Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Andremoreau Psihoterapiemetodesitehnici 140701043058 Phpapp01 PDF

    Uploaded by

    Catalina Tiboi
    4 views81 pages

    Original Title

    andremoreau-psihoterapiemetodesitehnici-140701043058-phpapp01.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views81 pages

    Andremoreau Psihoterapiemetodesitehnici 140701043058 Phpapp01 PDF

    Uploaded by

    Catalina Tiboi

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 81
    Dr. André Moreau Psihoterapie Metode si tehnici Traducere din limba france’ ‘Smirandifa-Virginia Briescu Prefata de Camelia Stavarache TReI Faber Studio (Silvia Otteana gi Dinu Dumbevician) REDACTOR Catlin Simion pip Cristian Claudits Coban. Deseere CIP 2 Biliotet Nationale « Romane, ‘ANDRE ‘MOREAU, Paihoterapie + meiode gl tehnicl / Andet Moreu ; tad: Smarindifa Vigna Brea pe Camelia tavarache, ~Bucue Baiaca Te, 2007 ‘itoge BBN 970-979-7075 1. desu, Senne Vinita) Ti Savane, Camel (pre!) esa. Aces ei eate bazat pe PSYCHOTHERARE. Métis Techies, ‘de André Moreau, 2008, (© Bditura Tei, 2007 Cuprins ‘Prefafi (Camelia Stavarache) (Cuvant fnainte (Lue Fauville) bobeeesk BSG & EOL 2. Obectval epi: tine cu ell reduce credinfelor noastre deformante...... * 4, fi in relate... 1°. Dolores si Felix 2°. Mai inti, sunt in relafie cu mine insu 5°, Cella se manifests gi se exprim.. 4°, Cum reactionez: coe ce Implirtigesc. 45 49 49 “50 33 35 6 ‘André Moreau 5° Cumn ae ponte prim evaluate ea ceva hpitigese cella Sin dragon 4. Comunicre,terapie eae 1 tenga teapior (a comuniiri) Becta pl 1 Cental placebo poritv” (4%) 3 Terapeael (profesor, funconaral 2 Son ace ape poste OO) Seni de ip V.PNL. (Programarea neurclingvisict) “A Argent 3. Peuponiile” sau copie” PN. Peihoteraple, Metode gi tenick 7 . Chestionarinspirat din PNL.. Di elticf PNL sn 7, Problema diagno cae pentru cet A. Harta nu este tertoril... B.Tipuri de diagnostic. 1. Diagnosticul in ,modelul medical” 2 Diagnosticulpoiiatre — 3. Dingnosticul istorc aprofundat: madelulanaitc 4, Diagnosticul lrg al vii actual a clientul. 5. Diagnostculinstantonex gai gi acum. C. Mandstirea de pe malul lacult. 1. Diagnostic fic -meical 2 Diagnosticul aprofundat arheologc gi storie 3. Dingnosticul.lagit” 4 Diagnostic actual 8. Instrumentele diagnosticulul ale terapiei 1. Aprivi 2 Aasculta 5: iagin (eiterpea) 6. Asimgi Bibliografie in france. Bibliografie fn limba romana. Pratap Unii oameni cumpard o carte dupa ,pedigi 4, daci e scris& de autorul X care e o celebritate, atunci trebuie si o cumpere. Ei fac parte din categoria constt- matorilor de tipul ,o cumpar, deci exist”. Alfii aleg 0 carte fir stie cf sunt lucruri pe care nu sti ci le gtiu, dar le vor gist in acea carte. Ei sunt cumparitorii ,0 iau ‘ca 8% mi schimb", Cei mai mulfi se iau dupa sfaturile altora, ei sunt cumparatorii de tipul ,am auzit cf..." Exist si o categorie mic’, pregatita si caute intr-o car- te rispunsul lao intrebare personalA. Ei sunt cumparé- torii mi indoiesc, deci cumpar’. ‘Un vechi proverb oriental spune c&lun lucri trebuie spus dact e ,adevirat, util gi exprimat intr-un mod bi- nevoitor”. Parafrazand, am putea afirma c& Psihoterapie, ‘Metode gi teknici respect cele tei principi: exprim mai multe adevaruri stiinfifice, e folositoare atat incepitori- lor, edt si psihoterapeutilor experimentafi si e scrisd in- trun stl interactiv-practic. Principalul atu al acestei cirfi este cf in ea poti gist teorie gl practici, exemple de exerciii gi studi de caz. Exerciiile sunt descrise in detaliu: cu instruefiuni, inter pretare si indicafi clinice. 10 André Moreau Un viitor psihoterapeut afla ce fel de intrebari se pun in cadrul primei intalniri cu clientul, cum s& pri- vveasel, si asculte, sf vorbeasci, si simtd sau si inter- preteze materialul oferit de pacient. Aceste aspecte de- osebit de practice sunt greu de gisit in cartile aflate pe piafA, care trateazi psihoterapia la nivel de con- cept. ‘Celilalt avantaj este integralismul ei. Cartea docto- rului Moreau integreaza principalele repere din psihana- liza, Gestalt, analiza tranzacjionals, terapia rogersian si hipnoza-PNL. Aceste forme de psihoterapie fac parte din psihoterapiile clasice. ‘Cartea Psihoterape. Metode pi tehnici te invitt si-fi deze volfi politeismal fn psihoterapie, si mu cazi in plasa jo- curilor psihologice distructive pacient-terapeut, s8 co- munici intr-o maniera ,placebo pozitiva” gi s& alegi dintre mai multe tipuri de diagnostic. ‘Cel mai interesant aspect al cirfii este modul in care se explic& principiile teoretice sau metodele cu ajutorul ‘unor exerciii, multe dintre ele fiind creafia autorului. ‘Aceste exercifi sunt structurate pentru a fi aplicate fn ca- ral psihoterapiei de grup. CCitind aceasta carte nu vei deveni psihoterapeut, dar vei infelege ce fel de psihoterapeut pot si fii. Formarea fn psihoterapie presupune un drum lung de la teorie la practict, de