CUPRINS

Selectie AN II SEM II 2013

5 DRUMUIRI PLANIMETRICE...................................................................... 153

5.1 Definiţii şi clasificări.......................................................................... 153

5.2 Proiectarea reţelelor de drumuire.................................................... 156
5.3 Operaţii de teren.............................................................................. 157
5.4 Operaţii de birou.............................................................................. 159
5.5 Drumuirea sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute 161
şi laturi cu orientări cunoscute.........................................................
5.6 Drumuirea în circuit închis pe punctul de plecare............................ 170
5.7 Drumuirea cu punct nodal................................................................ 179

6 RIDICAREA PLANIMETRICĂ A DETALIILOR TOPOGRAFICE.............. 195

6.1 Metoda coordonatelor polare........................................................... 195

6.2 Metoda coordonatelor rectangulare (terenuri cu panta mai mică de 200
5g)....................................................................................................
6.3 Rdicarea detaliilor prin intersecţie liniară 203
6.4 Ridicarea detaliilor prin intersecţie unghiulară 206

8 METODA DRUMUIRII DE NIVELMENT...................................................... 233

8.1 Noţiuni generale. Clasificări............................................................... 233

8.2 Drumuirea de nivelment geometric de mijloc sprijinită la capete....... 234
8.3 Drumuirea de nivelment geometric de mijloc în circuit închis............ 239
8.4 Drumuirea de nivelment geometric de mijloc cu punct nodal............ 245
8.5 Drumuire de nivelment trigonometric sprijinită la capete pe puncte 254
de cotă cunoscută.............................................................................

9 METODA RADIERII DE NIVELMENT GEOMETRIC................................... 259

9.1 Metoda cotei punctului cunoscut....................................................... 260

9.2 Metoda cotei de la punct la punct...................................................... 260
9.3 Metoda cotei planului de vizare......................................................... 261

3
 5. DRUMUIRI PLANIMETRICE

5.1 Definiţii şi clasificări

Drumuirea este o metodă de îndesire a reţelei geodezice în vederea

determinării coordonatelor punctelor de detaliu din teren.
Drumuirea planimetrică este o linie poligonală frântă, în care poziţia
reciprocă a punctelor este determinată prin măsurarea distanţelor dintre punctele
de frângere şi prin măsurarea unghiurilor în punctele de frângere ale traseului
poligonal.
În funcţie de numărul punctelor de coordonate cunoscute identificate pe
teren, precum şi de tipul de lucrare ce trebuie efectuată pe teren, drumuirile se
pot clasifica astfel:

■drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute – se

identifică pe teren 4 puncte de coordonate cunoscute, dispuse 2 la un capăt (A,
B) şi 2 la celălalt capăt al drumuirii (C, D) - (figura 5.1):

Figura 5.1 Drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate

cunoscute şi orientări

■ drumuiri în circuit închis – se identifică pe teren minim 2 puncte de

coordonate cunoscute (A, B - figura 5.2) din care se încep şi se opresc
măsurătorile:

153
 Figura 5.2 Drumuire în circuit închis

■ drumuire cu punct nodal – este formată din minim 3 drumuiri ce pornesc din
câte 2 puncte de coordonate cunoscute (A, B, C, D, E, F) şi se întâlnesc toate trei
într – un punct comun (N) numit punct nodal, cu viză spre un punct de sprijin (S)
căruia nu este necesar să-i cunoaştem coordonatele (figura 5.3):

Figura 5.3 Drumuire cu punct nodal

154
Observaţie!!! În unele situaţii, atunci când nu se găsesc pe teren suficiente
puncte de sprijin se aplică pe teren drumuirea sprijinită pe câte un punct de
coordonate cunoscute (figura 5.4) şi drumuirea în vânt (figura 5.5). Aceste două
tipuri de drumuiri NU SUNT RECOMANDATE deoarece nu oferă control la
calculul orientărilor (prima situaţie) şi al coordonatelor (în a doua situaţie).

Figura 5.4 Drumuire sprijinită la capete pe două puncte de coordonate

Figura 5.5 Drumuire în vânt

155
 5.2 Proiectarea reţelelor de drumuire

Proiectarea reţelelor de drumuire se va face în funcţie de următoarele criterii:

►traseul drumuirilor se va alege de regulă de-a lungul arterelor de circulaţie, în

lungul cursurilor de apă, de-a lungul canalelor, digurilor, etc., deoarece laturile şi
punctele de drumuire trebuie să fie accesibile şi cât mai apropiate de punctele de
detaliu;

►punctele de drumuire se fixează în zone ferite de distrugere astfel încât

instalarea aparatului în staţie să fie făcută cu uşurinţă;

►între punctele de drumuire alăturate trebuie să fie vizibilitate astfel încât să se

poată efectua măsurarea distanţelor şi a unghiurilor fără dificultate;

►punctele de drumuire trebuie să fie alese cât mai aproape de punctele de

detaliu ce urmează a fi măsurate.

Figura 5.6 Proiectarea reţelelor de drumuire

Distanţa dintre punctele de drumuire se determină în funcţie de condiţiile

concrete din teren, de gradul de acoperire cu vegetaţie şi de tipul de aparat cu
care se vor face determinările. În cazul în care se vor efectua măsurătorile cu
aparatură clasică ( teodolit ) distanţa medie se recomandă a fi între 100 – 150 m,
distanţa minimă fiind între 40 – 50 m, iar cea maximă 2000 – 3000 m.
Atât lungimea unei laturi de drumuire cât şi lungimea totală a traseului
poligonal sunt dependente de situaţia concretă din teren. Astfel, în intravilan
lungimea traseului va fi mai mică decât în extravilan unde vizibilitatea este mai
mare.

