INSTRUCTIUNI DE NAVIGARE IN LUMEA SIMTURILORWINEL- 4-6 MAI 2018 IV OAS0 DA Za ant LOL ORL Yen I CLUJ-NAPOCA, Pee A a DREN TY Te Se en Ta Te eu SO ee nd Se en muse core te lasi cucerit de povestea vinulul eS EXPLQRAR! SENZORIALE rer Oe einen iN Mn aa ING eae ue o Steen ie caa MaTS Cn ae terroir-vI,stilurile de vinificare, aromele, nu RO oS a CACM MCT aT dornici s4 perceapé viata prin prisma Sn oa UM ee SCR Sa prezentdm kitul de explordri senzorialete recomandabl sé se facd tandard de 0,751 se poste 5 ANID Sunt considerate vinuri tire, vine nd in 6am peste § an sunt considerate vinun vec tat vinurile rasiicétsivinurile abe isl schimB@ cvioarea adata cu varsta: cele olbe se chido culoae, In vieme ce vinurle ros se deschid la culoare,astfel cele abe vireaz6 catre nuanfe de galben aura, galben far cele rosicdtre portacally, maroniu rose este recomandat sé se consume in pri doi ani dypa ce a fost produs * a * * * ae 15% .* * Imprimatl o miscare de rétatie paharului ca s¢ apreciay: Limpiditatea vinvivi; dacd veti observa particule in vin, © important ‘6 stiff acestea pot proveni de ic fitrare necorespunzatoare silsou de a diverse preciptari cle unor compust din vin, tn eazul in care acesto a suferit gocuri de temperaturs, transport, depozitare Alte tipuri de particule pot proveni din cop de Ic.0 deschidere necotespunzatoare sou de la pahor daca ecesta a fost curdjat ‘ecorespunzdtor sau sters cu un materil toxti care. lésat sceme. Un coz special reprezinté vinurlle nefitrate in acest ou praducétorul specificd aceasta informatie pe contro-etichets, particuiele prezente In aceste vinuri ny reprezintd un defect. Stralueirea vinului este un indicator de calitate, vinurile in generat prezinta strdlucire in pohor, Sunt considerate defecte ale vinurior urmatoarele caracteristicl opacitate, nuanje mate, euler! imeropri vyarstel vinurior Aprecierea vizuala ¢ cult transparentei sia struct e primul indicator de calitate a vinului Daca vinul nu este limpede sau strdlucitor, dacé apar culori chinimbarit fa vinurleofbe tinere sec, e evident c& acele vinurinu sunt calitativeOlfactiv Toatd complexitatea unui vin se rogasoste Tn oromele iui, cu cat acestea sunt mai complexe cu atdt vinul este considerat mai bun, ‘Arorvele sunt percepute clfactv, pot fi percepute prin inspiratie aor siretro-nazal prin expiraye, receptor mirosurilor so gasesc lo doza nosviul repartizay pe § mm* Inspirot scurt si repetot, astfel aromele intré in contect cu orl $1 putet| percepe orice fel de miros. Retra-nazal vet sim) ‘ntotdeaune alt tp de arome, deoarece expirotia se reclizeazd ct vinul este in cavitatea bucalé, unde rece de a temperatura de ce determind eliberarea acelor arome care ja temperatura de servire nu se mani Imprimati o miseare de rototie paharului opal duceti la'nas si inspira} scurt s1d@ mai multe ori Prin tirea paharulu, moximizoy cantitatea de vin care ajunge in contact cu aerul si ajutaticompusit aromatic: volatil s® jos din vin si s@ se acumuleze Ia suprafoya lu. Astfel aromele care sunt volatile se elibereazé dela suprafoya vinului si se vor concentra In partea superioara a panarviui autand astfel sa fle percepute cu usuringa = Y ‘Nyintroduceti tot nasulin pahar pentru cd riscapt dvd anesteziati pentru cdteva secunde mirosul daca vinul are wn grad afcootcriicat care nu este integrat. ideal este ca nasul sé fe suprapus peste ‘gur0 paharulutastfelncdt cv o parte sé se inspire ‘romele din pahar si cy o alta parte aorul exterior Gustativ Degustati $-6 ml ce vin s! cu ajutorl imi plimbativinu Inteatd covitetea bucald, Descrietice sini: aromele, senzatiile de dulce, aeru sav amar, alcool, astringenta, corpolenta si impresia final Aromele percepute gustativ sunt cele core se simt retro-naczal prin expiroree aerulu,ast(ol sintiti si cromele care se oliboreaza Ia temperaturi mai ri Papilole gustotive se afla lc nivell limb, situate ostfe: pe varful Iimbit se simte gustui dulce, pe latersle se simte acru $1 s6ret iar, Ja boza limbil se simte gustul amar ust se simte doar teva secunde find onulat de catre urmatorul, de eceea fine! gustul amar tinde s@ persiste. Giendele salivere sit interiarul obrajilor si pe ging sunt cele réspunzétoare de perceptia astringento! si a cciditatiridicate, senzayiesimpité in cavitatec bucala este cea de “gure pungo’, deoarece pentru céteva secunde landele sclivare Ts\inceteaza activitatea In evaluarea gust cAteva caracteristic! echilibrulvinulu,integrarea zaharului rexidva, «aciditati, $1 aleoolulul, intensitatea $1 persistenta aromelor,corpolenta, astringenta la vinurilerosii