CAP.

A GENERALITATI

Procesul de formare prin injectie consta in aducerea amestecului pe baza de

polimeri termoplastici in stare plastica, urmata de introducerea sa sub presiune intr-o
matrita relativ rece, in care trece in stare solida.
Prin injectie se pot prelucra aproape toti compusii macromoleculari atat
termoplastici cat si termorigizi.
In mod curent se prelucreaza materiale termoplastice cum ar fi: polietilena,
polipropilena, polistiren, policlorura de vinil, poliamida, ABS, etc.
Prin acest procedeu de prelucrare se pot obtine in mod economic produse
variate, cu forme complicate si cu proprietatile dorite.
Productivitatea masinilor de injectie este ridicata, durata unui ciclu de injectie
nu depaseste in general 1-2 minute, chiar la piesele cu pereti grosi si cu greutate
mare.
In acest proces tehnologic de fabricare se pot utiliza matrite cu un cuib sau cu
mai multe cuiburi. Acest fapt contribuie de asemenea la marirea productivitatii masinii
de injectie.
Procesul de injectare este un fenomen ciclic, fiecare ciclu cuprinzand mai
multe operatii:
- alimentarea materialului (dozarea)
- incalzirea si topirea materialului in cilindrul masinii
- inchiderea matritei
- introducerea materialului topit sub presiune in matrita
- racirea si solidificarea materialului din matrita
- deschiderea matritei
- eliminarea piesei injectate din matrita
Schematic, procesul de injectare a unei piese este prezentat in fig.1.1.

Fig. 1.1 SCHEMA DE PRINCIPIU A INJECTARII

a) injectarea materialului in matrita; b)solidificarea si racirea topiturii; c) deschiderea matritei si aruncarea reperului din
matrita;
1.Platanul mobil; 2. Matrita; 3.Platan fix; 4. Duza masinii; 5.Cilindru; 6.Corp de incalzire; 7. Melc; 8. Palnie de alimentare;
9.Sistem de antrenare in miscarea de rotatie; 10.Sistem de actionare in miscarea de translatie; 11.Piesa injectata.
 Materia prima sub forma de granule se introduce in palnia de alimentare (8)
de unde cade in cilindrul de injectare (5). Materialul plastic ajuns in cilindrul de
injectare este transportat de catre melcul (7) in timpul miscarii de rotatie, spre capul
cilindrului, unde se gaseste duza de injectare (4). Miscarea de rotatie a melcului se
realizeaza cu ajutorul sistemului de antrenare (9).
In timpul transportului, granulele ajung in stare de topitura ca urmare a
frecarilor, precum si a incalzirii cilindrului de catre corpurile de incalzire (6).
Materialul plastic topit este impins sub presiune in matrita de injectat (2) de
catre melcul (7), ca urmare a presiunii exercitate de sistemul de actionare 10.
Dupa solidificarea si racirea materialului in matrita, platanul mobil (1) al masinii
de injectat se indeparteaza de platanul fix (3). Astfel, matrita se deschide si ca
urmare a actionarii sistemului de aruncare al matritei, piesa injectata (11) este
aruncata din matrita.
Reprezentand grafic miscarea melcului si a matritei in cursul procesului de
injectare se obtine diagrama fig.1.2.

tu – timp de umplere matrita;

tul – timp de presiune ulterioara;
tr – timp de racier;
td – timp de demulare

Fig. 1.2 Diagrama reprezentand deplasarea melcului si a matritei in procesul de injectare

Intregul proces de injectare poate fi cuprins in urmatoarele trepte de proces:

- plastifierea
- umplerea matritei
- compactizarea
- racirea si demularea
Principalii factori care influenteaza procesul de formare a materialelor
termoplastice sunt:
1. Proprietatile chimice, fizice si tehnologice ale materialului termoplastic in
conditiile specifice procesului de injectare;
2. Regimul temperaturilor;
3. Regimul presiunilor;
4. Durata necesara formarii
1* Proprietatile chimice, fizice si termodinamice sunt determinante pentru
desfasurarea procesului de injectare, pentru stabilirea corecta a parametrilor de lucru
ai masinii de injectie.
Proprietatile polimerilor sunt diferite, functie de structura lor - amorfa sau
cristalina.
 2* Topirea materialului termoplastic se face prin transmiterea caldurii de la
peretele cilindrului la material sau prin transformarea prin frictiune a energiei
mecanice in energie termica.
Cu cat temperatura materialului termoplastic este mai ridicata cu atat acesta
este mai fluid, matrita se umple mai usor, iar timpul de injectare se reduce.
Temperatura matritei este hotaratoare in faza de racire - solidificare a
reperului.
Presiunea din matrita si temperatura materialului in momentul sigilarii sunt
direct influentate de temperatura matritei. Cu cat temperatura matritei este mai joasa,
cu atat sigilarea materialului are loc la temperatura si presiune mai inalte. Ca atare,
presiunea recomandata va fi mai mare si deci o temperatura mai joasa a matritei va
compensa partial efectul dilatatiei termice.
3* In timpul procesului de injectare se dezvolta o serie de forte care exercita
presiuni importante asupra materialului termoplastic. Procesul poate fi urmarit
simplificat in fig.1.3

