rotire poate sii lunece pe ata, sistemul se depla- seazi lateral si axa rimine mai departe verticali. In cazul expe- rienfei descrise, tendinta de inclinare a axei provine din faptul e& ridicim sau coborim ata. Daca un giroscop este construit astfel incit virful axei si se gasease’ in centrul de greutate, actiunea de riisturnare a unei forte dispare si sistemul sté in echilibru indiferent, sub orice orientare. Acest efect stabilizator al rotatiei ne explicd de ce, sprijinind carcasa pe virful degetulai sau pe fundul unui pahar, prin colful corespun- wator al axei, sistemul sta in echilibru. Tot datorité acestui efect, sfirleaza, urmirind pozitia discului, poate avea orice pozitie.