Demografie_curs 7_curs 8

4. MORTALITATEA ŞI 4.1 INTRODUCERE. ELEMENTE

SĂNĂTATEA POPULAŢIEI CONCEPTUALE

4.1 Introducere. Elemente conceptuale  Mişcarea naturală a populaţiei reprezintă

4.2 Cauze de deces modificarea numărului, a structurii şi a
4.3 Evoluţia mortalităţii distribuţiei teritoriale a populaţiei, ca urmare a
4.4 Indicatori de apreciere a mortalităţii şi unor intrări naturale, realizate prin naşteri şi a
sănătăţii populaţiei
unor ieşiri naturale, realizate prin decese.
4.5 Mortalitatea maternă
4.6 Mortalitatea infantilă
4.7 Tabelul de mortalitate  Mortalitatea - componentă a mişcării naturale a
4.8 Elemente de Epidemiologie populaţiei.
1 2

4.1 INTRODUCERE. ELEMENTE 4.1 INTRODUCERE. ELEMENTE

CONCEPTUALE CONCEPTUALE

 Fenomenul demografic cunoscut sub denumirea de

mortalitate reprezintă totalitatea deceselor survenite
 Mortalitatea reprezintă fenomenul demografic cel mai
în cadrul unei populaţii, într-o perioadă de timp, de
uşor observabil, acestui risc fiindu-i supuse toate
obicei, un an calendaristic.
persoanele dintr-o populaţie.
 De asemenea, fenomenul este sigur, nerepetabil şi
cel mai puţin influenţat de celelalte fenomene  Evenimentul demografic înregistrat este decesul.
demografice, iar evenimentul de deces priveşte o
singură persoană.  Decesul este definit ca încetarea definitivă a funcţiilor
vitale după trecerea unei anumite perioade de la
naştere.
3 4

4.1 INTRODUCERE. ELEMENTE

CONCEPTUALE 4.2 CAUZE DE DECES
 Surse de date pentru studiul mortalităţii şi  Determinare biologică:
sănătăţii populaţiei:  cauze endogene (boli) - depind de constituţia
 recensăminte, organismului uman. După originea şi modul de
 statistica stării civile - buletine statistice, apariţie a maladiei, se disting:
 anuare statistice,  Boli infecţioase (agenţi patogeni)
Boli degenerative (boli cardiovasculare, tumori)
 anuare demografice,


 anchete prin sondaj,

 cauze exogene (externe) - cauze care depind de
 înregistrări din cadrul sistemului de sănătate împrejurările externe, de condiţiile de viaţă ale
etc. individului.
 Organizaţia Mondială a Sănătăţii (World Health
Organization)
5 6

prof. univ. dr. Laura Asandului 1

Demografie_curs 7_curs 8

4.4 INDICATORI DE APRECIERE A

4.3 EVOLUŢIA MORTALITĂŢII MORTALITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII
POPULAŢIEI
 Intensitatea mortalităţii este măsurată

7
 Alimentaţia – factor coercitiv în istoria populaţiei cu ajutorul indicatorilor:
 indicator general (rata generală/brută de
Europei (până în sec. al XIX-lea) mortalitate)
 Boli infecţioase  indicatori specifici (rata de mortalitate
specifică pe vârste/grupe de vârste, rata de
 Epidemii mortalitate specifică pe sexe, rata de
mortalitate specifică pe medii, rata de
mortalitate specifică pe cauze de deces etc.).
8

4.4 INDICATORI DE APRECIERE A 4.4 INDICATORI DE APRECIERE A

MORTALITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII MORTALITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII
POPULAŢIEI POPULAŢIEI
A. Rata generală/brută de mortalitate B. Rate specifice de mortalitate
a) Rata mortalităţii specifică pe sexe
D
RBM   1000 DM DF
P RM M   1000 RM F   1000
PM PF
 D – efectivul persoanelor care au decedat într-o
perioadă, de obicei, un an calendaristic;  RMM = rata mortalităţii masculine;
DM = totalitatea deceselor înregistrate în rândul
 P - efectivul mediu al populaţiei în perioada 
persoanelor de sex masculin;
analizată.
 PM = efectivul mediu al populaţiei de sex masculin;
 RMF = rata mortalităţii feminine;
 DF = totalitatea deceselor înregistrate în rândul
persoanelor de sex feminin;
9 10
 PF = efectivul mediu al populaţiei de sex feminin.

