Zona periferica preia si elimina excesul de caldura rezultat in urma proceselor metabolice din

zona nucleului urmarind sa mentina constanta temp nucleului.

Rolul de izolator caloric variabil – practic este dependent acest rol de temperatura mediului si
se bazeaza pe amplitudinea variabila a retelei vasculare periferice. Vascularizatia cutanata are
capacitatea de a varia extrem de mult. Atunci cand vascularizatia periferica prin vasodilatatie
preia o cantitate mai mare de caldura in conditiile aceastea rolul de izolator termic scade
foarte mult. In conditiirele de cald rolul de izolator se pierde iar rolul ..

Cand se produce vasoconstrictia reteaua vasculara cutanata se strange foarte mult, fluxul
sangvin scade in periferie si zona tegumentara devine izolator termic. Rolul de izolator termic
poate fii functional sau nu.

Functia de comutator a tesutului adipos care este convergenta cu functia anterioara. In conditii
de frig tegumentul cupleaza cu tesustul adipos. In conditii de vasodilatatie se piere rolul de
izolator al tesutului adipos.

Functia de receptor caloric – receptorii mplicati sunt de 2 categorii: receptorii specifici pt

temperatura Ruffinie –pt cald si Krause pt rece. Si exteroreceptorii care actioneaza in
contextul functiei generale de receptie, aduc un plus de inforamtie din pdv termic.

Perceptia cald-rece la nivelul org uman , este diferita si variaza in f de mai multi parametrii. In
primul rand perceptia este influentata de viteaza modificarilor de temperatura. Este mult mai
greu de suportat, variatia de temp produsa mai ales cu viteaza mare decat o temp constanta. Al
2-lea element este pragul de receptie – pt cald pragul de perceptie semifica o variatie de cca
0,001 grade celsius pe unitatea de suprafata - pt factorul termic cald si 0,004 pe unitatea de
suprafata tegument uman – pt rece. Aceasta distinctie se produce pt temp caldde in intervalul
minim de 20-25 grade celsius si maxim de 45 grade celsius. Pt intervalul rece, acst grad de
variatie functioneaza intre 16-24 grade celsius minim si 34-35 grade celsius nivelul maxim. O
variatie mai mare de 0,004 grade celsius poate sa nu determine senzatia de rece intr-o prima
instanta, poate sa resimte senzatia de cald – efect paradoxal. Perioada de actiune a stimululi –
este nevoie de cel putin 3 secunde perioada minma de aplicare a factouluri termic (cald) pt a
produce un stimul.Marimea suprafetei de aplicatie – intensitatea va fi cu atat mai mare cu cat
factorul termic va actiona pe o suprafata mai mare. Excitantul termic este transfomrat in
impulsuri cu o anumita frecventa in f de intensitatea exctiatntului conteaza atat nivelul absolut
de temeperatura cat mai ales viteza de variatie a temperaturii. Repartitia receptorilor pt
temperatura pe tegument nu este uniforma. Ex la nivelul teg fetei si a fruntii exista o
aglomerare de receptori care vor sesiza extram de promt cele mai mici variatii de temperatura
si la acest nivel temperatura va fi cea mai aproapiata de temp centrala. La nivelul mainilor si
picioarelor, repartitia receptorilor este mare pt ca aceste sectoare sunt implicate direct aciv in
termoreglare participand la ajustarea fina a proceselor de termoreglare. Fumatul in mediu rece
este extram de daunator. Centrul termoreglari se gaseste in hiotalamus, acesta participa la
procesele specifice termoreglarii prin cele 2 parti ale sale – hipotalamusul posterior este
esential in controlul vasomotricitatii periferice. La rece – hipotalamusul posterior declanseaza
tonusul vasocontrictor periferic. Hipotalamusul posterior controleaza 3 elemente :
vasoconstricia cutanata, scaderea secetiei sudoripare, termogeneza(netremuranda si ulterior
tremuranda). Exista o intrare graduala in functie a acestor mecanisme: mediul este rece –
exista riscul ca periferia sa cedeze prea multa caldura catre mediu in exterior. Primul element
care intra in actiune este vasoconstricia cutanata din ce in ce mai mult, pt a impiedica cedarea
de caldura, aceasta vasoconstrictie are o limita, secretia sudoripara scade maximal. Daca si
acest element este depasit apare termogeneaza periferica, structurile periferice accelereaza
procesele metabolice si atunci ele insale produc caldura pt a mentine temp periferica relativ
constanta, daca si acest element este depasit incepem sa tremuram se produce reflex
constractia ritmica a musculaturii striate a membreleor , a trunchiului care produce caldura.
Factorul termic cald are tendinta sa inhibe hipotalamusul posterior. Tonusul muscular scade
ceea ce permite eliberarea de caldura pt a impiedica supraincalzirea.