la terapia personal la psihoterapia clientu- Ii, iar pentru unii de la rigiditate Ia flexibilitate in psi- hoterapie. Mai pofi invaja c& ,inteligenta inseamné si ‘spunzi creativ in fiecare moment” si, ceea ce este mai important, oi succesul in psihoterapie tnseamndt un terapeut care intr tn apatul fui Procust-clientul”. Dupi toate cele prezentate, poate vi intrebafi care ¢ legitura intre tipurile de cumparatori enunjaji la ince Pret " put gi lucrarea de fafa. Ce fel de cititor se potriveste cel ‘mai bine cu cartea doctoralui Moreau? Ei bine, eu v-am det tat’ dar dumneavoastra va trebui si-l meste- cat ‘CAMELIA STAVARACHE, ‘Aaitet univ, piholog speciist haloglecliiet 9 per Frei anda ete lelntegats Cuvént inainte Doctorul André Moreau sau Andsé, cum imi place sie s8-i spun, este inainte de toate un birbat cu un zimbet fermecator, pasionat in permanenfi de injele- gerea sistemelor noastre psihologice. Mi se pare un om asionant, un fel de enciclopedie a terapiilor, un ex- plorator aflat mereu tn cdutarea a altceva, inventiv gi fin ascultitor, observator atent si respectuos al fiinfei umane, Mi-e drag pentru cl-mi plac oamenii curajosi, Indeménatici si pujin rebeli. André nu se fereste sii suflece manecile gi si dea 0 mand de ajutor in comu- nitatea terapeutica pe care a creat-o sau cind vine la atelierele de vacanfi ale asociafiei noastre, Microcti- mat, unde este un susfindtor de incredere si terapeut apreciat. Asociajia Microclimat, fondata in 1997, este ,copi- Jul natural” al organizatiei ,Espace du Possible” din Franfa. In fiecare vari se aduna aici peste o suti de participant, in cdutatea sensului viefii sia nevoilor lor. rice persoana competent intr-un anumit domeniu poate propune un atelier de muzict, sculpturi, bio- dans, biovoce, explorare naturala, metoda Byron Ka- tie, dar gi ,grupuri de intalnire”, metode mai eficiente pentru abordarea unor teme precum dragostea gi se- 4 ‘André Moreau xualitatea, stresul, monotonia viefii de zi cu i, chuta- yes unui petener ete ——— ‘Luc Fauville, sculptor gi fondator al asociafiet ‘ASBL Microclimat Belgia Introducere Dupi ce, timp de 30 de ani, am condus in Belgia gru- puri Balint centrate pe relafia medic-pacient si grupuri de formare pentru terapeufi in Belgia si Franfa, am ince- put si fin cursuri de formare pentru terapeufi gi in Ru- sia, Polonia, Tunisia, Franfa, Algeria, Bolivia i Romania. ‘Am descoperit in Romania mult& motivagie in randul ‘medicilor si psihologilor pentru a se forma in noile tera pil. Am intalnit editori care mi-au tradus si publicat cit file (vezi bibliografia in limba roman). In Romania am condus unele grupuri de formare pparfiald, iar, dintre acestea, multe igi continua a tea formatoare pentru mai bine de 350 de terapeufi. Doud dintre lucrarile mele, Autoterapia asistatd i Desco- perifi-od trecutul, dezvolt’ teoria gi conjin numeroase exerci ‘Mai mulfi terapeui mi-au cerut o carte de introduce- rein psihoterapie, concret4, cu multe exercifi practice $i rapid accesibile pentru terapeutii in formare sau pentru psihologiiinteresai de psihoterapie. Este important si subliniez ci aceste exercifi nu pot fi utilizate practic dact terapeutul n-a urmat el insusi o formare serioasé intr-o ‘metodi psthoterapeutic’. Doar prin aprofundarea cu- noasteriide sine printr-o formare adecvatt pute si ti- 6 André Moreau lizafi acesteexerciii pentru a+ ajuta pe celal Ele pot fi utlizate gi de cftrepacienfi care au stablit deja o re- lajie terapeutict cu o persoand calficata. André MOREAU Miinistirea Béthanie din Bruges, Belgia — Paste, 2006 Capitol 1 aNoile terapii ‘Scurtd istorie a psihoterapiilor in Europa Pand fn 1970 doar psthanaliza exista ca metoda psi- hoterapeuticd, in gedinjé individuals. Intre timp s-au dezvoltat alte metode, dintre care doar uunele au apairut inainte de rizboi, in Statele Unite, pre- cum trainingul autogen, bioenergia sau terapia centrat& pe client a lui Rogers. Astfel au apirut gi la noi, venite adesea de dincolo de Atlantic, asa-zisele terapii umaniste, precum dinamica de grup (1960-1970), psihodrama (1965-1975), bioener- gia (1975-1980), Gestalt-erapia (1980) pi multe altele. 1° De ce noile terapii?! Aceastd expresie, pufin ambigua, desemneaz un an- ‘samblu de metode orientate spre starea de bine, dar care 1 Vea g Ghidul practical Noilor Terapii de Kdmond Marc, Eaitura RETZ, 1991. 