Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Castele de Nisip Daniel David PDF

    Uploaded by

    Ciprian Corodeanu
    4 views160 pages

    Original Title

    kupdf.com_castele-de-nisip-daniel-david.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views160 pages

    Castele de Nisip Daniel David PDF

    Uploaded by

    Ciprian Corodeanu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 160
    CORERTA/GEORGEMAICR ‘TEHNOREDACTARE/NICOLAE TURCAN REDACTOR/MIHALGOTIU CASTLES OF SAND Science and pseudoscience in, psychopathology ‘cL ‘©COPYRIGHT TRITONIC JUL Tol. Fan. 440,264,431 655 _ BUCURESTI / Tel JPox.:440.21.242.54.09 e-mail: editura@ttonic.1o www. tritonic.ro www.jurnalism.ro DAVID DANIEL Castale do ‘a pshopstoe “Triton, 2003, ISBN 973-8497-21-3 ‘Descrleren CHP m Uilloteclt Nafenmlew Rembule + $n gf pseaoyttaf rel David ~ Ducane: a0 pti: Bogdan sl ConsinainHvi.Don lotr, Caren Nicole Colgan, Marius ina, Ia Miu, eaticeDinscu Falls), y(n Trasrae) Daniel David CASTELE'DE NISIP Stiinta si pseudostiings in psihopatologie A See BDITURA TRETONIC ‘Motta; "Marl gf evina!” (Gacthe: Sollga Sehusucls) Deaicafte: Lucracen este dedicat ectloreateg gprafesionig pentru ‘eve gina este oporunitatea dente mien cite gi activ fa le apectneotal unig deste bucura dn pin do propria contribni la woes speetacol, care 1 supravijut fne8fneercteitale continue de ale sabotn, Dedileation: | dadioate his book to thase ealleagives and profession ‘ls for whom sciente represeals the opportunity to critically und actively ‘wonderin the face oF the world spectacle and to fully enjay your own ‘eontibutions to this spectacle, contributions that have stl resiliently stu _vived your persistent attempt to sabotnge them, Muljunsire: Aparifie eesti neti a fost impulsionsta ce osaseni Acorns emacs fn mod deosebit,Parafxzind faz cae, Guy Montgomery gi‘Dans Bovbjerg de In Mount Sina¥ Schaol of Medicine, SUA, oa tect din somal dogmatic gi m-au Init ceea'ce inthmnnt ‘inp, exreatuien gi préticn ti tunci ead eredeam ef stn acest ‘ier gicXnu mri poste surprinide nia, Albar Elis, de ta Albert Bilis Yastinte, SUA, a fax nul caran-ainspize So tudes exits gl reflexiva ‘supra oto ecei es fac gt cae m-a Tafa st nu tn peed nici uere- ere gi st continu A congtuieseertictunei etn mult lume ste mnpo- tuivamea sindeea ce fe: "AR PEAINE.a uensllea ata lft, daraieiunde su serie ch hverurite NU THEBUIE at stea aga proctcum stau. deci contin’ 8 construigt gi fi vitiyc tine fast” ar spone cl Steven Lynn, de Ia SUNY a1 Binghamton, SUA gi iving Kirsch, deta Conneticut Universi, gn’ g#modela de ainadine exch gi. consiructiva aspra ini,core m-auinfluenat in cece am ficut ic. Mulumese color eolegigiprisizni care au citittextulgicare mn ajutat 8 aproximez ‘In aoanié forma. Sunt prea mul ea si+i enamide ici; voi men cola cde ln Catedra de Pshologie a Universita Babes- Bala (Napoca, care stune cin sn prezentatlucrarea Ti cadrul colecrivului de cated ow aval sugesti gi comantai tite. Apolo unde este cxzul Ti voi ‘mentions fn mod special la iuceput fcr capitol pe ace profesionigt, 5 colegi ii prieien, care au recemzat materalul gi cave giau ads stl ontibuja a fo 1a Progrmmul de Mister fu "Consillece Psitologick yi Pathotepi sructur weestut Yolum gs fmbunkt ‘uchule sf multumese si acelor “prot su dat oportnitten svi exersezsinul eric pein soismele, slemnitijlebanalegitrismele pe tere le-au produ gi pe care Je-n ridcat In nivelul vuor oper i dlseursuri ice. aspectuluisilisic, Pamdoxzl, Actnowledgemente The iting ofthis ook was stimulated by peo- te whom I especially want to thank. Paruplaasing a famous saying, Guy ‘Montgomery tad Dana Sovbjerg, fram Mount Sil School of Medicine, USA, evokened me from the dogmatic sleep nnd taught ine what ocience, ‘eseorct amd penctice meant inate thought 1 knew tis all too well and nothing could xurprise me. bert Elis, from Albet lis lstute, USA, was the maa who inspired me tobe ertcal ond rellexive with everything {did ‘uid 'who taught me never to Jose faith in myself mud to conte to Build critically when many were eyainat me end say work, Steven Lymn, rom SUNY ot Binghninion, USA, ad rving Kia, front Connecticul Univers 19, USA, hada major impecton my work being iene and nodes oferta ‘nd eonsrvetiv titude in theefinical Yonuin. Lat but wot eas, {honk ray colleagues from Bobes-Bolyai Univer nnd the students en- rolled in the Masters Program in “Prychologlal Counsefig and Peycho- {heropy” from Babes-Boysi University, Cluj-Napoca fr ther suggestions _- concerning the stucture ofthis volume snd the improv ‘speci. Parndaxicaly, astalo theok those ‘professional who gave nie ‘ke opportunity to exercise my riical sense ou thesophiams, ite remarks suid tsi they had produced und raised to the fevel of sceulificdiscours- cesandselF- declared wosks oF. Danie David este piiolog feter nis. dt Cotedn de Pstlogien Universi Babep-Dolyai dit Cluj-Nopoca, A.objint {icen in peitologie (i 1996) I Universitatea Babes-Bolyi gi doctoratul in psilologi (1999) In aceenyi Universitat. A facut studi postuiversitare (1999-2002) in pitotoge elnia gi psihopatotoge fa Mount Simi School of Medicine, New York, SUA, i parcusun programe fore (1998-2002) ‘npeioteropiacognitiva gcomporiantentaa fa er