156
 5.3 Operaţii de teren

Operaţiile de teren care se efectuează într – o drumuire sunt:

marcarea punctelor de drumuire;
întocmirea schiţei de reperaj şi descriere a punctelor;
măsurarea laturilor de drumuire;
măsurarea unghiurilor verticale.
măsurarea unghiurilor orizontale;

Figura 5.7 Schema desfăşurării măsurătorilor pe teren

Marcarea punctelor de drumuire

Se face de regulă cu ţăruşi metalici sau de lemn în funcţie de locul unde

se efectuează măsurătorile (intravilan sau extravilan).

157
 Întocmirea schiţei de reperaj şi descrierea topografică a punctelor

Pentru identificarea ulterioară a punctelor de drumuire este necesar să se

întocmească o schiţă de reperaj şi de descriere a punctelor.
Fiecare punct nou de drumuire trebuie să fie reperat prin trei distanţe
către puncte fixe din teren.

Măsurarea laturilor de drumuire

Dacă măsurătorile se efectuează cu aparate clasice (teodolit) distanţele

se vor măsura cu panglica, dus – întors, toleranţa admisă între cele două
determinări fiind:
T = ±0,003 L
Dacă măsurătorile se efectuează cu staţii totale distanţele se vor măsura
tot dus – întors, eroarea de măsurare admisă fiind în funcţie de precizia
instrumentului folosit (de regulă nu trebuie să fie mai mare de 2 – 3 p e, unde p e
este precizia de măsurare a instrumentelor).
Distanţa finală între punctele A şi B este dată de relaţia

L AB + LBA
L AB =
2

Măsurarea unghiurilor verticale

Unghiurile verticale se măsoară în fiecare punct de staţie în ambele

poziţii ale lunetei, atât spre punctul din spate cât şi spre punctul din faţă. Dacă
vizarea se face la înălţimea aparatului (figura 5.8 a) înainte şi înapoi, unghiul va fi
media aritmetică a determinărilor, luând ca sens al unghiului cel de parcurgere a
drumuirii.
Dacă vizarea se face la înălţimi diferite (figura 5.8 b), nu se va mai face
media decât la diferenţele de nivel.

a) la înălţimea aparatului b) la înălţime oarecare

Figura 5.8 Măsurarea unghiurilor verticale

158
În prima situaţie valoarea unghiului este:

α=
α AB  + α BA
2

În a doua situaţie diferenţa de nivel este:

δhAB = d * tgα AB
,
+ i A − sB
δhBA = d * tgα BA
,
− iB + s A
δhAB + δhBA
δhAB =
2

Măsurarea unghiurilor orizontale

Unghiurile orizontale între laturile drumuirii se determină ca diferenţă a

direcţiilor unghiulare orizontale măsurate în fiecare punct de staţie prin metoda
seriilor.

5.4 Operaţii de birou

La birou prelucrarea măsurătorilor se face în următoarea succesiune:

calculul unghiurilor orizontale între laturile de drumuire;
calculul orientărilor laturilor de sprijin;
transmiterea orientărilor;
 calculul orientărilor provizorii;
 calculul erorilor şi corecţiilor orientării;
 calculul orientărilor compensate;
calculul distanţelor reduse la orizont;
calculul coordonatelor relative:
 calculul coordonatelor relative provizorii;
 calculul erorilor şi corecţiilor;
 calculul coordonatelor relative compensate;
 calculul coordonatelor absolute.

Algoritmul general de prelucrare a măsurătorilor într-o drumuire

planimetrică poate fi urmărit în figura 5.9.

159
Figura 5.9 Algoritm general de prelucrare a drumuirilor planimetrice

160
5.5 Drumuirea sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute şi
laturi cu orientări cunoscute

Figura 5.10 Drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate

cunoscute şi orientări cunoscute

Se dau coordonatele punctelor vechi: A, B, C,D (X i , Y i )

Se cer: coordonatele punctelor noi: 1, 2, 3 (X j , Y j )

Etapa de teren

În prima etapă se face marcarea punctelor de drumuire cu ţăruşi metalici

sau de lemn. Fiecare punct nou marcat va fi însoţit de o schiţă de reperaj şi o
descriere topografică. Schiţa va conţine minim trei distanţe de la punctul nou spre
reperi stabili de pe teren, iar fişa va conţine date despre tipul materializării,
coordonatele punctului, numărul punctului şi alte date descriptive despre punct.
În fiecare staţie de drumuire se vor măsura direcţii unghiulare orizontale,
distanţe şi unghiuri verticale. Ca regulă de măsurare putem stabili ca prim punct
în măsurare să fie punctul de drumuire din spate (staţia anterioară sau punctul de
orientare), iar al doilea să fie punctul de drumuire următor.

De exemplu în staţia A procedăm astfel:

►instalăm aparatul (centrăm, calăm, punem la punct luneta) deasupra

punctului de staţie;

► măsurăm direcţiile unghiulare orizontale în ambele poziţii ale lunetei,

prin metoda seriilor către punctele: B, 1;

► măsurăm unghiurile verticale către punctele B, şi 1;

161
 ►măsurăm distanţele între laturile de drumuire. Se recomandă
măsurarea cu panglica sau electro – optic. Distanţele se vor măsura dus – întors,
eroarea de măsurare fiind în funcţie de precizia instrumentului utilizat, astfel:
- pentru măsurarea cu panglica toleranţa admisă va fi:
T = ±0.003 L
- pentru măsurarea electro – optică eroarea de măsurare să nu
depăşească 2 – 3p c , unde p c este precizia de măsurare a instrumentului.