18 André Moreau ‘nu sunt toate de acelasi ordin. Sunt noi pentru ci sat dezvoltat in Franja sit farile vecine i, drept urmare, ut ‘sunt inca bine cunoscute publicului, de altel nici practi Cienilor. Este posibil s8 le clasificim sub aceeasi denumi- re pentru cf prezinti unele convergenfe. Mai inti, toate ‘acorda un rol important abordarii corporale. in compare fie cu demersul verbal al psihanalizei, ele pun accentul pe exprimarea emofionall si pe comunicarea nonverbal ‘sunt interesate mai mult de comportament, de acfiune, ecit de discurs. Sunt orientate cite aici si acum’, citre felul in care se exprimé persoanele, acfioneazd si intretin relafa in prezent, mai degraba decat si evoce trecutul gi ‘i reconstituie povestea subiectului. fn sfargt, utilizeaza adesea tehnici de grup, ceea ce le diferenfiaz8 de terapii- le clasice, pur individuale. Multe dintre aceste abordari vin din Stato Unite, dar suits adesa of dc lor ssuntin general europene. Unele se incadreaza intr-un cu rent numit ,psihologie existenfals”, yexpresie a potenfia- Tului uman” gi care este mumit cel mal adesea in Franja sn expresia ,psihologie umanista” (pentru a-l distinge Secucntal cteponareetaist ide cel psthanalitc). ‘Acest curent al psthologiei umaniste nu este nici form, nici omogen. Este rezultatul a numeroase tendin- fe care au apirut fn anii ‘30 si s-au dezvoltat dup& riz- doi: = Psihodrama lui Jacob Moreno: ~ Dinamica de grup a Iui Kurt Lewin; = Analiza existenfiali creat de Ludwig Binswanger, Victor Franki, Rollo May; 5 ~ Non-directivitatea lui Carl Rogers sau terapia centra- ta 7 EE men tat = Gestalt-terapia a lui Friedrich Perls. Nolte terapi ” Diferitele abordiri care jin de psihologia umanistt (bioenergia, analiza tranzacfional8, Gestalt-terapia, re- birth, non-directivitatea, analiza primar8, sofrologia, etc.) aut specificul lor. Ele impartigesc totusi o anumitl ‘0 anumit conceptie despre om care se ex- in nofiunile de crestere, experienfé, intalnire, autenticitate... Ele tind totodaté s& anuleze o opozitie prea marcantd intre stinitate si boald, adresandu-se att persoanelor ,notmale” cat i ,nevrozafilor”. Obiectivul Jor const mai putin in a ingriji sau vindeca o ,boala” cit in a permite fiecdiruia si-gi dezvolte si si-sl sporeas- cA potenfialitifile, si-si imbogtfeasca viafa gi experien- fa, si creeze relajii mai intense si mai armonioase. Nu exist deci pentru psihologia umanist& 0 delimitare strictd ntre psihoterapie, dezvoltare personala gi tehnici de creativitate gi exprimare. Totusi, daci dorim si stim care sunt aceste posibili- {8 diferite, parcursul devine adesea lung, scump si nu {ntotdeauna eficient. ‘Schimbarea nu este neapirat dificls, dureroasi sau lTungé. Acordand o atentie diferita viefi gi experienjelor noastre, noi alegeri gi noi resurse pot si apard. 2° Cum si ne regisim? Pe piaja exist mai mult de 130 de metode psihotera- peutice. ‘Vom incerca in continuare si le clasificdm in patra 20 ‘André Moreau Clientul este invitat si vorbeasc& pentru a se vinde- a: exemplul tipic este psihanaliza. Alte exemple: terapia lui Carl Rogers, programarea neurolingvistic’, dar si analiza tranzacfionald in sedin}a individual. 2. Socioterapiile se practicd in grup. ‘Tulburarile de dezvoltare apar in relafile defectuoa- se cu persoane importante (parinfi-educatori) din copi- Tie. fntr-un grup, fiecare persoand repeti cu ceilalfi membri ai grupului drama existenjei lor: dependen{a, dominate, agresivitate,tristefe, evitare, contact defectu- ‘95, proiecti, transfer. Grupul animat de terapeut poate clarifica aceste com- portamente gi ajuta la gisirea unor rispunsuri mai adec- vate nevoilor din relafile deschise gi far& aparare. Exemplu: dinamica de grup, Gestalt-terapia gi anali- za tranzactionald in grup, psihodrama. ‘Scopul acestor terapii este crearea unor relafii sind- toase in grup pentru a vindeca relafile traumatizante din trecut. 3. Somatoterapiile sau terapiile cu meditare corpora- 1. Conflictele au repercusiuni corporale: asupra muschi- lor (tensitune-destindere), viscerelor (contrac, secret), circulafiei sau respiratici ‘Terapiile corporale folosesc corpul ca suport de schimbare: miscarile, respirafa,relaxarea, masajele. Exemple: bioenergie, rebirth, eutonie, integrare pos- turalé, masaj senziti, sofrologie, Trager. {n toate aceste situafii trebuie si mobilizafi corpul, si estindefi ori si respirafi pentru a va vindeca. Noite” terapit 2 4. Oa patra categorie este reprezentati de meditafit care pot da un rezultat analog metodelor precedente, cu toate ci aici nu se vorbeste, mu se creeaza o relafie gi se imobilizeazs corpul. ‘In aceasta direcfie se incadreazi hipnoza, terapiile trans-personale gi curentelespirtualiste. Artele marfiale au un efect terapeutic si pot fiintzoduse in categorile 3 gi 4. 