lis naitate gi Aca- dem of Cognitive Therapy, SUA. Este preedintele Asocajiei Rominede ‘igourt s Psthoternie Cognitiv-Comportanental. Director al Cetilui Romande Psihoterapie Cogn ; si8ditoral revsiei "Romanian Journal of Cognitive nnd chavioral Pspho- therapies”, Autor este membru in asacafi profesional internojionsle de ‘ofl desfigonrt activi didactce, de eerceare, i practic peliolermpen lic gx pobicat pint in prezent 4 citi pi peste 30 de artiole, din eae annjoriatea fn revise de prestigi da statin, “Volunverelovante: Did 0 (00), Prertinfne de infrinofte. Contami- tree pstlogicd in mass-nedia, practi lc 3 jee. Ean Dacia: Chj-Napoce. David gi colab, (1998-2000), stterope psec ‘comporiaentla. Editar Risoyriot: Cla Noy ‘About thenuthor: Daniel Davida licensed paychologiat,PRID.. and Assistant Profesor at“Babes-Bolyai University, Department of 'sycholo- 17, Cluj-Napoca. Heobtained his eense in psyctotogy (in 1996) at"abes- ‘Bolysi” Univesity Cluj-Napoca end the 'k.D. (in 1999) atthe sume Univer- coinpleted a postdoctorl prorem (1999-2002) in clinical pryetol- ogy and peychopathology nt Mount Sinai Schoo! of Medioine, New York, USA, end truiing progsom (1998-2002) in cognitive ond behavior ther- ‘ples atthe Albect ts natiute pnd Academy of Cognitive Therpy, USA, eis President of the Romain Association of HVjnoais end Cognitive Schaviorl Psychotherepy, Diestoe Af Uie Romanian Center for Cognitive « Raliona-Emotive oud Behaviorl Pychotherapy aud Editar of hohe ‘of Cognitive and Behavioral Pychotherspiee. The wator is ‘mene inuterntioual professional aesocatious in the aren of interes, ed is involved in teaching, research and'pryehiotherapentic proces nctvities ‘He has aleady publiied 4 books and over 30 antics, most of these estigios international journals. Redevautivoks: 3 David, D. (2000), Prelucrar incongtiente de informatie Contam inavea psibologie’ in massed, prieticn clited i juried (Une scious information pracessig) alta Dacin: Cto-Napoca. David gicolab. (1998-2000), Psihotérnple st hipuolerepie cogniti- comportamentala (Cognitive behavioral psyclivherape and hipnother- EaitureRisoprit: Cluj-Napoca. sae terweue 9 ‘Nuundal exagecatdessave a forme sm Labirntal Minovaomul J+ 31.22, Beese invalidate ginifcd atrutinentlos. Bete Mestre 10 3.123.Labby iumijeimpativa ie Cxnilatimei desine M6 313, able nei pies doa fice geestare V2 3.1.1. Camilla antilep ‘Victviamarkefing-ui Spore gf 3.13.2, Caau eect placebo sate Custis $:13.3.Cuul staal palwomafl. Postn 1 Runamenia thle 9 anon (Cupitolul 1. Definigi zi preciatci concepmale.. ‘Daigo ti. ne bout : 13: nae lpob veseeaerent 1. Soest tepreticg fn pahopadolagie. C.seurt trode ne 5D a 1.4, Cel flomeerit ogee coroctores gi : ~ Mgedattarsng tie seon de 1 1dnhusenesePabptogetraie In psbotorapie an ftrnniren 3.142. Provocarspihaogiepoztive 3.1.4.3. Provocacea paraprofesionigtilr Is - zi 1.4.4. Provocares teropiilor autoadhministeat Varten2,Paihopatatogla Pslhopatalaglel, $wp|B2h 86282 enrnnsmn 9 wk tA Commas ee . 15. fsa abou tiie ol pele Patiopaologie (penis dt vei Saran i Sars00 1999) nn 3:3 latora personal giana pacientlu Dohopaoloye.. 34 Stans mental elpacieunl Palhopatologi 3,8, Realalele diagnoatcuui qi cvaluti clinica cic madaliiiedea ce : ate pete Psihoptologe. 2.4. Conch giuintsrea evolale pacientului 2.5. Unexemplu desta deeaz, Cazul Dana... 23.1.1. Probleme ale Pathopatolo ingrooves 1 Spat agra ase ego ES Gis) caneetee ccl paat sadn ape pen Shae ons Malegaon 4.1. Mecanismeleatiopatagenctive specifice 3.1] 2. Utilizare youd instnynenterpsibologic deptyit ianatiecamalea waesceai a ahaa Se eee ee + 42, Maxanisin etiopatogenetice naspecifiee 3.1.1.3. Dingnostic nosologic descipli versus diagnostic ~ nosologle eliopatogenetic.O ncremenirein proiect 105 43. Nivelut ridicatal copactilo se psopatotog ful pentru problermee in odaliiile dea face valor iit hn efutsrens{nului Gott. 5.2. Tnthinentol pentru problemele nsiaUaltite dea face intervengie i teetament Sfint-Treime 27 ‘53. Tratementul pentru problemele in wodalMaile den face cercetire. Cele gase poruncl oem 5.4, Crntamentut pentrupeoblemetes miadalitile de foce educofieg! forvare/iining, Briciul hai Gecan, Wad Parton 3, RenlltBflromtejt couclucl gh Uiseu{ Ht maeeernnennen EET Copitolul 6. Psihuloginclinit tn Roma sau foga din Tmt Babel. ‘Un gufletFoodaenta i Ae or 283 ‘Anes | Lista tata dn celia psihoternpeutics aM ‘Avexn3. Sell de instrument psolopice pentru expectzaren sievalvarea copilorfelevilor in vederen orieuitl gcolare aprobste prin Holndre9 Guvernuluitoménied sr. 218 vin? Martie, 2002... 