— Elasticitatea, modalitatea si suplefea memoriei (ca; citatea de a acumula cunostinje noi, de a le evita pe cel vechi) — Rapiditatea Intiptririi (engramarea se realizeazd 1 pede, eu economie de timp, efort si repetitii): — Trdinicia pastrarii (conservarea corec rate — pe o perioada indelungaté de timp); — Exactitatea sau fidelitatea reactualizirit celor mem rate; ~ Promptitudinea reactualizirii (realizarea rapid recunoasterii si reproducerii, imediat dupa stimulare). IMAGINATIA, DEFINITIA $1 CARACTERISTICILE PSIHOLOGICE ALE IMAGINATIE! Conceptul de imagine mintala, in genere, tot ceea ce retinem in gindire, intr-o forma simbol sau abstracté si mult apropiaté operatiei intelectu le, despre obiectele, procesele si evenimentele _realitafi Abordarea imaginajiei este implicata in actul perceptiv trebuie studiatd in continuarea reprezentirilor, pe o ai mit& linie a fenomenelor extrem de complicate $i variate imaginatie (sau fantezie), ce sint incé grew acesibile lizet si intelegerii lor stiinfifice. Cu toata dificultatea de a delimita domeniul imagi tiei consider ca ea se defineste ca un proces cognil complex de elaborare a unor imagini noi si proiecte noi baza combindrii si transformarii datelor ‘experientei a rioare, Aceasta in sensul de preluerare, reconstructie transformare a experientei in vederea reflectirii necunose ‘orului posibilulut sau dezirabilului prin noi i le) sau proiecte. Ceea ce in abordarea it primeaza este dinamismul, potentialul combina ric si transformativ ce duce la aparitia de imagini noi, f ra echivalent in experienja subiectului sau in realitate. Imaginatia este proprie numai omului gi, apare pe anumité treapti a dezvolt&rif sale psihice, cind se dex 44 reprezentarile, limbajul, gindirea, inteligenta ete, eDeci, imaginafia interactioneaz’ cu toate procesele psi- ice, indeosebi ctu memoria, gindirea, limbajul si afectivi- tea. Fantezia este un amestec de jie 1a cunoastere si este nzatii_ $i opinii ce contri- eniti. sa inlrefind sperant Principatele caracteristici psihologice ale imaginafiei. ind anticipativa sau proiectiva imaginafia se dezvolta procesul activitafii umane (al muncii) care combina si arisforma eu ajutorul instrumentelor obiectele materiale. jemele pe care va opera in plan mintal imaginatia sint, iginar, schemele actului de muncd si de comunicare, care vor ajusta la noi conditii in perspectiva imaginatiei toare. Imaginatia proiectiva este un produs relativ tirziu al woltarii culturale umane. Miturile sint 0 poarté asupra r si numai prin descifrarea lor se inceared strapun- ea viltorului. Imaginafia proiectiva, solidaré cu gindirea rationala, prezintd cea mai inalth eucerire a psihismului uman, iz- ta in condifiile activitatii altruiste (sociale). Imaginatia este procesul central si predilect al acestei atiuni complexe care se numeste creativitate. Imagina~ figteativitatea sint unul si acelasiIucru lutre imagini si percepfii stnt asemanari si deosebiri. semiindir] — imaginile ca si percepfiile sint: conerete gi intuitive; au efecte psihologice; sint legate de migcare (iluzionistii se bazeazi pe adicliile care se fac in muschii' mitinii) ; = au un injeles (imaginea are un sens mai larg ca eptia) sebiri: Imaginea are Joc in lipsa obiectului (reprezentarea), perceptia are loc in prezenta obiectului; Imaginea nu este o simpli reproducere a pereeptiei; Imaginea este 0 preluerare a perceptiel, este mai pu- acta ca perceptia; Imaginea-tip (tipizare) este o elaborare; Imaginea este o perceptie reginditd, accentuind 3i tizind anumite trasaturi; Imaginea este subiectiva; Imaginea este insotitd de constiinfa, perceptia este td de’ impresia de exterior (vad un object si nu per- ) 63— Imaginile sint mai mult dependente de constiinfa (I pot alunga din minte, dar nu intotdeauna); — Imaginile sint’ mai instabile (exceptie fac obsesiile) Imaginile au mai multe functii: — Imaginile sint puncte de plecare in procesul gindi ii, Imaginea este un intermediar intre perceplie si concep Imaginea constituie un material pregatitor pentru elabora rea conceptului. Gindirea abstracta se poate lipsi de imagin dar nu se poate lipsi de limbaj — Imaginea are iunejie de concretizare (rolul religi in dezvoltarea culturii); — Imaginea are functie de simbot. Simbolul este ima ginea ce evoc ceva absent sau imposibil de perceput (ein ma imi era grea» — simbol—metaior’ — stare de spirit) = Imaginea are functie catharstied (descArcare de tex siune, purificare sufleteasca). Imaginile pot s4 ducé ls 0 sci dere de tensiune ce este acomodata, adoptata si mu sea sentimentul. S-a insistat asupra nuanjelor imaginii pentru a intel si consolida mai bine procesul imaginatiei i imaginativu lui, propriu ereatiei omenesti Spre deosebire de intelectualism, care nu acorda impo tanfa imaginatiei integrind-o in gindirea concreta ca o tot maa simbolismului intelectual. Psihanalistii (alectivismul) raporteazi imaginatia exclusiv la afectivitate si 0 conc ca proiectie, in sfera cunoasterii, a libidourilor si conlli telor inconstiente. Inconstientul devine rezervor de Tanta me cauzate de refulari si reprimari si prin care dorini se travestese si deturneazd. Imaginarul oniric se intoa Ja experienfele primare ale copilariei sau ale trecutului_ apy piat pentru a objine satisfacfii sau a compensa insatisla Fantezia mi ar fi altceva decit realizarea imaginara unor dorinte frustrate. Funetiile imaginafiei din punet vedere psihanalitie se clasified tn: — de descircare tensionala (catharsis), prin regresiu la un nivel elementar, in situafii critice; — de proiectare a conflictelor dintre tendinfe opuse; — de substituire prin alte scopuri ale actiunilor interzi saut imposibile; — de compensare, pi telor real nesatisfacute. Se admite insa existenta unei imaginatii controlate orientate care efectuarea unui scop constient. Considerém ca, intr-adevar, imaginatia mai mult d orice alt proces psihie depinde de motivatie si procese em 64 satisfacerea fantastica a doriale si aceasta nu numai sub raportul tensiunilor, dar sub cel al directiei_motivului si starii emofionale. Mo- nentele de intensd traire afectiva corespund unor faze de maxima productivitate imaginativa. Exista o implicafie si corelatie intre imaginatie si per- sonalitate. Imaginajia la nivelul si in contextul personali- Lili este o imaginatie, o actiune a subiectului in organiza- a unei lumi ajustata dupa nevoile sale si care ii, permi- sa infrunie dramele pe care i le oferd viaja (0 abordare plisticé a imaginati Imaginatia trebuie consideraté ca o functie mult mai omplexa a activitatii psihice, care reprezinta de iapt 0 umbinatie a citorva fune(ii prin intermediul unor “rela pecifice. Imaginarul —indeplineste 0 functie generalé de echi- brare antropologicd. Imaginatia este in acelasi timp com- ensatorie si prospectiva, ea suplineste golurile in cunnoaste- ein actiune sau trie. Find reorganizare si transformare ‘impul existentei psihice, imaginalia se ‘distinge _ prin psibilitatea de a descoperi si transforma lumea prin inter- iul descoperirilor si transiormarilor ce intervin in pro- ria personalitate. Unul din atributele fundamentale ale imag este «tia transformirii, daca tinem seama de dinamismul estogen si ci insiisi constructiile imaginative sint afecto- ne, uneori, intr-o masuré mai mare decit situatiile obit ,tinind seama