Hipotalamusul anterior, il controleaza pe cel posterior si este corelat cu temp centrala fiind de
fapt termostatul principal al organsimului. La om temp centrala trebuie sa fie constanta de 37
de grade. Orice variatie mai mare de 0,3 grade celsius inhiba hipotalamusul posterior. In
consecinta scade tonusul vascular periferic, se produce vasodilatatie generala periferica, si
oridecate ori vasodilatatia nu este suficienta creste reflex secretia glandelr sudoripare.
Evaporarea este un mecanism de schimb caloric intre organism si mediu. In acest mecanism
sunt implicate mai multe verigi :

- Perspiratia insensibila , mecansim reflex reprezinta acea secretie permanenta de la

suprafata tegumenterlor care meintine un grad de umiditate la nivelul tegumentarlor.
Este caracteristica tegumentelor carora le mintine troficitatea. Este un mecanism
umoral mediat de bradichinina.
- Evaporarea la nivel respirator – aelul inspirat este rece si uscat, aerul expirat este cald
si umed. Cu cat frecventa s amplitudinea resp este mai mare, cu atat se pierd cantitati
mai mari de caldura si de lichide. Tahipneicii au mucoasele uscate.
- Transpiratia propriu-zisa – este declansata pe cale reflexa de orice crestere a
temperaturii peste 37,3 grade celsius. Daca pierderile de caldura catre mediu nu sunt
suficiente sau daca temp mediului creste foarte mult, temp sangelui de la nivelul
hipotalamusului ajunge la o valoare care depaseste temp nuceului.

Conductia – reprezinta un chimb de caldura intre organism si mediu din aproapre in aproape,
fluxul termic este fluxul de caldura pierdut sau acceptat si poate fii exprimat ca raportul dintre
diferenta de temperatura organism-mediu (gradientul extern) si rezistenta (rezistivitatea
termica) poate fi atat interna cat si externa –interna tine mai mult de organism si este data de
zona periferica tegument si tesutul adipos. Externa – tine de straturile de aer. Cu cat miscarea
straturilor este mai mica cu atat rezistivitatea este mai mare si invers – cu cat miscarea
straturlor este mai mare, cu atat rezistivitatea este mai mica si deci tendinta de a pierde
caldura in mediu mai usor este mai mare. Acest lucru este exprimat de temperatura resimtita
in conditiile circulatiei curentilor de aer. Temperatura atmosferica este de -7 grade dar datorita
vitezei de circulatie a aerului temp resimtita e de -17 grade. La o viteza a straturilor de aer de
2m/s rezistivitatea este de 1/3 iar la 9 m/s rezistivitatea este de 1/5. Cu cat rezistivitatea este
mai mica cu atat cedarea de caldura este mai mare.
Convectia – se bazeaza pe schimburile de caldura care folosesc ca vehicul fluidele. Interna – e
controlata de sange, Externa este controlata de masa de aer din jurul corpului care prticipa si
la mecanismul conductiv pt ca reprezinta mediul de contat dar si la mecanismul convectiv pt
ca aceasta masa circula in jurul corpului.