16 10 CONTENTS zor Foreword : Prefoce é “The story of the-Grent Wizard of Ox and the story vf Rumpel ‘Connments bout scienée Part 1 Bosics of psychopathology uscteuce : hopter 1. Dafinitions nnd eongeptual clsifiextions—* UL. Denon of pyehopatiotogy m sience 1.2. Health and tines 13, The paychopathotogist’s roles - 4. Theoretical oriewtations fn psychopathology: A bref hntre- tion ‘Chapter 2: Structure of n ease study 2,), Disgnosis and clinfeot evelunGign 2.4. Conclusions and follow-up E ample of 8 cave study. The ensé of Dal Piet. Peychopathology of Payehopattvology. A case stualy Giopler 3. Disgnosis ape ellnial evaluation‘ w patient called Pry- chopoibolony : 3.1, Signe end symptoms. Clinical presentation of thi ifent Psycho- pathology F 3.41, Problows Paychopsthology hs with dierent ways oF conduct- ing diogosie and eliniol evaluation 3.1-LL The large number of diagustic entegories nnd the tendency to see everyday fife ax pathological. Mallens Malefiéarum, 3.1.12. The uae of obsolete pychologicalfasteamnents o€ The Oxew Cant Spot 3.1.1.3, Deseriptive nosological diagnosis versus etiopathogenetic no- sological diagnosis. Stuck in the original project 3.1.2. Problems Psychopathblogy has with different ways of canduct- yeevention and treatment 3.1.2.1. The large anmber of teatment methods oc the Labyrinth ofthe ‘Minotaur i 3.1.2.2. Breaches in the scioutifie validity of the wealmeat, Bere Mes- 3.1.2.3. Lobby and rendition against selenee, ‘The case of self-esteem 3.1:3. Problems Peychopathology bas with differqat ways of conduct {ng research ‘3.13.1, The case of antidepressive medication or The viewry of mar- ting on science * =a 3.1.3.2. Thie ease of the placebo effelt pf Mave to Kil and beep your wings clea 0 z ‘3.1.33. Tho esse of paychothecapies in pychosomatioe. The vletory ‘of wishful thinking on data and Application for the gecond place 3.1.34. The ease of logical foundation i-stjentifie research or I svas when il equld not be seen, today you'see i yor is missing 3.1.4. Problems Psychopathology hs wih diffeient ways of condo ing edncation and training 3.1.4.1. Stmeture of the inining progiains in peychotherapy ar Tho Ocdaining ‘ : 3.1.4.2. Tho challenge of pasitive psychology 3.1.43. The challenge of parnprofesdionala 3.1.44. The challenge ofel help testmente 3.145. Speaking againsc the clinical experience 3.2. Hisiry of thé-clinical prestige of the patent Payehopatholony 43, Personal -and social history ofthe patent Peychopaology 34. Menia agnus fhe prim Prychopatiolgry 5. Result of diagnosis ond cies! evaluation of ehopatholory the porns Pey- rapter-4. Conceptnalization of elfical prescotaion af the patent Paychopathofogy e 4:1, Speriig-tiopaihogenetic meebanisms 42, Non-specific eiopethogenetic mechanicins or thé psychopalok- ‘gy oF psychopsthologists 43. Protective factors and resilience 2 Amn ti wis peeping pare ea Le 432 Gael et etn Conon ant The eras citecmimccte acne MeN Giatuao al nersiony nce ‘of the patient Psychopathology - Ca rn tame vcr i the ny of one at ss tn ese oh by Cath eet ni tae sacred ihe wn of" ioc acres aed west aly TN) a Le pee cacunte nS yea oie ing research, The six commiandments i Tea, Treatwent for the problems eaconntered in the ways of candi ing ticnan nd aig Oban" et Raman cent, cnslna nn acsns Fae a Poel in mania or expe he TOE cr bred sete rane pat Chapter 7. Clinical psychology veraus psychology applied In other stomaine oF Cinderela Chapter 8. Final resiarks or a new beginning, ‘nglists Summary BiblingrafieMReferences Aypeaies — 0 Arendt af evdene bed payshaeeies ant dctins ion i 2, Evidence-based componet ate payhateapas ese i aependic3. Set of psychological instruments used foc apprwising chi i atl pane poe Rain Govern! dato 210 Maoh 2002 CUVANTCATRECTIITOR — - Se spune ct diferenfa dintré un geniu gin imbecil este ot primulare limite. Psibopatplogia ca stiintt e-a prezentata nivel social prin promovurea obsesivii a unel Imagini de sceni-in termenti reusitelor, firt o prezentnre.clari gi onestiia limitclor, greselilor ginerengitelor ei. Aceastif lucrare(voluin) va fncetca st ofere in contrapondere.o abordare ciitici a psilopatlogi ‘Lucrarea prezentatti aici este nllfel, find stipiet pentru peisajud Titeraturii stingifice romAnesti, dar mil regtisese fuea complet si ‘mi exprimi cu claritate éa om 9i cx profesionisi! Mil precis pus, lucrarea de fat este un manifest stiinjific cu elemente de pamflet pentru o Miniara Rationaliatn psibopatologie sl trebuie Uatatd ca atare. Ignoraen acestui aspect poate duce Ia pierderea ‘mesajului giinjiie l luctil gl aniimozitat Fat dee si autorul el. Sper ea acest lucru sit nu se intimple gi ca lucraren st fie priviti cao premier interesantl gi un model de urmmat in literatura stiimificd romfineasci. ‘Unmiind Logica hegelianti, ar rebut ea teza (Imagine de seen a psihopatologiei) si anilteza (acest volum) si duck ta inte (promovarea unei psihopatologti validate liintfic). Vom vedea in psihopatologie, prin prisma acesiei logici hepeliene, dack Hegel a putut intr-adevir st paudeasct gAndurile lui D- zou de dinaintea Creatiei, pfludice care I-a dus Ia panlogisinu ‘exprimat prin forraul: totce e seal este rafioual gi tot cee rational este real. Angajamentil incu gliinfific si epistemologiceste unul al Rotionalistmului Critic dublat de un scepticism de genul celui promovat de Scoala Septic’ a lui Pyrthon din Bit. Swat ins 15 = ees le Ht coe ae at nai bun mod de a te apropia de cea mai band perspectivi asupra ‘unui fenomen este afinudinea erick gireflexivi asupra progeilor metode gi produse stinjfice. Critica permanent n acestora, Peovocarea quater ora seml freien ce cae snes tie ma nes esa le leat fa cei mai uli came do ging sles 0 dale weltonee, gi anume aceea de a-si aptira produsele, cXutind permanent modatittti de conflrmasé a loz, ignorind eae este nimic r8u fn.a‘ciute-exemple pentro ec pct vr, aero dene > Tn seotomioar a