si de faptul ca emojia nu apare decit prin aagine. Imaginarul nu poate fi constituit fara interventia liei mnezice (a memoriel) care sé-yi fixeze urzelile anteziel. Imaginajia intervine in memorie, in reproducerile instructive si in naratiuni. S-a permis sé se facé o iden- ficare intre memoria concreta yi imaginatia reproductiva Memoria si imaginafia se intretaie si functioneazi com- lementar, mai ales in ordinea continuitatii vietit psihice. Inte-un nou context, fiecare imagine, luata tn parte, apa- fntr-o nowd lumina’ si dobindeste o noua —semnificatie. rocesul imaginatiei nu trebuie inteles compozitional. Con- uetiile din cuburi nu pot fi generalizate. Imaginatia este intotdeauna generatoare de nou, de re- jensionare a experientelor noastre personale. Combina~ prica imaginativa este o revenire si sintez’, plasind-o in proceselor intelectuale. dintre imaginatie si gindire. Baza comand a 9 constituie operatiile de analiza § coments «7 65sintezi, efectuate cu mijloace verbale si conducind Ia si bolizare. Ideile cit si imaginile se formeazé in procesul interio rizarit actunilor, ce pornese de la date si situatit percep ile In psihologie, corelarea dintre gindire si imaginatie fost realizata in diverse feluri. Intotdeauna semnificatiile conduc la imagini, iar ima ginile sint dotate cu semnificatii. Este gresit daci conside ram imaginea ca o anexé a gin Imaginea ca mediator al infelegerii si rafionamentului este aceea care contribuie la certitudinile ontologice. Intre inteligentd si imaginatie exist o penctratie mu tual, interierenta, dar nu si o identitate. Conceptul este structura tare a intelectului, pe cind im: ginea este o structuré slaba, dar este mult mai bogata polivalenta. Relatia sistemicd, gindire — imaginatie, are in _vedes perspectiva inversi—a construirii gindirii intr-o zona cer trala a cimpului de imaginatic, ce depaseste eiectiv gind rea gio susfine in demersurile ei innoitoare. Ipoteza explica prin rafionament deductiv. . Imaginajia si gindirea —in formele lor de extrema se despart si se reunese in timp, predominarea uneia sa alteia fiind ‘succesiva, alternanté. Nu se pot suprima ri proc, dar nici nu pot'exista una fara alta. Gindirea si im ginalia alcatuiese un continuum, iar granitele dintre Sint mobile, neputind s& fie precizate rigid. In esenja, gindirea logica si imaginatia, sint compli mentare, asemenea produselor lor, teoria si proiectul, pr viziunea yi proiectivitatea Fiecare gen de imaginatie isi are 0 motiva congenerata actiunilor si continutului respectiv. In leg r4 cu forma compensatorie de imaginatie se dezvolta 0 tivatie afectiv existentiali pe cind in legatura cu formel productive ale imaginatiei se dezvolta curiozitatea si ati tudinile faja de activitatea respectiva. Imaginajia debuteaza prinir-o acuta centrare sau subie tivizare, construire a ceva in forul intim, conform unei logi care nu este nici exclusiv cognitiva, nici exclusiv afectiv ci este integrativ personala sau grupala, dar apoi visele rationalizeazd, reveriile se transforma in resurse de ent gic si sugestii, proiectele originale tree in fapte de creafit cu un cuvint —urmeazd descentrarea cu extrapolarea proiect realizabil si finalmente, in realizarea obiecti 66. Imitafia este intoldeauna oriental spre viitor—vizind 0 int sau un scop. Imaginatia este in mare masuré ancorati in inconstient i visul ca forma primitiva sau prototip al imaginatiei, con- ituie o dovada in acest sens. Imaginatia voluntara este superioard prin foc \ducere constienta, dar dupa majoritatea opiniilor este ai saracd, schematicd si mai putin originalé decit _ima- jnatia neintentionatd, care beneficiazd din plin