Etapa de calcule

■ Calculul orientărilor laturilor de sprijin:

YB − YA
θ AB = arctg
XB − XA
YD − YC
θCD = arctg
X D − XC

■ Calculul orientărilor provizorii între punctele de drumuire:

θ A` 1 = θ AB + ω A − 400G
θ12` = θ1`A + ω1 − 400G
θ 23` = θ 21` + ω2 − 400G
θ3' C = θ32' + ω3 − 400G
θ CD
`
= θ C` 3 + ωc − 400G

Figura 5.11 Determinarea orientărilor la drumuirea planimetrică sprijinită la

capete

162
■ Calculul erorii orientării de drumuire:

Eroarea totală Toleranţa - T θ Corecţia Corecţia unitară - k θ

totală - c θ
eθ = θCD
`
− θCD Tθ = c n cθ = −eθ cθ
kθ =
c este aproximatia de n
citire a aparatului n este numãrul de
conditia care se pune : statii de drumuire
eθ ≤ Tθ

■ Calculul orientărilor definitive ale punctelor de drumuire:

θ A1 = θ A` 1 + kθ
θ12 = θ12` + 2kθ
θ 23 = θ 23` + 3kθ
θ3C = θ3' C + 4kθ
θCD = θCD
`
+ 5kθ

■ Calculul distanţelor reduse la orizont:

D1 D2 D3 D4
DA1 = LA1 sin z A1 D12 = L12 sin z12 D23 = L23 sin z23 D3C = L3C sin z3C
D1 A = L1 A sin z1 A D21 = L21 sin z21 D32 = L32 sin z32 DC 3 = LC 3 sin zC 3
DA1 + D1 A D12 + D21 D23 + D32 D3C + DC 3
D1 = D2 = D3 = D4 =
2 2 2 2

■ Calculul coordonatelor relative provizorii:

163
 Coordonata relativă - ∆X ' Coordonata relativă - ∆Y '
∆X A` 1 = D1 cosθ A1 ∆YA`1 = D1 sin θ A1
∆X 12` = D2 cosθ12 ∆Y12` = D2 sin θ12
∆X 23
`
= D3 cosθ 23 ∆Y23` = D23 sin θ 23
∆X 3' C = D4 cosθ 3C ∆Y3'C = D3C sin θ3C

Figura 5.12 Calculul coordonatelor relative

■Calculul erorii şi corecţiei coordonatelor relative:

Eroarea şi corecţia pe X Eroarea şi corecţia pe Y

e x = ∑ ∆X ` − ( X C − X A ) e y = ∑ ∆Y ` − (YC − Y A )
c x = −e x c y = −e y
cx cy
kx = ky =
∑D ∑D
Erorile pe x şi pe y formează eroarea totală care trebuie să se înscrie în
toleranţă:
Eroarea totală: e D = e x2 + e y2 ≤ TD

164
 ∑D
TD = ±(0.003 ∑D + ) pentru intravilan şi terenuri cu panta 50
ij
ij
5000

TD = ±(0.0045 ∑ Dij +
∑ Dij ) pentru extravilan şi terenuri cu panta 50
1733

■Calculul coordonatelor relative compensate

Coordonate relative compensate Coordonate relative compensate

∆X ∆Y
∆X A1 = ∆X A` 1 + k x D1 ∆YA1 = ∆YA`1 + k y D1
∆X 12 = ∆X 12` + k x D2 ∆Y12 = ∆Y12` + k y D2
∆X 23 = ∆X 23
`
+ k x D3 ∆Y23 = ∆Y23` + k y D3
∆X 3C = ∆X 3`C + k x D4 ∆Y3C = ∆Y3`C + k y D4
Verificare : ∑ ∆X = X C − X A Verificare : ∑ ∆Y = YC − YA

■ Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire:

Coordonate absolute – X j Coordonate absolute – Y j

X 1 = X A + ∆X A1 Y1 = YA + ∆YA1
X 2 = X 1 + ∆X 12 Y2 = Y1 + ∆Y12
X 3 = X 2 + ∆X 23 Y3 = Y3 + ∆Y23
X C = X 3 + ∆X 3C YC = Y3 + ∆Y3C

165
 Figura 5.13 Calculul coordonatelor absolute

Verificarea calculului coordontelor punctului C se face prin compararea

coordonatelor determinate prin calcul cu cele date iniţial.

ATENŢIE! Explicaţiile de mai sus sunt pentru trei staţii noi (punctele 1, 2, 3), dar
algoritmul de calcul este acelaşi indiferent de numărul de staţii noi.

Exemplu numeric

Se dau coordonatele punctelor de sprijin:

Nr.pct. X (m) Y (m)
A 1096.00 2365.273
B 1079.714 2331.809
C 1086.303 2441.656
D 1076.854 2459.570

Unghiurile de pantă:
α A1 α 12 α 23 α 3C
-4,2532 5,3618 -3,4835 2,1879

Măsurătorile efectuate în teren:

Unghiuri orizontale:
ωA ω1 ω2 ω3 ωC
281,6267 116,8819 282,0388 120,7056 258,4816

166
Distanţe înclinate:
L A1 L 12 L 23 L 3C
18,451m 27,537m 25,899m 24,004m

Se cere să se calculeze coordonatele punctelor noi de drumuire 1, 2, 3

Etapa de calcule

■ Calculul orientărilor laturilor de sprijin:

YB − YA −
θ AB = arctg = 71.1657 = 271.1657
XB − XA −
YD − YC +
θCD = arctg = 69.0999 = 130.9000
X D − XC −