ral piotno aces dla ear no i gi printr-o ignomare a cohtraexemplelor la teza general st: Aces opin fa i ly came do asivi gi ameningati de criteriile de performantt; Penna dea et sok ee senpdecrteyitade porforman(t este si le chricatucizexi nomindle puri Fides" O dine eo vfeitonre a prope sieves eit Interpol de afl de “profealanig”caagrsin sr cane personal ceoace rece entiitre propia lox" aeetel ees titndini due ta produse gtiintitice " f, limits dat de “Bul” celui c ¥ ante a are le-a produs, 0 sini i a Ratipnalismutui Critie ne rains _ Jedd mops vise al cslra coleg ans pone na i bo chceran none paren produsuil ascfel rez pln alice celaigare-acret Pin rsa noes ai ic ales sascaboeatt Appt find-o en-pe un. pacient care 4a pre Sen EG cc a 7 Hepes turmitoarele Intecbiri examindnd “semnele gi Aipemsla pacity) Statist ts hgnodtes! ie ees le orccte $i eficiente?; (2) Sunt tratamentele ulburilor psihice eficiente? gi asociatacestei innebiti, sunt 6 psihoparologii mat fevicit simai eAnbtosi din ppamet de vedere peibie tn companies rest populatei?s ©) Sint cercetirile din psihopatal igacoase? gi (4) Sunt programele de Touran se paihoparologior bine organizate? iar ap pornind de lao nritudine eritich constructlvi, voi prezenta modal’ de ‘corectare, aoalo unde este oxzol i ipren temneh,Deee ara sles sf seri aceastTncrare? Dow! sungmi de factori au determinat acensth decizic, Prin cacegori de fictorise referh aaspecte profesional. ‘Adeviil oer coum planificat af termin de soris primal volun 46 “Pathologie efinict s1 psinopatologie; Fundamente i Pr” general” dintrm trtat de patra votome, inttylee opeatat de pathologie clinick, psthopetologio psiborerapi® Cemafiicut Pencreelblionvea acestui volumm gis public fol acess nerare? SA explic succint even ce 6-1-Inuimplat, Agu cum pus mal ens, angajamentul men gtintific gt episternologic este een al Rafiouaisenaui Critic (Popper, 1939; 1985), care fnvijat ef printr-orttadine evitick constructivl aff de propriile ‘rea ginyiice ma apropil el mai bine de fenomnenul p> ee atndien Sigur,n amo attudine popperian® ortodoxs aaa errfit prin asocierea concept de falsifiabititate celui Giana neabiltate-operagionalizace- (Bridgeman, 1927: 1936, ‘Caap, 1937) si flexibiizatl prin deavolfrile postpazitvis (Lakatos, 1920; Perelman, 1970; Quine, 1953) #5 pein eele crs Mind elemente de inflaengt social Sn stinks Culm, 198 Poyerabend, 1973). Modul frraare toate acesren se ombint ‘angajamentul men epistemmologic gi profesional va fi reliefacpe parenrsul acestai lucrici. fo contradicfie ca acest angajament Epistemalogie, aga com am spas Tai s,m observAt of multi cenedl de. qliapt-au ales 0 cate frgelitoare Tn a-gi promova trengiteeinjfic, st:mname actea de ate apt, eASTANS To Tnanent modalitti de eonfirmare a lor, ignorant 3 vrermnexemptele, Aceastat face defensiviinr acest il defesiv ” genereazit procduse ‘stinfifice gi stele - * iaimaroc, Farce pantemational gi ioni ie gi anverguriintemati de jarntitoc’sunt adesea fie foarte eae Se pare cil fac cfite o revolujicin domeniu, revolute pet - revel u, sevolutic pe fusi tno bog i seam nimeni In afeca célor gbligai pas Si 0 faci ex. studenti). M-anseditucat si vitlsevolutiid ferunanse Medicine iu New York, loc unde atitudinea onestt Constructivit este motorul principal al ealitijii. Prin proprivl exemiplt am incereat at schimb ceva fu atiuidiuea acretor Profesionisti, si promavez prin comportayuentl meu un sULcritic Sitonsttucti, dar se pare c¥, tg Joe si schimb ceva, am rest 0 i Jn indepiiriez i picate uni nu sunt copabil shinleengicd oleae asupra ceva poate si exprime uaseiundeapreciere fafhde see Cev3} atitudinen exiticl poate scoate tgt ceoa ce este uiai bun din \werul criticat aga cum glefuirea unui diamant nu dyes Ia distrugerea lui ci Iafufiumusetarea Ini: Parafrazind o atismat celebrl noi nu critica valetii ci ceea ce epreciem, eredem of re potential siiubina! Restul nu merit critica most! Din pcon aulesea nu s-afufeles acest lueru. Amorsat de aceste: ae = hott cX este cazul s& fac altceva: sit exprim acest sil al , critic’ gi ~ optiune de-aparifiile relativ reeente a patru luer i Rafioudtismului Ciiticfate-o hucrate. Nu amiluzitt pot schtmiba ceva semnificativ numa prin aceasti fucraré, darsnticar pot si fiu consistent cu mine yf pot sit dau.un exemplu de atitudine stiicd gi constructivii asupra propriulul domeni de ceccetare ¢} practleti: Psihopatologia. Asa ck atm foceputaceast terapeuticit” care poste prin modelare qi Invitare vicu schimbe veea ce discursul rational du a putut schit Bxaminfnd literatura de -specialitate din dowevivt psihopatologici, am obgetvat cX exist extrem de putitte lucriri scrise din perspectiva unui Raflonalisin Critic. Cele nai multe Iuerli aratt o situatic “rozK” a psibopatologics, prezentinnd doar succesele accstei discipline. Este foarte bine cl ar’tiin lucrurile bone. In acelagi timp este Tosi gi pilcat c& a se prezintli onest si Jimitele fondamentale ale acestui domehiu. Invitarea i evol Snte-un domenia se facce! mal bine printr-o combinatie adecvat’ inlre exemple si cootuexenuple, cougile si neteusite. Prezentarea reusitelorgiignotarea IhniteloF duce lao dezvoltarea de tip delicart si defensiv & domeniului. Asadar, am Mptir8t ck inainte dew finaliza