STUDIU COMPARATIV ÎNTRE PERFORMANŢELE UNUI

M.A.I. (M.A.C., M.A.S.) ALIMENTAT CU MOTORINĂ

RESPECTIV BENZINĂ ŞI A ACELUIAŞI M.A.I. ALIMENTAT
CU G.P.L.

I. Cazul M.A.C. alimentat în cele două variante:

I.1. M.A.C. alimentat cu motorină respectiv benzină

Instalaţiile de alimentare cu combustibil ale motoarelor cu aprindere

prin compresie sunt formate din componente de presiune joasă (1…5 bar),
precum şi din componente de presiune mare (150…1500 bar). Componentele
de presiune joasă sunt: RC – rezervorul de combustibil; FG – filtrul grosier;
PA – pompa de alimentare; FF – filtru fin; CJP – conducta de joasă presiune;
CR – conducta de retur; SR – supapa de retur; iar componentele de presiune
mare sunt: PI – pompele de injecţie; IJ – injectoarele; PIJ – pompele injector
şi CPM – conductele de presiune mare.
Transformările pe care le suferă combustibilul se referă la purificarea
lui, ridicarea presiunii şi divizarea în particule foarte fine sub forma unei ceţe
de amestec carburant.
Instalaţia de alimentare cu combustibil realizează stocarea, transportul
şi prelucrarea combustibilului.
Purificarea combustibilului este necesară pentru a se evita uzura
prematură, înfundarea şi avarierea aparaturii extrem de sensibilă şi

pretenţioasă care realizează injecţia acestuia în camerele de ardere.

I.2. M.A.C. alimentat cu G.P.L.

 Utilizarea combustibililor gazoşi la motoarele navale are la bază
dorinţa de a construi sisteme capabile să funcţioneze cu mai mulţi
combustibili. Adaptarea motoarelor cu aprindere prin comprimare pentru a
funcţiona cu gaze prezintă avantaje, întrucât nu necesită o transformare
importantă a acestora. Prescripţiile generale pentru realizarea funcţionării cu
combustibil gazos sunt:
- menţinerea puterii anterioare a motorului;
- stabilirea unui consum minim de combustibil lichid pentru
aprinderea gazului (injecţia pilot);
- asigurarea unei porniri satisfăcătoare;
- crearea unui sistem sigur de reglare;
- asigurarea unei treceri rapide de la un combustibil la altul.
Constructiv, motorul cu aprindere prin comprimare poate păstra
arhitectura clasică a camerei de ardere, sau poate fi optimizată în vederea
utilizării unuia sau mai multor tipuri de combustibili gazoşi. Firma Wartisila
Diesel propune utilizarea unei camere de ardere cu antecameră, din
următoarele considerente: aprinderea amestecului gaz-aer în antecameră se
realizează cu injecţia pilot, iar iniţierea amestecului sărac, din camera de
ardere, are loc în urma pătrunderii emisiilor fierbinţi rezultate din arderea
amestecului din antecameră. Astfel, combustia cantităţii principale de amestec
va avea loc la o temperatura scăzută, nefavorabilă formării emisiilor poluante
de NOx. utilizarea combustibililor gazoşi este posibilă atât de către motoarele
în patru timpi, cât şi de cale în doi timpi, cu admisie normală sau
supraalimentate. Pentru motoarele in patru timpi realizarea amestecului este
posibilă fie direct în cilindru, fie în afara acestuia, prin folosirea unui amestec
extern. Montarea dispozitivului de amestec înaintea sistemului de
supraalimentare are drept consecinţă un grad ridicat de omogenizare, dar acest
lucru presupune existenţa în colectorul de admisie a unui volum considerabil
ce se poate autoaprinde. Pentru motoarele în doi timpi, amestecul este posibil
numai în interiorul cilindrului, preferată fiind injecţia de gaz de presiune
ridicată.
Schema de principi a unui sistem de introducere de înaltă presiune
realizată de firma Wartsila Diesel este prezentată în figura 2. Controlul
injecţiei se face electronic, iar evitarea introducerii în exces a gazului se
realizează cu ajutorul unei valvule cu închidere rapidă.
Amestecul gaz-aer în interiorul cilindrului se poate realiza prin
introducerea gazului de joasă presiune, după închiderea supapelor de
evacuare, dar înaintea începerii comprimării, sau prin injecţia gazului de
înaltă presiune înainte de P.M.I.

II. Cazul M.A.S. alimentat în cele două variante:

II.1 INTRODUCERE

Gazul petrolier lichefiat (GPL) s-a impus în ultimul deceniu ca un

combustibil alternativ important pentru motoarele cu ardere internă de
autovehicul.
Succesul cu care s-a impus a fost determinat de existenţa unei
producţii mondiale de GPL care să-i poată asigura o pondere semnificativă în
balanţa consumului de combustibili auto şi, în egală măsură, de unele
proprietăţi fizico-chimice ale GPL care sunt favorabile pentru arderea în
motorul cu aprindere prin scânteie. Prin valorificarea acestor proprietăţi
specifice se poate obţine ridicarea randamentului indicat până la valori de
ordinul 0,40 şi reducerea sensibilă a emisiilor poluante. Pentru motorul de
autoturism, în condiţiile actuale de existenţă a unei reţele limitate de
alimentare cu GPL, asigurarea posibilităţii de alimentare cu doi combustibili,
GPL şi benzină apare drept o condiţie raţională.
II.2 DETALII EXPERIMENTALE
II.2.1. Motorul modificat DACIA 1400