■ Calculul orientărilor provizorii între punctele de drumuire:

θ A` 1 = θ AB + ω A − 400G = 271.1657 + 281.6267 − 400 = 152.7924

θ12` = θ1`A + ω1 − 400G = 352.7924 + 116.8819 − 400 = 69.6743
θ 23` = θ 21` + ω2 − 400G = 269.6743 + 282.0288 − 400 = 151.7131
θ 3' C = θ 32' + ω3 − 400G = 351.7131 + 120.7056 − 400 = 72.4187
θCD
`
= θ C` 3 + ωc − 400G = 272.4187 + 258.4816 − 400 = 130.9003

■ Calculul erorii orientării de drumuire:

Eroarea totală Toleranţa - T θ Corecţia Corecţia unitară - k θ

totală - c θ
eθ = θ CD
`
− θ CD Tθ = c n cθ = −eθ cθ − 3cc
kθ = =
eθ = 130.9003 − 130.9000 Tθ = 5cc 5 = 11cc cθ = −3cc n 5
eθ = +3cc kθ = −0.6 cc
c este aproximatia de
citire a aparatului n este numãrul de
conditia care se pune : statii de drumuire

eθ ≤ Tθ ⇒ 3cc ≤ 5cc

167
■ Calculul orientărilor definitive ale punctelor de drumuire:

θ A1 = θ A` 1 + kθ = 152.7924
θ12 = θ12` + 2kθ = 69.6742
θ 23 = θ 23` + 3kθ = 151.7130
θ3C = θ3' C + 4kθ = 72.4185
θCD = θCD
`
+ 5kθ = 130.9000

■ Calculul distanţelor reduse la orizont:

D1 D2 D3 D4
DA1 = LA1 cos α A1 D12 = L12 cos α12 D23 = L23 cos α 23 D3C = L3C cos α 3C
D1 = 18.41m D2 = 27.44m D3 = 25.86m D4 = 23.99m

■ Calculul coordonatelor relative provizorii:

Coordonate relative ∆X '

∆X A` 1 = 18.41cos152.7924 = −13.576m
∆X 12` = 27.44 cos 69.6742 = 12.582m
∆X 23
`
= D3 cos θ 23 = 25.86 cos151.7130 = −18.771m
∆X 3' C = D4 cos θ 3C = 23.99 cos 72.4185 = 10.071m
∑ ∆X '
= −9.694

Coordonate relative ∆Y '

∆YA`1 = D1 sin θ A1 = 18.41sin 152.7924 = 12.434m
∆Y12` = D2 sin θ12 = 27.44 sin 69.6742 = 24.385m
∆Y23` = D23 sin θ 23 = 25.86 sin 151.7130 = 17.787 m
∆Y3'C = D3C sin θ 3C = 23.99 sin 72.4185 = 21.773m
∑ ∆Y '
= 76.379

■Calculul erorii şi corecţiei coordonatelor relative:

168
 Eroarea şi corecţia pe X Eroarea şi corecţia pe Y
ex = ∑ ∆X ` − ( X C − X A ) e y = ∑ ∆Y ` − (YC − YA )
( X C − X A ) = −9.697 (YC − YA ) = 76.383m
ex = −9.694 − (−9.697) = 3mm e y = 76.379 − 76.383 = −4mm
cx = −ex = −3mm c y = −e y = 4mm
cx − 3mm cy
kx = = = −0.0000313 ky = =
4mm
= 0.0000418
∑ D 95.70m ∑D 95.70m

■Calculul coordonatelor relative compensate

Coordonate relative compensate ∆X

∆X A1 = ∆X A` 1 + k x D1 = −13.576 − 0 = −13.576m
∆X 12 = ∆X 12` + k x D2 = 12.582 − 0.001 = 12.581m
∆X 23 = ∆X 23
`
+ k x D3 = −18.771 − 0.001 = −18.772m
∆X 3C = ∆X 3`C + k x D4 = 10.071 − 0.001 = 10.070m
Verificare : ∑ ∆X = X C − X A
∑ ∆X = −9.697

Coordonate relative compensate ∆Y

∆YA1 = ∆YA`1 + k y D1 = 12.434 + 0.001 = 12.435m
∆Y12 = ∆Y12` + k y D2 = 24.385 + 0.001 = 24.386m
∆Y23 = ∆Y23` + k y D3 = 17.787 + 0.001 = 17.788m
∆Y3C = ∆Y3`C + k y D4 = 21.773 + 0.001 = 21.774m
Verificare : ∑ ∆Y = YC − YA
∑ ∆Y = 76.383

169
■ Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire:

Coordonate absolute – X j
X 1 = X A + ∆X A1 = 1096.00 − 13.576 = 1082.424m
X 2 = X 1 + ∆X 12 = 1082.424 + 12.581 = 1095.005m
X 3 = X 2 + ∆X 23 = 1095.005 − 18.772 = 1076.233m
Verificare
X C = X 3 + ∆X 3C = 1076.233 + 10.070 = 1086.303m

Coordonate absolute – Y j
Y1 = YA + ∆YA1 = 2365.273 + 12.435 = 2377.708m
Y2 = Y1 + ∆Y12 = 2377.708 + 24.386 = 2402.094m
Y3 = Y3 + ∆Y23 = 2402.094 + 17.788 = 2419.882m
Verificare
YC = Y3 + ∆Y3C = 2419.882 + 21.774 = 2441.656m

5.6 Drumuirea în circuit închis pe punctul de plecare

a) Drumuirea în circuit închis cu unghiuri b) Drumuirea în circuit închis cu unghiuri

interioare exterioare
Figura 5.14

Se dau: coordonatele punctelor vechi: A, B (X i , Y i )

Se cer: coordonatele punctelor noi: 1, 2, 3, 4 (X j , Y j )
Se măsoară: direcţii unghiulare orizontale, unghiuri verticale şi lungimile laturilor
de drumuire. Prima staţie de drumuire se face în punctul A, iar ultima staţie tot în
punctul A.