ofile aflute in lucru este cazul eff gexiu v lucrare din perspectiva critic asupra ncestui domeniu; lucrare care apo) sit se cunstituie in ghidul practic de elaborare amnel Juctitci despre psihiopatologie gi psihoterapie. Auni fost Snicurajat Sa neensti i ‘importante in- Jiteratuéa de specialitate, care nbordeazt de pe poailii critice doreniul psibopatologici. AstfeS, Robyn M. Dawes, profesor la Camegie-Mellon University, a publicat 2 1996 lucrarea intitulatii "House of cards; Psychology and psychothctapy built ‘on myth” care-este o abordare criticl a practicii si cetcetirii in domeniul psihopatologiel. in aceeagi directie, Laury Beutler gi Marl Malik de ta Duke University gi California University au publicatin 2002 o lucrare foarte bine evaluat de receuzorii de specialitate, care ace o abordare critick a DSM, [Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (Murigall de Ding- iv ea und e acest 5 A psycho- sical perspective” A tei luerave,pnbliatlde Lilienfeld, Lye si Lynn (2003) la Guitford Press i i (2003) ress gi intitulatd “Sci eer te in elipical psychology”, alti decea a ui ness ¢ lence in bjological peychiatrg”, a “Pseudoscic onsttt de aseianca modiele x modelo gi suse valoronse ponuns 9 Pomind do tn acastsjuertd gi aamaghnd aceon west Volum, Urmare. a, unei apali ihopatologiei dinspre ‘login cognitiya gi te-cA orice teorie si fie ce, iar tehnigile de intervengie oh cercetarea fundamentals din © d ih experimentaltl. Acolo. an Ne . }Bajamentul bine sustinutii de date gtintifice, ine ich * care merit’ bune an; ‘Weare Ineritislabe 20 ‘nor interese gi motivagit personal ale recenzorilor. Cum se poate face acest Incru’ Simpln, Degi stim 8 actaala matodologic singiick ace o serie de limite gf problemé, ami asuimat-o ca fiind cea mai bunt matodologie-pontru avansarea cunoastesii pe care ‘© aver Sn acest moment, fir a spune cK este gi perlecth. Bi bine, a invoca limitele generale ala metidolopie stiintifice pent ‘critica 0 lncrare smu un domeniu {inti este ipocrizie (astfel sumt adesea criticate pe nedvept lucrati valoroase!), O tucrase {inti trebuie criticata prin problerbele-suplimentare pe'eare Ye tre fay de probleméle zenernlowle metodologieistintifie, atfet ‘jungem af critictim Ta fel fiecare lucrare, De asemenea, a in- chide pregelile nefortate de mesodeliigin gilintificl ale une Iucrtti ibe fn endnul “Liniltelormotedei #tin{ifice” este aris incorect {astfel, adesea’se silveaii Tucrtiri slabe!). Incercfind si evi ‘ipoerizia gl critica de dragut critic, inabordarea prezentat ac supra psihopatologici mi voi ccupa'doar de-erorile si pregclile .nefor{ate ale acestul-domeniu; rgotiioscdind Vimirele inerente domenhilni, limite determinate de‘Mnstgl limirele metodet de. ercetare la care gtinga a Ajans A88te}. fn plus, voi evita critic: generale ale metodel stiinfifice taipSihopatologie, cansiderind, ‘aga com am afirmat ral sus, mefoda gtlintifick ca find cea m bunk metodii de canongtere din cele-existente, Piri a a considers ‘nsliTa acelagl timpo tod perfoct™. Pentru critiel nswprade- mersului §tiintific propriu-zis, cu implicnyii 91 pentru psiliopatologie, sugerlim oonsultarea imor nutori precum Kuhn (1962) si Feyerubend (1975). Dedarece noi militiim pentru @ psihopatologie validaté stiinfifie, gi criticn nonstra va fi una ‘suafinutt gringific. Psthopatologia a fost meren abiectul unor abordiei eritice"mai moult raomai putin serigase, O scurti investigatle empiricteps'Tnternét wiilfalind orice motor de eiatace, folosind ca gi cuvinte ‘chéit” “psychopathology and psondoscience’san cuvints aodpérind aceeasi rematict, aract cil exist mii de figiere pe accastl tem: Investigfind un egantion 21 reprezentaltiv de 100 de asifel de conexiuni din c&teva mii obfinute prin motorul de ciutare “GOOGLE”, am aflat ck doar apronintatiy 5% sunt aborditiserioase, bazate pe date empitice, restul Gin nefondate, neargumentale, sau complet. uesetlonse. Voi evita asifel de situa inazest velum, oferind 0 abordare critict fupdamentals sliiatific si cu-valenfe construc live pentru progresul in domeniu. Jn plus, voi da posibilitatea celor care nu sunt de acged cu mine gi cuacest text sti tsi expriine punciele de vedere argumentate logic iu rovista al circi editor sunt: Romanian Journal of.Cognitive,gud Bebavioral Psycho- therapics/Revista Romani, de Psiboterapii Cognitive gi Conyportamentale (https//vww-psychotherapy ap). Modalitaten de-abordare. Modalitatea de abordare a temei acestei lucciri va fi una neobignuitl. Mat precis spus, "pacientul” care va Si analjzat pe parcursul‘acestei fuori va fi tocmiai psihopatologia iar suodalitatea, dg abordare va consta * de-a fuce cu-un pasient adevirat ~ “analiza clinicli de caz” -. Cred c& aceasti nbordare ingditt poate contibui, ‘#-O tai buni constientizare a limilelor domeniului priv reliefarca clementelor de normalitate (stint) gi anonmalitate (preudogtiing®) din gadrul acestui : # Oreceplate sinnutan’ aauesajuluiarestel lucie i erupol Ue profesionisti gi paraprofesionigti, atat psihopatologii cA gi ‘oui paraprofesionigti gi publicul larg find Camilinrizalicumetoda [ulosité aici. Astfel, psihopatplogii o utilizeazi in practica curent iar paraprofesioniguit si poblicul larg ay.auzit de ea din-etit si filme sau unii au triit-o