de efortu- le inconstientulwi. Imaginatia creatoare implica atil participarea_inconsti- lui cit sia constiinfei. Dinamica psihismului necon- lient nu este o migcare browniana. Inconstientul are 0 contributie prodigioasé 1a imaginatie in actiunea montajelor, sedimentarea inconstienta, dar de Ite ori indusa pe cale constienta. Imaginatia este in dependenta de relatii si atitudint, jle teorii ale creativitajii dovedesc ca asupra imaginati juenteazd pregnant relafiile interpersonale, climatul 31 jimal_de lucru in grup, atitudinile manifestate fata de ct Si atitudinile subiectului fata de sine si propria ac- itate. Aceasta din urma define o insemnatate capitalé in stimularea sau refinerea fenomenului de imaginajie, gradarea si orientarea expresiuiii sale. Teama_paralizeazd imaginatia, o deturneazi intr-o di- je sterila, autista. Se recomanda cutezanfa, . Uneori persoanele autoritare isi inhiba imaginatia crea- 4 printr-o atitudine rigida si intoleranta. Atitudinile ca vectori personalise impun tacit sau ma fest. Imaginatia este 0 expresie a personalitafii si un fac- important in insasi formarea personalitaii, Intruett pro- teazd roluri si statute, sintetizeazd plantri, programe . modele ideale ete. Imaginatia poate fi consideraté si o aptitudine, dupa lul si specificul cireia indivizii se diferentiaza. tudiul psihologic al imaginafiei este ingreuiat din cau- pluralitatii de forme si nivele ale procesclor imaginative se tnscriu intr-un model al continuitaii discontinuitailor. Imaginatia se dezvolta dupa modele socioculturale, _fi- {ributard biografiei, atit din punet de vedere al continu- cit 5i al stilutui Imaginarul este derularea calma, contemplativa intr-un it aproape inchis a imaginilor, pe cind imaginatia este travaliu, activitatea de elaborare bazaté pe imaginar, 0 situatie de viata. re i 67Imaginatia include imaginarul (fondul, domeniul creat de imaginatie, care se integreaza in realitatea psihica desi nu este un echivalent al realitafii objective), ca pe compo- nenta sa fundamental, aga cum gindirea include fondul de cunostinfe acumulat. PROCEDEELE PSIHOLOGICE ALE IMAGINATIEL Aceleasi operatii si procedee pot fi utilizate in situatit diferite producind noi efecte. Vechile procedee nu-si pierd valoarea, putind fi astfel regrupate si utilizate. Operatiile Imaginaliei rezult& din interiorizarea’ modelelor de actiune oferite de practiced si culturé. Gruparea si echilibrarea spe- clied a operafiilor mintale permit subiectului o combinato- ric& originala’ si, de asemenea, elaborarea implicit’ sau ex- plicita a unor noi procedee. Aglutinarea const in unirea intr-o imagine nouX a partilor distinete ale imaginilor unor obiecte sau vietuitoa- re cunoscuie, fard ca segmentele integrate noii structuri sisi piarda ‘identitatea de origine. Acest procedeu a fost larg utilizat in mitologie, creindu-se imaginea sirenei, cen taurului, sfinxului (de ex: imaginea sfinxului din arta an- tied paistreazd tn unitatea sa corpul de leu asociat cu un cap de om, ori mai nou in tehnicd, tancul amfibie, a api rut ca rezultat al aglutin&rii unor ‘elemente care. ’simboli zeaza tancul cu par{i de luntre, ceea ce a permis deplasarea pe apa a noii masini utilizate). In tehnica celor mai veeli timpuri si pind in zilele noastre s-au folosit si se iolosese variate modalitafi de combinare a imaginilor $i de aledtui- re a unor structuri intuitive noi (modelele de avioane, ma sini, nave cosmice ete.) Mecanismul central al imaginatiei este punerea in os responden{a, prin transfer de reprezentari, prin ctecte consonanta. Nu este vorba de asociere sau clasificare. D: efectele sint vis, putin controlate, in mit derivate din tra: difie, in arta orientate de conceptia artistului Imaginalia cumuleazi timpurile si intr-o situajie act a, extrage din trecut, transforma $i proiecteazi' asupr viilorului Amplificarea si diminuarea sint modalitati de preluer re si modificare a proportiilor, a dimensiunilor initiale o tinindu-se un nou efect. Ex.: creatiile literare pentru coy (Setild, Flaminzila), literatura stiintifico-fantastica — extr terestri, in tehnicd —miniaturizdri, —minicaleulatoare. 