Fig. 1.3 Schema simplificata a injectarii pentru punerea in evidenta a presiunilor:

1- matrita; 2- cilindru; 3- melc; 4- cilindru hydraulic;
pi - presiune interioara; pe- presiune exterioara; ph- presiune hidraulica

Presiunea exercitata de melc transporta materialul plastic topit din camera

cilindrului masinii prin duza si canalele matritei, pana in matrita pentru umplerea
cavitatii acesteia.
Presiunea din matrita atinge valori maxime la sfarsitul cursei melcului si
depinde de forta exercitata de
melcul piston, vascozitatea polimerului si rezistenta hidraulica a traseului.
Se definesc urmatoarele notiuni:
- presiunea exterioara Pe care reprezinta presiunea exercitata asupra
materialului plastic in cilindrul masinii de injectat.
- presiunea interioara Pi care reprezinta presiunea din cavitatea matritei.
Presiunea interioara este mai mica decat cea exterioara datorita pierderilor de
presiune care apar la trecerea materialului prin duza masinii, duza matritei, reteaua
de injectare, peretii piesei injectate.
- presiunea ulterioara Pue care reprezinta presiunea exercitata de melc
asupra materialului din cavitatea matritei. Aceasta presiune compenseaza contractia
rezultata in urma racirii materialului.
 - presiunea de sigilare Ps, definita ca presiunea exercitata asupra
materialului plastic in cavitatea matritei, in momentul solidificarii culeii (corespunzator
punctului de sigilare).
- presiunea interioara remanenta Pr,care reprezinta presiunea din piesa
injectata in momentul inceperii deschiderii matritei.
Dupa sigilare, materialul se contracta, datorita racirii si in consecinta presiunea
scade, fara insa a atinge o valoare egala cu zero.
Prezentarea grafica a dependentei dintre presiunea din matrita si timpul de
injectare, defineste curba caracteristica a ciclului de injectare fig.1.4.

pi – presiune interioara;
ps – presiune de sigilare;
pr – presiune remanenta;
pi max – presiune interioara maxima

Fig. 1.4 Ciclu de injectare

Ciclul de injectare se desfasoara dupa cele 4 stadii distincte:

Umplerea matritei are loc de la To la T2. In prima parte (0 - 1 ) presiunea
ramane constanta, iar apoi in momentul umplerii creste brusc la valoarea pi
(portiunea de curba 0 - 2).
In stadiul de compactizare polimerul se raceste si volumul scade. Se aplica
presiunea ulterioara care determina introducerea unor noi canatitati de topitura. Se
ajunge pana la o valoare maxima a presiunii interioare Pi max., dupa care presiunea
va scadea pana la valoarea presiunii de sigilare Ps(2-4).
Racirea se caracterizeaza printr-o scadere mai lenta a presiunii ca urmare a
solidificarii (4-5). La sfarsitul stadiului, matrita se deschide si obiectul este evacuat
din matrita.
Presiunea remanenta in punctul 5 trebuie sa fie mai mare decat presiunea
mediului pentru a asigura dimensiunile obiectului.
Obtinerea unor produse de calitate depinde in cea mai mare masura de
presiunea si timpul de sigilare si in special de presiunea remanenta care controleaza
contractia materialului.
4* Durata de formare depinde de caracteristicile polimerului, de dimensiunile
obiectului de injectat si de sistemul de racire al matritei.
Durata de formare determina productivitatea masinii si calitatea pieselor
injectate. Un element important in determinarea duratei de formare il constituie
raportul dintre greutatea piesei injectate si capacitatea de plastifiere a agregatului.
La formarea prin injectie este necesar sa fie cunoscute urmatoarele
caracteristici:
- Volumul materialului de injectat la o cursa completa dat de produsul dintre
suprafata pistonului si cursa pistonului , cmc.
 - Greutatea materialului de injectie data de produsul dintre volum si densitatea
volumetrica a materialului sub forma de granule, g.
- Capacitatea de plastifiere, ce depinde de dimensiunile cilindrului si de
cantitatea de caldura ce se obtine, kg/h
- Presiunea de injectie exercitata de piston, kgf/cmp (Mpa)
- Forta de inchidere, este forta necesara pentru a mentine matrita inchisa, kN
(Mpa).
- Ciclul de injectie este timpul necesar tuturor operatiilor pentru obtinerea unui
produs prin injectie, sec.
El cuprinde 3 etape importante:
* injectarea materialului
* racirea
* scoaterea piesei din matrita
Timpul de injectie (tu) include timpul necesar snecului pentru a-si completa
cursa de inaintare si de repaus, un timp oarecare la cursa sa maxima.
Timpul de racire (tr) este timpul necesar racirii piesei pentru ca aceasta sa fie
scoasa din matrita fara sa sufere deformari.
Timpul de demulare (td) este timpul necesar scoaterii din matrita a produsului.
Timpul total al unui ciclu de injectare se poate scrie:

tt = tu + tr + td in care :

tr = tpu + tcm + trm + trest

td = tdm + tp + tim

tu - timp de umplere tcm - timp de intarziere la cuplarea

melcului
tpu - timp de presiune ulterioara trm - timp de rotatie melc
trest - rest de timp - timpul intre sfarsitul rotatiei melcului si inceputul
deschiderii matritei.
tdm - timp deschidere matrita, timp intre sfarsitul perioadei de inchidere si
inceputul deschiderii matritei
tp - timp de pauza - timpul intre sfarsitul deschiderii matritei si inceputul
inchiderii.
tim - timp de inchidere matrita - timpul intre inceputul si sfarsitul inchiderii
matritei.

fig.1.5
 Fig. 1.5 Ciclu de injectare

La prelucrarea prin injectare trebuie sa se indeplineasca exigente privind

calitatea pieselor precum si preocuparea de reducere a costurilor de fabricatie.
Realizarea acestor deziderate este in mod hotarator influentata de masina de
injectat.
Pentru prelucrarea materialelor termoplastice au fost realizate o mare varietate
de tipuri constructive de masini de injectat.
Imbunatatirile aduse permanent masinilor de injectat vizeaza cresterea
preciziei, cresterea fiabilitatii, economicitatea constructiva si posibilitati sporite de
automatizare.
Masinile de injectare cuprind sistemul de alimentare cu material, sistemul de
plastifiere si sistemul de injectare ( fig.1.6)

Fig. 1.6 Partile principale ale unei masini de injectie cu un singur melc
1- batiu; 2- unitate de inchidere; 3- unitate de injectare;
4- tablou de comenzi electice; 5- bloc hidraulic de comanda

Unitatea de injectare cuprinde sistemul de alimentare cu material, sistemul

de plastifiere si sistemul de injectare.
Unitatea de inchidere realizeaza miscarile de deschidere si inchidere a
matritei de injectat
Cele mai raspandite sunt masinile de injectat cu un singur cilindru de
injectare.
Masinile de injectat se pot clasifica dupa mai multe criterii:
1. Dupa sistemul de actionare masinile pot fi:
* manuale - Acestea sunt utilizate in general in laborator
* pneumatice - Sunt masini de capacitate mica la care pistonul de
injectare este actionat pneumatic
* electromecanice - Sunt considerate depasite tehnic
* electrohidraulice - Sunt cele mai raspandite masini, la care actionarea,
atat a injectarii cat si a inchiderii, este hidrostatica.

2. Dupa directia de lucru, masinile de injectat se pot clasifica in:

 * orizontale - Sunt masini la care axele unitatii de injectare si de
inchidere sunt orizontale
* verticale - Sunt masini avand unitatea de injectare si de inchidere cu
axul vertical
* masini cu unitatea de inchidere orizontala si unitatea de injectare
verticala
* masini cu unitatea de inchidere verticala si unitatea de injectare
orizontala
* masini cu unitatea de inchidere orizontala si unitatea de injectare
orizontala
asezata in unghi de 90°

3. Dupa tipul unitatii de plastifiere- injectare, masinile pot fi:

* cu piston
* cu melc piston
* cu piston si extruder auxiliar de plastifiere.