direst, Psihopatologia estodefinita. aici ca dymeviul/stiinta care se ogupt de studiul madului fa care.seinataleact, evolucnzii gi ‘sc termi i bolile psiice. Mai multe categorii de profesionisti suntimplicate in acest domeniu, cel mai importantica num si - ie find psihologii.clinicicni gi psjhiattii, Agadar, fenomenele 2. i abordate aici vor fl relationate cu aceste dou’ categorii de profesionigti si domeniile Jor principale, psibologia cliuict gt psihintris. Desigur, influentat de propria formare, un. fecent mai mare se va pune pe donvenitl psthologici clinice si pe coutsibutia, peihologllor, dar voi avéa grijfica toate coneluzille Coxsulite in aceastilucrare s& poitiveasci pslopatologia ca wiinti, nv doar psiliologiaelinict. Acolo unde aceastt potrivire mu se utimplS, ‘yoi mention’ explicit ncestiueru. ‘Structura lueriiril. Fup aceasth parte de introduccre - cuvinteditre eititor- voi prezenta povestea Marelu Vrigitor din (Oz5i alti Rumpelatitskin care vor constitwi cadrul metaferic de interpretaron a mesajului acestui volixn. Apot vot prezénta seotinnea intitulats “Comentarii despre slp" care’estev parte importantd a Tucrlsil deoarece, Fcfind un demers critic al psihopatologiei ca gtintS, vol face mereuapel pe parcersul Tacritit Ja nofiunile prezentate aici. Nu este vorba despre o prezentare detaliatt de filosofic a stiilel saude epistemologic ideo prezentare succintf a modului in enre-este tofeleasd stiiutn stabordarea stinjifict. In continuare, yoluntal ya fi structunst in tee pir principale, fleeare parte av8nd mai multe eapitole. In prima pate « lucrici vol prezenta elemebtele furciamentale ale netodologie de lucru si conceptele de baz! pe cate Je vol fol Preventarea va fiuna geuerall gi de sceea recbmand cititorilor ni puyia faoilitizayica.construciele psthopatstogisieansultoren ‘nor lucttci de specialitate (voi oferi sugesti referitoare la tucrri de specialitate pe parcursul acestei partl volumulni). ina down partea luciil vol prezenta cazul“paciesitulal Pilropatologie” ‘unnand pas une analize clasice de eax clinic. In partes atrela Voi revent la concluzii $i formultiri eu caracter suai general sila Yiscutarea unor aspecte specifice contextului romfnese. Prezentaren unor aspecte specifice psihopatologiei romiinestt va fi fieuti-in'forma unui puflet fundameutat stiintiti ‘otivatia penta accasti foru de prezéntare ya 6 descrisd in a caclgal capjtoluluj respectiv. Bibliogratia gi anexele vor incheia aceasta lucrate. By apreciez gn fiind contsibntij origi ‘i butij originale ale: ‘ aoe : vriginale aleaceste-Incrisi o Estesprintte patincle abordiri evitice ale psi i ee le ihopatolo, din peisajnl literarurii romAnegti. coe '» Utilizenzit o modalirate originall de veliefare a proble~ raelotpattopatologie trated Psthopnclogiaca pe un pclent in con ae analize clinice de caz. an Inceare ait ‘facit clar a distinofie intre “descrlere” 4i ‘intexpretace™, Deserjerile 8e bazgazil.pe date din literatura ats ‘specialitate lar interpretiirile pe care le fnaem aicestor date - Aint ‘a avea pretentia gh sunt singurelé pasibile - vor fi meren ee eee a liscurs téoretia gan practic, 4 Incomparafie eu nrg similare prezentate fa Uiteranurn eer ee (putine la numér), Iucrarea de faj3 aduee efiteva ggpecte pol ea urmaré 2 adunitrli Iaolslek tn Seale acestei cirti q unor informatii prezentate jn articole lispacate, articola ‘identificatg,prin analiza propric a bazelor de. date internationale MEDLINE yi PSYCHINFO; © Evaluisea eficientol pragramelor de formare a ata ret teers © Aspecte peferitonrs Ja psihopatalogia psil OAS il ia paihopatologilor. 3 Desigur, lucrareaare gi limite, limite pe cams le mengionez seas aes eco sectiune de.cnvint cite cititor, pent agestuia oportunitaten de a ayenel tusugio ainudine erick agupra prezpotei lucriri, 4 ia anumite sagmente ale textului Inerarea cere mi 8 am wilt ‘prereohizite conceptuale gi de specialitate de Ia cititor, astfel ci nneste nn| textugor, In plus, nrezentacea specinth gi panctualiia eed idei, uneori Misi dotalii: suficiénte referitoare laconstructcle nitilizate, poaté.crea cititovuhui difieulttti in a infeloge uncle aspecte care necesit§ cunogtinfe eu caracter mai general. Tneere sicompensezacesteVimitirificand mered, acolo une ete Sz triter pentea mai matte detain iteranara de specialitare 3 Folseind snear vn limba} mai boTocvinl, Fotosirea Th anunnite _ secjinnt ate InerSrit a must Limba} eotocvial no fnseainn’ fost hicdecnm renuogoreu ta sigoacea stinfifick a continu ‘= Uneori texrul vaintrodace refer In concepte importante din literatura de specialitate dar ‘Sore mu aut ne un eorespondent general accoprat In limba Torin’, Desi voi evita st fac acest Iucru, acolo ancle| totugi voi Hisievoit sf introduc euvinte nol, voi incerca sii le prezint clay gi précis, Cutonte ncestea, cititorul ga puten olan situatia si ny Jnteleag xemnificafia nar termeni §i sie nevoit si consulte iterators suplimentnr’, ceca ce necesitt timp si efort. Pe Cole mai multe date pe baza crora tmi fundamencez tieraren suntdin contextul cercetirii americane $i vest-europene Sndomenin, astfel ef ele s-ar putes siinu se potriveasc’ moduli Tneare apare psihtopatologia inate cantexte specifics. Timid nsf cont de faptul ck aspectele generale ale