68plificare se accentueazd aspectele pe care le ri susiri sau fapte caricaturiale ori elemente semnificative si importante dintr-o situatie, pe care le dorim extinse sau ceca hne afecteaza in mod deosebit. Diminuarea, in mod pa- fadoxal acfioneazd tot in directia oblinerii unor efecte ma- + eglas de argint» sau «mijloe de tresties=accen- imagi: acelei persoane ‘Multiplicarea sau omisiunea. Multiplicarea constituie ita productiei moderne de serie. Imaginatia isi propune 4 dedubleze obiectele, si adauge dispozitive de rezerva, si mnizeze pentru cumparatori colectii de obiecte cu utili- similare, s& repete in arta temele «Boleroului> Iui Ra- |, simfoniilor lui Beethoven sau brincusienei Coloane a finitului: In tehnic’—construirea rachetei cu mai multe pte; in bastne=balaurul eu 7 capete. Omisiunea sau sustractia prin eliminare, In mod inten- nat, eliminim unele aspecte din imagine si nu tinem cont ele. Ex.: Ciclopul in mitologie yi in tehnicd autovehicule- pe pernd magnetic’. Diviziunea sau rearanjarea, pot {i aplicate independent tu in corelajie asupra acelorasi elemente inifiale. Se cauta criterii noi de grupare, facindu-se diviziuni mul- He, unele avind corespondent in realitate, altele ailindu- in proiecte noi. Diviziunea unui intreg in eit mai multe i posibile este 0 operatie necesara alft pentru facilita- ‘omisiunit eft si pentru surprinderea structurii si restruc- rea proiectiva. Rearanjarea presupune pastrarea structurii, dar dispu- rea clementelor in alte corelafii (masind — motor — fata spate). Rearanjarea implicé 0 modificare de ordine si itie si ofera in orice situatie o cantitate indefinita de al- mative. Ex.: echipe sportive —tactied militara — filme — fe — loc de munca). Primele procedee formeaz’ un grup de operafii_ima- lice construite dup& modelul celor 4 operatii artimetice nu urmeaza strict normele acestora, ramintnd intr-o gine de disponibilitate intotdeauna proprie imaginatiei. i pulem adauga procedecle pe care le amintim: adifiu- = aranjarea — inversarea. ‘Adaptarea are aplicabilitate in arti si tehnicé, S-a ob- ft cd o serie de opere clasice nu sint invenfii originale eprezinti adaptari a unor motive sau legende cunoscute ferior si care au fost prin adaptare, valorificate artistic i Hamlet — Faust —Luceafarul). Imaginalia poate con- 69feri o neb&nuilé stralucire unei teme mai vechi, dup’ cum poate si adapteze la noi situatii subiecte si tehnici cunos- cute, Substituirea sau inlocuirea a ceva prin alteeva este un procedeu caracteristic pentru imaginafia simbolica; relatia poate fi pur obiectualé si priveste posibilitatea de a inlo- cui elemente, piese, substanje, componente sau procese. Industria este preocupata de inlocuirea metalelor cu sub- stanje plastice dure, ceramicd, surse de energie — automa: tizari Modificarea se refer la formi, pozitie, miirime, culoa- re, material, modificarea organizarii interne sau chiar clementelor componente sau a scopului pentru care a fost proiectat un dispozitiv. Inventarea maginii de scris note muzicale s-a realizat prin modificarea claviaturii cu litere in claviatura cu note muzicale si a celor 12 nivele necesar pentru portativ. Schematizarea este