4. Dupa numarul matritelor , masinile se clasifica in:

* masini normale cu o singura matrita
* masini cu mai multe matrite, asezate pe un carusel care le aduce pe
rand in fata unitatii de injectare.
Injectarea materialelor plastice este conditionata, in afara de caracteristicile
masinii de injectat si caracteristicile materialului plastic, si de caracteristicile matritei
de injectat.
Matrita este subansamblu mecanic care are rolul de a imprima materialului
plastic o anumita forma cu
dimensiuni bine determinate. Ele sunt constituite in principiu din 2 parti principale:
- semimatrita din partea duzei de injectare
- semimatrita din partea aruncarii (fig.1.7)
 Fig. 1.7 Matrita de injectat cu doua cuiburi
1- tija de aruncare; 2- bucse de conducere; 3- surub; 4- placa de prindere; 5- placa aruncatoare;
6- placa portaruncatoare; 7- surub; 8- placa distantiera; 9- placa support; 10-, 11- placa de formare;
12- bucsa de ghidare; 13- placa de prindere; 14- coloana de ghidare; 15-,16- pastila; 17- poanson;
18- duza de injectie; 19- inel de centrare; 20- bucsa centrala; 21- stift; 22- stift tampon; 23- surub;
24- stift readucator; 25- aruncator central; 26- aruncator; 27- surub; 28- inel de cenrare

Datorita varietatii foarte mari a formelor pieselor injectate, a seriilor de

fabricatie largi, a sistemelor constructive dezvoltate pentru injectare, aruncare, etc.,
clasificarea matritelor se face dupa mai multe criterii:
- Dupa nr. de cuiburi matritele se clasifica in:
* matrite cu un singur cuib
* matrite cu 2 cuiburi
* matrite cu mai multe cuiburi
- Dupa sistemul de injectare :
* cu injectare directa prin culee
* cu injectare punctiforma
* cu injectare cu canale de distributie
* cu injectare cu canale incalzite
* cu injectare cu canal tunel ( camera de acumulare)etc.
- Dupa modalitatea de actionare a sistemului de aruncare:
* cu aruncare mecanica
* cu aruncare pneumatica
* cu aruncare hidraulica
- Dupa modalitatea constructiva de realizare a matritei, in functie de forma
piesei:
* simple
* cu bacuri
* cu desurubare
* cu mai multe planuri de separatie
Pentru realizarea unei piese injectate in conditii optime de calitate si eficienta,
pe langa o masina de injectie performanta si o matrita corespunzatoare, este
necesara si o alegere buna a materialului termoplastic care sa tina seama de
comportarea acestuia in conditiile de prelucrare, precum si de conditiile impuse
piesei injectate.
Factorii care tin de tehnologie impun materialului termoplastic mai multe
conditii printre care semnalam:
- uniformitatea granulelor in vederea unei dozari uniforme in cilindrul masinii
de injectat
- continutul de apa redus in granule, prezenta apei determinand evaporari in
cilindrul masinii, ceea ce produce perturbari in procesul de injectie.
- stabilitatea termica si chimica
In timpul procesului de prelucrare in cilindrul masinii si din matrita, materialul
plastic este supus unor presiuni si temperaturi inalte , intr-o perioada mai lunga de
timp. Materialul trebuie sa ramana stabil, sa nu se degradeze termic si sa nu se
descompuna in timp. Un material plastic degradat in cilindru si injectat in matrita face
sa se obtina piese injectate cu defecte si cu rezistenta mecanica slaba. Un material
plastic instabil termic se descompune in componenti volatili, de foarte multe ori
agresivi chimic, atat in cilindrul masinii, cat si in matrita.
Prezenta agentilor volatili, cu miros greu si agresivitate, pot ridica probleme la
deservirea masinii de injectat.
- contractii mici - pentru a realiza o precizie dimensionala si de forma a piesei
injectate.
Pentru realizarea prin injectare a unei piese se alege materialul termoplastic in
functie de urmatorii factori:
* durata de viata a piesei injectate
* configuratia piesei
* calitati optice si de transparenta
* solicitari termice in exploatare
* solicitari mecanice
* solicitari de natura electrica
* solicitari de natura chimica
* costul materialului.