(san srazasri Copgritt @ 1986 Toate ceptors ape sees edi : ‘un temrente EOxan Didctow st Pease, Ha. Prcetr MIL CANDEL Tebmoetadn + ELENA STAN opens, TUDOR SMAEENIC format" ign Apsrat en CRAIOVA ROSABTA CUPRINS ovat waren PROWLEME IwERODUCTIVE 7 Capiroiul £ DINASISM St EVOLUTIE DI VIATA UMANA aia, stati 4 Cicer) Salle dept pihieg ‘leet viETHL Capleatet 1 peoweel. Veep 1 beibeiiogn won Capitored 11 ywnta COPILARIE Ge le 19 thi‘ (tlads ant teprenolary A-DOUA COPILARIE (Sein 3 ty 6 as, (evionts asapien 1 vinta de ana eawleres pone sosuteh ‘Reale 9 pei CCamannien i futile 6 Expansunes pvtnaiagh pt Joe Apes Carcieri aes 10 Flemente copntive in prveist de cemuicnre & tenth 1 V. A TREEA.COPILARRE ea 6s 10h ani. Pesala 2 Geejinen st demvitven-biotiaoeich 4 Deevilses psc genera 5. Creatives Capasso snvtare 5. Limba eat 9 ae & Mout yeotet Ip esi sc Soria sect ets Capstotet Vi pawONDS MUBERATI St ADOL SETA 2 Decestiea somite ne (4 Henan) A. Greststaon i chan de endian ) i caracterbtcl ate stent Lagla tarjeleinoranh 8 Datnewats | Orientares sclart 9 protein spitely? Vil. PEnIOADEle HNERER 2 Deavaliages heosbUGh senzoriale 5. Invatae nessees memoraees, aes Raia 4 Probiemale dezvstiiry famibel nese © Dierentete ioe dante eee exe Cupiverer Vit Pemo.na vAReTEL ADULTE 2 Dinamtea identi 1 1 4 Cantons cos 8 vstase periments 6 Caniavisticte personals Eopitelur IX PEROADA VARSTRLOR Or RRGRESIC 1 Psenate gaertls 2 Problomele vovi-auaioni at bits 5 Stadule peroncer de inate 4 Regeensbotoot 4 Chteva probleme psholoion lant ue pesscnare (6 Prooeupirate soca pests ISepees spin, do wat 2. Sigal ternins Partes «Ma PRONLEME SPECIALE : Capitoiat X. CONSUMURILY CULTURALE si nigrRACTIIES 1 DIFEAUTE EFAPE De UEZVOLTARE LMANA . Capitole: xe PROMMME DE PSIFIOPATOLOGIA MARGRYALA ‘TOLHURARULE DB CONDUITA Capitsty) XH, TULBORARI DE DRAveIARE si RECURERAL REA 108 1 Peeessee generals > 2 Debits mnt 5 Haesicepuris de Unda 4 teadiespeile psiiee 3 Fadia denzorate A Handing de sue 1 Handicap de ese 5 Hasdieaoat newiomctse 7 naininicene 1 Surncoitate Capitelst Xie compoRrameNruL svictDan Capicelut OY. © DIMENSIUNE UMANA SUPERIOARA — s- Capiterus Xv. FRONTIER. TENPORARE até VARETRLON psiNoLogice Ibs toc ne conenvan BIBLIOGRAPTE SUPLIMENTARA sooeuanie 3CUVANT. INAINTE LLucrarea de foi are ta bora inaterise slsbonite dato nul grams “db cra contarat nun don docoraneit ch Eien de in Universistea ein Barut, privind ¢Palhologs covets gi, pol, porele-psitogentie gi diese fn decwrsat Maoselor mane. Aceste programe do sn a1 eomeettrd aa fost onde de unit din aloe sewael lode ql'asft contcaey {Eeptt, sub forma ce cursurh O alta parte, complementary @ aon fe lucas ala baea roprarye de Nera cl stodenth in poobleng( te defertoiog'c (cop 31 sl), ca a Se probleme prvind activa tile taice, prograrne confuse de eel ia} Gombe inive ce dat auto 1 acest! "iuciri. Rvdent, 1a seston as adoueh vmaronee fierk 4 Gerelar concrete elaborate de tor, in claborare eu all abe Slot at domcntult pattologeh dn Ronn i ‘Aga inocpea prima edie » Merrit de feta pail, in anal 198), 14 Baltura Didgeden st Pedagontea ain Bucineat “Au tect fai 16 ani, Inoresil pentra probletele inci n Iurares eo fone g rimas al chiar fra amplifies. tx ect context 2 aparste in 1998 un eure onivorsitar semna® de prah Bx Vetws. a boca hrs sat husroten noted in 1981 Duss find, isa, marea cerere privlad sat vasa problematic 4 pstologet estar, eave ae reds Ions seal in numerosee tinversitii, a1 data find doris gested des perfections on See srs de shudly ee ne anima. de raul ani de wl, wm rigpuns cw Plicee invtaied e's reves gi complet elie din 1095 Dui a doilesetibol mona, a ayut loc o adevsestt recur cuir, weevuluare, probare sf eoostricie 2 donk alone rodeme, iti pris apertal mai pragrant al pwhologitor de Ja, ote dele univetsitare din Cluj-Napoca, lagi si Bucuresti sf ale grupo lui de psthologh de la Tastttut de Pabslogte Toeptst, nami Slog din elias, Taboratoare Uzinale, acts Soi erscu 1 ‘ €portal acestora 2. devenit relia sf diversificat, Ne atlam fattoun Boment de reptiere 's] reflecia. peivind prebletele. fundatbon: tale sie peibotoyiet, te fala unsh moment e este dominas Ge coe Hints de a iolegre un numir foarte mare a Givers de hice, sta di, Tape, evenimente, observatli, semealani privind ewracteric centrale gi perterice ale natant ‘yimane, Deghrtoe pallical danse feunossle 8 schisbore. lena a cyracteri fierce de conditit de watz, dominate 33 scestes de aly relator Interumane, 2 apirulo. distantare inite. pmlmiose 1 paradigmete ei, conluitute pe ta millocul qeeitul tooo) and Soncret* ea subiect al hologied varstelor, deren ee # iicoout $4 Prind oontur. Dupa oe stentia nousind a traversal cw intores tearia pavlovisti, apol problemele: invatiei I ale constiutel a oeepte in procesl dle instrulre, 1g coplt de dieriwe warste, eons fuenje sunt deterrsinate de complexitatea urlayi 4 dependonjelo- 1 conditionicior in care se dazvole wamill concret™. ‘Din aces! Dpunct de savlere, eniimerarea at ff exsosiv de Inesreata, Terarhlzsind sovste condisfonéri, am putea refine, mai eles, conditionares so- cial-economied, socio-culturald, eueatianala, profesionala, cond) lionel iepliews sn revohutia tohnloo-giintifich ete. La acestea 30 audiusa, fireyo, condiionarea biologien-eredltard In eceas!a laerace ne vom ‘sea pe profiel legate do pstho- Togis vérstelor — privits dinspee cinghil gi oplica acestor comdt-Fick odslls, Jnterrslaite sce, ate’ eat peteto- jalh sented o spurte “patslogick poached Sgt CO Baha ved W tease sk riven Sahatine Semte e {Sita fot in deeural tou tistaot 41a Dice nose an fete memeal at condor de viva felt ce eine gs Febstess uae toast de ogni a depts conver Tx coche MiMoaienlior de dfenite vce: Gnas arte sua erates lee Ef primal rede patie din sowcta cope eile moustel li trials tril Sais o fend de lens fevetengy oro fin condulle aa de tenet. Na tales ome St erate fucesumerareexitonts nor rt staat pestle, Ae ea senveiates Wh ateralince Ie poses lor ety ca 5 mien eu Tanto ores stn bahsiaplloe, loth de ppd ja pedi ee tre In tesie resists Poe ae ee t9ffecaren, po th Pos ie sheers prec oe a Mice nora Dilrene de visi se xi th Zenit ssf profesional iy a moned, fe indotcamints eeiol Se eae finite pur de ine maha cs Mal put ewan i ios fr, sunt feengee de seston ncele ses da Ning depiratt n'est Svea oe Ge eae eee Mules ada dovisy do ast spsts aisle © Sates Ugh tony Cott oiuree by prrstint ae were act ce ae tc) oan ae en wilra Adda ssietea, part ee tacts Re oe Piyoanels vnature Ud gore satute virtt mat tes. Lan teret Mpa enints ene mal accntans: ExKUn Me ascren, endian APanuiore a sacectelar cltreatate an ace x Muriceiae Iacorccae in words ro ne te ek fetid arate Ly scots ac Soret tends ole de emisice 6 iubrachnlel st ctafurh inte Neus sneee al Say Parties pyntsionuts ia os care Tete‘ femel plete i aes” ae cbs inform ose epllne acivesres co egrare socala i edan % ca imbriciiminte, Cresteres medie) de virsta a tinerelor Lo Pe eel OE nO (ave ale moc sotle> wall sol Teme eet ‘Beth suc eo serpin unlearned smite sith st profesionaia, Pini altsie, ay txt tes aude ce ge Foes fase Jn Pees, cn lsrarea Principia ut Pete" de Larense © Petr, Mo prezoniata gt de Raymond Hele WPxpres, ee 97h, fie 190. w fa planes séhibas? sosite cmplexe propit véasutul poate fn care ferie a imunat universe protege tvie fecyeniele vie socalpaltice gf eeomomise, ealiel, avers “Scatutu de wdrst rst sau dort ree n Snterrelaite soca o discret srsfeere Ge dort droplunt care se tease Ip cert fe. ee numeric tn terment cuntot) spundatinae a opal tote Gai 'dot tment des Tei nso dentine den," Serete le care_neary referie mal ss mine contrite de tnsents coe dilator jsp fn lerrhin ettutlar gr rourioe petanonae foctale, Acie in urea ato nur fare tndinth de rare {i socitate, cyt Mind Toptl ea vata soll Tending de ¢ ae tocht fo lear prafeionae admlatative, economics asec felis tnteraea plate. ts, spidor state de vars i tin, eomuite si erinte seal fh de scrten Conduliclepxturate de eemenste i cay auroral ge rlerh te rtshurle viet de fieare wy co sath seohdoron tility, adresirea sau rompunsil verbal reverent et rian ele itch on inte de Tl se aden alta berrome deat dott aifel warn ce gre apranimaty 60 cs Fe do alif parte, un sabatern, ceva tn sara deat stu Sole se sdveeash noanlat allel adintla, deelt Sar ates oni aeh tare ar avea ot 10 an al ol act ne Into ma malt nao pe acorn Seep, c= Ghitte de CHRth gt cele ee lraehidor de colar ol Statate socile Incorporate in peice elk seca au fost mal mat side a fies in eval tei fp eetetaten maderan exist dim oer? pant Ge" vedere o'mat-mre: mobiliateesterity eeosratce eur inl police st admunisteative, tn care sunt abeite rivilet fu loc rota, reser, remaniee ete ists gh o teste ce fee fi clu ee se converte iy dreprte omy "care are in iferte uri divene aumnle i expres, x 4 learhille de cons te restuarant eile on pica, ependent ‘de aportat sos) lowevitston erate fee fate), Cir eit o Sovetate ese tat chlliath, eu att resp Protect su sunt ml evidente penthy vArtele onllfrat g bite ‘eb, pentru mane x! femel, pentru handles 3} pentry valle Autti. Cu eit do val ane e siteaate mo rontréns fy alat este mal negtijats problema prutelini lar. Laglslat spe ciate, dar rai alte conduitele reale din viata de flecare xi, lin dese aspectole profunde ale modulul gostal de evilizaie ce se 0&- prima prin ele, nInterdependentele si condultale oe pot fi legate tle psinologia ‘ubratelor conatitaie deci o realitate evidenta gupusd progresiiul social, o supresiructura radiant, in intreaga viaté. socio, an {el de programare socials Insdreata de regi, tradiionate. $1 not fe tree prin tipo cle aerentants fot mai larei af apai de Tetearare fn regullle cumune ¢ Iafluenteati relajlle dintee personnels de virste, sexe sf nationaltaftdifertte sau Ge scovast véestl, kone ‘apsrteventi krupsla, profesonala sat confesional Firs indoial tp acdinoa tooretics, problerisle varstetor jot f1 borate din dlitectit psltasociale, plhologien, bislogee eecate Not ne situsim in optics psinologict gh psinesocinls. Considersm de Je bun inceont, ef trcbule s8 pracirim vnlonrea mare eet pie Stora probleme care permit sh operim, Tn eentiniore, inte us on dra metologe lar in Pehms rand ni se pace util do precizat faptul ex personal tatea umand este, in eseatl, in Grice tament tsticate Ine fears larga refea de aft sociate, “Onl mu este nicindsts atagur, € ¢u sine. Relatile cu cella, raportaren ia ceilsltt lr obioctetens ste permanents: In acest fel, seul toeale feflects insreoateunaee Tex dintr- eu si societae, eens alatectien infin st eomsiens a Hdentificrsi ematui concret= ey Sealurlic, aspisatile st waletie Sate cere se exprima ff exists In socletite si th ofesicle asesield Jn.al doites ind. sb tare ul 31 important af sublinlem ides i dervaltares psihicd in derarsal viet este nelinesst, eoroplent ‘caracterizaty peintroin decals transeversst sa vertical (I, Posed) i de desvoltare inwzalt tntte diferite carselerstel painice Sa ‘ste grew de imatinat pte} eh Te niel un orn mm sunt Seeveisate Is fet toate insusirile paihice, Atentia, swmoris, Vasiaaih sco, ea ele. au un caracter Iniyl ca peenengd st itplleate ome Sominanis. J. M. Taner gf colab. (1060) [217] au sublinint fasted © e verb doo dozvoltare Waarmonien, sucuch lenlinie costae spre armonieare. [248] Acoasta inegalitte ie