utilizata din ce in ce mai mult fn proiectarea tebnicd, arhitecturs, grafica ete. Ex.: schita r bot 2 unei persoane (prin selectie si omitere); ex: sche: me — desen schematic al unei plante. Tipizarea const in prelucrarea sintetic’ a imaginilor si in elaborarea de reprezentiri noi, bazale pe 0 analizi ampla a insusirilor esentiale din fenomene. Imaginea tipic’, fie ci este artisticd, literara ori tehnici reprezinta un rezuitat al generalizirii trdsaturilor caracter stice si comune unei categorii de fenomene. Tipizarca es complexa si implica o bogatie de reprezentiri; abstract zarea, sinteza si individualizarea impresiilor intr-o formi noua 'tipied. (Ex.: Lermontov — Peciorin — este un_portr compus din viciile intregii generatii din acea vreme). Analogia este jundamentalé in arta si stiinfa. — analogia personal este o incercare imaginativa subiectului de a se pune in situajia obiectului pe care- celeard. Nu este vorba de transpozifie sau transpunere mi ala; — analogia direct sau clasici necesita continua « parare a datelor si mijloacelor de rezolvare din domeni dat, cu date, modalitati de operare ale altor domenii — analogia simbolicd solicit’ pe cercetitor si apelen 1a imagin! vieuale, codul matematic, relaiile topotogi ete, — analogia prin fantezie se referd la introducerea fn tro schema dramatica, prin personificare si fictiune, a pi sonajelor si obiectelor, ‘aledtuind 0 povestire. 70Analogiile reprezinta mai mult deeit operatii, ele sint luse ale imaginatiei. Modul analogic de operare ocupa loc dominant in desfasurarea imaginajiei. Analogia se ituie pe mecanisme ontogenctice (sint diverse form nivele de analogie; analogiile stau la baza construir sinilor inteligente) Empatia se aplica in arta, tehnica si educatie—si de nu, in orice activitate umana. Este vorba, in esenta, de imi ce simte celilalt, dar este altcineva. Are cea mai re aplicabilitate in arta actoriceasca si arta didactica a iucatorului. Empatia considera imitatia ca o cunoastere interna wroiectare a acestor stari—subiectul traind astiel sta- altuia —tinzind sa intre in eonsonanfai afectiva cu altul re deosebire de simpatie—ca stare emnotionala constien- —empatia, inseamna «a simfi in», a tinde spre, a” trai a afectiva a altcuiva. Empatia este un proces complex prin transpunerea ima- itiva in situatia celor ce ne solicité asistenté morala, poate obtine impartasirea emofiilor>, «ne introducem pe a imaginara in altul>. FORMELE IMAGINATIEI desiayoara in forme variate, dupa multe de clasificare, dintre care se impune eriteriul in malitatit geupindu-se in: maginajia involuntara (visul si reveria); maginatia voluntara (reproductiva si Creatoare sau l de perspectiva). VISELE din timpul somnului implicd 0 inlan{uire de gini, emofii, reflectii, care apar in starea de somn para- si fat de care noi sintem spectatori, neintervenind si elegind imediat absurdul si haoticul. Visul este o tre- opozanta dintre vigilitate si somn, prin treceri fa- (de fapt aceasta este activitatea onirica) tim prea putin despre confinutul viselor —marea lor itate sint irecuperabile: uneori se contesti relatarea jilor (si chiar a psihologilor). Dar, visele, prin at- jerd, factura subiectiva si con{inut, reprezintd intotdeau- un sau «ALTFEL» decit constiinta vigila, Gindirea oniricd este precumpanitor inconstienta, in zi mai mult crealia decit patologia. Gindirea rea: este riguros controlata, iar gindirea autista este li- 7bera de orice control, domina fante reprezentarile din vis. Sint yi vise operatorii, ce prefigureaza acjiuni posibil si rationale, Onirologia freudiana — sustine ca visele sint cauzate ¢ dorinfe inconstiente si mai ales de