170
 Etapa de calcule

■Calculul unghiurilor orizontale din direcţiile unghiulare orizontale măsurate;

Observaţie: Calculul orientărilor se poate face cu ajutorul unghiurilor

interioare sau cu cele exterioare

A. Calculul unghiurilor interioare

Suma unghiurilor într-un poligon teoretic trebuie să fie:

∑ ω = 200 g * (n − 2) unde n este numărul unghiurilor poligonului
În exemplul dat n = 5 deci ∑ ω = 200 * (5 − 2) = 600 g
Suma unhiurilor interioare măsurate în poligon este:
∑ ω ⋅ = ω A + ω1 + ω2 + ω3 + ω4
Eroarea de neânchidere pe unghiuri este
eω = ∑ ω ⋅ − ∑ ω
Corecţia este:
cω = −eω
Corecţia unitară va fi:
c
kω = ω
n
Unghiurile interioare compensate sunt:
ω = ω ⋅ + kω
Verificarea compensării:
∑ ω ⋅ + ∑ kω = ∑ ω
B Calculul unghiurilor exterioare

Compensarea acestora se face după algoritmul prezentat la punctul A. Suma

teoretică a unghiurilor exterioare trebuie să fie:

∑ ω = 200 g
* (n + 2)

■Calculul orientării laturii de sprijin:

YB − Y A
θ AB = arctg
XB − XA

171
■ Calculul orientării laturilor de drumuire:

►Calculul orientărilor utilizând unghiurile interioare:

Figura 5.15 Calculul orientărilor drumuirea circuit închis cu unghiuri

interioare

θ A1 = θ AB + ω5⋅ − 400 g
θ12 = θ1 A − ω1
θ 23 = θ 21 − ω2
θ34 = θ32 − ω3
θ 4 A = θ 43 − ω4 + 400 g
►Calculul orientărilor folosind unghiurile exterioare:

172
 Figura 5.16 Calculul orientărilor drumuirea circuit închis cu unghiuri
exterioare

θ A1 = θ AB + ω A⋅ − 400 g
θ12 = θ1 A + ω1 − 400 g
θ 23 = θ 21 + ω2 − 400 g
θ34 = θ32 + ω3 − 400 g
θ 4 A = θ 43 + ω4

■ Calculul distanţelor reduse la orizont: D ij = L ij * sinz ij

D1 D2 D3 D4 D5
DA1 = LA1 sin z A1 D12 = L12 sin z12 D23 = L23 sin z23 D34 = L34 sin z34 D4 A = L4 A sin z 4 A
D1 A = L1 A sin z1 A D21 = L21 sin z21 D32 = L32 sin z32 D43 = L43 sin z43 D A4 = L A4 sin z A4
DA1 + D1 A D12 + D21 D23 + D32 D34 + D34 D4 A + D A 4
D1 = D2 = D3 = D4 = D5 =
2 2 2 2 2

173
■ Calcul coordonatelor relative şi compensarea lor:

► Calcul coordonate relative provizorii

Coordonata relativă - ∆X ' Coordonata relativă - ∆Y '

∆X A` 1 = D1 cos θ A1 ∆YA`1 = D1 sin θ A1
∆X 12` = D2 cos θ12 ∆Y12` = D2 sin θ12
∆X 23
`
= D3 cos θ 23 ∆Y23` = D23 sin θ 23
∆X 34' = D4 cos θ 34 ∆Y34' = D4 sin θ 34
∆X 4' A = D5 cos θ 4 A ∆Y4' A = D5 sin θ 4 A

►Calculul erorilor şi corecţiilor:

Eroarea şi corecţia pe X Eroarea şi corecţia pe Y

ex = ∑ ∆X ` = 0 e y = ∑ ∆Y ` = 0
c x = − ex c y = −e y
cx cy
kx = ky =
∑D ∑D

Eroarea totală pe X şi Y este: e = e x2 + e y2

e≤T
Toleranţele se calculează cu relaţiile:

T = ±(0.003 ∑ Dij +
∑ Dij ) pentru intravilan şi terenuri cu panta 50
5000

T = ±(0.0045 ∑ Dij +
∑ Dij ) pentru extravilan şi terenuri cu panta 50
1733

174
 ►Calculul coordonatelor relative compensate:

Coordonate relative compensate Coordonate relative compensate

∆X
∆X A1 = ∆X A` 1 + k x D1
∆X 12 = ∆X 12` + k x D2
∆X 23 = ∆X 23
`
+ k x D3
∆X 34 = ∆X 34` + k x D4
∆X 4 A = ∆X 4` A + k x D5
Verificare : ∑ ∆X = 0
∆Y
∆YA1 = ∆YA`1 + k y D1
∆Y12 = ∆Y12` + k y D2
∆Y23 = ∆Y23` + k y D3
∆Y34 = ∆Y34` + k y D4
∆Y4 A = ∆Y4`A + k y D5
Verificare : ∑ ∆Y = 0

■ Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire:

Coordonate absolute - X Coordonate absolute - Y

X 1 = X A + ∆X A1 Y1 = YA + ∆YA1
X 2 = X 1 + ∆X 12 Y2 = Y1 + ∆Y12
X 3 = X 2 + ∆X 23 Y3 = Y2 + ∆Y23
X 4 = X 3 + ∆X 34 Y4 = Y3 + ∆Y34
Verificare : X A = X 4 + ∆X 4 A Verificare : YA = Y4 + ∆Y4 A

Figura 5.17 Calculul coordonatelor relative si absolute

175
 Verificarea calculului coordontelor punctului A se face prin compararea
coordonatelor determinate prin calcul cu cele date iniţial.