toevolture exte yee ‘eraié cle structurile primate ale ciracterisiitor individuste si de feracterul comple al ‘viet gt experiente care prin siletset sreoaza funetia gi cvalicates dzvoliait palhice —— expresivitets1 pennies Decalnfl transversal sto evident in toate periendole viet inchsiv in cel de dectin paihic, fape ce se expriind in inessia de Aeriorere a memoriel, « gindini, 3 atentlcl, « infereselor wie. De ‘alajut trseaversal exprina sf expresla derentelir gihovindivi- dale. Fireste, n-strueturite diesemonion ovidentiat irangiinal cali uncle craters dominant aceite. su feu dau personalitati nota sx specifics. Tq cuz ea aceste carci tich de decalaj sunt foarte evidente 9} improgoite de cheatvieat aptitudint ete, se ananifesta exes ce te niumese -persinalital a centuntc™ positive, Baxista a1 personalitt) accentumte negative la care structura pe hot este fie necoesivi, fie destracturats, fe dosinath de tekes turd de earacter negativa. (127) Concoptie Linenritait in devote! nar poate teteralitates, ale asplrayile sire ,omul qin Netnoaeitaten der Voltirit ore la baza selectivitstea adaptarit 1 eforsl permanent a eonstiinel emul de a anula contradiiile dintre eeriatele pe can 'e Prerinta sociotatea si posihiitatle uncor| lire, deva raspund aeesion ceringe sf cuncornitent Intze cerinjele Gspivatila, Wlatuct 4) personel umane ql poslbiltatie societatit de 4 le! sstiaface In astfel de conditi, contraletia devine conic ¢ desvaes [27] Sonja emiengenta si constitule starea activa de adaptare ta comple sittin mil i vieti, adiea stares prin intormedial ‘lela potentenra strueturile psihice, poslblitiile de acomosare ql alm lane, Pe acest spatiu dialectic de conslitnie Integeares sucis pro shes sl products, iniustria sf deavoltinen stintel ea 9) 4 titure Famurilor vitit Sociale ca predtuse ale Sneeligente,aptitadinlon ‘muncii omutat — fauritor de banurt st valor Hieeare peresana ‘exprima tn viata soclald prin ceoa ce se ntumeste (flosind term atic) wrolY socal. La acesta se adi implica Concept de ro) Soclal se referi te. ansamblu ‘oiporiamentelor pe rare eelalt Te agbeepti de ts wa tadivid, fs sooes de statu, 1a cca ce un inclvid apteapla de la cella In func ‘ce poatia sa soci (Stoetael J. — 1962) (244). In socletates moderna’, rolurlle 9) statutele sociale tind a8, 3 ‘lipo 4s Hecure persosni st au o foarte mare mobilitate in perioadole tineret gi in varstelp adulte detortta RS. 1 efecto lor de reflux ale arestels, manifestate in rim foanié alert de ex Blozi de nol profesti, do restrycturare 43 dlspatitie a eHloralte Acest proses ds schimbire este antrenat dle revolutia' eumuniea Iilor, stnformatitor 41 a computerizait Intensive dln toate dome sila, intretinute toate de RDS. Exist niumeroae efeete sle aces tor fenomene mediate 1 mai indepsirtae, de perspectiva), Ma videnie sunt efectele legate do -ereptorsa pradustiatatit hui intelectualizares si tehmicizarea viet curente, dar sl impuneres ‘unui rin existential acaparater 91 lenatonss sh implicatta compe "titltor severe Impuse de tm nelineartetes lor Tineriorizarea acestora se modfick tn docursil. viel. Nivelut ceeinfelor, asplrailloe @ iestarlior socale ale omabal se apn te- lnlly ‘daleetic postblittiler sosletath de a erea conti ds a fi redlizate, Acvasta conditie genereazi lupta ‘Ue transiarmare 4 con Slr pin gplmizace sol anne « dietatise.cav wis ‘roa artisice prin eare ge exprimg 9 transformare q\ innobllace 4 vic, Cand condiile de viata se perimeazd, se trite tensiutes 3 anxlettten ex forme te apérare, se. constituic condulte fle’ de Tgnorare, fle de autolrolare, fe de opesitie ce tinde s se genera lowe (sorgoizata af nested), ie eres nor nol coal da existeta, fle. fn cazuri mal rare, tentative disperats de sinu- dere Procesle de taptore antrenes24 fortele Ful gh vitalitatea sit vishlliatey energet pathioe, Hind intretintte de putslunile ft Complexe sires natura ete ined putin eeadificas, Dar aspre Scestor prableme vom maf reven! lode dezvattare of prowres af de Procesul dervaltirii pahice so realizeand in etape, stadt pe load ce curacierizeaza traseul vieth wmime” Poole mat sues fe delirsieass en alae, wrtnonul de chou al viet Diseutile privind coneordanta eu realitatea @ avector eonevpte sunt sterile, nu att pentru faptul ear 1) fragile argumentele pri- Vind iewahilares exibten(eh stodilos, eit din ealied ej) acest) tere Meni mu se refers att Ig. omul coneret® ca exisient) temporara Is ami in situsjiow eo Inzestrare potential publ ce coo onda, fal mute ay mai putin, eu coos ce se solicits data el prin statut de vine, stutut le stares, In paginile anterloare ore sub- linitt ideea cd exists din acest punct de vedere 0 asta prove mare* social. Ca stare, eicharile viefi* omului sunt incireate de Sorinje (stepiiny privind stabutul de vest ea tot ceea ce implick vista Sootta priaacesta. Termenn,pericade* se. afla i stnoniimie cu cet de sta, $1 unorg 4i altora It se acords earactoriticlle de structurd si sistem, dinamaism, fort, expreste, stil‘ete. wiser, pein ‘onteplelscico, stad, perinade'si subperioade de darvoltare psthica se desorveste logien oMlonataare informtiei privind transfor= rmitile psthice de Ia nastere ta moarte, transformir)..protiebitistes povenjate de structura vies sociale ry th genere, programaren biclogles se catisuma Tongitudinsl mat © dominate de sperfictates si dispontbillaile ceo earecterizeaza, Programarea paikologied an tn coracer fest ‘evenimentia Ge influentas de caracterstia Wtle ale gradelor de tensiune ale est ee fecare i, reuse, esacu’ ete ‘Uti 5-00 de ani sa gonert mast medical ta Waa oament= Jor. Alvin Toffler 9 semilat in luerave su oA telien vals (1874, Eohlesionres echimbore ce creara omentel un traseu now de doz" Solis sub faflucejeke revolape) comundcatilor gl “informatie Bean otitcat aspiraile gr ods: de tal al cameron, Almensiu Fite vctt lor, conceptul de bundsiare, fergie, acceptanta, Printre fitela aulomobiit persons si Millosele de comunieare.terestea, dar enol ales gerienas ay scienbat Alstantele gt patil interlor ero" (rats a oamendlor au crest un fe de ycomolex.géogeafies, care Sunes M. Tai, compen ce se tefera is dorints de a stabale pie Mint, desl iconjra c un fel oe expiimace 9 exeqters pater Finutail, Tu) si radio! au colors eu evenimente sf taginl {Goo spay i informatslnice de. pe tonte: meeidigele Sn intensificat urbanizares si eonfortul Yoestiv foarte mult chiar flack Inegat in diferite picy ale Tom Get Inss sub necesita oon eat pal ti ete coutsens ole se (ifitoil at parvietula Ge comunicure, ‘melesroogil ete). Ma romsinosal 3) Tlcrocosmosu! au ingeput 64 fle sbordate aproane Srey prin cercotin. Seas exe sbteoge no: (e pilda clamante iin sleool) Se eautastrae nol de energie (slamlet, Solar, eotor Thies ete), Reteele de geal, univeritit, cole, ‘eeademit, insti ute de eerostare, society qllntifce eulturale si. s-au dezvoltat Irregaie fourts lara, Incusires dive gre a ate act) dig ierte pasy se Tumis se dnmiltenn, ering forme ge legate de Sat de originale: Ip gener nivelul uman de clinoastere a erescut Si a evenil foarte tolerant. ‘Se poste erode ove, pox $8 Tigit‘enorm entenete in soncepia emis modern ‘La acestey trex hfe sf duu fapral cs nathat o putts din velimil de dessope: i le yin este folest,richaintele desenpericlor < nyentllor Eien mace parte osincaent in lata carta, fapt ce Indien te fon fedurwt ¢ ereatvitat potertiale Sonate. Pe de afd parte, tal Ifomotfla, Go asl date tntetineres si foloirea Tul, ex $1 a dies Enelor instrument i spirate, Caries qb de folosire curenta. a {ifuaat-¢ erestere sei a caparita le ate foot si chiar de. be fepura,spre'a se evita chelsiel meri inelasiy’ de timp. Peale ‘TVeuiul- modern color, cu tlesomandi, « multiplias expactaile Xs folesice instrumentals ca i comauterul.gersonal (su colralse teril do bucunar). Toate aeeste cunustints tehice aut ridict. Ime Tote oe fee :pleats abilltatitor umane la un foarte Saale grad de diversticare ssl cetintd le porfectionave, Tot T:V-al a dtusdt el ditusoael, ore Drogramole. sale, nenumarate- movil de ‘cerportase. sf feluct oe sim, reuctions. Conmunieares aceasta extreordinar de forge i do incareata de informapi a legit filmu Interior al es Grit om. a Hirgit apotitucile, Intesescls, nizuintohes aspirate, orinjele ‘dar, in acole3i timp, a Eacut ea emul zistec noaes oi filasea 6 adevavala sbablionie 4 cunoagtecits dupa espritares let Morin Aifeinies (1864) gh acessts peotr ef milaseete de coma, ‘cake @i do infontatie sunt adesea incarvite de contradict de in ‘tent, de tendinte, de provocsrl sau de manipulirt de ppinlt. Estes problema reversulat ta toote acctlea, probloms poluarll aerulul pet, viet, Indormatillr ete In aceste conditit si multe altele, din care aim erimerat doar lieve, se dered emul sacolulai ai XX-lea, parcrgind etapate lunel treceri pine dle surpriza spre'o noi visti. Aga, de pildh, revolt profesionald creeuza un alt stl de viath‘Tendintsle de Iidifea s8ptimina de muncs, oraral slsie, sunt fourte puternice, Th 1660 se muncen, sproximatiy, 0 o72 pe siplamank Dood un secol, in Frinta s-a ajons la 43 ond pe siptimind.s 5-2 tres apo in ce nw in mal multe tart le séptiména de ike (42-40 ore) plus concedite plitite (adiea doar 4850 stptamini de lucru pe an) Aceasty inseamny 2250-2350 ore pe an. cu o.piaductivitate Sncompatabil-mat mare ‘ca la tnceputol secolult saul chiar ca. 1a tijlocul fai. Jean Fourastir [77] preesden seddetes 1s 1200 ore nual 4 muncl in vocietatos evldala a vBtoral Bxisty stodi in care bunts do viata sl omulal eu o durata de 180 de ani activi se ychijeazs ca flind compos din 20 agi de ine Skrulre gi muncl, 4 on! de calttorie eu diferie mijiouce, 98 de end fe som, 3 ani de allmentaje, 2) dp ank de timp Uber. Peoblemele legate dé caracterstciie concrete sl acestui om, de optica. asuors ovaloi sia in progres social ni economic, ail creat palhologio} moderne ¢ rial mare sonsibililte fata sls toate esracteriticle p- ienjlale, plastico, plhologlce ale cinulul 41 ale Influenjelor care se fexereitd supra Tol; 9 mal mare gtenfie fats te teadiniele ce ae expels in earditionarca viet sala, ¢ mal mare atest fala de toute tipurile de conduite 4 caracteristic} cod sunt propel, Gar $1 © foarte: mare stontle privind decodifioares coadultelor eclor din Jur Exists o erestexe a pregmatismiaiai at a competiiel toile, i neloiale, in viajs socials. Palsty gf o polarize # sivelulal de frat al oxhentlor, o crestore criminalitati (organizate chiar), = DPenetratle consuinurilor ue dogurl, o revoluMie a sexusllatel 3 we delineventet minore, » tulburilor pslhice gi a varietal acestora rcetares razbolulul rece de la sfirsfal daceniutul el Blos s1 s0co- wits al XXtea a pus probleme foarte complicata de restructurare ‘2 ceoscilel f mentallstt a militane de oameni. Evista foarse mile uncle pe globul plminteis in cine se coniuma tarslant sacl Frlitce ‘sau au oe razboais, terorismal este Inet foarte activ $i Eeoroite pein 20 ia fourta nweroise zone ale lit Structure seciste, de javinamant 9) cultursie so ails In faze de Fogindire, ea ongibizire sl cantietinl, Fate evident necesitatea de cunvaste viel multe nb ele. te ta erent foarte molt sellettaren ane tofertale ek precum ara ¥zut Picamisa viratetor a devenit, Im allele nosste, 6 renitae instr rmoptila Impliesti in rafionatentele logste cn plemarily de cers pectivs imediata i indepriat « statelor