relatiile con! tre tendinjele ce rezultd din reprimari si refulari este o purd intimplare—se restructureazd insdsi noastra, Visul apare uneori ca o regresiune spre perioad ontogenetice timpurii (copilarie) in condifiile eliberariit controlul rajional. In psihologie sint recunoscute patru legi ale activitali onirice: — condensarea de traséturi similare in imagini sinteti subiectivitatea ce; — deplasarea — transfer — disocierea dintre imagine afectivitate — alunecari de valori; — dramatizarea sau luarea in consideratie a figuralitaji traducerea gindurilor in imagini; — elaborarea in crepusctlul constiinfei onirice dupa visul s-a consumat. Se pot, distinge din punct de vedere psihologic 2 flu de imagini: sfmagini Hipnagogice care au loc la inceputul si ff timpul adormirii; — Imagini Hipnapompice (pompos — intovaraseste), « re apar la ineeputul trezirii (nu numai dimineata) Ambele imagini constau din figuri simple: linti, ste figuri umane, peisaje. Caracteristic este ¢& sint imagini st tice, se succed fara legatura si nu pot fi considerate real Visul poate fi considerat ji o aventura — i te pe care le considerdm reale in vis. In vis noi sintem a tori dar nu putem fi si spectatori Caracteristicile visului stint: — lipsa controlului realitatii—totul devine posibil; — nui se miai fine cont de princi — este un act profund afectiv (bucurii—teama); — are un caracter asociativ (apar absurditaji) ; bolurile: a) visez un ctine mare=dusman b) uneori sint constiente; ©) sint legate de ceea ce ne preocupa ii starea de veghe Reveria poate fi definitd ca 0 stare de relaxare, i care unele ginduri vagabondeaza. Este un fel de experime mintal privind indeplinirea dorinfelor si trebuin{elor Rte reprezenta o satisfactie fictivi, reducind astfel ten- inea psihicd. Reveria de scurti durata poate fi recomandata ca 0 ca- de stimulare a creativitatii, Reveria prelungita este de- wvorabila. Ea poate masca o stare de autism, constiinta smbianfei devine crepusculard, iar absenta oricarei —incor- firi permite declangarea libera a unor imagini mintale pro- Isate de tendinje afective. Reveria poate fi o triada — reveria ca, cunoastere de sine (exersarea ) ; ~ feveria care poate duce la preferinta morbid « actu une, 1a optiuni pentru , dar confortabila’ 51 — reveria prin indepartarea de real (literatura onirica) acceptarea iluziei. Imaginatia reproductiva este o forma activi, constientii, intard si se deosebeste de memoria imaginilor. Se mai imeste gi imaginafie reconstitutiva. O individualizeazd alegia orientarii spre trecut sau existent si care urmeaza fie construit. Ex: leclura unor texte stiintifice sau beletristice — epo- lui Stefan cel Mare (Sadoveanu — Delavrancea — lorga). — romanele istorice. Imaginajia reproductiva este un indiciu de performanfi ielitate (sd-fi imaginezi cit mai fidel realitafi pe nt le-ai vazut) Imaginafia creatoare este cea mai complex si valoroa- Este orientaté spre cea ce este posibil, spre cea ce de viitor, spre ceea ce este nou. Imaginatia creatoare are ca produs un protect mintal acletistic prin: noutate, originalitate, ingeniozitate si ilizat in mai multe faze, care {in seama de: bogatia pro- lor, ineditul utilizarii lor, valorificarea _ combinafiilor nstiente, unifiearea tuturor disponibilitatilor personali- i, sustinere afectiv-motivationala valoroasa. Imaginatia creatoare este prezenti in toate activitatile lui $i favorizeazd aparitia a tot ceea ce este nou: an- rea, inventia, inovatia, intuijia cognitiv’. ‘sul de perspectiva reprezinta o iorma activa si con- itd a imaginatiei, drumul propriu de dezvoltare, proiec- _mintala, motiveaza actiunile si opinitle profesionale gi ive.