ATENŢIE! Explicaţiile de mai sus sunt pentru 4 staţii noi ( punctele 1, 2, 3, 4)

dar algoritmul de calcul este acelaşi indiferent de numărul de staţii noi.

Exemplu numeric

Se dau coordonatele punctelor de sprijin:

Nr.pct. X (m) Y (m)

A 1189,955 1770,069
B 1173,875 1737,442

Măsurătorile efectuate în teren:

Unghiuri orizontale interioare:

ωA ω1 ω2 ω3 ω4 ω5
112,3071 113,6138 137,7921 119,3164 116,9706 164,7718

Distanţe orizontale:
D A1 D 12 D 23 D 34 D 4A
24,43m 35,16m 25,49m 25,00m 42,47m

Se cere să se calculeze coordonatele punctelor noi de drumuire 1, 2, 3, 4

Etapa de calcule

■Calculul orientării laturii de sprijin:

Y −Y −
θ AB = arctg B A = 70.8488 = 270.8488
XB − XA −

■ Calculul orientării laturilor de drumuire:

►Calculul orientărilor utilizând unghiurile interioare:

θ A1 = θ AB + ω5⋅ − 400 g = 35.6206

θ12 = θ1 A − ω1 = 122.0068

176
 θ 23 = θ 21 − ω2 = 184.2147
θ34 = θ32 − ω3 = 264.8983
θ 4 A = θ 43 − ω4 + 400 g = 347.9277

■ Calcul coordonatelor relative şi compensarea lor:

► Calcul coordonate relative provizorii

Coordonata relativă - ∆X ' Coordonata relativă - ∆Y '

∆X A` 1 = D1 cosθ A1 = 20.705m ∆YA`1 = D1 sin θ A1 = 12.967 m
∆X 12` = D2 cosθ12 = −11.913m ∆Y12` = D2 sin θ12 = 33.080m
∆X 23
`
= D3 cosθ 23 = −24.720m ∆Y23` = D23 sin θ 23 = 6.258m
∆X 34' = D4 cosθ34 = −13.102m ∆Y34' = D4 sin θ 34 = −21.304m
∆X 4' A = D5 cosθ 4 A = 29.037m ∆Y4' A = D5 sin θ 4 A = −30.992m
∑ ∆X '
= 0.007 m ∑ ∆Y '
= 0.009m

►Calculul erorilor şi corecţiilor:

Eroarea şi corecţia pe X Eroarea şi corecţia pe Y

ex = ∑ ∆X ` = 0.007 m e y = ∑ ∆Y ` = 0.009m
cx = −ex = −0.007 m c y = −e y = −0.009m
cx − 0.007 m cy − 0.009m
kx = = = −0.00004588 ky = = = −0.000058997
∑ D 152.55m ∑D 152.55m

►Calculul coordonatelor relative compensate:

Coordonate relative compensate ∆X

∆X A1 = ∆X A` 1 + k x D1 = 20.705 − 0.001 = 20.704m
∆X 12 = ∆X 12` + k x D2 = −11.913 − 0.002 = −11.915m
∆X 23 = ∆X 23
`
+ k x D3 = −24.720 − 0.001 = −24.721m
∆X 34 = ∆X 34` + k x D4 = −13.102 − 0.001 = −13.103m
∆X 4 A = ∆X 4` A + k x D5 = 29.037 − 0.002 = 29.035m
Verificare : ∑ ∆X = 0

177
 Coordonate relative compensate ∆Y
∆YA1 = ∆YA`1 + k y D1 = 12.967 − 0.001 = 12.966m
∆Y12 = ∆Y12` + k y D2 = 33.080 − 0.002 = 33.078m
∆Y23 = ∆Y23` + k y D3 = 6.258 − 0.002 = 6.256m
∆Y34 = ∆Y34` + k y D4 = −21.304 − 0.001 = −21.305m
∆Y4 A = ∆Y4`A + k y D5 = −30.992 − 0.003 = −30.995m
Verificare : ∑ ∆Y = 0

■ Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire:

Coordonate absolute - X
X 1 = X A + ∆X A1 = 1189.955 + 20.704 = 1210.659m
X 2 = X 1 + ∆X 12 = 1210.659 − 11.915 = 1198.744m
X 3 = X 2 + ∆X 23 = 1198.744 − 24.721 = 1174.023m
X 4 = X 3 + ∆X 34 = 1174.023 − 13.103 = 1160.920m

Verificare : X A = X 4 + ∆X 4 A = 1160.920 + 29.035 = 1189.955m

Coordonate absolute - Y
Y1 = YA + ∆YA1 = 1770.069 + 12.966 = 1783.035m
Y2 = Y1 + ∆Y12 = 1783.035 + 33.078 = 1816.113m
Y3 = Y2 + ∆Y23 = 1816.113 + 6.256 = 1822.369m
Y4 = Y3 + ∆Y34 = 1822.369 − 21.305 = 1801.064m

Verificare : YA = Y4 + ∆Y4 A = 1801.064 − 30.995 = 1770.069m

178
5.7 Drumuirea cu punct nodal

Se dau coordonatele punctelor vechi: A, B, C, D, E, F (X i , Y i )