coracteristicile taninilor fa vejL mat Jl url vin poate seu, Indleotornportan ol ait @ vce vil Un vin aroma, echibat, corpoient un fn ung las @ crv /sivar @ wm Intotdeauna o amintire de durata it 80 vedeti care este diferenta dintre ‘aciditates/ranin, qustay suc de fémaie comparotiv ceai nogry, observaji care este diferenta intro ‘cele dou’ senzayi,Tactil Esto dificil fine imaginam cum se manifesta simtul tactl Tn degusterec unui vin, dar ocesto poate fi cescris ca perceptie a senzoyilor de onctuozitate, catifelare $1 corpolent& sau din contra 8 senzotilor de plat sou apos, senzatii core se percep pe cevul guri (palat) si / sou pe buze Pentru a acumula si aprof nda cunastinfole éabancite, va fecomandom s® degustaj cot moi multe tipuri de vin sau spumonte, alese in functie de preterinte, oeazie, eveniment side persoanele cu core impartasit aceasté exporionté, urmand pasiidescrisi mai sus ‘Acordat) atentie vinull atune! eénd 1! degustati,natati cea ce vai yocd aromele unui vin; vé putey aledtul 0 list propre do termeni care s defineascd experienta ovuté. Pundna senzaple generate de degustare in ‘eusim st memordm inpresile despre vin 0 perioad mai lunga sine gjutd sé tronsmitem impresia noastrd despre acel vin Degustarea este o experient individvald, nu exist simt corect sau ‘gresit, pentry c@ fiecare avem nivelediferte de ‘percopte si constientizare a sinfurior, respectiv copacitarlaferte de apreciete si asociere.Fotul se reduce a atenti si identificarea aramelor sia _gusturilor pe care le percepem fiecare, wevwew AROMELE DIN VINURILE ALBE FRUCTATE Fructe verzi: mar verde, banané verde, agtise, 1ubarbé Citrice:lamaie, gropetrut, lime, portocela Fructe locale: mar, par, plersici de vie, piersicd, co's, qutuie; concaz olb, cirese albe, pepene gaiben Fructe exotice: boncnd, ananas, lychee, mango, fructu) pesiuni Fructe artificiale:bombocne cu rome de fructe Fructe 4 pte: mar copt, par6 coaptd, ej de portocale FLORALE Flori due: trandatir,iasomie, soleam Flori aromate: soc, musetel mmuseat ilioe VEGETALE oaspat iorba verde cosita, buxus, ments, evcalipt,fenclic opt: fasole verde, sparanghel, anghinare Useat: fan, ce0i verde BICANTE Mirodenit pleante: nucsoard, leusteon, Piper negry, ghimbir, ustural Mirodenil dulei: vorile, scortisoara Sémburi: ruc, alune de padure, migdale, ‘lune americans, alune braziliene CCARAMELIZATE caramel, brose, cicolatéelbs, coord do bine, miere, mals AFUMATE ‘Afumat: ele, bacon afumet, tum, enn vechi Lemnos: jem ars, r@sinasMINERALE piatrd, piotré umedd, pment, hidrocarbur prot umed MicRoBioLosicE ‘fojci, ourt, unt, sherry, lane da cluperel, pdmant reavén, pamant umed, br8nzé, acetat de etl lac de unghi) plat, pos, intens, complex, bogat Gust: sorat, ccru, acid, dulce, amar Texturd: catifelat,piscater, complex, orzétor Corp: corpolent, robust, ferm, user, mediu Echilibru: neechilbrat, echlibrat, complex, curat AROMELE DIN VINURILE ROSII FRUCTATE Fructe de padure: zmeurd, capsuni,atine, ‘coed degru, coacaz rosu,fructe de soc Cittice: coms de portocala Fructe locale: vigine, clrese, orune Fructe artiiciale: somboane cu arome do tructe Duleeata: de zmeura, de coacdze, de atine de cApsuni, magiun de grune, visinata, afinots Fructe useate: prune, merisoare FLORALE Hlorale: viclete, lilac, soicem VEGETALE Proaspat:larba verde cosite, buxus, ‘ment, eucalipt Juniper, piper verde, nuci verzi,fenalic opt: fasole verde, spcranghel stecl, Uleide masiine Uscat: fn, coai nogru PICANTE Mirodenii picante: nucsoard, leusteon, piper negru, ghimbir, usturol Mirodenii dulei: varie, scoryisoard, Samburi: ruc, alune de padure, migdale, lune omericane, alune brazilene ‘CARAMELIZATE. caramel, cafes, cacao, cicolata albé, ‘malt, melas AFUMATE ‘Atumat: plele, bacon afumat, fum, Jem vechi, smoata Lemnos: stejar, cedru,lemn ars, resinos MINERALE Piatra, piatré umeda, pamént, hidrocarour, prof umed MicRoBioLosicE arojli, sour, unk, sherry, [éné ude, clupercl, pamant reav@n, pamént umed, branzé, acetat de etl lac de unghil, acetate de anil, medicinol cust Intensitate: pict, opos, inten, complex, bogat Gust: sorat, ecru, ac, dulce, amor Textura: catielat,piscatar, complex, dur, astringent, amar, arzator Corp: corpolent, rabust, erm, usor Echilibru: neechilibrat, echilirot, complex, toninos, curatAlin, = www Tocebook com{wine up fa ‘tor text: transylvania ioono Bian Nicu ‘witter com/WineUpFai itor text ae speciaitate icone Bidion Micu “Wiiw instagram cam/win Foresrati wowertvinium ra Mihai Colfeseu jogna micuéortyiniumra 41430 “Conceptie graves: Tostudio | weanzarayestre—