Radiatia – orice corp viu produce caldura pe care o cedeaza in jurul sau. Legea lui Boltzmann
– precizeaza ca organismul uman fuctioneaza ca un corp aproape negru emitand prin suprafata
sa o radiatie reprezentand aproximativ 98% din radiatia unui corp negru perfect, energia
radiata fiind de tip infrarosu, ea reprezinta temperatura absoluta a organismului, la puterea a
4a. Si are lungimea de unda de 9,4 microni. La o temperatura a mediului de 22 de grade
celsius, fluxul radiativ este de cca 5 kal/ora/m2 suprafata corporala pt fiecare grad celsius
diferenta intre temperatura org si temp mediului. La temp de 22 grade schimburile calorice
intre organism si mediul aeric sunt minime. Aceasta fiind temp de indiferenta a org pt aer.
Schimburile calorice cresc cu cat diferenta de temperatura e mai mare. Pierderea de caldura
depinde de mai multe elemente adiacente, in primul rand de pozitia pe care o are corpul: Ex in
decubit contactul cu mediul aeric este de cca 50% din suprafata corpului. Schimburile calorice
vor fi mai mari pt ca suprafata activa de schimb va fi mai mica.In asezat schimburile calorice
vor fi mai mari pt ca suprafata cutanata care nu participa la schimburi este mai mica. In
ortostatism , singura parte din suprafata cutanata care nu participa la schimburi este prezentata
de suprafetele plantare. Shimburile calorice vor fi foarte mari.

Al 2-lea element il constituie imbracamintea – omul modern si-a pierdut capacitatea de

adaptare la frig, aceasta deconditionare putand aparea la frig sau la alti factori fiziic. Aceasta
modificarea a adaptabilitatii a fost indusa de imbracaminte. Existenta pieselor de
imbracaminte care aduc un plus de izolare fata de meidu au scazut capacitatea de adaptare a
organismului. Prin perspitatie se pierde cam 18-25 grame de apa / ora ceea ce corespunde unei
pierderi de 10-15 kal/ ora. Evaporarea respiratorie depinde de umiditatea mediului. In general
umiditatea relativa a aerului inspirat este de 40 – 70 % in vreme ce a aerului expirat este de
85-90%. Secretia sudoripata in conditii medii elimina 1-1,5L/ora la aceasta cantitate se
elimina cam 580 kal/ora, din care 563 efectiv prin tegument. In conditiile in care, umiditatea
relativa a mediului creste, secretia sudoripara nu se mai poate elimina si se acumuleaza la
suprafata tegumentului. Aceast proces se numeste hidromeioza. Organismul nu mai poate
evapora cantiatea de secretie sudorala pe care o produce, si in aceste conditii secretia sudorala
nu mai este functionala. Secretia sudorrala se afla sub influenta mai multor categorii de
substante : hormonilor –mineralocorticoizilor hormoni secretati de zona crticala a
suprarenalei, acestia influentand cantitatea si calitatea secretiei sudorale. Secretia sudorala
este de asemenea un proces activ cu o componenta umorala importanta controlata de
bradichinina. In general cantitatea de caldura metabolica produsa de un organism uman
normal, in coditii de repaus este de 70 kal /ora. Daca un factor termic actioneaza in sensul
cresterii temp centrale pt fiecare grad celsius, sunt necesare cate 58 kal. Organismul nu poate
raspunde printr-o crestere egala a metabolismului in toate compartimentele. Cresterea este
mai imp in muschi. Pana la 50% prin procesul termogenezei tremurande din canditate e
caldura suplimentara, in ficat crestere este de doar 25% iar in tesutul adipos de 10%, in
tegument, creier, miocard cate 15%. Unul dintre organele care participa cel mai putin la acest
mecanism este rinichiul. Circulatia de termoreglare sufera modificari importante pe parcursul
aplicarii diverselor proceduri de termoterapie. Acest lucru ca si consecinta a schimburilor
calorice dintre organism si mediu astfel : Debitul circulator periferic poate creste de cca 6x, in
unele zone de ex in extremitati chiar de 30x, cel mai mult, cresterea debitului circulator se
inregistreaza la nivelul mainlor si picioarelor 40-60x. La temperatura mediului sub 20 grade
celsius, fara izolare, circulatia cutanata este minima, prin vasoconstrictie. Daca temperatura
scade mai mult, vasoconstrictia nu se mai modifica. Va fi nevoie de termogeneza. La o
temperatura de peste 30grade celsius, circulatia periferica este dilatata la maximum, orice
crestere suplimentara de temperatura nu mai poate influenta circulatia. Intre 22-30 de grade
celsius exista o relatie liniara intre modificarea temp mediului si debitul circulator peiferic. In
afara acestor limite nu se respecta variatia liniara. Administrarea de substante vasodilatatoare
are efect hipotermizant, pacientii au extremitile reci si le este frig de regula. In conditiile
administrarii cronice a vasodilatatoarelor temp nucleului scade apropindu-se mai mult de
temp tegumentului, scade gradientul intern, scade capacitatea de transport de caldura a
sangelui. Izolarea prin imbracaminte determina mai multe reactii:

- Creste temp cutanata, prin cresterea debitului circulator se produce un grad de

vasodilatatie, daca cresterea temp periferice se apropie de temp nucleului, apare
hipertermia si se declanseaza spontan transpiratia. Cresterea temp cutanate prin izolare
cu imbracaminte se masoara cu o unitate de masura numita cloth. Un cloth reprezinta
temp corpului uman acoperit cu un postav de grosime cca 6mm, si numarul de cloth
exprima capacitatea fiecarui articol de imbracaminte de a realiza izolarea fata de
mediu. Un cloth reprezinta cca 7,2 grade celsius.
- In conditiile termoreglariii in apa evaportatea nu se poate produce decat la nivelul
capului, la suprafata tegumentara a seg imersate actineaza doar conductia si convectia.
Iradierea functioneaza prin emisie de IR doar la catiova mm in apa.

Raspunsurile fiziologice la cald – caldura determina o vasodilatatie de termoreglare care

genereaza cresterea debitului cirulator periferic si activeaza raspunsurile cardio-circulatorii
caldura activeaza receptorii pt cald in tegument si decleanseaza mecansime la distanta. Tot pe
cale reflexa stimuleaza SNC, si alte functii ale org. Principalele efecte ale aplicatiilor locale
de caldura asupra circ de termoreglare si a sist cirulatorin general sunt:

- Patrunderea conductiva a caldurii prin tegument uneori cand procedura beneficiaza de

un suprt termic adecvat: parafina, namol, produnzimea patrunderii conductive poate fi
importanta 4-5 cm, temp locala creste cu cateva grade.
- Modificarea mecanismelor circulatorii locale. Depinde de vasodilatatia obtinuta prin
mai multe caldurii asupra peretilor vasculari. Prin mecanisme reflexe si umorale
locale.
- Stimularea metabolismului tisular local concordant cu cresterea necesitatilor de O2
- La temp suficient de mari se pot produce edeme locale datorita extravazarii lichidelor
din capilare in spatiul extravascular (interstitii).
- Fluxul caloric mare cu termoliza impiedicata datorita vasodilatatiei care creste
temperatura locala producerea hipertermiei centrale. Daca este suficient de intens si
 daca actioneaza suficient de mult se produce o incalzire a nucleului cu modificarea
nivelelor metebolice.
- Fluxul caloric intens declanseaza efecte vasodilatatore consensuale (cerebral, cardiac,
renal).

Principalele efecte ale allicatiilor generale de caldura asupra circulatiei de termoreglare:

- Se produc modificari circulatorii periferic – vasodilatatie directa locala prin caldura, si

indirecta nu numai in teritoriul incalzit ci si in afara lui.
- Modificari circulatorii sistemice – aplicatia de caldura creste debitul circulator
periferic – cresterea frecventei cardiace 100-120 b/minut la temp foarte inalte pana la
180b/minut. Debitul circulator poate creste de 3-4 ori fata de normal. In prima faza TA
scade, datorita scaderii rezistentei vasculare periferice prin vasodilatatie. TA diastolica
(minima) scade mai mult. Daca factorul termic continua sa actioneaze TA mai ales
sistolica ajunge la normal uneori poate chiar sa creasca. Rezistenta vasculara periferica
scade la 1/3 sau ¼ din nivelul bazal ceea ce reprezinta o solicitare cardiaca moderata.
De obicei mecanismele circulatorii compensatoare sunt stimulate mai ales in cazul
expunerii acute la cald, apare o vasoconstrictie puternica in circulatia viscerala cel mai
afectat teritoriu fiind cel bronhpulmonar.
- Efectul hipertermizant cu antrenarea termolizei – daca temp mediului creste mult peste
temperatura cutanata se produce transpiratia care combate supraincalzirea
tegumentelor, si este stimulata termoliza sudoripara prin evaporare.