Studiul a fost făcut pe un motor DACIA 1400 prevăzut cu posibilitatea

alimentării alternative cu GPL şi cu benzină. În acest sens s-a făcut o adaptare
a carburatorului standard al motorului. Pentru alimentarea cu combustibil în
zona de sub obturator, s-a intercalat între carburator şi galeria de admisie un

Fig. 3
amestecător, cu orificii distribuite la 900, care favorizează amestecarea
combustibilului cu aerul (fig.3). Soluţia asigură alimentarea corespunzătoare
cu combustibil gazos a
motorului la toate regimurile de funcţionare şi nu are nici o influenţă în
alternativa alimentării cu benzină.

II.2.2. REZULTATE EXPERIMENTALE

Regimuri de sarcină maximă. Datele obţinute la regimurile de sarcină
maximă au confirmat condiţia impusă soluţiei simple acceptată pentru
adaptarea la funcţionarea cu GPL: menţinerea nivelului standard al
performanţei de putere şi moment maxim (fig. 4). În varianta de alimentare cu
GPL, motorul a funcţionat pe întreaga gamă de turaţii cu un amestec sărac,
1,0, iar în varianta de funcţionare cu benzină, cu un amestec bogat, 0,8.

Fig. 4

Menţinerea cvasiconstantă a presiunii medii indicate (puterii), în

condiţiile reducerii puterii calorice a volumului de amestec admis în cilindru,
pretinde o creştere corespunzătoare a randamentului indicat.
Determinările au confirmat creşterea randamentului efectiv până la
30% (fig. 5).
 Fig. 5

Funcţionarea cu amestecuri mai sărace, în varianta cu GPL, a antrenat

şi modificări previzibile ale concentraţiei emisiilor din gazele de evacuare:
monoxidul de carbon, CO, a scăzut până la 50 g/kWh, faţă de 280…380
g/kWh, în varianta standard, cu benzină; hidrocarburile necesare, HC, s-au
redus la 1,3…3,2 g/kWh, faţă de 4,4…6,2 g/Wh, cu benzină; monoxidul de
azot, NO, a crescut până la 9,0…17 g/kWh, faţă de 1,0…5,0 g/kWh, cu
benzină. Aceste modificări reflectă, pe de o parte efectul arderii mai complete,
pe de altă parte efectul creşterii concentraţiilor de oxigen care participă la
reacţiile de formare de NO.
Regimuri de sarcină parţială. Probele efectuate la sarcini parţiale au
evidenţiat aceleaşi tendinţe generale. În primul rând, s-a înregistrat creşterea
sensibilă a randamentului indicat faţă de varianta cu benzină, ceea ce a făcut
posibil ca în condiţiile unui volum egal de amestec admis în cilindru (la
deschidere egală a obturatorului), având o putere calorică inferioară datorită
amestecului mai sărac, să se înregistreze menţinerea cvasiconstantă a puterii.
În al doilea rând, s-au înregistrat aceleaşi tendinţe generale de reducere a
emisiilor de CO şi HC, şi creştere a emisiei de NO (fig. 6, 7).

Fig. 6 Fig. 7
 II.2.3. CONCLUZII

1. Studiul experimental a arătat că prin transformarea simplă a unui

motor DACIA 1400, constând dintr-o adaptare a carburatorului şi montarea
unui echipament de aprindere electrică cu caracteristici modificate ale
scânteii, se poate asigura funcţionarea motorului cu GPL, în condiţii
avantajoase: a) menţinerea performanţelor standard de putere şi moment
motor, de care depind performanţele dinamice ale unui autoturism; b)
ameliorarea randamentului efectiv pe întreaga gamă de regimuri, asociată cu
menţinerea în limite normale a variabilităţii ciclice, în condiţiile sărăcirii
amestecului; c) reducerea emisiilor de CO şi HC, cu dezavantajul creşterii
semnificative a emisiilor de NO.
2. studiul s-a concentrat asupra evidenţierii posibilităţilor oferite de
utilizarea cu GPL la un motor care a fost conceput şi care trebuie să-şi
menţină capacitatea de funcţionare cu benzină. La un motor având o concepţie
optimizată pentru funcţionarea cu GPL, valorificând posibilităţile de
deplasare a dozajelor spre amestecuri foarte sărace, precum şi rezistenţă
superioară la detonaţie şi capacitatea de amestecare mai uşoară a
combustibilului, se pot obţine randamente efective superioare, o dată cu
reducerea puternică a emisiei de NO.

Bibliografie:

* Automobilul cu combustibili neconvenţionali, Apostolescu, N.,

Grunwald, B., Sfinţeanu, D., Editura Tehnică, Bucureşti, 1989.
* On the relationship between the spark characteristics and the
engine efficiency and emissions. Rev. Roum. Sci. Tehnic.
Electrotechn. et Energ., 43, 1, pag. 107-122, 1998. Chiriac, R.,
Radu, R., Albrecht, B., Apostolescu, N.
* M.A.I. – vol. 2, Dragalina Alex. Editura Academiei Navale “Mircea
cel Bătrân”, Constanţa 2003.
* Maşini şi instalaţii navale de propulsie, Editura tehnică Bucureşti
1992, Alexandru C.