4.4 INDICATORI DE APRECIERE A 4.4 INDICATORI DE APRECIERE A

MORTALITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII MORTALITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII
POPULAŢIEI POPULAŢIEI
 b) Rata mortalităţii specifică pe vârste sau
a1) Raportul dintre sexe ale ratele de grupe de vârstă măsoară incidenţa deceselor
mortalitate (RMs) măsoară fenomenul la fiecare vârstă sau grupă de vârstă.
supramortalităţii masculine. D
RM x  x  1000
Px
𝑅𝑀𝑠 = 100
 RMx = rata mortalităţii populaţiei la vârsta x
(arată numărul de decese la 1000 de locuitori care
împliniseră vârsta x în cursul unui an);
 Dx = numărul de decese la vârsta x, într-o
perioadă, de obicei, un an;
11
 Px = populaţia medie de vârstă x la mijlocul anului.12

prof. univ. dr. Laura Asandului 2

Demografie_curs 7_curs 8

4.4 INDICATORI DE APRECIERE A 4.4 INDICATORI DE APRECIERE A

MORTALITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII
POPULAŢIEI
 Rata mortalităţii adulţilor (15-60 ani) (‰)
 Copii între 6-59 luni care primesc supliment de
vitamina A (%)
 Copii sub 5 ani supraponderali (%)
 Copii sub 5 ani subponderali (%)
 Decese la copii sub 5 ani din cauza de deces diaree
 Decese la copii sub 5 ani din cauza de deces HIV/SIDA
 Decese la copii sub 5 ani din cauza de deces malarie
 Decese la copii sub 5 ani din cauza de deces lovituri
 Decese la copii sub 5 ani din cauza de deces pneumonie
13
 Decese din cauza de deces tuberculoză
MORTALITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII
POPULAŢIEI
 Speranţa de viaţă sănătoasă
 Incidenţa tuberculozei (la 100 000 persoane)
 Numărul copiilor sub 1 an vaccinaţi împotriva Hepatitei B
 Numărul copiilor sub 1 an vaccinaţi împotriva DTP
 Consumul de alcool printre adulţi (peste 15 ani) (litri de alcool
pur)
 Populaţia cu acces la surse de apă potabilă îmbunătăţită, pe total
şi pe medii
 Populaţia cu acces la servicii medicale, pe total şi pe medii
 Procentul persoanelor adulte obeze, pe total şi pe sexe
 Consumul de ţigări (adulţi, peste 15 ani), pe total şi pe sexe
 Procentul persoanelor adulte cu HIV/SIDA
 Procentul persoanelor adulte cu tuberculoză 14

4.4 INDICATORI DE APRECIERE A STAREA DE SĂNĂTATE PERCEPUTĂ

MORTALITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII
POPULAŢIEI
 Resurse
 Densitatea medicilor dentişti (la 10 000 locuitori)
 Densitatea farmaciştilor (la 10 000 locuitori)
 Densitatea medicilor (la 10 000 locuitori)
 Cheltuieli cu sănătatea (% din PIB)
 Cheltuieli cu sănătatea/locuitor
 Paturi de spital (la 10000 persoane)
15
A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
 46,4% din populaţia rezidentă a României de 18
ani și peste este supraponderală (54,1% dintre
bărbați și 39,2% dintre femei) şi 9,3% suferă de
obezitate (9,0% dintre bărbați și 9,7% dintre
femei).
 Un sfert din populaţia rezidentă de 15 ani şi
peste fumează (39,2% din populaţia de sex
masculin şi 12,4% din populaţia de sex feminin).
 Dintre persoanele care fumează, 19,6% fumează
zilnic (31,8% din populaţia de sex masculin şi
8,2% din populaţia de sex feminin).
16

FACTORI DE RISC OBEZITATEA

 Obezitatea
 Subnutriţia  Indicele Masei Corporale (IMC) - greutatea raportată
la pătratul înălţimii
 Tabagismul
 Persoane supraponderale - IMV > 25
 Alcoolismul  Persoane obeze - IMV > 30