Se cer: coordonatele punctelor noi: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 (X j , Y j )

Se măsoară: direcţii unghiulare orizontale, unghiuri verticale şi lungimile laturilor

de drumuire

Figura 5.18 Drumuirea cu punct nodal

Etapa de calcule

■ Calculul orientărilor laturilor de sprijin:

YB − Y A
θ AB = arctg
XB − XA
YD − YC
θ CD = arctg
XD − XC
YF − YE
θ EF = arctg
XF − XE

179
■ Calculul orientărilor provizorii ale laturilor de drumuire:

Figura 5.19 Calculul orientărilor la drumuirea cu punct nodal

Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3

θ A' 1 = θ AB + ω A θC' 3 = θCD + 400 g − ωC θ E' 5 = θ EF − ω E
θ12' = θ1' A + ω1 − 400 g θ34' = θ3' C + 400 g − ω3 θ56' = θ5⋅ E + 400 g − ω5
θ 2' N = θ 21' + ω2 − 400 g θ 4' N = θ 43' + 400 g − ω4 θ 6' N = θ 65' − ω6
⋅[1] ⋅[2 ] ⋅[3 ]
θ NS = θ N' 2 + ω N' − 400 g θ NS = θ N' 4 − ω N'' θ NS = θ N' 6 − ω N'''

■ Calculul orientării ponderate:

⋅[1] ⋅[2 ] ⋅[3 ]

p1θ NS + p 2θ NS + p3θ NS
θ NS =
p1 + p 2 + p3
Unde:
1 1
p1 = = = 0.250 n 1 este numărul de staţii în drumuirea 1
n1 4

180
 1 1
p2 = = = 0.250 n 2 este numărul de staţii în drumuirea 2
n2 4
1 1
p3 = = = 0.250 n 3 este numărul de staţii în drumuirea 3
n3 4

■ Calculul erorilor şi corecţiilor orientărilor:

Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3

[1] ⋅[1] [2 ] ⋅[2 ] [3] ⋅[2 ]
eθ = θ NS − θ NS eθ = θ NS − θ NS eθ = θ NS − θ NS
cθ[1] = −eθ[1] cθ[2 ] = −eθ[2 ] cθ[3] = −eθ[3]
[1] cθ[1] [2 ] cθ[2 ] [3] cθ[3]
kθ = kθ = kθ =
n1 n2 n3

■ Calculul orientărilor compensate:

Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3

θ A1 = θ A' 1 + kθ[1] θC 3 = θC' 3 + kθ[2 ] θ E 5 = θ E' 5 + kθ[3]
θ12 = θ12' + 2kθ[1] θ34 = θ34' + 2kθ[2 ] θ56 = θ56' + 2kθ[3]
θ 2 N = θ 2' N + 3kθ[1] θ 4 N = θ 4' N + 3kθ[2 ] θ 6 N = θ 6' N + 3kθ[3]
[1]
θ NS = θ NS + 4kθ[1] ⋅[2 ]
θ NS = θ NS + 4kθ[2 ] `[3 ]
θ NS = θ NS + 4kθ[3]

■ Calculul distanţelor reduse la orizont: D ij = L ij * sinz ij

Drumuirea 1

D1 D2 D3
DA1 = LA1 sin z A1 D12 = L12 sin z12 D2 N = L2 N sin z2 N
D1 A = L1 A sin z1 A D21 = L21 sin z21 DN 2 = LN 2 sin z N 2
DA1 + D1 A D12 + D21 D2 N + DN 2
D1 = D2 = D3 =
2 2 2

181
 Drumuirea 2

D4 D5 D6
DC 3 = LC 3 sin zC 3 D34 = L34 sin z34 D4 N = L4 N sin z4 N
D3C = L3C sin z3C D43 = L43 sin z43 DN 4 = LN 4 sin z N 4
DC 3 + D3C D + D43 D4 N + DN 4
D4 = D5 = 34 D6 =
2 2 2

Drumuirea 3

D7 D8 D9
DE 5 = LE 5 sin z E 5 D56 = L56 sin z56 D6 N = L6 N sin z6 N
D5 E = L5 E sin z5 E D65 = L65 sin z65 DN 6 = LN 6 sin z N 6
DE 5 + D5 E D56 + D65 D6 N + DN 6
D7 = D8 = D9 =
2 2 2

■ Calculul coordonatelor relative provizorii:

Drumuirea 1

∆X’ ∆Y’
∆X = D1 cosθ A1
'
A1 ∆Y = D1 sin θ A1
'
A1

∆X = D2 cosθ12
'
12 ∆Y = D2 sin θ12
'
12

∆X = D3 cosθ 2 N
'
2N ∆Y = D3 sin θ 2 N
'
2N

∑ ∆X ⋅ [1]
= ∑ Dij cos θ ij ∑ ∆Y [ ] = ∑ D
⋅1
ij sin θ ij

Drumuirea 2

∆X’ ∆Y’
X C' 3 = D4 cosθ C 3 YC' 3 = D4 sin θC 3
X 34' = D5 cosθ34 Y34' = D5 sin θ 34
X 4' N = D6 cosθ 4 N Y4' N = D6 sin θ 4 N
∑ ∆X [ ] = ∑ D
⋅2
ij cos θ ij ∑ ∆Y [ ] = ∑ D
⋅2
ij sin θ ij

182
 Drumuirea 3

∆X’ ∆Y’
X E' 5 = D7 cosθ E 5 YE' 5 = D7 sin θ E 5
X 56' = D8 cosθ56 Y56' = D8 sin θ 56
X 6' N = D9 cosθ 6 N Y6' N = D9 sin θ 6 N
∑ ∆X [ ] = ∑ D
⋅3
ij cos θ ij ∑ ∆Y [ ] = ∑ D
⋅3
ij sin θ ij