3° Vindecare sau dezvoltare personala? ‘Cludate sunt caile schimbatrii, dar si corpul nostra ‘este ciudat, Sa analizim pufin. Puter manca in sute de feluri di- ferite gi s& supraviefuim mult timp. Indiferent daca mancim mai mult legume, carne sau cereale, corpul nostru reugepte cel mai adeses si-gi pro- ccure calorie, vitaminele gi tot ce-i mai trebuie. fi putem asemina cu 0 maginé care funcfioneaza indiferent de combustibilul cu care este alimentata: gaz, benzing, mo- torind, alcool, zahir sau dinamiti. {in psihologie, e oarecum la fel. Majoritatea oamenilor {pi rezolvé conflictele in viafd fra tratament. Terapia nu face adesea decit si ajute la regisirea mecanismelot pier- dute sau refulate ale unef cresteri sinatoase. Astfel, si adesea fird 0 infelogere rafionalé, ei reugesc s8-si rezol- ve complexul Oedip, problemele in dragoste, competi- fie, creativitate etc. ‘Nui deloc uimitor of tulburdri asemandtoare se vin- deci sau se amelioreaz: prin vorbire - psihoterapii prin crearea de relafii ~ socioterapii 2 ‘André Moreau mobilizarea corpului _- somatoterpi Prin imoblizare corpulsi ~meditai 4° Aici si acum, puncte comune ale noilor terapii? Bineinjeles ci intre toate aceste terapii exista puncte comune. _Somatoterapiile utilizeaz’ vectori comuni: *" referinja la corp, la organele de sims care ne rea- duc in mod constant la «aici si acum, adic& Ja un = proces in evolusie asupra cliruia persoana fi con- centrezi atentia, printr-o = focalizare pe procesul psiho-corporal pe cale si se produc’ aici si acum. 5 Printre procesele somato-terapeutice comune, eviden- exprimarea libera verbalé si corporala; = catharsis (sau amplificarea emojionala); = trezirea constiinfei dinamice; «RE sayrmen cee dine ccursul la aceste terapii, _ ‘Terapiile corporale care ne intereseaza aici au, de ase- ‘menea, puncte comune: ao = specifice terapiilor corporale ca respirafia, destin- derea muscularé, fipatul; - aseménitoare terapiilor verbale, dar cu 0 conota- sie corporald: transferul, de exemplu, exist fn tos fe tril, dar are un impact special dac inte ‘greazi corpul (al clientului gi al terapeutului). Un punct comun al terapiilor corporale, care le dife- rengiazA de terapiile verbale, este in mod evident refe- Nolo trap 3 tina la cosp, la organele de sims (vézul, aural, atingerea, pperceptile musculare gi visceral) sla sistemul psihomo- tor: incdrcare-tensiune-descércare-relaxare. Acestea ne re- aduc adesea la «aici si acum» (aport major al terapiei Ges- tall), nu ca o stare, ci ca un «process in curs."2 In terapiile umaniste (precum somatoterapiile), pro- cesele vindecirii nu fac adesea decat si pregiteasci te- renul pentru dezvottarea personali. De aici rezult lip- sa de interes pentru a distinge intre terapie gi crestere personald, cici procesele sunt aseménatoare. Vechile te- rapii au ca scop reducerea obstacolelor care stau in ca- lea dezvoltiri si creeaza boala, in timp ce noile terapii prezint& printrealtele gi un nivel ridicat de antrenament pentru dezvoltarea personali Terapiileindividuale sunt centrate pe boald. Noile te- +apii, mai ales in grup, sunt centrate pe schimbare gi via- ra 5° Procesul schimbarii? Exprimare si schimbare in terapie Modelul psihanalitic a dominat mult timp practica psihoterapeutica sia condus la punerea accentului pe fac- ‘orii care pot si induca o schimbare la pacient prin aso- ‘afi libere si interpretare. De fapt, interpretarea, adu- cand manifestarile constiente ale subiectului la motivele Iu inconstiente, favorizeaza indepArtarea refulasii, mo- dificarea economiei pulsionale gi a relajillor intre dimen- 3 Betras din revista Somathothispias, nz. §, lamar, 1990. 2 ‘André Moreau siunile personalitifii. Interpretarea apare ca un mod de ‘acfiune esengial al analistuli, fara fi totugi singurul. -Noile terapii” (analiza bioenergetics, Gestalt-terapia, analiza primard, abordarea lui Rogers) au pus sub sem- nul intrebarii locul central al interpretirii si au plasat pe primul plan al procesului terapeutic ,descircarea emo- fionala, jipitul, exprimarea traizi. ‘i ‘Astfel, exprimarea implicé sentimente, emofii,tréirea corporala si mobilizarea corporala ca find motorul cel mai profund al procesului de schimbare: expresia nu este doar singurul mijloc de a accede la altceva (injelegerea, ‘rezirea constiinfe, sugestia, modificarea corporal ‘ntr-un grup, repetim aici gi acum cu ceilali partici- pangi comportamente preprogramate de mult imp: pa- siv-activ, dominator-dominat, supunere-revolt&. Dat par- ticipantul nu este constient de toate acestea. Toatd arta terapeutului este de a-lajuta pe client si identifice com- portamentele pe care le induce la ceilafi gi care seama- nd cu comportamentele parinfilor, ale partenerului, ale copiilor sii, ale patronului stu ori cu cele ale colegilor gi prictenilor. in grup, el vede concret care este partea sa de responsabilitate in conflictele pe care le provoaci sau cu care se confrunta. Trezirea constiinfei sale este emo- fionala si comportamental8. Printre altele, prin experi- ‘mente sau exercifii adecvate, el este ajutat si exploreze comportamente alternative, mai favorabile, susceptibile de a aduce un mai bun rispuns nevoilor sale. Rolul terapeutului este deci esential in favorizarea procesului de exprimare. Pentru aceasta trebuie creat un. ‘limat de incredere gi de libertate. Rogers a descris foar- te bine atitudinile terapeutului care permit instaurarea unui climat de infelegere empatict, atenfie pozitivi ne- condifionati, de autenticitate si congruenfi. Se pare cX Noite tapi 25 atitudinile sale trebuie si fe pertinente, oricare ar fi abor- darea terapeutick