 Accidentele rutiere  Riscul de boli cronice creşte de la un indice de 21

 Relaţii intime neprotejate

prof. univ. dr. Laura Asandului 3

Demografie_curs 7_curs 8

OBEZITATEA OBEZITATEA
Cauze: Poate fi prevenită
 Dieta necorespunzătoare  La nivel individual:
 Activitate fizică scăzută  Creşterea consumului de fructe şi legume
 Limitarea consumului de dulciuri
Consecinţe:  Creşterea activităţii fizice
 Boli cronice (boli cardiovasculare, diabet)  Limitarea consumului de alimente care conţin
grăsimi saturate
 Unele cancere
 La nivel naţional:
 Industria alimentară
 Organizaţii non guvernamentale
 Societatea civilă
 Firme

SUBNUTRIŢIA TABAGISMUL
 În 2007, la nivel mondial, 23% dintre  80% dintre fumători trăiesc în ţările slab
copiii sub 5 ani erau subnutriţi. dezvoltate
 Pe continentul african, sunt ţări în care s-  2025 - 1,6 miliarde fumători
au înregistrat valori de peste 35%: Niger
4 milioane decese anual
(44%), Burundi (39%), Madagascar (37%).
 În 2020 nr. deceselor din cauza
 Pe continentul asiatic, sunt ţări în care s-
au înregistrat valori de peste 40%: Yemen, tabagismului va crește la 10 milioane
Afganistan, India (46%), Bangladesh decese
(43%)
 Europa

ACCIDENTE RUTIERE ALCOOLISMUL

 3000 decese pe şosele zilnic
 Accidentele rutiere sunt o provocare majoră, dar
ignorată.
 Între 2000 şi 2020, va creşte numărul • 3.3 milioane decese anual din cauze legate de
accidentelor rutiere, devenind a treia cauza a consumul de alcool
mortalităţii.
 Costuri sociale şi economice
• In 2010, consumul la nivel mondial a fost 6.2 litri de
alcool pur per persoană de 15 ani și peste.
 Prevenire

• Consumul neînregistrat - 25% din consumul mondial.

• Doar 34% dintre țările membre OMH au o politică 24

adecvată în ceea ce privește consumul de alcool

prof. univ. dr. Laura Asandului 4

Demografie_curs 7_curs 8

4.5 MORTALITATEA MATERNĂ 4.5 MORTALITATEA MATERNĂ

 Mortalitatea maternă este definită ca  Rata mortalităţii materne este numărul
intensitatea deceselor mamelor din cauze legate
de sarcină sau de naştere deceselor materne, într-o perioadă de
 Raportul mortalităţii materne este o măsură a timp, ce revin la 100 000 femei de vârstă
riscului de deces odată ce o femeia a rămas fertilă, în aceeaşi perioadă de timp. Acest
însărcinată. indicator reflectă frecvenţa cu care fiecare
Dm femeie este expusă riscului prin
RM materna   100 000
N vii fertilitate. Dm
'
RM materna   100 000
 RMmaternă – raportul mortalităţii materne; ' P15 49
 Dm - numărul deceselor materne;
RM materna
 Nvii - numărul născuţilor vii.  - rata mortalităţii materne;
25
 Dm - numărul deceselor materne; 26
 P15-49 – populaţia feminină de vârstă fertilă.

MORTALITATEA MATERNĂ 4.6 MORTALITATEA INFANTILĂ

 Mortalitatea infantilă
 14 ţări – rata mortalităţii materne de cel puţin
1000/100 000, dintre care, 13 din Africa sub-sahariană  Rata mortalităţii infantile
 Irlanda – rata mortalităţii materne – 1/100 000

Mortalitatea maternă a scăzut în medie cu mai puţin Do

 RMi   1000
de 1% anual, în perioada 1990-2005 N vii

27 28

4.6 MORTALITATEA INFANTILĂ 4.6 MORTALITATEA INFANTILĂ

 Rata mortalităţii  Rata mortalităţii postneonatale

neonatale D028 zile
RM neonatala   1000
N vii D452 sapta min i
RM postneonatala   1000
 Rata mortalităţii N vii
neonatale precoce
D06 zile
RM neonatala precoce   1000
N vii

 Rata mortalităţii
neonatale tardive D7 28 zile
RM neonatala tardiva  1000
N vii
29 30

prof. univ. dr. Laura Asandului 5

Demografie_curs 7_curs 8

4.7 TABELUL DE MORTALITATE TABELUL DE MORTALITATE

 Modelul matematic fundamental în Demografie;
 oferă informaţii despre intensitatea mortalităţii la
fiecare vârstă/grupă de vârstă;
 se construieşte pe baza deceselor pe vârste dintr-
un an calendaristic;
 descrie mortalitatea unei cohorte

 Tabelul de mortalitate prescurtat este un

tabel de mortalitate în care se consideră intervale
de vârstă mai mari, de regulă, cincinale sau chiar
decenale.