in plies Inc le vite. Roce, in politics scolard, cultural, medicals, socsia, demograticd tc, Forma acestei piramie pune in evident diapontbiul de Jory fe mined, gradul ef de regenerare gl progres, eiliicare et Th studi) ecluriior viehi-gi al ystatuielo’ de virsta preterin~ Jole Sau orlentat, Intl, spre varstcle de erestone 91 deovanare. tr apt, copii sunt purlatari de eperanie afective si zorerve de forks de muned, Copii! suit mal profund logail de viltorul sooleat Baaltfel, copii represinta o forta sl o problema socalade\prim pln, datorita crejteri densiati popalajiestinere ch peste 320 vie [a min de oameni (1977), tr ares fapt pune nusterease problarse Suulile privind primal Gcla al wedi sa concentra, teat, din acest motiy pe aspecte particulare privind copiivia” timparie i Periosdele ping la 9/10 ani in direttia domenilor referitoar 1a ‘o) wala @ nivelul relatilor adaptative; sraiiicaras accstora, incitsly nates sb intensitatea fartorior care influenjead’ peo ful calitatiy of eantiatiy de demvoltere ¢ relayilor elaptutive Gn Iunille,instisitite geolare da diferite tipari ete); 2) Intereseazi, de. aseroonea, factorii qi. ferfele imolicate. in sructararea perscoalitsii ka copllvie, tipul de oporll euntea- Bleu Woy a pus ta wvidntt ted din 000, tn Lucacey Seti exp ‘anu woud swat bnportant sul cop Doo poonen 19! Unset (om elaboat sh Yak Devaraia Weptutoy connie i 29 20 nce 189. Anal JS. a- fest scares Aral Tpereaions: a) Coplsi) 2 — Paoli vate — 70 1Aoi 2 eareterizeaza pecsortitaten Ia up anunlt moment dst; Mrvcturiodn titudiale- 9 compoce intial" feonteceenle ery ca, elect in aglteanfcoaty Ace otra ete #1 Uemonstree dinanisal al form persona sruetuns eat 4 a mndalli tl ce se expr eractura nests oy age de" constructie interna a personal el inluentele forwathie ‘hngiructive ale educate (insu) In Iegifurh cs see oxpect, pretints interes qumeroascle tear sci prvit la personalise, Sitse care chiar tls oe a oe us, ‘cum ar fi Teoria ul GA, Relly (10) came emailer oe a ‘seta de stoma a qmulel este de's sien eveneenie has Sout tod persona, print-un cadeu contepcal poston sunsirete cao se organizeat tn iste ca inert sample seen, ce fusca opiate ch allul constitule ung die aces Pea ‘elas ale personal. Dealger, Ip ailerte ware sees forall penta caracerictc nol de context gf structs aoe S Siractevsi nah pin caro fot coi aparine alba eine ‘imbind intro unitat evolutiva. Cs fates el slesite & fees ined dlomentat 31 pattictlarhtie vistelor pubertath @ aislaeren ae ‘iz ol dunt deosebit de somalicaive pentey Meee Gee vollct pains eerive. (dot convulsy)'al pocenslie aise, cen i Pubeaten crocnaa date de Iaentlitate it tal Ak Th dures fal de generale edule ultimele dous decent interes ingest aor spre etapele fineceti. Aleta abaltce pantry aceste verse a fon teeta ge maton dentate de preticme privind’ adaptive: 9 decane Se gupar art rroae de we aortas tae prvi inadaptaces vial, dlincveni, Inegrarea,prateionals stron tului ete). x Ee mi {14 seasta so tdaugi un alt mote, tot de ona. social. Pind in uo 100 ant exisa'o expoctate de responsi sora ack Maj mare li virstsle mature: In alele noose, tineeal ack uneres, cullvat, competent, 0 forts potenal anon gasses Activares 9 folosiea este! fore Sa ingus replat Peek 8 fou antrenats,soeusts fori sa dovedt ni nual tiginoet ‘dar i innltoure ponira viata socal, Goschss te rofeete dere ol de fiunek af vin socili, cues ce a pun in evdente valonres 1 Productiitaea tn munca a neretual Be Inporease Denied, Malou 9 tice. ty Iietele fate, numeroese_refeit ba sloaen gi simniicais stu i datnnes pees a ¢ J. Va alt domenia abordat cui interes, males in lke 90 de fost cal al varstel_a trea, Probab acest iteres este le ‘de modify subpiactiale ale duralei medi a viel Fensmesul ‘Patras stenia, precum eva gh fiesc. Omenires gh-a privit cu interes ffactele lupe cu gatura, foaricn, bosla si mizetia prezente in cree fovea durate: media viet © Dealifel, interesul penira varsta tnléia si penteu varsta a tela fu eoman si faptut eh sunt mal fragile ‘Mal pufin studiate psn fn ultimi 80 de ant Gi raod delimit). yarstele adulte sau inpas au o problemties mil diveegents. Ta: UiLa apirut necesitaton de 9 fi stullate mal stent diaspre yersantal pallometlogle, apo! cel a) earactorisiclor sptitudialir $9 licitate in profesit: 4 urmat abordaren eavacteristcioe soe/abiteti, spel au fost dezvoitute problemele privind coracterstcle. pers ‘alts, tn fine, capacitatilo de invajare. Acestea dia germ ou Geventt din ce fn go mai solictste in vista suis, dat Hind marco Fevolife a profestiler sub anfluonga revolutiet telinico-stliatitie, = Servoltsst culturale das precedent din allele nuastre, a eerinjelor ‘de lavitare permanentat Cole ars} eicluri sau perioall mart ale viet — copilaria, etal sala iledneey sisi restate es pep Pl halogla virstelor. Apare neceaar 24 ae. cunatsc ti longi inal dinlectica dezwoltaril ornulul, char studl emmriologiet uma fate permilte 9 mai mare sdineire « uno? probleme privind etedi! {ates tmand st caracteristlele eh" Cu privire 1a anumite-vatste, dar mai ales stad ale dezvoleiei paihlee, s-a strdns in mltimll 50 de ani ata de mult materia, iocit atu Inceput si se delimiteze domenit relativ independiente de cere ‘wre, Mal ales varstele de ereqtece au Intrat in atatat dle relativa Independenta. Ags de pila, se vorbeste tot maa insistent de «pele Ilogia,copilulus prescolar™ an de acer a wadelesrentului, de .pathologiacopllun scolar mi ete, In ce rOdsurg este justificats o astfel de tendinta Ia indepen denté de domenii? Pentru ansumblul psihologiet vérstlor, degprin- ‘Dura sao eva ere de ley 20 de ant In one VM, ta Fran Din 1000 de soundsent ateeu ganna dea ajurae In 60 de ani doar 213 Derwane; a afiytul ane XIN, seddevea “aoa g moda! pram, ‘Seselos eres promot do” oamen! tu wirti Crotnvea longi a ‘iri peroadsle active ale wet profecentle, ar g cept ab pus @ Dtoee bagetare gate ge petecia vara © say pin pots 19‘deren este de naturd atrategics util prin refecinteleelarficatoare be care oriee adancire 2 unr acpcete dintr-un proces evolu poste 0 educa pentru toate punctele evaluthi, chlar Gach fonammoral ia ‘caned se refers In Un segient delimit Servite care se asteapta de la, pashologia moderna sunt Sst ‘ctuea principals-a denamencior de dilstare telatiya m abstr ‘9 ma) mare atenfie a tinor anuinite slat ale viel cmula, dec ale altora, tn acest sens, seal Pus in evislen(a mammente mal seosie bile gf mat reveptive ale nor stadii priving, printee allele, mvs {rea (unor domenii de conortingy, evolulin’ receplivitits soci, fare nu este epald Ia toate varstele, aspectele legate de dezveltares vocational ta thier! — cargeteristst ale apitudiilor Ip tisest ‘shai resent, ale proutivitaiss8 creativiti Totus, cunostintole psitologice, privind clelurile vel, mu ea ius 3 fle destul de eoorente, Be accea, nea. propus sa reconstituim die anssmblal protien ‘tor si experien{el cumulate, o Imagine a psihologe! vinstelor Pentru'a ores un sisiom de abordare frontal a eicluctior viethy vor ‘asa structura relatitar si tnsttlet sotiate, caratteristicile, tpl dominant de activitate (prin care ge reallzeari mai evident progre- Sul paihle) Is un moment dat, aspeceete mat imepertants le slick fariior, pasitlitatite, aspecucle de progres ef constructs pags, Jrogtttatie psihice ale statiubut respectiv de desvottare ets. Mn soeastt Iuerare vom face 9 sintord pein cate docim ai Ylocticlte nea ce este mal etmnifietiy tn domenile deavaltiri: psihie ale mul zlelor nonste, Considerim co psihologia moleen @ realizst un important pas fn depasires teatiei! omului, din punet de vedere psthologig tn Jndiferent ee moment #1 existentol sale, ropt de Hnfinitele sale Le sili gi do implantatle in vata sootala. La fel, considers ca pro- biema efortulas continu de identificre ew antirite valor\ ale viet materiale, spiritual-rulturale 91 woclalsideologie) 3i de ciutate de cite om a proprle’ sale ientitift este una din problomete de oad ale psthologiet mosierne. Aceste caraoteristicl ame sunt implicate ‘in asumaraa de yolut g statute sociale. Noi em ecordst interes por runent acesior problema in lucrares do fafa. Bxist8 earcari eonoon- irlow tot ma larg, ascendente Gh aneort fragiltedel) ate identified stale construsil interme a identi Tn al dollea tind, consideriem of poblems verticlitai structu+ ‘lee pshice constitule, ce asemenea, un centru de interes comun sl 0 Frinlogel moderns. Torminslogls mitlogeanta. a got feos Fe ncotroudisli, in. tose vatlantele sale modemnes a fst p loca plata In abnets lncace din necesater de flesh GE Ga dein implontat In rentalittessomana a specatigton, Dit Elke test de seduction inhi eal owas) eu eret tn fie neficis domeniul eles ma eaprnaaleare sunt cone mh pasion, neon inorand problmele infact mn Pat colle hormone) st ieorindPeslemle tui da el oe fe elit de free 11 codultle corewnnsifane ae scsi Heimat teat sale Intlsctetss) Dene pment earner fle s aoe nice sola te eae: mune se Inte sie dite stent al sat p care sete Ie dents Ful We derive vaste conte eselcly supeiouts hia {bie ale condi whine — ae — ignores enone en iste constiuln'b minifninre ie seusticn x tule cas Emtec pe care In aduor dupa sine orice feduchonism, Cade paturatist sau ur fizician studing) aspecte gi manifestiri ale filnte For vil saa ake astern ove obliga sh ie dane set onc Bint 3 com ae mnie overs ootes find sant vata ponte P Grice demermrl uilerioare frit tt fury Ye sed seubea Se}, Polonia see efit stl desta mama treo cue tl enerlta nce erent tx rditate. Ramurle apliative Talbots opereaza so Hisntl intervention (educative su psi “fermpaitia) core modifies stroctrile comportomentale gt stati ile pki op le enerizesa. Not am svat instante fe ass [ieace om toil Dig. erat motiy am acer important tua Uspecte mel complexe cae a refer I latarie prspective alo pe _ toallttomane infor chr te vie le ‘uate fm intents nowstra at expunem, in asa gurth Into ducers, tote dimensinile terete ae utr Palos sh pile ful peatta « ne tan, ca Inentie a atitding, in trcuee ate igmcior de bred ale pxholue! contemmorsne isa, din acest ome de onde, nat an. abect pe caren puter 3 nares cnr se af pon tn ttre oot J trae fate worba de ntertey le oplcy sntemien. Fira Indl sistem patios so exe, ex stare, th fees cal deevetar fecal Intenmins ch ex forme de retronferentaie {feed-bark intro subsistemele wei consi, pa dave pore forme de rt Mererie Inter stent phic Wt ce fstreg a) med (esi falar tantra} > cee fleas acta, po vats pale. For 2See Se ean oe rs eet este optics blofiziologles. Dealtfel, noi om surpring ined ta sfargital iienwnien gates a erent condaltelor umane. os Metods coasted de shonare este, prin urmase, dslectic ist, desigur, unle aspecte de mare seneralitate ct privire Iy seria de fenomene co so vor trata {a paraile acestol lacrai In aoest sens, cclurile vietll se exprims ex resithnd o curb ascene dente si any descendent, Vite de sshimbare is eele dias extreme ale eurket este foarte maro (crostores in primi ani si invelutia fa cal da ura). fra dollea rind, stacy sehinibirilor, eg denvot Ses tnvolutle, este-fourte negate penteu eiferts earseieristic, pro. ‘vse si tnsiirl psthice (Gubslstemsee peihiculad. In start, exists russe de dervoltsre side involut care devafcetonns temporir = tregul stem (erize de dozvalare gl de invchute). Unsle din aces *restnickuk de precptare