utilizat8. ‘Terapeutul trebuie astfel s& ,reflecteze” pacientilor comportamentele sale, discursul siu, atitudinile sale; el trebuie si joace un rol de oglinda, nereacfionand intro prima fazt la propunerile si conduitele pacientului, ceea ce permite acestuia si le perceapt mai bine gi si infelea- gi partea sa de vind in relafia $i conflictele pe care le cre- eazi in grup, aseméndtoare celor pe care le ereeaza aca- si ori la munci. Implicarea corpului in situafia terapeutici este un alt mod de a amplifica procesul de cexprimare. In primu! rind pentru ci exprimarea corpo- ala manifest mai direct decat cuvantul (supus rafiuni) fenomenele incongtiente: ,Corpul nu minte’, dupa for- mula lui Lowen, ceea ce inseamna ci el transmite ade- sea emofile, impulsurile, reacfile profunde ale persoa- nei, cici, mai mult decit cuvéntul, corpul scapi fn parte controlului constinfei tenia indreptata astfel asupra a ceea ce se exprima prin gesturi, mimic, posturi, modul de a respira si de a se misca poate constitui un mijloc de acces mai direct la problematica pacientului dectt simplul discurs. ‘ln sfargit, implicarea corpului in cadru, terapeutic antreneazi o activare a procesului de schimbare. Ea este ‘componenta unei «treceri la acfiune» care apare din ce fn ce mai mult ca o condifie necesara a oricirei modifi citi psthice. Tind gi simfind intens conflictele in situa- fia terapeutica (si nu doar vorbind), pacientul se poate angaja in procesul de schimbare."3 ‘Am urmat personal, in mod aprofundat, formari Jungi: mai inti in psihanaliz8, sofrologie si psihodrama am 26 André Moreau analiticd cu formatori europeni. Apoi, progresiv, mam orientat catre formatorii americani: psihodrama more- rriand, analiza tranzacfional, hipnoza eriksoniand si mai ales Gestalt-terapia. Am refinut urmtoarea opine. fn te- rapiile verbale, mai ales in psthanaliza, trebuie 6% infe- legi pentru a te schimba. Dar am vizut si am trait ade- ‘sea pe pielea mea faptul cf a infelege (a deveni congtient intelectual) nu favorizeaza decat foarte pujin schimba- rea. In abordarea american’, mai global emofional si corporal, trebuie 68 te schimbi pentru a infelege. In PNL se spune: dact avefi conflicte cu cineva, schimbafi-va ‘ai intai comportamentul. De asemenea, se menfiones- 28: dack facefi mereu acelasi lucru, vefi obfine mereu ace- lagi rezultat. Din aceasta perspectiva, vad adesea schim- bari de comportament, uneori chiar rapide. 6° Cum si vi alegefi terapeutul? Noli terapeuti” au practicat adesea pe ei ingsi diver- se metode fnainte de a se forma in cea care le convine cel ‘mai mult, Unii chiar au urmat mai multe forméri apro- fundate: de exemplu intre 60-100 de zile in somatotera- pe sau intre 500-1000 de ore de terapie si de superviza- rein psihanaliza, Deci inainte de a decide, incercafi alte modalitijina- turale de a vi descurca: prieteni, intalniri, migciri spiri- tualiste, dans, meditafi ete, Informati-va apoi de la prie- teni, din reviste sau cirfi. Consultafi un terapeut. Nu czitaf si intrebafi ce calificiri are (medic, psiholog, psi- hhiatru, asistent social), ce formar a facut (peihanaliza, Gestalt, analiza tranzacfionals, bioenergie, somatoanali- 28) g.ce tare practic’, Noll terapi ar Eventual, incercafi mai intai si vi inscrief la el pen- trun week-end de grup sa citeva gene Face fl ‘cu un alt grup de tendinga diferita. Citi articole gi cArfi despre aceste metode. Alegefi apoi terapeutul cu care vi sin armonie pacing un dr hag imprew luni sau cafiva ani: u in week-end. ose eeeee Sinu uitafi niciodata c& persoana conteaz4 mai mult decat metoda, Este preferabil si alegeti pe cineva care nu este fixat {in mod dogmatic la o singurd metod3. Dupa acest drum lung, vefi avea timp liber sf incercafi s8 gustafi si alte ‘metode, vefi putea si incercafi si alfi terapeufi, pentru tun drum complementar, in functie de nevoile voastre. Cu ajutorul acestei iri sau al altora, antrenafi-v8 cu rieteni in care ave}i incredere! Creafi noi relafii cu per- soane care vi pot vorbi despre ele insele sis vA asculte ind vorbiti despre voi, fird s& va consoleze, si vi dea sfaturi, s& va critice sau si va judece. Impirtisifi-va lec- turile. Vefi ajunge astfel sX creati, progresiv, o lume in care cotidianul va fi terapeutic. Vefi reugi astfel sx spu- nefi ,La revedere gi mulfumesc” terapeutului gi parinji- Jor, fird sentimente de culpabilitate si cu dragoste. Capitola Credinfele noastre dirijeaz’ lumea Prin credinf’ infeleg ceea ce credem despre noi si cei- lalj: pirerile noastre,judeciile noaste,criticile noastre, ceea ce credem ci este ,realitatea”, Si lum céteva exem- ple: ~ Credinfele noastre despre noi ingine: sunt incapa- Dil, nu valorez nimic, nu am dreptul, sunt formi- abil, sunt superior, am dreptate, mi ingel mereu; ~ Credinfete noastre despre ceilalf i lume: oamenii ‘nu mi plac, ,gura lumii“, tofi barbafii sunt... toa- te femeile sunt....,tofi oamenii sunt ri, tofi politi- ‘deni ig bat joc de popor,toati lumea este frumoa~ 8%, toaté lumea este amabilé, trebuie si te feresti de oameni... Unele dintre credinjele noastre ne permit si-l injele- gem ori si-l ghicim pe celilalt. Ble sunt constructive, Alte credinje au consecinje dezastruoase in relafiile noastre cu ceilalfi, cdci sunt cauzele conflictelor pe care le generim si care ne fac si suferim, atat pe noi, ct si pe cella. 