domeniuhul sunt proximate t principal de aceste dont contexte, contexte cio fort qtiingificn 1 economick deoscbitk (vezi spre exempt tuilizaren pe scart largi a DSN, cred tomsl cli generalizarea lor este ce! putin informativs i pentru alte contexte mi 3p fir plus, voi prezenca un capitol separat fa care una din campanentelepsiliopatologiei, psihologia clinic, este diseutars specific in contextrdménesc. res Anamite interpretiri ale. datelor prezentate aici, dest argumentato, ar putea si nu fie singurele existente. Las astfs} ‘ittoruloi posibilitatea de a face proprile interpretini. fn incheiece dorese si menfione7.c&, peotnt a fi congruent cu modafitatea inediti de abordare a temei, i lisabajul atitizat Vafiin anumite segmente mal dficitealetextalul wna} cotocvial siadesen la persoana inti singe, exprinatnd interogatile si ndoielite personale nga cam aparin Nuxul ghndivi, Bird a face 23 \ © preluctate formalii a lor. ' | in consecingi, distinctie d * aH re: ‘coutextul deseoperirii” gi “contextul prezentitii putiu teanganti it aceasti Iucrare care adesea este scti linbnj de interfataintre unul stint gum de popularizare a Ses mee Stine. Sper c& acest lueru nu va duce lao singulatiaare este mai ” . ; si fnte-un discursului ci dimpotriva a implicarea iu text atat a oc ocr! . profesionistitoreat sia paraprofesiouigtilorsia publicului larg, : : : Rial | Itis said that the differedce betwién a geniusahd an iinbe- cile is that the former has limitations. Péychopathology. euce made an appearanée at the social level by proviotifig its - successes, without hdlidatly and clkarly displaying its limits, ‘nstakes and failures. This paper offers as Counterwalpi t ctice j cal approach to psychopathology. Thus; itis highly"tbusual nad atypical for the existing Rominian scléndfic literatucé., In other words, the present paper Is a seientific intifesto, cou- taining elemebts of pamphlet for Minima Rationalia in psy- : chopnthology, and must be cUitéidered as sucli, My scientific and epistemological commitmeritis Criticil! Ralibnalissi, com- bined witha Skeplicisin like the uc promoted by Uit'Skeptical School of Pyrrhon of Hlis; yet, Cam a titre atypicet and ton- | stuctive skeptic. Estrongly believe that the best way to Spproxi- mate the oplimal perspective on a certain phenomenon is by . adopting « critical and reflexive atitude about your own scien- tific methods and resuilts; permanently criticizing, challenging and questioning thei is the way toward the best understuuding, of the studied phenomenon. Unfortunately, most scientists chose deceitful path, that of protecting their results, petmanenlly look ing for ways to confirm them, ignoring counterexaniples. This makes them defensive and threatened by performance stawdards; if one wants to escape the performance standards; the proto- typical defensive mechanism is caricaturizing by calling them “slereotypes and rigidity”. A critical discussion about their re- sults is interpreted by. these “professioinls" as:apgressiveness 26 2 or personal offense, which reflects the identification of their ego with its results. These attitndes lend to scientific results of Jimited impact, limits set hy the producer's ego. Am attitude frac the perspective of Critical Rationaligm allows us to include vi- able snggestions from colleagyes ang! other points of view emerged from ahealthy self-criticism, making the résults thas obtained go beyond the limits of their producer. 1 will Further analyze the present stntg of psychopathology shrongh this “Sei entific Credo”, treating jt lik a patient sccking the help of a Paychopathologist, Throughont the paper ~"“‘the clinical anal sia upon apalyzing the “signs and symptoms of the ‘Twill ry to answer the next,questions: (1) Js the diagnosis of smental disorders aclentifically supported and etficlent?; 2) Are ‘the treétmenta for mental disqrders efficient aig evidence-based!?, and in'connection to this,queation, are psychopathologists hap- pier arid mentally ealthigr'than the rest of the population?; (3) Is the research jn psychopathology rigoroys? and (4) Are the training programs for psychopathologists well-organized and evideage-hased? Then, starting with a canstructive criticism, T ‘will present wherever the ease suggestion for coirection and improvement. 28 POVESTIA MARELULYRAJITOR DIN OZ : §L A LOL RYMPELSTILTSIIN Macele Veifitor din Oz a reuyit s&impresionaze pe toatit lumen, Vediitoarete din cglelalie ginvtari se temenu de el si de forfa lui teibils, Oamenii din tinutul si $i din Orngul da Smaral unde locaia vrijitoral, f} respeotau cd teamil. Nu era,tueru pe care Veijitonl din O7.