ete dctorganiztor si impisa o ere, tala Wr fone intros Se sped tm derby ‘tn Kenomene pattouen lt repress do viret cy ‘ovoliie eee do ects cams are ors apes Dezwitsea fare si sofpologia cotureset, te siete poser. act ontsitcomsiers, rived fap eb pubscal umn nose cial gt Avot hee a fast pedueth ql demoltih. de sestehavionsmal moon Fe Justin ty general pring fue sacle 6. iiplante + pohiold Eo 2 cpa i ¢ fon ait uo aracter mai genetal, lind depordonte de factorit per- Hoanenil al dexvelléel paice, allele au un earaoier mil pactiul Flat logat de parcsrsul indlvidus] $e elecuntanfele parieulare aie vet BxIsti cateva tipuct de doevoltare sl regresie @ subsistemetar ce eR ‘primul rand, dezveltarea subsistemelar psitice, difuzd in pri= ful nn, se diferent. devine inegala in anit copiliriel, se ma. furiesn7atreplat ip adsloscen(a) tinoreje gf viata adults’ si avot Intra tot neg, fn topreale Th al dailey rind. exist tape de dozvoltare predict a una in, Subsatemete pethlee, deovaltare ce infiuenteaci, dislestic, dez- Yoltarey celorialie Astoi, in copiliie, dazvoltaren jnteligentet si 3 Cunottintelor infiventess) dezvoltares personaltath, in puberiate Ai adolsncentg “dezvaltaroa personalitsiii influonteass denveltares Inteligentel Ty foeele de represia, destrucurares Intelectuals Fluentesns det'ruetursees slactva, cpg co in faza adults tardive secul isieli din profeste (afsctiv) inflentesnd strdcturlle de Det Sonalifate cele intelectuale {In a trtlea rind, exists porlosde de fragiizare'a structurit esl Jhlow Ierige) datorate fle unot modifieari importante de statut de viteta (anaritis menarhot fe pubortate ef instalarea meapoazel Ie Siesta favel adulis), fe datteate unet suprasaturatit pslhice (ctize aatrimoniale sau evize de prestight, fle oe intulve a) incsnacitity de a stabil, cchitibrat existential (ize legate de latuires ests Sru ‘Je Intaies ineapneeatt dea goM ealet_propeie de exorimare fa vials) La agsaten ao. adnunn ctize episedice datorate plerden nel perzoone.iubite eri sstorate unor eqreur) majore, ort eto ovat sau subde7volvirt profesuunit Ip Tooul de auned, stoessn= eitiilor gf subsolictariler’ Or, aoestea sunt legate de comsumurile fenenaetice pstiee. ‘Cind deterioraren sat cclza Intervanith in subsistemele pice centrate (ale porsoneliq) este foarte intensh sau Brus, efectle fe amplified Indefieit. Am dori, totes), et sublinfem faotul oX tearia fistemelor se referi: in supectele formate. ale camprehedstunit psi- hice sf ignari confinutule, [ssind Sn. seama psibologiet analiza sent acestora, fapt ae este reali in luerasea de f2t@ arin option olurilor vie sf prin atengin fay de caracteristille multiple ate ezvoltie! psthice 2+ Ap nisi rt 58 atrageen atentia asipra tinct probleme, Eaista Ii-exdrut mediulul de wati miveluri de canoetint= ee cireals liters find componente consticutive ale ecestuia, Votus) ditoriia cartes ult Te acre, eve Gunes teal natn ele ce ire la puihc) constituie domeniet stiatetor rave a palhologiel hive, Paihologis, ca ronitst al cerestarloy gcumulite, Wat alos fq ultimul secol; oy distantal do. petbologla ‘naive dat este, Ie acelag) timp, stent eu prisire 1a omul coneret x) Paiholostt nia cel Caractetizeari ca meontalliato dar st ca factor relator 4 de fenntrol 3} conduitelor. Imerassaea relatin om eoneret pathologic naivi Gimplicta {novice relate a omulet conerel), din ‘ainct de ‘vere’ al flu cum evolueaaa prin ani st pein generat Prof. univ. de URSULA SCHIOPE ee Partes I PROBLEME INTRODUCTIVE Capitelot , DINAMISM $1 EVOLUTIE IN VIATA UMANA ». REPRE PEMMOGENETICE 51 FSIHOOINAMICE (CATRE G IEORIE GENERA A VARSTELOR) Exist doa probleme de prim ontin pentru o patrandere ay ati In pathologia warsteler Prima 40 reera 1s crerile operat (Grin Intermedia! carota se paale.sfociua imairleen In perioad tela, stadt de deavoltare paitica A cov prives: Inset cara ferististe preghante, 9b deck reprezontative, ae stator denial cx tare dapd eriterile aexeptate Prima problema, a reporelor psihodinamnie (eonreee se refe Ih toate Gelurio veil, este cu st mat greu de analizat ct o smarea srs jortate @ autctilar 2 a4 in atantle probleme de plnolon dezvaliis sat de paihclogia viratsior, decnpeaza, spre analiza, do ‘unui din mare ellard ale vio omulul si tecoastitale, uneott a fopticn eceshtla. Intresea vats 9 tntreg proces de dosvollare ps Het Ge’ earacerizeat. Conteh rl mperante torole oe psthodinamce ale deevolizeperwonalta umane a ac seecialgilin-puihlogis copilutas fy aceta ciel ancental a Sm pe reperele puihogenetice Repetele prinediaamice se expeira conduit, catacteristici | trisctari pelhise in decursut intregtt vo le au e latina instrumentals, felosose In seslzaron momentelor ¢ schimbare dis cfchurile viii sf Evtursteoretic, ew const. tn fap ‘ck permit desérieres probabllista si prompostivd a deovoltiil pe sounel mane sf 3 reactilor ef mai semnifieative. Exivtd o Tata inmana generals (respecifca) si wo partletard (pecifics) fozet :de Mentitates de ig, de near, do,grup cultura, socket 31 prote- slonal Repercte paoiihamice se Tetera bal in ators neseee Ach Spot Is Lara speci {tn nee stu se evors vitmat crsgter staburate sf panderste erste, Smbares 9 dteraraey antl, moiety co vikis alirentare, matutizarea sexsla si Tegreas ea Tepe Pale Hodinatdey pelviad sidurie viet ot tn parta, Ch, Buhler si W. Storm au ubiliaat astfel de repere pstnaginaioe 7 = Jp alle studi, sau pas ta evident modifictri ale conduitelor adaptative implicate Jn viata de fleesre [Gesell A} sae deel tance Instrimentarahui “intetigentey Played. «alee (B. Wolter) ete: Noi ne vom refer! ta jon ta accie ‘asteme: de Tepere care au influent a1 eontribiit anal mull la deseolarea pattologi wrseler. Dine nunressele astm de at tp xia Uncle mal relevante pentru rezonantele st sdestunlle pe cnr locas ‘rovocat fn prthelogis maderna = taal deo fort pe care a consderag tal pulenied desks fos ieee carne t wealera oats Sites Sark A ae o,mal rare, ihipondenta ca, virsta: de deavetian,. detersitaatd jtent de ceca ce considera opinia curenti ci ,rebuie si carscles ©) aacee condilts inteleciuala normala® 4 £ 2) Pil Clsparidle este un reprezentat al scott active pe Asgosie oa) a0") fanetianallate (preoctpats de relat fie pe pla painologic, Exponent al centeulul pthotogle do Ta Gesicea Eycace @ fest urmat de J. Plaget, Ba. Claparéde q considerat cl i print 12 ani se deavolts te copil 4m mod progretiv, pianul mental Feteloctal, Tneepiind ca cel peveeptiv intelectual.’ Dap) 12 ani, ‘pind la 10'anl are loc 9 lezvoltare foaste nvanfati « planuldi ofex Uvtsontimontal gi al valerie morale st sociale, cy apo! b varstele sdalte st alba oc 0 centrare pe drum) ales in viatt prin ideal | Gleparéde a formutat 10 og! psihologice (printre care togea tre re Hhunjelor, care we releca Ia: Iees cf actvitales este Intotdesuna simalata de trebuinfe, i tegea interesalul momentan) bs Dintre teorile dezveltariy am mai dori el citim gi pe Goa & dea oltarii morale, conturaty de Lawrence Kehibeey Pebologul ame ean sa elabrat teria sa pornind de Ix schles de dezvoltare mo als onogenelica, elaborats ‘de J. Piaget. Doni J. Piaget, dezv0l tarea moralaaze oe fn copilisie ca umn fel de repetare a treptelog ‘orale din filogenesl, Kablbers s pistrat schemcle de baz date Ge Plaget, dar Tena implicat in elape de treorte. cu structur ache live complexe al a sccentuat determinarss soralsfamilas 91 apal fgropala 9 dozvollaels mstale, Kohlberg s-» referit a aspecke evo= five ale structurilor morale. punetied momento in cate incep ‘2 manifests in condulle structart morale,e= Pun tn evidents pro= goie Peportanie. Ata de pide pins Ia 2 an|cwaeteristicn prince aa compartamentnis se manifesta prin react simple d¢ plan fru. neplicers, legate de satistaceres tyebuinislor persenale {este © ‘iv preconvestionals dupa Kebiberg). Iatre 2—5 ani spare, in cx uite, trebuinia de » fi aprobare de alll, condultle, faptcle ce iz ica consitufrea unt conventtonalism, gj a scceptaril unor rel ‘Aooasts fari se complisa treplst, Desigus, coaventionslismal se poate manifesta gf Inainte'de 2 an. De pilda, cam la 18 unl, copllad mae aifesth momente de royine, emotle ce devin treptat frecvente. Cr, rusinea este expresia unui sentiment de vinovitle fata de eres: Pectares une regull tacite, Paza post conventional este plissis, de Kahtborg, dupa 12 ani si se mienlfests oa o forma de depisire a canditelor comandate de-regull, oarccum circurnstantisie, st impll= fea in regull st prineipls universale, In Ubertaies q tonsiunse yale cireumstanystor de generate. teDifort cy stitudine, eonceptie st stil fata do autor etat, 4. Piaget (178) a operat’ repere bigpsthiee 4h de aporath ments gquind 6 tears intefectualisid eriginali —— de mare resonant ‘Strusturs, relaile eu mediul s¢ copstruicce pe planal nape: entry Piaget in mod dinanil, su fortnh de acliuat, opebath, wee Dir de opera, intl concret® apo, in adolescenta: fermaltotioe Emergentx adaptisti ave doug tatur) dialectice jatercalste, acevo: area. asimilaces. Inteligenta, en expresie rafinats a adeplon, se epnsirulese trepiat prin antrenaze si autoantrenore rtd, acest proces se. reallzeazi prin resell. sensotlo-metorit {reacti: simple sondijionate «i eiroulare In semnala prinsare, secur dara feral) seu oociere spe wens ef smbolue verbo Uiterier are loc eanstituires de scheme preoperatertt (@—T ani ex orgmnizares configuratilor station ale ansomblurlor de acitan, graimzaren de form rate semireveiie, Into fa mal avansati se considers ca specifica formates de scheme. operstonl conerete (de te 7 Ia 12 ani, referinte sputio-temperare nexersibiie utiizare 4 relatilor cauzale, formarea de sateme do valorl fixe # fe codurl ateeptale In faryit, a patra etapt a eonsteuitl de operat formate (Je la 12 ta 16 anil ale unel logiet axlometice (atndlines Aiscursiva constroctivay reprezinta atingerea mivelulol de mate ‘are 4 gindi | inteligenjel umane. Procum se prate losne obeerva, 4, Piaget considera incheiat ciety de deavoltare puihich intohechtd ‘intl cu adolescents, T se goate ‘veproya aceasth vtneheisre® dar 8 fants ea sistemut sin pathologic este accentunt snaividial st ner ‘ileal, pe deo parte, fhetorul social ia valentele desvollded pals hice, pede ats, tpalogi« dlferentiala ursana, fy sehimb ramine de necontesiat aportul tn J. Piaget {161} pprivind analiza calltmtiva a deavoltir gntlizentel, minultes ekeer, fonale 2 seranumite) metodo elnios im etd) deovaltint Tate gente, dar i decuparea probleme! .decalajulut trinsversa! aan vers Heal, conerpe ce creaizs © bask Explicit taorelict probleme) side de delicate sirprins’ prin testele yaihologice 2 disvantel dlatre svirsta de deavoltare® gl vinta inteligentei®’ — prefiguraté 12 ‘pera Iui A. Binet si in studiile privind decvoltarea intelectusta s obilitates mintala Hi, Wallen « flxat struchurareperelor pstbogenetive pe constear ia afeetivd a eulul gf personalitatit in care are oe Inte-o rind elipa tliferentievea impulsivitati emotlonale de impusivitatey mo focleprimars — ce creeaza consisienjt sublectiviseul primar — uurmeaza constituires eongtintet de sine (prin diferentes eompor Py \ enter de ovontte de yerbaisaro si a clor tule, apo ac ile Fol conreaeeindapendente eal sn tino, te ong Fhelsnal perenanaa (1Be-1t ani prin intadorce afc i copariarinicle fone i inteloeute Uh. Wallon font erent {pal pregnant spre comets leer patoogiee als copia i