30 ‘André Moreau A, ,Realitatea” este o constructie Ceea ce in limbajul curent numim ,realitate” este 0 combinafie intre ceea ce este si ceea ce eu numesc ,ade- viral” despre ce imi imaginez in legiturd cu acest su- biect: realitatea exterioari si realitatea interioars. 1° Perceptia ,obiectioi” Ce auzi EXERCITIU IN GRUP. REPETAREA UNEI FRAZE AUZITE Explicaj of tei persoane din grup vor ies din salts ok 0 sa spunef flectrei persoane exact aceeng fazt gi flecare va re- cea cuit. 7 tel pesoane pesca, Dac exo tei pu tefi scrie fraza urmiltoare: ,Ieri am mers lao conferin}t si ‘am auzit pe cineva care spunea: «Eu mu amt iluzil. Vid re- alitaten in faft», Conferentiarul ii spune: «Toati lumea are ilucii, dar cei care au prea multe rise st cad tn dezi- luzie gi depresiex”. : Introduce tn salt prima persoant pe care o aezafi cu spa- tele la tabla, ca sit nu poat vedea textul seis ye tabla. Citifi exact aceensifrazk gi ceri sto repete ait mai fdel posbil, ‘apo scriefi pe tab ceea ce a spus “ ‘Procedafi la fel cw a doua persoani si cua teia. Comparati cele te faze reproduse gi vefi obseroa ci sunt difrite. ,Coea ce este” este ceea ce afi scrs gi ceea ce afi spus. ,Realtaten” este ceea cea repelat persoana,cici cu aceast realtate ea plea- i, ip va construi ptrerea despre dummeavonstrt si va acfo- 1a sau reactiona fn consecing sett ‘Vi putefi imagina cf lucrurile se complicd atunci steve leontne nai complexe, deun discus saude-0 Credinjlenoastr direazd lumen ” vvorbi spust acum 20 de ani, Fiecare igi construieste lumen in functie de capacitatea si dorinja sa de a nfelege. . Limbajul gi sensurile cxvintelor Fiecare om confer cuvintelor folosite sensuri diferi- te de ale celorlalyi. Cand ascultm pe cineva, selectim din ceea ce spune cuvintele care ne intereseazA,frazele gi semnificafiile de care ne putem lega. Chiar si cuvinte- Je sunt codate in mod diferit. EXERCTTTU IN 4, DEEINITIA UNUI CUVANT Fiecare membru al grupuluiscrie 10 cuvinte pe care le aso- cian mod liber cuottulué .dragoste”. Cand afi termina, fiecarecitete cuvintele pe care leva ales gi stablese cite alte (persoane au ales acelasicucint. Am ficut acest experiment in reo sui de grupuri de cite patru persaane in care singurul uct commun celor patru memtbri dint-un singur grup era tandrefe. In toate celelalte grupuri, nu -a tntamplat nicioda- (ca un cudnt st fe comun celor patru membri. Aceasta inseamni cd oamenii au nofiuni diferite de- spre dragoste, ceea ce explicit in parte conflictele pe care le fntalnim in cupluri, cici cei ce se iubese au idei diferi te despre dragoste. La acest stadiu de neinjelegere se adaugi conflictele care pot apirea din alte motive. (Cand un politician spune ,Poporul doreste o schim- bare", toati lumea este de acord, dar nu stim despre ce schimbare este vorba. Fiecare si imagineazi o schimba- re diferiti. Ne aflim aici in fafa unei declaraii demago- gice, ficuta pentru a obfine mai mulfi legatori in acest moti in terapie este important s& ajutim clientul si explice exprimarile prea vagi, cum ar fi, de 32 ‘André Moreau cexemplu, ,au1 ceva cu mine”. Rispunsul terapeutului tre- buie si fie: ,cine gi de ce?” 6. Ceva ce vedem 1. CUBUL Daca cerefi unui grup si priveascd acest desen, cu si- guran{é toaté Jumea va vedea un cub. Uni vid de sus sidin dreapta,alfi il vid de jos si din stanga. Ceea ce este sigur c& nu existd nici un cub. Acest desen este pro- iecfia unui cub pe o suprafafa plan. Nu exist volum. ‘Totusi,ficcare ,vede" un volum. Incercafi s& privifi timp de 10 secunde acest desen firé si vedeti cubul. Practic, nimeni nu reugeste. ,Realitatea” este acest desen facut in lini si proiecfia cubului pe care-1 avefi in cap inc din scoala primard, cAnd afi invaat sB-1 desenafi. Un co- pil needucat nu ar putea si vada un volum fn desenul respect “Totusi cu aceasti ,ealitate” putefi si discutafi despre proprietafile unui cub si s& fabricafi obiecte care au aceasti forma. ‘Gredinfee noasre circa lumea 33 Aici, putefi fi constient 4 proiectafi un cub. Putefi chiar si-i descoperifi originea (atat de importanté in psihanaliza): in scoala primard cu un anume invajitor care desena pe tabl& cubul asezat pe catedr’. Nici trezi- zea conginfei ci nu este vorba de un cub adevirat, nici descoperirea originii sale nu va vindec’ de proiectia dumneavoastrd. Acestea sunt iluziile majore, credinjele si proiectile psihanalizei, Singurul lucru util i eficient este de a deveni con- stient ci aceasta proiectie ne apartine gi avefi responsa- bilitatea de a v-o