$2 nu poati.st Tl fact. Esa cel mal mare si zai pulemie veljitor! Tat ths ci, in timp ce printr-o pretinstt ‘prezen(i nevitzntd igi demonstra forta teribill Tatr-o tnepere in ‘care se afla n,grup de vizitatori veniti.si il implore sf-i ajule, ‘Toto, edinele unei ferije numite Dorathy, smulge perdeaun care ‘acqperea un colt dintr-o inetipere. Acolo, mirali, vizitatorii aut vant amulet, Imbateani, mic si sperint: sunt marele gl tagrazitorn) O2", w spus omuleyl ew o wave jerdnd Toe sf impresioneze. Vitzind ins ch w fost deseope- ‘Yi og, 98 -mi facet tu, Pac orice apn Marele Vriijitor din Oz era de fapt un om obigouit. Toatil ‘vejivoriile lui erau iluzii gi tracuri. Bl era ce fapt un fost actist de cire care distra oumenii zburfind'ct un balon. Ea 0 asrfel de seprezentae, un vant pnternic -a dus nte-o alt lume. Oamen din avea Jume vindu-l zburfind ta balon, I-au erezut vrjitor Lui i-a plitcut acest Ineru, aga ¢8 si-a intvat fh vol. T-a pus pe locoitorié acelui finut st-i construiasc nn-palat de unde fi ilu- ziona cu mici trucuri si gmecherii. Spre exemplu, Oragul de Smarald nu era chiar verde, Oxmenii Tl-vedcan aga deoareee 29 Marele Vedjitor din Ozi-a pus si poatte ochelati cu Jentile verzil In general, oinuléjul nu era o persoant{ sea, Bra insi complexat siltemitor, ezindu-se dintr-o dat jute-o lume In careis-a dato pozitie de putere, crezandu-se c& poate face ml umult deca putea el face cu adeviitat. Pentnaa plistra aceste apacentele de putere, de-a lungul Giupului el -a ajutatpe localuict gia inspaimfintat ituzilt b Poyestea Marelui Vetiitor din Oz, sctis’ de Frank Baum, este 0 analogic ideal pentru accasti jucrare. Psikopatologia” mu in Mare Vrifjitor din, Oa. Dack tragem Ths peideavia s-ar putea si rimfnem surptingi de cceace vom gisi iin colt! Poate cl aga cum omuileful dih povestea iol Baum a ~ sihufit ci is-a Ivat o povard dt pe suflet cfind a fost descoperit - ‘obosise s& pretindé ci este ceea ce nu era - §i psilopatologia va uvita fericith s'se acctpte nja cum este, dincolo de imagines falst pe care gi-a creat-o. ‘A doua poveste este cea a ftatilo Grimm care ne spune cl Rumnpedstilisidn era un veijltor pitic, ua amestec ciudatde rautate sicotupasiuue, Sofia imparatulni {i promisese clindvaacestuiac’ © 8 Ti des prim! ci copil ca risplatt pentru un ajulor pe care vaijitorul i -a dat, ajutor care -a salvat viaia actunlei tmpbritese. ‘Tionpul a recut $i mptir’itensa a uitat de promilsione. Baa niscut ‘on copil care a bucnrat-o foarts tare. Iath thsi ei, atunei cfind era mei bucuroas’, apare vrigjitonul penteu o-{ Ita copifol confornt in elegetii antecioare, Impirtitcasa, inspiliny€ntalé, ainccput stil roage 51 si il implore simu fact asta. a ofetit toate bogitifle de pe lume, nual jtorul era de neclintit ef rola copitul. Induiogattn cele din urtaf de plinsetele implictesel, vrijitorul i-a mai dat acesteia o sans spunfindu-i ct intreizileea Icebuie st ghiceasc’ cum il cheamnii. Dact tu tre zite inspBrteasa nu ii ghiceste numele, atunci el fi va lua copiful Riri alte diseulii. Jnprimele dout zile impiriteasa i-a spus acestuia toate nunicle fre care le sto, de Ja cele mai cunoscule pani ta cele niai ciudate. 30 | i ‘Veiijitorul Tust-era de nenumit! Tn.cen de-a treia zi, un enisat uimis dé impartiteas4 in-finut si-caute nume noi, fi povesteste aces{eia cf trecfind print-o pidure.a vizut via omulatciudat care efuta 4 “deur prines Loome from you" voi vent aX jau eal meus mine s none can guess, nove can elim — click nimend aw poate ghici. 4 nlmeni ma poate sti at Rummpet ayn cH Rumypetstlts se spune.. La auzul acestei vesti iitpiritensa s-a'umplitt de bucurie, Cand yrijitocul a yenit a treia zi tunpiiriteasa i-a spus nutuele: Rumpelsiiltskin. in acel moment vr8jitorul sl-a pierduttoaty forta malefic’ si influen{a asupra.regine!. De fapt, era atit de Furies ef aceasta j-a descoperit uumele ineft aiutrat in ptimfint. —Caimpitiiteasa din povesie, si psiltopatologia a fiicul.o snuljime de prowuisius -aullat. Baa promis promovarea inuj demers in care servicive oferite populatici si fie fundanentate stiin{ific; a promis si pund‘stiinja inaintea intereselor! Ignorate, aceste promisiuni se intorc impolriva el, Povestea fratilor Grimm aratt Insti cit, uneori, numind riiul ex- plicit, problemele create de acesta se pot ‘ugot. ‘Aceasia voi Tncerca si [ne gi eu fu cazul psihopatologiei pe percursul lucctiril, ‘Agudar, lucrarea va fi similar’ unei citétorié ii Jumtea Oz, pennu al Tatil! pe Marele Veifjitor,a tmge perdeaus si amon aul. Voi incerca astfel si elimi ileziile care exist In jurul psihopatologiei ca stiin(#, s& viid ce se ascunde.dup& perdea, dincolo de imaginea de stiint% rigutoast gi putemie’ pe care si-a consttuit-o Ja nive] social Sper cA aumind raul din acest domeniu, acesta 6h 391 pinrd8 influenia malefiet, agn cum gi-n pierdul-o si Runpelstiltskin, Sper de asemehea ci, la fel cu fstul nu Mave Veijitor din O2, ‘imaginea ci reali care ‘Va rei care este mai pliicutl, in opinin bsiliopatologia va fi mattumita cx din analiza prezentei Iucriiti si ‘mea, decat imaginea ei de scent COMENTARH DESPRE STIINTA ‘Oabordare eritick asupra’ psihopntalogiei ca ying’ necesitt clarificarea prealabil% a constmetului de gtiint&. Fara a intra detaliatin aspecte de filosofie a stintei gi de-epistemologie (pent detalii vezi Greenwood, (989; Toulmin, 1953),-voi prezenia fn cominoore aspectele cele mai re¥évante asupra demersuiui aulingfic. Agatlar, ce Inseamnl o abordare stiintifiel inte-un dantenin? fa primut rind trebuie spus cX stiinta NU inseamni cunoasiere adumatii tn sistem, cur ddesea se afirmi in unele lucriiri de Specialitare. Dac am concepe astfel gtiinta, ar fi sinncidere pentru noi ca oameni de sting’. fntr-o astfel de perspectiva, nu am putea fate fat eviriellor eare afirmit cif un fenomen nw este stiintifie deomece nu avem fn acest moment

    You might also like