to pei ii ratios Corsplemontae ci option Tut. Paget, ft de eure a form ‘numerone clic, H. Walln (27a) a uli cn repore pahayenel Eontodisn dlaletca deep truant de seal sbologee fut deca orieare clint contemporané si implichndo ton setiviet paleo tn mci ce wc pds dette prin co evict le “decals srental™ Gal el hi a lla nigel ee sone Mil conurat antintsectotste,terilefreaiste pan acon fe energy instineuals (Oolegcd fa esonfs) es eaprlnt pel Eecuaitate (Gtidinan, dnatincta ‘de conseevore a vette Seles} agrestene) gf Inne montis dates opus clos du ‘Ave cur J, Piaget consilera ominta de eclinare dno as lure 4 stone 'S Soead [9] gperear et cones nw gcse) & et eg opin de ween cae ep i 9 strucara numa. sre expend resemente Setat cups nslore,enorie clgninbtit Eoery Were Gandive sdauga ale dou aruckon, egora mi aperegood” Po Stree donnie laviae, tnmom, depoder, limbefa, intel tine, Supiregeul so dealin pero prowl al eprrin erctry connie Avestosteuctia ar fru aclonece, or dios. Exit sa io mol canent confit (nati) inn eae struvtarl Acct conflstelensunt slau ia baoa anne Pu saiprindecey acest teh pe werden se pane im eae dieas) de dciinsjies imstinfr peice Pols (ae prefunin feet ce eset a2'S Rob beliznes model ie is SGetasjuah tansverate" emplomintae” decaaloel oo aio om Stade deol pice sunt Yomte ba Redd de sina sal sus egornata. Perl stan, my ete enim e poe "city de suptase (omen, absorfl) Al dotien sta fe caratertcart pris sentences experiniel pe isch legs tvactaren salt, Petlonda preolrs, do Menflcare a cel Paco sil crsctereery prin cniitlrn de complexe sr for enim se imple; motfierea wi comlicares atl fais do incre paterslo Gneonaiend. Aceata ee on st de idotitenrs iow stupa ast steinates a dezvoltieli sexualitatt (Stidiat fai, apo se donstivte sfadiul genital (coincident cu aclolascenta) Mitlcares “inhoeteke sexual infantil, toniintele pansexuslise caasive ear oe Si Breud spre stirgitul viet sale, ialstonga po gatSlogiaares ne Moticd precum si caraoteral sofisticat al irmprecis al concepielon Hazate do, el, au croat react complexes respingerl renslve ee 4 atras arena’ asupre vertical ie cate in structura pallid si asus 4 nuneroase vapecte inneets otal ing Ja el, aipecie care. precinta Important in decices uniand. Concepilie neofreudiste (cs si acoea a lit Freud, deallfel) fu plteing fnsd profund Tm mentsiiates gornd cultureld oie ae teralard of arta i au contribult la o orlentore mua aclivd a pas Folouiet omulus concret. O alts conteibutie « optiat trentiste ae telert Ia faptut i initlt psthoterapia pihanaliticg, faot cea sonttrattusetit nol potliologie’ modems Din aorants enumerare de repere pslhgenciiee nu poate lst gpticn terie condiionarll, dost a ge relenh deat ig Coote Oe Fevioe (164), al etry) merit In docoditinres experiments 4 loge lor acliitait nervonse siperisare este wu subliniat prin intron fu sistem rolul experiente: concrete de vss In formaces sondusig Tolul inves al faptalul ea rage pools tavetnes fase os ‘tie (reflexal necindifonat cou bso ~ ares de foamne Tose ferimeniele ev clini eo erau ,Invdzati® si apne we Cape Senge 4 beim ana dupa ee so aprinlea up anuinit bee Seoout citi al conceptiel pavioviste se reera ly Yea ch peogreaul In Sesvel- area pailed (Inciusy in reaaivarey de problemas exte Posi Th funloxtal silmuller din conde tuesiay Douh Snecteiaes at ‘ost pie in evidenta de eftre 1. P, Pavlow, Palit <"weeeisneh die asoler| nol prin conditionars, ai date de stuervare de tice $i comusicare prin ele (elexcle funciona! invatareeSperants Geavolote ulterior de Kanorski st Skinner. Ip acest din Uemad car Geflexele funetionste) fnvitarea nm se raporteszh direct ly com: 1B de sasfaere clo trebuinjs, eft 1s erearen condiilor — solic trea Yor, (Caines eare tage sla fr si se fl erut, sollelta 0 igre) Teorille fovatit aw permis ei se ahordese mat tndose Prospe relatile dintie tnvijare gi dezoltawe Desl IP. Pavlov 3 voebits seis despre ,vansta reflexters i a denvaltat teoels clon ous sisteme de semializare, a insistat ras putin po acest pina fxtinzinduse: tai mult spre ‘coractorstie Ciferentlriior tealoe 0 CG. Macinsten si A. jsindlor wu electust, fos dn prima. fx a We x acestui secol, studii privituare 12 reflexele eonditionaic la pa (Masinence gr rsinon fa) Flamente simple primare cu o matvatie feds. 11 cotsporisments nplexe Intre{itite Je solvate eoetenta soelalizat cit tun : = de lasgice 9 condite) interne structurele plhice formate Care consists. Deallfel, A. N, Leontiey ea at S. Tubinstein exis Gu mutts clusitite idscs ef iafluents conulior extsrac c= ese 90274 prin Intermedia eonsiilorintsene (subleetiv=) Tl 4 delisitit Perioals copiluiul mie, pind a $ aphex perioada de tasusire 2 wanilerilor elementare de. autesorvice sia inslrgmmentelse $edo dente, mersulul gh vorbiril, Pesioada preseolurly do Ia $ and ind la intrares copiluias tn scool, se eachcierizeaed’ dupa autora © tat prin punerea tazslor portonslita, Perload yealara res. (2 Hoult eitulul elomentar) echivateast cu formiren de etre‘ Pnvajare onganiaatl, Invatare. co are caracteristisy elmore cu ale mut. Perionda geblara mljocie (de la 20 la 14 ani) este conside “atl do Leootioy ea 0 perioads do ycotlorara a deavoliis ah antl itil, inclusiy a planalut mintal. In sfaralt, perioada adolesoentel “fe caracterizecat prin deavoltsren viet spisisuele, dar si prin Vgntarea sccioprofesionala. 2 personalitat Punete' de vodore Sle Tare au exprimat numeragi autor! sus], ueermani, cehi, Bulgari ot Fin lusraite lor de pathologie eopllaly! eee erg eee ie eget rage ie lore LO a epee Feodoresca (249}, Ana Bogdan-Tucicoy {258}, Ursula Schiopu [223] oe eee ere reas RR gre teh ga sors is ea oe eee ete ae fee ete clay ote tel wooo alot ilisinteane secu piace or has aries aa eurcteritcior psihioe. Tipit funomentit de acteiaty ante fruit, js, tnuitare, muica are o lature eamestoe wis wont Paths ce o euprinds st un val formatie pris atsponoety ot Mew pe care tc antrencasa "ea bi er respuesta torts totes lcitard sf acwatt de medio ivepielechciomituly a Ratti privind rout format at manci th devenives’omindy Dig wee Toot, tpl fundamental de setivitte exprinedinesionteen at siructurata fort energelice paitice prin sraanicee tonhel it fereselor, itelgentl, sensilla, atetive, parcetiss ene Datos fcestetantreni de enero puiic, access be salicn ais thee furl phic in cele ale activittilcr'ce au is bat enctele paticr dts suport, Actiitite consums dr q produc gi proveccn aot crema suplimealae (ale realize) polenpaie [ale suscesalil sa oe cull) care acliveard punciols de antrenore ‘mifis essere esd-bockat de precipfare sau de deevoltre), Avindl o for de sptere ol abeocbtie fate mare, taste dimendurlle sities ont ate in act fandhmente se Insect de fonchonst de mogtine, deprisert abilite! eo au tendinto de ¢ lever, tse itor thee f data constitute ata, ov expsena fhe er, opt co maresta feria do constctie falerion « lpalt fonshonent fat Ge acitate E Al doles reper pathogencle, toul de rela, erprent structure guolutioa @ edartarh 1 ntegrirt soar Nelayile past frecteare sunt obiecuste (J. Piaget) 91 de. comaniosre Gost). In cages acesiora dia unmd se pot observa atikudil de prolate, sso pats, dependant, Gevoflune, Rishane ‘de gencrate owas, respingere, aversidne, frusieatlo ets, Ele. pot fini, ofgls Gerace), publie (Gepersanaliaite) confran eabtlsl aonlies «0 ) Bi. Hull dora cum pot 8 reelproe pouitve, recipree negative a asiretrcs te Se pot dierenta, de asemenea, tn real ras eau (Weticet st drlzontal, clactivfaten confiautas steucua a Pontes plea implirata ete Problem elaidoy ta wl Htelor om le implica an pus in ovidenta faphut ci exit diteront ‘art inirecondalte s tolivatile mare Ie anima Relate oof. de eomunicare petmit ty sh se Intorponece 9 exer " conslinia emul, care devine expreta tata relat kr sale Jn eontextal careia se reesei diseeriimaveal comtuleoe ecpun Sbile, rglementate prin regull sovale anwebinte yuri ca tare. Nu ttebaig vltat fapiul ck neo forma de coausetaeeat ft fxprin, tal csponilitates palhich ¢ oa oft flotle sunt mol cemnplexe st iat tensionate, an stratung virstelor, eu alt permit ‘mil comploxs contirare 8 coaptiine de cine gt umcr feeueante complete ale veil pathioyinteiosre (ubiective) fat ce raviate 2 Oc ssa Aten cena, pit snater elite repens ibeconice, ate sven a racterisiedy sricing eames feces ator dint cersfele sox cisurcle (etter) axe Se are not Tap Se apt on dull ov er ah i posbliile dea ip saisface si pe Me ath parle cern Aakistve Goring’, sapeai, Ne conta aaa fer vars) in opoaitie Teiava cu posta ose de “ie sutstoce. 1a conte dows estore mnirodchs ac ate ts Vplvrle st opoalia dintve stvstatlepaitce vee 9 aah Cesta cnimonts,intnese) ca sh dire diferite lt sf erases atl Ppemonaltahi Gonirtipysibitay, atectvite, Incigene eo), { Intre congtient qt ineuonient, Cosfesty in west contest Ge cpr tole date tehdina pana pre ealioen 9h complenesler tendinta ds nproplenediatee apa i Mona (Siocave) a Po Halts orguniate fn stategi compormertai: acest a tre ‘Augers obsctvelor contete ale viol coe nomena ‘cil ce se tier aft ea srt Se conor pall oe ms funire,feriere ~~ lar fnelesual ca eoyantzoe de ale obec Dimenuntie evocate parm desttees "meu trl tessa i earacsrstotor induce ale dispentaltajior pall, dae sk Excteriticlon prospective se sce, Dict fa cada covlitilor de mia 4 de educate apar ceri sea sl ol ti Ged errant frugtccoreopunedtoate condition mablisar ge rerurse ter Ineaail in care comlfite de mediu sf educate au an cree instil af eordonay procs) deevlla pall eo supe B insitet de alcontar Tntotdesinn medial total pica o multudine de factor Unnvests ge cerinie Golictse) ao. wumtae (unig de. som size de J) Mage) Tn genere, gests multtaline de axpeste oadigonii av mpliietin anbece eersetarlor, Tees Poor Exacerteash diensonileaceeet ulti, dar eae, ater Supra FeluSionimulat simplitator "ers expen ne Bue oak ‘Duct se deptssse anumite lit; din puncte -yedere a is! Billa sitar, post apert ‘reach tontnicers, bosons reac(t de aparare, annette, Teacil agneive ete Te eal ta cx fuente medial educa a un earacter celatiy corte erganeat, estructittea din eundille Interne devine st eat profunes, complena al eonatrusva, degreee ate lor prowess visit st devine posibil in bun echibra cu o bland ee Jn devote Asptt consesey al intone foxp_Perstalise crue Fbittate pent wets eae on ra et eps nee insta opr gS SOAS Sele pea de sept aimmee Sota ele ale poe de Deo wy err bees 2 i ae Se iter nae nat te nets nas ee ‘de conditionaci la eare ne-am referit mal sus. Rites apt co Wma ats, deetlitos pace paste fi evita cu st proc te nde spre ron a sei eu esoecnenuraly sae enplle wine. Palen. lagna evesimertelee 1 sean wate om Se reste alimrateazadeaarmanincen sealisah (a un torent ag Np ce fot eraatoaro 4} nctiviemel tului armonianys Invurle dr une Glad diamine diye sma liner oe apis, eda SE imo per le eu Acetes pot agate eh 4 Stigioire a states pon’ alana domiune-n eciey 9 sivas (ane sa de fag ne ‘dominate del Ere frre it rent sees by pilin intermediul ierarhizirii modulul de a se exprima, at relor pshogenetice Se pot pune in evident’ caracteriahicile do {Ea tae sett tine tated apres Boe otra de deel, dus ale el ie “puis tneleate prin cope pahegeeie edentack Sel dofectuaase de educatie si mediu satt conditil de Sanaa essentt na haa abort ll ine et nea tae 31 evooate de Giri autor ee ain ese