reinsusi pentru a nue coplesi pe cela laltcare ignora acest lucru gi se simte Tuat dreptaltcineva sinerecunoscut aga cum este. In exemplul dat, proiectia este aproape logica gi recu- noscuta cu upurinfa de toati lumea. In proiectiile mai putin ,vizibile”, ca frica de autoritate, abandon, revolt, respingere sau agresivitate, proiecfia rimane inconstien- ti 5i se repeti pe tot parcursul viefii. Putem astfel s& ne ‘dim seama ci este mult mai greu pentru o persoani si se elibereze de proiecjlle sale deformante, chiar dac’, atunci ele cand se repeti, i se aratl si i se demonstreaz existenja lor. 2.VAZA Pe acest desen pot fi ,vazute” diferite lucruri: 0 vvazi sau doua profiluri care se privesc sau o cupa care poate evoca slujba religioast sau o sect. Mai putefi »vedea” dou’ vaze: pe mijloc, una alba, mai fink, si tuna mai mare, pe fundal, inchisi la culoare. Mai pu- tefi, de asemenea, ,vedea” patru profiluri: douk negre {in interior i in spate, precum si doua albe, in exterior si in faft, de sexe si rase diferite. in plus, nu putefi ve- dea vaza gi profilurile in acelagi timp. 36 ‘André Moreau Unii vid aici o clepsidra, Pentru a vi pune de acord, trebuie spus cl mu existi nimic din toate acestea. Exist doar o suprafasa plan, linii, un desen. Profilurile sunt {n capul vostru gi le proiectafi pe desen, la fel casi vaza, ccupa gi clepsidra. Dac& fntoarcefi desenul sau il ristur- nafi, nu vefi mai vedea nimic din toate acestea. Intr-un grup din Romania, un barbat a ,vazut” o halterd: era campionul de judo al Romaniei! ‘Aceasta este ,realitatee" care] conduce la ,adevir”: ‘ceea ce descriem practic cu proiectii gi care existé pe de- sen fird a- interpreta. ‘Acest desen a fost creat in 1870 de citre fiziologti ger- ‘mani (fondatorii Gestalt-terapici) care voiau 84 arate di- ferenfa dintre senzafie (ceea ce ajunge pe retina noastr8) i perceptia pe care o aver, adici proieciile pe care le rrimitem” pe acest desen si care-i dau un sens, ,.Reali- {atea” ne aparfine gi este diferita pentru fiecare. Gestalt-terapia se defineste ca 0 relafie data intre un subiect (dumneavoastr) gi un obiect (aici desenul, dar poate fio alt& persoand, un Iucru, un sentiment ete). Re- Iatia depinde de proiecfile pe care le facem. In ,dragos- Credingle noastre diaz lumea 35 tea la prima vedere”, aceste proiectii predomina gi as- ‘cund oarecum ,adevirul” persoanei aga cum este ea. »Realitatea” este o combinafie a ,adevirului” acestei persoane si proiectile fiinfei ideale. Partea pozitiva a acestor proiecfii este de a avea un proiect despre ceea ce dorifi s& construifiintr-o rlafie gi s8 alegefi mai bine ti- pul de persoand pe care 0 cAutafi. Nu existi vant favo- rabil daci nu sti in ce direcfie te indrepfi. 3, DESCRIEREA UNEI PERSOANE EXERCTTIU IN GRUP. DESCRIEREA UNEI PERSOANE IN TREI PROPOZITI CCerei ca tei persoane sit ast din sald. Solcitafi un volun- tar, de preferingt necunoscut de cele tre persoane gi care a ra- ‘mine in mijlocul grupului. Chemafi prima persoand -i cerefi sf descrie persoana care st tn picioare in trei propozifi. De exemplu: od at este blond, are o nut degajat ioc albagtri Asigurat-ot of ceea ce ved persoana poate firemarcat de toatl lumen, Ceea ce se obser trebuie fie obiectio. De exemplu, mu puter vedea oi persaana se sme fn largul stu, frst sau pani- ‘alt (deaarece aenstt descriee mu est obiectiod). Semme obiec- tive sunt alura degajata planseele sau tremuriturile.Intrebati ‘poi voluntarul daciceen cea ales are vreo important in viafa ‘1, en de exemplu, pail blond care poate eoca modell de feme- ie ideals oki albastri, pe ce ai mami sau dact aura degaja- (2 evoct faptul cd practic relaxarea. In majorittea cazurilor, dintr-o sui de elemente obiective, persoana alge tei care au 0 semnificaieobiectio’ deosebita pentru ea. Este vorba deci de 0 alegeresubiectod dine osuti de lucrari objective. “Introducefi in sal cen de-a doua persoand gi realiza} cu ea acelasiexercif. La fe cu cea dena treia persoand. 36 ‘André Moreau Intrebati apo’ tn sald care este caracteristca principald care 1a frapat pe fiecare participant gi vet vedea cf ficare are 0 imagine diferits despre aceasttpersoand. Acest mod de a ve- dea este .realitaten” pe care o are despre persoana respectio. Este ceaa ce determint comportamentul pe care vom avea fa de ea. Ficare are realitatea sa ori punctul situ de vedere. Ceca ce vedem in realitate este deci o selectie foarte subiectiva a coca ce apare sub ochii nostri din punct de vedere obiectiv. Este adevarat pentru ceea ce vedem, cee ce auzim. Asta explicd de ce ne plac anumite geruri muzicale sau de ce barbafii nu se indrgostesc cu tof de aceeasi femeie..., din fericire! ‘Asa se explict si atracfile noastre extrem de selecti- ve. In dragoste, de exemplu, sunt atras de o femeie din douazeci sau cincizeci de femei si asta se explict prin atenfia acordata detalilor care sunt cel mai adesea lega- tede forma fejei sau a