TABELUL DE MORTALITATE TABELUL DE MORTALITATE

 Probabilitatea de deces la vârsta x (qx) măsoară
riscul de deces între două vârste exacte
d 2 RM x
qx  x qx 
lx 2  RM x
 Probabilitatea de supravieţuire exprimă şansele ca
un individ care era în viaţă la vârsta x, să fie în
 Lx reprezintă numărul mediu de ani trăiţi între două vârste,
x şi x+1; se determină ca medie aritmetică simplă a
efectivelor de supravieţuitori la două vârste consecutive
(numărul mediu de supravieţuitori între două vârste).
l x  l x 1
Lx 
2
 Tx – populaţia totală de vârstă x şi peste.


viaţă şi la vârsta x+1 Tx   L x Tx  Tx 1  L x

x 1
 Speranţa de viaţă la vârsta x (durata medie de viaţă) arată
cât mai are de trăit, în medie, o persoană care a împlinit
px  1  qx vârsta x. T
ex  x

lx

SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE

APLICAȚIE
 se determină pe baza probabilităților de În tabelul următor sunt prezentate date referitoare
supravieţuire specifice pe vârste în anul pentru la populaţia şi decesele înregistrate în judeţul
care a fost elaborată tabela de mortalitate. Iaşi, pe sexe şi pe grupe de vârstă, în 2006:
Grupa de vârstă Populaţia Decese
 reprezintă numărul mediu de ani pe care îi are de masculin feminin masculin
trăit o persoană născută în anul pentru care este feminin
elaborat tabelul de mortalitate.
30-34 36000 34000 56 20
 este cel mai important element al tabelului de 35-39 34000 33000 110 40
mortalitate şi joacă rolul de indicator sintetic de 40-44 22000 21000 100 34
mortalitate a generaţiei respective. Se cere să se determine şi să se interpreteze:
 rata mortalităţii specifică pe sexe;
 se interpretează în termeni de intensitate: cu cât
speranţa de viaţă este mai mare, cu atât  rata mortalităţii specifică pe sexe pentru grupa
mortalitatea este mai redusă. de vârstă 40-44 ani.

prof. univ. dr. Laura Asandului 6

Demografie_curs 7_curs 8
4.8 ELEMENTE DE EPIDEMIOLOGIE
 Momente din evoluția Epidemiologiei
 Elemente introductive
 Măsurarea morbidității
MOMENTE DIN EVOLUȚIA
EPIDEMIOLOGIEI
 William Farr (1839): definirea populației
expuse la risc; alegerea unor grupuri de
comparație; primele asocieri cauzale care pot
contribui la studiul bolilor umane
 John Snow (1849) : enunțarea unor ipoteze și
verificarea analitică a relațiilor dintre variabile
MORBIDITATEA
 Ratele de mortalitate sunt deosebit de utile
pentru cercetarea bolilor care au o fatalitate de
caz ridicată.
 Numeroase boli au o fatalitate de caz redusă (de
ex, varicele gambelor, artrita reumatoidă,
varicela și parotidita epidemică).
 În aceste cazuri, datele cu privire la morbiditate
sunt mai utile decât ratele de mortalitate.
prof. univ. dr. Laura Asandului
MOMENTE DIN EVOLUȚIA
EPIDEMIOLOGIEI
 Hippocrat (500 i.c.) : apariția bolii poate fi în
relație cu factorii mediului extern dar și cu cei
individuali
 John Graunt (1662) : înregistrarea datelor
legate de patologia umană care pot contribui la
studiul bolilor (“ La nature et les observations
politiques concernant les registres mortuaires”)
ELEMENTE INTRODUCTIVE
 Ipoteze
 bolile umane nu apar la întâmplare
 au la bază factori declanșatori sau protectori
 Epidemiologia - studiul distribuției factorilor
determinanți ai frecvenței bolilor
MORBIDITATEA
 Morbiditatea – frecvența cu care este întâlnită
boala.
 Morbiditatea – fenomenul îmbolnăvirilor apărute
într-o populație, într-un anumit interval de timp.
7
Demografie_curs 7_curs 8

