Subiecte PVLSI

1. Caracterizati sumar etapele evolutive ale circuitelor integrate

Realizarea primelor CI datează încă din anul 1958 şi a provocat una din cele mai
importante revoluţii în industria electronic. Un prim salt calitativ în evoluţia CI liniare s-a făcut
în anii 1964 -1965 când, prin elaborarea unor tehnici de proiectare specifice s-a elaborat seria
circuitelor aşa numite din "generaţia întâi" ca de exemplu µA 702, µA 709 şi altele. Următorul
progres major în tehnica CI liniare s-a înregistrat în anii 1967-1968, prin circuitele din "generaţia
a doua" care, în afara unor perfecţionări de proiectare, incorporau şi componente noi, rezultate
ale efortului de rafinare a tehnologiei de bază. Din anii 1972-1973 tehnica CI liniare a intrat într-
o fază de ''maturitate'', în care practic orice funcţie liniară sau liniar-numerică s-a putut realiza
monolithic.
2. Descrieti succind principalele categorii de structure logice programabile: PLA/PAL,
CPLD, ASIC FPGA.
Circuitele PLA sunt circuite care costau intr-o arie de porti SI programabila si o arie de
porti SAU programabila. Ariile logice programabile PAL poseda o structura de functie logica SI
programabila, urmata de o functie SAU fixa.
Circuitele de tip CPLD pot fi considerate ca fiind colectie de circuite de tip PLD pe un
singur chip, impreuna cu o structura de conexiuni programabile, care permite circuitelor PLD de
a fi conectate intre ele.
Ariile logice FPGA au fost introduse in 1985 de firma XILINX. Procesul de proiectare
cu circuite XILINX FPGA este rapid si eficient, iar durata acestui proces este de cateva zile in
comparatie cu cateva saptamani, termen obisnuit cu alte tipuri de circuite programabile.
3. Descrieti asemanarile intre FPGA si ASIC
Atât ASIC cât și FPGA sunt tehnologii cu avantaje diferite, totuși diferența lor se bazează
pe costuri, NRE, performanță și flexibilitate. În general, putem spune că pentru modelele mai
mici, flexibilitatea FPGA permite economisirea costurilor și obținerea unor rezultate mai bune;
în timp ce cipurile ASIC sunt mai eficiente și mai eficiente din punct de vedere al costurilor
pentru aplicațiile cu volum mare.
4. Marcati conexiunile care trebuie realizate intr-o structura PLA in scopul implementarii
functiei de 3 variabile f(a,b,c)=
5. Caracterizati circuitele FPGA
Circuitele FPGA contin cellule logice programabile intern ca si functie logica si
conexiuni programabile pe orizontala si verticala. Acestea sunt programabile sau reprogramabile
in campul de lucru.
6. Caracterizati circuitele ASIC
ASIC-urile au fost realizate initial pe arii de porti. Din 1990 s-a trecut pe realizarea cu
celule standard, avand functionalitate predefinita si performante cunoscute.
 7. Explicati principiul LUT de implementare a functiilor logice in FPGA
Un LUTcu n intrari este implementat ca o memorie 2n x 1:
– intrarile selecteaza una dintre cele 2n locatii.
– locatiile de memorie (latch-urile) sunt incarcate, in mod normal, cu valorile bitilor din
sirurile de configurare, furnizate de catre utilizator
– intrarile de selectie la mux sunt intrarile CLB
Rezulta o “poarta universala” – un n-LUT poate implementa oricare functie cu n intrari
8. a
9. a
10. Descrieti programabilitatea conexiunilor realizate cu anti-fuzibile
Un bloc logic poate fi programat prin conectarea pinilor săi de intrare la valori fixe sau la
reţele de interconectare. Există antifuzibile la fiecare punct de intersecţie între interconexiuni şi
pini din canal şi la toate punctele de intersecţie între interconexiuni în locurile în care canalele se
intersectează.
11. Descrieti programabilitatea conexiunilor realizate cu tranzistoare cu poarta flotanta
(EPROM)
Comutatoarele bazate pe tranzistoare cu poartă flotantă se bazează pe tehnologiile
folosite în EPROM-urile Altera, al căror conţinut este anulat prin iradiere cu ultraviolete, şi în
EEPROM-urile AMD, Lattice, al căror conţinut este alterat pe cale electrică.
12. Descrieti programabilitatea conexiunilor folosind celule SRAM
Programarea acestor circuite se realizează prin celule de memorie statică. Logica este
implementată cu ajutorul unor tabele (lookup table) realizate din celulele de memorie, intrările
funcţiilor controlând liniile de adresă. Fiecare tabelă de 2n celule de memorie implementează
orice funcţie cu n intrări. Una sau mai multe tabele, combinate cu bistabile, formează un bloc
logic configurabil. Aceste blocuri sunt aranjate într-un tablou bidimensional, segmentele de
interconectare formând canale, similar cu reţelele de porţi. Segmentele se conectează la pinii
blocurile logice din canale şi la alte segmente din blocurile de comutare prin intermediul
tranzistoarelor de trecere controlate de celule ale memoriei de configurare
13. Explicati functionarea memoriei NOR Flash
Memoria flash tip NOR are o speranță de viață de 10.000 la 100.000 de cicluri de scriere-
ștergere. Deși are viteze mici de scriere și de ștergere, permite un acces aleatoriu pentru citire și
scriere, făcând-o adecvată pentru stocarea datelor care nu necesită o actualizare frecventă.
Memoria NOR suportă acces aleatoriu pe un bait, ceea ce permite sistemului să ia datele și să le
execute direct de pe cip în același fel cum un PC ia datele din memoria principală. NOR flash are
o interfață SRAM ce conține suficienți pini de adresă pentru a mapa întregul cip, dând astfel
acces către fiecare bait.
14. Explicati functionarea memoriei NAND Flash