privite-ta/seperele pathogen H pITATe, MEDIL, EOUCATE Gf spol b Tmendelelseata, asta} subieet al inginorseh gonstic, cro HERG Gonatituie una Win urispie fore vite biologioe - ive sau faeénd sé disper! grup sau, speci. Acest dig urma foprien se implict mal tlt dataries modula} cu eatastrofele Birle eale ee fae dificila adapteree, impostbils chiar. Asa ch A poate vorb! de o camplemectaritsie positive 3 sdlionata st wax Giger pi sistructiva relsilor distro eccdltate i mediu. De Mie. din optica tui Darwin strabat opiimismul si forts ereditditl ‘eumuly, prin adaptare ¢) siraiflere, cistigarile acesteia jn foele #1 diorenjele speciior si latura de factor compleroestar a vediulul, prin teoria tul Mendel, privind reduejia la mediu a eve~ fie, Wen preluala gl de Pyserick, si in mei corplexa gl recat fq diseuie problenss a dispartie! specie AVStaportata ly oto, erediites, ce problem 5-4 U2bit de diticul- sles imensiat numaralul de’ stramos ai festrel flnte wmane GRumaral steamasilor fieearul om se multiplen cu 2 la Neeare aed Sjerite in. progresie aritmetic, astlel ch o persons ee soa nlscut pans 1820 (el spaner) sc trebst sh descinds din 296 miltoane de km diferi, exsilori’ cam de 3120 071 pe 0 perioad doar de Hiesole, cota te ar insemea moat mt decat populatia Furepel din Gece vrovie Tn junal anilor 1960 astiel de calle se faceau curent Grosmenii aveau o mare intoaroere spce problemiele rbcscaller ge~ ‘Retice, Dact oe au nat tn voviere ¢|rudeatile,aprotpe fiecare pene [Pie cuprinde sleitori din farriit larudite dgnorate si necunosutd (Gh generatls mal indopirtate. Acvte eésitorll pedus aproape 1a Ju- futate pamarul tourette al strimogior Ereiateg transit pris eromorall pariion Beane (2 pr fide Ia fleeare genitor, Uect 40 cromozornl) reting din. Slecar (pereshe, cite un element determina la intdmplare (probabil, ceea tego posbilitate urlaya de combina, chiar Ja cet proventt ain SEceaul gonitori. Henomenul redusiel erormozorniee, Ya ere Rec Tafeat mal sus, filtreazd ereditaten genotipie2 Unole éaracteristicl jonstice se tranamit prin jocal de gene alslomorte, Existh inst si [sspentul genclor damvinante si reesive. Ca regula. general, organiemele se repradue prin partenogenez, ‘ind magtere altor structurl geretice (nl) In condiil aseminatoare fe riedin. Para indolali, delle Iu Gr. Mendet (181m), Ch Nadin (1960) a Tacut o oarecere ordine in canoayierea legllor ereditat, ae ‘Studisty ctr mult interes sub influerta darwinismala feLa 8 de reel oie ocganic we supa at ctu tf gut tele forctrce™ Acs yet tua tn cud shy at descend cartier fa, ot, evolu yats ds citgure sh aes NIE ‘ae te mei” Cm x tat spas, Hisense agree a Bs a Predat tvals Lee ininctacdy sae eae, a fonsidetat ca ciatris a parmanentafedecces, emcee 8 ar cece = se stant ‘leea Ceri, spetel wane nicl acwasta, Gu inteligenta ei a fost pus in discutie. Int ‘ita UmANA ramdne, fa Bysench fry sane de dematline pat on eee Ta. ante stn de eactoje gel Scart hese cat Brel dike gee) Tier ce g eg MOM al an 3 es da actors fephani eer ek Honea, soaelu irenbi) &"eenaerepemta's ale St ena ce tnt de deswoline feta ban a opines a ongoviesrea vat camer (ames wallante ale dese cin unmade, Siete. Params {Pek In trceras de a generate i aa tablet coos Fevetpal repress massa de que ates een prin ising procs de alate ache a ed reo fea ea at alan edtcfraia Coster parle gencinuie penta eco ee SPE Parle mewudattr. Se pu ch tonal as, en, Se ane fonsitule © Meaibizare corres qt alapnii ree ee fenerahit Fluctaile ce nr i gmessle pe gee Bee Slo dou sieustrt genahpis de plots “Cac ace HOHE SRC Oenaes ancl oda gu geet elc, n doing Test aces ganic me nee Sarasa iin calcula! probibilistic Cami Gamay doch See we Sea Nala in gallon i dou) din wala pute tee aes ee Datta epics #3944 cin eeatales, vo antmen h de Maea SeN NS cir dy iimen Vopetali sf anita nu eiaret ae Se dette la goaerstlle tol, dar'g ch eee Mie Histernlay teatiate do covenive ta sku needa aS at Benin generate aeetoue: deen natin edeate oes Fhe cies or enomentl de iibiare Tek foe ose sprints efece foare waite slaplatv,inpicte In mneratne oe regres omen Sau studiat v fenes.soatonlle oe ea Sia prin generac Fol" anh s Tak ehh ee ay prin avborllgeneloie Din $7 mmembel 3’ ener fan Bch a aniet 15 cmpocto!romarcabil 1. Setosias Beth ee 26 7 ero da 2 sani aferte, 10 din of aw fost dott mustea. Ny Gee ehearh ins adeseg ah cal Ink Schuman eave foal San Trnticion Mote cin, 139 membrs ab art capri Inieun sho “Glu do aor: goneologiet Dey a avue 8 opi dinky eistece cb “Plsnisté siclunal nu a-preceni! totale muctee. Pee fours fe abl ex inant Car dotaia murtals sf fost apes atic acer zecesy i ln Schuman st a sala st, Ip perere ste ae Seal gen au lus pres multe date slurs Heke Bichon 0S Tes ural ca im chestlonar aplisst po 5.000 persone (co 131 er ‘Gin 259) prvi talentut rate}, matemie Ae dee he Sapirat unele tronsmish endeleine in eispansu. dae marta fale fami, Bredtatea poativa w uparat ma pron fem dlctt Ia birhat in eomblnatt hesorlans, rs pulse or pease i Galati mail 1 ss adeenrs in cara ia eure nares So cee dan’ iow err peste medio. Toust dich aril wth st. fies, cam 80%, ln tras) tiniest 0 Goreeare Geis maser Ferltai inferesnte au dar sue electuste pe tanstine de sactecistcl anormal sau de teansnisie de bal ctor sh Foltenin ete) Corelle be een! (menosiga dai © Be tibet eic) au pus, de ssemench, in events gapecte in got mieten rate ity mics ccs foscle mare ascndnare Upelagicn expla, de ao pria seer Heats dint singur ou fetta Teel ind de ae le uterbise) de ereean fap) eh ynoe Ao taeda felons pte}, Toile parce eg ree I Nagel 31 do ites, A. Welamann ate) isin Hines ce exe ov pars caretim astinite sleergastenn. Cele cw conseticerh srractersile spetel (corp elemenite sexuae) "pester Sart gerele, determinant cost su sel in nosed! ‘celle (exclu) 4H metabolism seaividual,aapabit se seni In iffoontale me alu Scoala tol EH, Morgan copsldert ca gensis caret. lene in romocoaieeluelo Goria cromosomica 4 ere} st tne. rititoare de eneitate (singuree). fa ullunee devel, neesnfmele fesitii sunt analsate nu numa la nv erent oth ‘el biochimi, Rol sei dezoinbonicete (ADR) ttas akon fis ssypra noe asporte soplexe Intre metabolism vedio. ADS find un purbibe de ,intormayiltereditore. Foarte marca as: tate a tboogitor urine a entpliat der $1 ordanat probation vist a endif, cr factor de demvoiate, Stile tu) Sheldan, BS. Pende, Krelschmer ele/presints interes pentea cad general do diseutie = problemelor essa at‘Mediul reprezints totalitatea eonditilor de: viata fn cate a0 exe iti influente bioelimatice, perictalves, soclo-ssonstrice, educative, iturale sb eivilizatare, Acesta este aspectul general, de exten at mediutal, Medial cuprinde Insa at totalitaten condiilor q at lurflor ancinte solctate co se manifesta fat de fecare persoara erp soriel. Stricturi solictante's mediulul i eggpund’stoucuutite folisitante ale osmeniton intro soefetate dats, dinir-un spot st ‘yp fstoric dit, tn acese strueiur! are loc dazvoltarea de wledla lnterese, aspiratil, competiti, pisitt de mifiotce de adaplare, Aces! aspect solicitant este atrihut al mectulyy social cultural in deesel late. © ald Intura a mediulet oferd potential sanse «lea rena Brin competiti (lonsionate), o adaplace de uifeite grade de. comfort 4a condifile de. viail “Acessta este Tatura socit-esongtiicl te= cist. Medial disoans si ds 9 daminatie dersograticn'rasies. domni- art ctl gov de tenstans diet 4 eu unsie cracte- ssihioe, colturste, Engvistce, receptive sau traditonale ao dite rile grade, Prxisti 0 fonrte complexa tandiati ‘de. metis| test paternfci tendinta de einiucat sh stobilizae in diferite port ate Imi (aub influeotete condifiior econamice si a fluctuntilay rece, alnallor economice ia medinl social modern) ty structure medi exista o cantilate foxrte mare ds cultura (musics, teratiea.auaoh: tona si tradusil, cart de stings, spactacoe, muse. competi voor five. si gcolt de iferite grad, nivelurl de eucatic st atmentere 9 Nictt sociale, culturale st civtizatoare © uriags cantfiale de cattack cireuté Tiber tn vista social. Nu trebufe sj uitim e4 in tor soos fa reat si a deseoperit umanttaten, ea elitels e, dour 6 ports ‘2 transformat fn eves cw era implica! tn oblestivele desconesite otentialele tor felon. Ormul zllelor notstre sia liegt foarte wet oda cunoasterit (in mirzocosmos qf macrososmos) In ultra secol, Satelit artificial al pamintalct Ge vomunieafe, metecreior sel ts, Inconjura Amant, St spatial maj tedepiriat te, tea versal de formatiunt investigative interplanetote: Seau ict pete) ial pe lund. -Micrascopul electronic, sanputereie, ferric labriion Fealizaren de substante, inclusiv mitorisle moh prefabricate reste Jn-permanenté, Tntre eltele, ag apinut primate Giatnante din sub- stante olbvalice ete. te. Structurile hormonale, lamea vieasiln, fn lexaren spetelor de wietultoars, dar si a rhmétitelor ovlor or 30 fost si au plerit eats Introun foarte mare avans La fel. ingineria ltensticS, centralele atomico gi stuile implicate tn aséstes etc. ete au devenit pentrs omul sfaryitula! ecolului al XX-lea acceptate ai de large implicatie fx mediul cuttueal, Sa creat 0: receptivitale # “iis In ities sprapiere de pest 4 ( i's continente ust so yatantole Winty le mare. oul for weonorice 9} Harerrstice (ca Sse, poner ice on, done banal eg t o8 ot isa). Nurideul perseanelar tate ny recut! tree pit Gaon precauliuns econamitee-piliiee, privind cota de emigrate {et in wtatlea recordurilor®, De allfel, g-2 creal 0 eo. Fiction ay ist inc’, destule Hiaeee intre SBE re dnc ae ete pene, or 2Iemplcst in. vinta dell ace’ se nak, traleko i mor sau pot mur Pe parcursal eapitoloior tucracli naaatce aceste probleme eo trae plicit dinspre latura panetrstici xi rolalth tor br ninte ceeniiar a doleseentutat, a tinerlor, adulior $i persoanelos te aaa 9, STADILE DEZvoUTARY psice ‘Araiizn tibleula varsteeecuprinde Aestine neconconfante do- feet determisate de preceuparils mal small ag mek neta ace Sante petit aninite vaesie ale anor autor! dar ai Gea itela pshogenetice noneoncerante utente do teat fe oats sg Adee fant cf in timo ce primele varste ance Inde Gio Gind dominate de prosems daevoltils Lee vitae tes Sominalé'de regret palhice — virstle ade sunt tare er tee Prezentind un platoo de maturizare in tae dion reset pointe ‘Se Pate c¥ peintreconceptite cars au. contritull le eonhernen gee sun! inlegralise nrivind tonte acurie viet por hee tn pritnal rind eepresentangi patholgiol absnle’ Bastoets! eget adept sil (215,'p. 34198), copllinia ace c touts Nave vate ‘eletalto faze sau clluri ale viet reediteres ive enprins Ge cane ante psicg ale copllariel(aspectle daminant eieeeh Gel care este consilert ined aethologul ce! ma centeat ppahologia varstetor (mi! ate adie) a fest Cae Castes tate (USTs 061). Coreetind earneterl sacund-acondat de red vine ‘Guito to raport cu copiliss, Jeni sigerentd Wis une sen ie contrite in care vinta socila' i Intute, celia Writing in loo de seat. Fe sesieatfapnil in Hud viral Ge ane a tn Broots evident de individuslizara 2 fostte Internants deserve eicurlor Ue demvoltare iat alsfectont Prick H. Eriksen {00). Uilaind meted open pal islorco-ccivpathaloges, rikson’ pattcles Ge Taste frenilants fost ceva mal atray de Yung Gy ea at aestar eet Solero! i de caracerstcle aduttunl, fenctsene nogijote te ort tour de Specialise. Cy