MORBIDITATEA MORBIDITATEA
 Tipuri de morbiditate:

 Necesitatea măsurării morbidității:  Morbiditatea reală

 Cunoașterea tendințelor mortalității  Morbiditatea diagnosticabilă
 Stabilirea unor activități de prevenire a îmbolnăvirilor  Morbiditatea diagnosticată
 Evaluarea eficienței măsurilor luate  Morbiditatea resimțită
 Planificarea îngrijirilor de sănătate
 Evaluarea efectelor economice și sociale ale bolii
 Efectuarea unor comparații privind îmbolnăvirile

MORBIDITATEA MORBIDITATEA
 Morbiditatea reală – implică toate cazurile de boală
 Morbiditatea diagnosticabilă – cuprinde cazurile de
existente într-o populație.
boală existente într-o populație, care pot fi puse în
 Poate fi estimată. evidență cu tehnicile de diagnostic existente la un
moment dat.
 Include morbiditatea diagnosticabilă, morbiditatea
diagnosticată și morbiditatea resimțită.  Morbiditatea diagnosticată cuprinde cazurile de boală
puse în evidență.

 Morbiditatea resimțită este definită plecând de la

simptomele percepute de anumiți indivizi.

MĂSURAREA MORBIDITĂȚII MĂSURAREA MORBIDITĂȚII

Incidența
Incidența bolii este numărul de cazuri noi care apar
Prevalența
într-o perioadă dată într-o anumită populație.
Morbiditatea spitalizată  Incidența (generală)

 Incidența specifică (sexe, rase, grupe de vârstă, medii

de reședință, cauze de boală etc.)

prof. univ. dr. Laura Asandului 8

Demografie_curs 7_curs 8

MĂSURAREA MORBIDITĂȚII MĂSURAREA MORBIDITĂȚII

 Prevalența unei boli reprezintă numărul de  Rata prevalenței (P)
cazuri existente de boală dintr-o populatie
definită, la un moment dat.

 Cazurile prevalente (existente) includ cazurile

vechi și cele noi.

 Relația dintre prevalență și incidență variază de

la o boală la alta

Boli transmisibile Boli netransmisibile

MĂSURAREA MORBIDITĂȚII Parametri

Morbiditatea spitalizată – frecvența bolii în • agenţi • bacterii, virusuri, • fizici, chimici

 paraziţi, fungi
condiții de spitalizare. • cauze
• cauze multiple
• cauză unică
 Morbiditatea spitalizată nu este reprezentativă
• reprezentate de:
• surse tehnologiile industriale,
pentru morbiditatea de pe teritoriul pe care se • reprezentate de
organisme umane sau
urbanizare,
transformarea mediului
află spitalul. • mod de transmitere animale natural, acumularea de
reziduuri, mod de viaţă
stresant, obiceiuri
• căi de transmitere • direct, indirect
nutriţionale, aditivi
alimentari, consum
• aer, apă, sol, alimente, crescut de medicamente,
obiecte, mâini alcool, tutun, droguri etc.
(contaminate)
• direct, dar mai ales,
indirect

• aer, apă, sol, alimente

(poluate cu agenţi fizici
şi/sau chimici)

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
Numărul și dispersia temporală și spațială a
cazurilor de boală cât și extensivitatea sau
severitatea acestora depind de :
 - particularitățile factorilor determinanți,
 - intervenția factorilor dinamizatori favorizanți
 - forma de manifestare clinică a bolii ( tipică,
atipică)
 CARACTERISTICI :
 numeroase forme atipice de manifestare sau
forme intricate (ex.endemo-sporadic; endemo-
epidemic…)
 niveluri diferite de sporadicitate si endemicitate
 evolutii diferite pentru formele epidemice :
explozive, lente, durata variabila,extensivitate si
severitate diferite

prof. univ. dr. Laura Asandului 9