Efectele asupra altor aparate si sisteme

- Cresteare nevoii de O2 cu 10-20% peste normal. In prima faza creste diureza datorita
vasodilatatiei renale. In cond in care apare sudoratia diureza are tendinta sa scada pt ca
se pierde mai mult lichid prin secretie sudorala si atunci rinichiul revine la parameterii
functionali anteriori.
- La nivelul SNC caldura blanda are un efect sedativ, caldura intensa are un efect
excitant.
- Musculatura striata – reactioneaza la cald prin hipotonie, relaxare datorita
vasodilatatiei, in aceste conditii facotrul termic cald actioneaza si in sensul cresterii
eficientei mecanice a musculaturii striate prin cresteare coeficientulu de elasticitate.

Raspunsurile fiziologice la rece:

Procedurile de termoterapie si de HTT, care presupun aplicatii locale de apa sau gheata
definesc domeniul crioterapiei. Efectele fiziologice sunt multiple.

S-a constatat ca la 18 grade celsius, debitul circulator la mana scade sub 0,5 ml/minut pt
fiecare 100g de tesut. La temperaturi sub 18 grade celsius aparae vasoconstrictia marcata a
teritoriului exprimata prin mai multe efecte:

- Vasoconstricia cutanata si musculara in musculatura profuda este esentiala, se

realizeaza prin dublu mecanism pe de-o parte direct prin impactul factorului rece, pe
 de alta parte reflex mediat de fibrele nervoase perivasculare mecansim mai putin
semnificativ ca pondere.
- Scaderea metabolismului tisular corelata cu scaderea consumului tisular de O2,
efectele prelungite determina accentuarea vasoconstrictiei, care daca se prelungeste
devine discontinua fiind insotita de perioade scurte de vasodilatatie ca mecanism
protector de conservare a viabilitatii strucutuilor tisulare. Daca procesul de
vasoconstrictie ar fi permanent ar determina ischemie prelungita si ar pune sub semnul
intrebarii viabilitatea structurilor. Totusi cel putin in prima faza racirea prelugita poate
declansa durere (masaj cu gheata) daca acest moment initial este depasit apare o
modificare seminificativa a senazatiilor, apar patestezii si chiar anestezia zonei.
Racirea profunda determina relaxarea muschilor subiiacenti practic se realizeaza prin
imersia segmentului respeciv in apa cu gheata sau aplicatii cu comprese reci. Racirea
superficiala poate stimula intinderea musculara.

Expunerea acuta a corpului in mediu rece dezvolta o reactie complexa care prezinta mai multe
efecte fiziologice: se produc tulburari circulatorii periferice, apare vasoconstrictia periferica
generala prin mecanism direct vascular, si mecanism indirect umoral astfel, se asigura
cresterea izolarii calorice a zonei periferice, si scaderea transportului convectiv de caldura
prin sange.

- Modificari circulatorii stistemice – apar modificari majore in volumele sangvine

circulante pe diferite teritorii si modificari circulatorii compensatoare in circulatia
viscerala prin vasodilatatie. Sangele sufera o usoara hemoconcentratie si sufera un
proces de redistributie la nivelul viscerelor
- Modificari la nivelul tesuturilor – temperatura periferica cutanata si a extremitatilor
scade, iar deficitul calorc al zonei creste. Scaderea temp sangvine este factor de
stimulare a hipotalamusului, este inhibata activ secerteia sudoripara, si sunt stimulate
elementele axului hipotalamo-hipofizo-tiroidian, ca si ale axului hipotalamo-hipofizo-
suprarenalian. Prin stimularea acestor axe endocrinometabolice apare termogeneza. La
inceput fizica, apoi chimica care in acest caz e mult mai eficienta. Ceste procese
implica consum enegetic mare, si intereseaza in primul rand metabolismul lipidic,
lipidele constituind principlaul element de protectie contra racirii organismului.