atae, Eethnon olde tins Chats fheudiene de emwltare oral, anal, fale 31 nealiah exes sears paoosae ele deovoiin eilal keen’ a ems Adeor oxnttega {nor Componente dala (potas si negative tine ie weonie feeare din coe 6 stadt sau cletue! ale vie pe eate fe expe Th einen deserpltva succes in atadul ‘rat Yuelral an Ge wig fexlsh velath ‘polars de carstettlel, tnerecere neteentiehs ‘presi ale dependentel coptulst de eaitaten inarili parental Te acest outs, thgriiren ea, ccbllibrats, calm determina inne: ro T geco-ar tgrlves Uerndonats, captieens, devel atinerede ese ara, esa, eel cee tet “Talim a reactilor ~ se sratifics in. incongtienl ca estrustuca DEN bs ponte f gra echt fy staal urmiton, ln ln 3 ant (saat nah, a0 der Gorn legate ds autonomia $ emencioaet asians hs Gi medias pactnait vous sal rane gal asa oe cape a incapacltaill de a dobinet autonomie. Excenul itie petvin cides ae sce area eee tbe fe teh os dele Bf lb dll Gos sfean gars ere be atc sane Peter stnmins Uber a hates ences Ea ol. ies ore «a8 al ete a saa damit Sbarro il de sires aks Sateen ic pales Tngroiton af aharea oop es itrenka de vnsohlo ct 4c SOUR GA eae fella Bess is str patria do ase 21 aay 4 ied nl eee eonpemmatee a lati nae del Bent read Gienitcees te Trea ea marcas Be be cara me pee gta ae “ape ioe proce de Geulore s sebuah See ga ee Flat near tn care coll ss ote ie cert Sse texan Confuse ou ws nt eae ert, Da corte pn otortn, BE urgent eae Slaw deri! She inact inet ah a Eee Sc a oe ee ene Se ngetintes ante fie sre eon Se eae Honilin ell ve iets cee, So tan ae ed ae Tn iiShnn, Cansei eet we ene ern the fie Merntsle top delneroni seen Salone eke ee atte sun acest eta alcne, Tin et nti Seca se mama aL A esa : al ate cca al ea Fic eke’ ae ri tue afroe ee ban, Cone lnc, bai a Perioads tinerefii si inceputu) vieti adulte). Intimitates so consti ‘factca de Felalleltratom, vermis egecensrom, Altutoene exits ates de'a privi vinta ex tw o Feaaase — contrarfal eee Goma Frikson @ oosiderat ci in ficenre sty se manifests erlas ce imalles eentrariert. (prin familie anu sasietate) ale tare, der Ges oltare, intr-in anumit sens, Smmplis in structura duité actor opt stati gnu ceturt ale viet eed setae ler eo ean — tat fear gta heir In seit elon Ta ueseee ie fiers dentists se breangeate pina tans cote clea so firuetirene pari) prin entaten itll dupn at oid oan adsion._). ale suc rived cule: vit geestes sunt ns uinrease Sipe colaboraton! 0k p32 fe cnt sai TD Cn Stina pricel eres on pester ik 5 i) Dip Super, in acemta‘perioale wr regen segare focal grin 'fstratre (ocahzetvaeunostnilor) al nn Gnatelren 6 tren cating 3A Aig elon astshonts, oe caracteiuazd prints side atizare blogic (ela 33 ln 25 an, fm aceasta per Ball ane oe eesereoeapactal de adapta ofetonas se Hers ‘het de sine 21 Wires Cen 25 14 4 ai este 0 perianla de matiriate li et at oe tnegraren fa pofete sin smerise casa eke Eeweace un domenia profesional space: 4 Uribe stadt inte 4465 al esto dominat de integra re pofesonls eatedenamittatnd menfenest a 870) des | | ( 1) Viti stediu, al wdrotetorteatitate; ge earaetorznsas prin dezengajarea profesonala. Cum se poate lene observa, DP. Super (1970) uitizoass eriteriul posite fath de angalares profesional. Is cela tyod earasterieard elclucte jet 91.D. ©. Miler at W. Form, (851) [110] care seeentucaza sella individasla eu munca in Helurle viet In acest sens, copstéra ene etopa preparotiel pentru fracwed (pins la 10 96), weneaza ivifiees fy mnwat (pind Ia 20 ani ‘erinete edoiesrni Tq stadia tne fd 20 ba 0 de 2) acumteast experienti de munch tne 36 91 (0 dani are toe © perfout de mano wehila, jar ulterior insepe perioade pensimrt Demogeati, 14 réndul lor, eonstrutese piemida iets implicand, de ssemenea, erterlul preparatiel scolare (ntegrtts gi dezintegracl In mea. Modificicile importante din: viata seesla ‘er’ profesional, jae dustrializaren, urbonicarea au ereat ui cadeu iow rut activ gl pee sant de aotrenare 3} integrate silat. fmt ce a atinulat numeroane Inifitive privind cereeinrea evolitle! expsctat de invatare — so allt profeslonals so optica'a elelurllon viel legstl de acest probleme. fn astel de deverens ale Geluriloe vel copia crupi tn Boe aot rests. ‘ ! Tn acest sens, H. Moers (148;-p. 23-37) 4953)eonbder’. ot briny perionda eopiariet fu seret {0-20 gi, Ete de intenad Farmate, de tatensa erestare 3i fyyazar, Inkie’ 21 yf 31, 2e-ont ae situeate!a dua perioadi a vit $i ria’ perionda aula dominate de tntegraren profeionsit, dar i de Teeeptiitare fata de inoaiares ‘noplicata in wlape social. A treta perioédd (intre 31 $i 44 de ani) este w'migzal vie wmane $i ge earactenzedn prniyo receptei- fate sotzute pentru incstare (probabil i datoritd expansiun. in problemele complexe ale viet) A patra parioada.a. wf (ntre 44 si 95 ste considerate Moers € 0 périondl de criva de autocuncastere (Conditonata si de Yegresia functilor ee reprode- tie) Tn a cineen st 9 sasea perionda fe In 58-99. 1a 69 de si gi and a sfarsital viel) se contureaae duh erdoude ate batraneti Bintetizind aspectle cx se pn in evident in tear cu cc. rile, elapele sau perioadele viet, am considera valida 0 fimpirtice fn cleluri de viatd de eompleaitaie' di ce ta ee ral are ty eee intereseazs structura tipult se actvitite,tipal de real si struc; turtle opozante ce slimentereh traneformiri ate deevoltei °ati de schirabarite in processie de maunct industrials créeaad “sontact edically Teal superficial si episodic al parintlor eu Seok “kr i Recesitatoy Une! afen{ din ce in ce mol tort fall de pe = educapici i tnstruira: pentrar-viat seeal-culturila sf eons 4 CHCLURIE $1 STADILE DEZVOLTARH eSiuce Pybi sim fa vaaut, problewole daavottitit pathige ale’ omwitut ent oats fumerdate at ct tat mat afc de Spordai Te Git Getates moderne, prin, denvoliarea na Impetuaaat, Sorag oe Ghrattcterlaie Care cencsea an cadru de condone san ene Wish, materia, continental gf plonctar spect il nat coiplexs. Sensitlten putes « puberul l altesees pa lagi rcs dene lt cocina “g.sefal de mentaltae sl responasblitate, pe care tebuie sid) Re A "tstermina'y tastiate Geis ah de coe eae otic fs a neat let pits sl i rete ae penal lS vet daa Neond 2 Benth el et sen a | i Sse inte seit rasan 1) Pith de ehedtere si aezvottee, din primi 20 sau chor 24 de Sere epee da conturns sacl oder elunalta (2024 any perionds conto if piri aturzaren personel Fr Pena ce forbecn eh 8 Ser schtin a eta Jn cae 9 arganizcash canormisn ei winronfermlanul conse espe anes ovr, ar af iontune Torrance hana Sap sau ial “adut ce prelansane Seis aol Schatten pina I i tp nl (Gem g'virsta a dows), peenonalitaten unund te antral I WGroninuligie kdute-q fonenmmne sagas ine Stated, Acta ich pein’ edtevs tai sia porende rressnet™ ls Findal tox sncotporeartftecare' sub-cly i cette species (opie cu substedie ai, pubersien 1 adele copllsris pa pried etapa a viet, 6 intinde poo perloody spretimatiy 10 i 51 constite etapa de maxima Iaporee treed fiteuen desvollare ulterioard. In vopllice ¢ formbock wee {ialtole traportante adaptative, se nunntonsh qt clilsenes soot Tee, Razele Personal.” b6 Constie strucuri tert ee faite energetien.ioleletuale, creative inchaly soviahlietag ) flee aptltdini, caracteriticta compertamensciar ae eis, Ook tile afeciive — volionale, multtsteratstes aspatiio® (Tot in ‘opitarie are luc procesul alfabetizarit proces ce Getties moderns incepe Inalnte de intrarea capiichtr ie seein Aghetizare, eopill sx adaplesen condor fandamentaie oo aby ale nivel gbcil de taitucs, Dosvoltarcr pe teen otc’ Eoatinud ping thitomentut-tn care posiblltatey de eerie al Piteite native, incon a serveases trebuinte af latersee tethte ct {Riccio bande (nterre) i inteetine aafel un nivel Se tte, ingest si apettal alu, Este 9 periads de coetas ee HUH a grlle cle potentialitagpsihise graisie Ie centri er Sis aminsite Sndueae ‘impicae | yaeaaiehas Trecal] Fonianas oreani-| atambenbslowns | eae, ira Him le oo ‘soto statu pis | wis Ge] — teins as te oe Eitpee| te canitlae a] Theis! Spite Retake | crore moma! peek, mane (ee 2 gtd eset (ourtaten sdcescont ded 10 1% 20am) | Sees | supers auie i | de ae ate Ueuats de protilemete mai intimo ale integrari scolar ot oe cots oe cance te | Galea copiilon, dar si de aspectele complexe ale -deeeeachiy & Ma copie gp Ginortlam sexual. Be sie ci aud infuena condition ae ae fap es | EE eats NUM, 9 dezotdinilor ediicative 9h a mizerieh delnteenta eicaes Sp aa ja} fino ince reset ota in ulin secel 9 may ales Sua af delig aetol Papers gt nll Mineo | ees eS ee eer ee ‘endiat — flind de mat tare Incidents in taeda) unten deat ce ‘el Furs, cova ce facu pe mulfi aul! 58 6 coneiderc Genes ae ace ‘enut do-uchanienre st de schimbarea generali-a valorior morale st cultarale concomitent cai urbanizares. Schimbiile profurde de sei fe vista, contort, slctar, distract, aspirail elo, legate comple “s en }5 Tebelth4 feomns) =| Soibae vst pratvens, Sat See het @ Subiaentise| — Yassin adult mais: ie [plone | Geb an ve Bee an criceda a oman “ast poste, os Tn'vbesu etuits ee ‘ate benaelala Yar "is cae a tinge SE Si tne renee evi tse ie joer pron cu de eo cuptinde si el edtova etape since subi (de 28 in! sa elapa ats pan sa ecoee e199 ia ta 1g 39 a.4$ anil, laps adults medic (lo ls'45 In $8 ant) si etapa adulta Gecaaeey Sau tardies (do la 50 48 64 ah, In etapele tinerefit integrares -sociala-profesionila “$1 enero buselor shel aol tamil, constitute exdral tetanic, peel dar eonsimatont gal slletteiossacaie In reste conied ee atta urotes mal profund subideat tage profesionaie fea rol pru- spective alimentate prafund), subldenthistile logute ge-atructueyrs familial personae 5 Acste dieasias) pot aves a relatiy complexe sts se subldontissti parentats jn: exdeal aol apa ide concordanis. son, discordant fe cdmpal eonsilincl, al aspirator i al obietivetor. In etapete Kneretil ave loe ni dexvoltstes nenerals a experiente sosiele ou intreaga sa gat de ined gf de respanaa, bite tape adalte sunt inearcate|ae abigail implicate in ee Profesional, cle obilgayt tamilale complexe! solictante’ pe ste pi cs de especie: dia ee ince tal Tersehia profesonala, ot 4 antrenarcs multilateral in roluH st state exttaprofesloncla, 60 Ming cele profestonate ere 9 ares ie risa de imp ty nivel futuor varselor — mai ales a eelor active, Data fing ites re, atly ma a6 rogeestlui imps de. rewulufionaren, ehinlon sore. cl, ate Joe pe percars ato sperimacepiblesionala® mal sul Taal pilin. grav, care mivese distant paiclogcg ines jee ProvesoSale 31 poubiliaie inelduale de" te sutGlocs Ropar soda, aeael cerinte if rigpund recifcklle, recerie fla pls callicare,winvajnen permanestiv (156 Sukident: i Je care nesam reff defe ih mai amiplarea gt iter= rele iiate n paioad de. apart todal inparaat i de eater aiden aul poviesonale qa" haturl aatale ¢ Weniag allure socal Bo pond ontgalt, se coratte tarts persona larga pe inept Bi exatorc) eopitor (ee arnplifice famine alla a aperta poor. Pe plan prftsionc: se Ire prin rohit statute no Engindi-se Satncie 41 racic sacle M prafednale cele mal Eieatis Pe) Cicul a treen say etapele winteloy de pegresie (at bid Petit) se extn eta 63 do a pind Ia moore. Simca ores Er Gela se elinibone pestonle (ptsioada de ndaplare, owen a bstri= Eso) impacts bateane!wenpencaee § perioadn ner aed SG regret finsle su sila terminal)” ® & Periordele hiteane(h, considorste si