corpului, mult mai mult decat va- lorilor pe care le consider importante cum ar fi relafia, tandrefea, privirea interioari ote. si care nu intervin de cat in plan secund, In plus, aceste alegeri sunt aproape ‘oarbe gnu stim de unde vin, nici cum opereazs ele. Noi credm astfel o selectie extraordinars, cel pufin la prima vedere, si asta face ca multe persoane s& riménd singu- ze, cici privirea merge cel mai adesea man in mand cu respingerea Cand indrum un grup, la inceput ma simt atras de femeie din cinci. Atracjia este trezitk mai intai de sem- nele exterioare vizibile, n special finefea fefei(trisituri deja subiective). Dupa trei zile, ma simt atras de trei fe- mei din cinci. Alte semne invizibile la inceput imi _alrag’” atenfia: privirea ei asupra mea, rispunsurile sale, privirea interioaré, exprimarea liberd a sentimentelor, gratia miscdrilor pe care le asociez cu suplejea caracte- Credinjle noastre direaz lumea 7 rrului, capacitatea de a primi in mod pozitiv crticile si de a se reevalua, tot atdtea valori importante in ochii mei, deci foarte subiective. 2° Ce-mi imaginez EXERCTFIU DE PROIECTI IN 2 ‘4 frei imagines ci tu... (Grupaj-0i doi ote doi. Primul spume celui de-al dilea tot ceea cei imaginenzlt despre el: imi imaginez ct tu... preferi muzica clasct, de exemplu. Celilaltrispunde: este adeotrat sau fals. Dac este fals, prinual incearct si identifce ce deta- Iii din cele obseroate a acest individ i fc st se gindeasci la mucica clascd. Este poate ointuife fondatt pe un adevir cum ‘ar fi, de exemplu, ol degetele sale lungi i fac si-yi imagineze ca persoana cinta la pian. Poate st incerce sisi dea seama ce cvoci asta pentru el, de exempt, mama care cia la pia seu interesul stu pentru maczicaclasict pe care-ltmprumut aici alte persoane. Dall proietia sa (cea ce imaginenzi) nu co- respunde realli, este important cael si devin constent ct este o proieeie x ci trebuie sso reinsuseasci devenind con- sient cf proiecteazi cit este priviren lui asupra celuilalt in sadenirul” stu gic, tn acest caz, el deformenci reaitatea.. Celuilalt gi creaza un obstacol pentru tntatnire si comunica re. Faptul de a sti de unde vine aceastteroare in trecutul su este un aspect secundar, chiar accesoriu. Prima constientiza- 1 (aceea cd proiecta ti aparfine) este mai utilt pentru modi- ficarea comportamentelor, tn timp ce a doua (a originii) nu schimb ,eroarea" din reafi Important este si dea seama de repetifia care se produce in proiectile sale. Dac este doar cational, ea nu are iniportanga. Dacl se repet este 0 pro- lem care dune relate. 38 ‘Andi Moreau 6. Tu gindesti despre mine ci... Fiecare spune vreo 2ecefraze care tncep cu lm imagine ‘i tu gindesti despre mine... de exemplu, ci sunt inferior, cl sunt celibatar ct sunt dominator etc." fn acelasi mod, parte- neu fi rispunde dact- adevrat,fls sau mai degrabi...”, specifi astfel ce gandeste intr-adevar despre el. Este im- portant si nul flat pe clits i-ispumem sincer ce gan- ddim, ceea ce permite, de asemenea, corectares proiefilor de acest tip. Proecile au dou dimensiuni: ce ne imaginam de spre cellalt si ce gindeste celilalt despre sine. O dat exerci- Jil termina, este randul partenerului st in initiation: yceea ‘ce tu gandesti despre mine este c...". Realizafi apoi exerci- fiud si cu afi parteneri. Este foarte important si putem clarifica proietile pe care le facem asupra terapeutului si, mult mai important, caacesta si reacfioneze si si clarfice ,realitatea” pe care clentul g-o imagineaza despre el. fn relaia empaticd a tui Rogers, terapeutul trebuie si fie transparent. Astfel, proiectie-> transfer Acesti termeni au fost dezvoltafi de psihanaliza in ‘mod static si doar intr-un plan diagnostic. ntroiectia este un proces in care subiectul last si trea- ci, intr-un mod fantasmatic, din «exteriors in «interior», obiecte gi cali inerente acestorobiecte.” (Laplanche gi Pon- talis, 1967, Vocubularul psihanalizei) Proiecfia este ,operata prin care subictul expulzeaza din interior silocalizeazit tn cellalt(persoand sau lucru)calitai, sentimente, daring pe care le ignort sau le refi la el.” (La~ planche si Pontalis, 1967, Vocabularul psihanalizei) ‘Transferul este ,procesul prin care dorinjeleinconstiente se actualizeaz.. in relafia analitict...” (Laplanche gi Pon talis, 1967, Vocnbularul psthanatize) Jn sens strict, in psihanaliza, proiecfia gi transferul se ppetrec in relafia dintre client si analistul siu. In Gestalt, pprocesul este mult mai dinamic:introiectim modele pe care le proiectim asupra terapeutului si a oricarei alte ppersoane. Aceasta induce un transfer al sentimentelor ‘mai legat de trecutul stu cecat de prezent. ntroiecta este _Ancorporarea pasivd a ceea ce medial furnizeaz& subiec- fului, Este modul original de interacjiune intre copil gi ‘mediul su. Copilul accept totul cu incredere si inghi- te orice hrand fizit si psihologicS care-i este prezentatd. ‘

    You might also like