You might also like

• Istoria lumii de la Big Bang pana in prezent

  

  From Everand

  Istoria lumii de la Big Bang pana in prezent

  Stokes-Brown Cynthia

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (4)
• Ce ne spune creierul

  

  From Everand

  Ce ne spune creierul

  V.S. Ramachandran

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (5)
• Despre timp și apă

  

  From Everand

  Despre timp și apă

  Andri Snoer Magnason

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (1)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Civilizaţia în tranziţie

  

  From Everand

  Civilizaţia în tranziţie

  C.G. Jung

  No ratings yet
• Ion Coteanu Gramatica de Baza A Limbii Romane

  

  Document411 pages

  Ion Coteanu Gramatica de Baza A Limbii Romane

  Damian Emma

  100% (1)
• Dinamica Lexicului Romanesc (PDF)

  

  Document275 pages

  Dinamica Lexicului Romanesc (PDF)

  kousteeka

  No ratings yet
• Liiceanu, Gabriel - Usa Interzisa

  

  Document88 pages

  Liiceanu, Gabriel - Usa Interzisa

  Cristina

  100% (2)
• Daniela Salagean - Consiliere Si Orientare Pentru Profesori

  

  Document197 pages

  Daniela Salagean - Consiliere Si Orientare Pentru Profesori

  Avramescu Elisabeta Oana

  100% (13)
• Consiliere Si Orientare-Ghid (Jigau&alti Autori)

  

  Document68 pages

  Consiliere Si Orientare-Ghid (Jigau&alti Autori)

  mirela mirea

  100% (6)