■ Calculul coordonatelor provizorii ale punctului N din fiecare drumuire:

Drumuirea 1

X Y
X ⋅[1]
N = X A + ∑ ∆X [1]⋅ Y ⋅[1]
N = Y A + ∑ ∆Y ⋅[1]

Drumuirea 2

X Y
X N⋅[2 ] = X C + ∑ ∆X [2 ]⋅ YN⋅[2 ] = YC + ∑ ∆Y ⋅[2 ]

Drumuirea 3

X Y
X ⋅[3 ]
N = X E + ∑ ∆X [3]⋅ Y ⋅[3 ]
N = YE + ∑ ∆Y ⋅[3]

■ Calculul coordonatelor punctului N ca medie ponderată:

X N⋅[1] p1 + X N⋅[2 ] p 2 + X N⋅[3] p3

XN =
p1 + p 2 + p3
YN⋅[1] p1 + YN⋅[2 ] p 2 + YN⋅[3] p3
YN =
p1 + p 2 + p3

183
Ponderile se calculează pentru fiecare drumuire în parte, astfel:
1 1 1
p1 = 3 ; p2 = 6 ; p3 = 9
∑ Di i =1
∑ Dj j =4
∑ Dl l =7

■ Calculul erorilor şi corecţiilor pentru fiecare din cele trei drumuiri:

Drumuirea 1
Erorile pe X şi Y Corecţiile totale pe X şi Y Corecţiile unitare pe X şi Y
e [X1] = X N⋅[1] − X N c [X1] = −e x[1] c [1]
k X[1] = x
eY[1] = YN⋅[1] − YN c [y1] = −e [y1] ∑ D1
[1] c [y1]
ky =
∑D 1

Drumuirea 2
Erorile pe X şi Y Corecţiile totale pe X şi Y Corecţiile unitare pe X şi Y
e [X2 ] = X N⋅[2 ] − X N c [X2 ] = −e x[2 ] [2 ] c x[2 ]
kX =
eY[2 ] = YN⋅[2 ] − YN c [y2 ] = −e [y2 ] ∑ D2
[2 ] c [y2 ]
ky =
∑D 2

Drumuirea 3
Erorile pe X şi Y Corecţiile totale pe X şi Y Corecţiile unitare pe X şi Y
e [X3] = X N⋅[3] − X N c [X3] = −e x[3] [3] c x[3]
kX =
eY[3] = YN⋅[3] − YN c [y3] = −e [y3] ∑ D3
c [y3]
k y[3] =
∑D 3

184
■ Calculul coordonatelor relative compensate:
Drumuirea 1
∆X ∆Y
[1] [1]
∆X A1 = ∆X A1 + k x D1
'
∆Y A1 = ∆Y A1 + k y D1
'

∆X 12 = ∆X 12' + k x[1]D2 ∆Y12 = ∆Y12' + k y[1]D2

∆X 2 N = ∆X 2' N + k x[1]D3 ∆Y2 N = ∆Y2' N + k y[1]D3

Drumuirea 2
∆X ∆Y
∆X C 3 = ∆X C' 3 + k x[2 ]D4 ∆YC 3 = ∆YC' 3 + k y[2 ]D4
∆X 34 = ∆X 34' + k x[2 ]D5 ∆Y34 = ∆Y34' + k y[2 ]D5
∆X 4 N = ∆X 4' N + k x[2 ]D6 ∆Y4 N = ∆Y4' N + k y[2 ]D6

Drumuirea 3
∆X ∆Y
∆X E 5 = ∆X E' 5 + k x[3]D7 ∆YE 5 = ∆YE' 5 + k y[3]D7
∆X 56 = ∆X 56' + k x[3]D8 ∆Y56 = ∆Y56' + k y[3]D8
∆X 6 N = ∆X 6' N + k x[3]D9 ∆Y6 N = ∆Y6' N + k y[3]D9

■ Calculul coordonatelor absolute:

Drumuirea 1
X Y
X 1 = X A + ∆X A1 Y1 = Y A + ∆Y A1
X 2 = X 1 + ∆X 12 Y2 = Y1 + ∆Y12
X N = X 2 + ∆X 2 N YN = Y2 + ∆Y2 N

Drumuirea 2
X Y
X 3 = X C + ∆X C 3 Y3 = YC + ∆YC 3
X 4 = X 3 + ∆X 34 Y4 = Y3 + ∆Y34
X N = X 4 + ∆X 4 N YN = Y4 + ∆Y4 N

185
 Drumuirea 3
X Y
X 5 = X E + ∆X E 5 Y5 = YE + ∆YE 5
X 6 = X 5 + ∆X 56 Y6 = Y5 + ∆Y56
X N = X 6 + ∆X 6 N YN = Y6 + ∆Y6 N

Verificare !!!!
Coordonatele punctului N calculate în fiecare din cele trei drumuiri trebuie
să fie egale şi totodată să fie egale cu cele calculate ca medie ponderată

Exemplu numeric

Se dau coordonatele punctelor vechi: A, B, C, D, E, F (X i , Y i )

Nr.pct. X(m) Y(m)

A 1003,602 3399,187
B 1025,952 3429,602
C 986,418 3551,936
D 976,226 3589,858
E 923,287 3462,622
F 937,948 3418,073

S-au măsurat:
Unghiurile orizontale:
ωA 73,0023 ωC 252,3895 ωE 254,8227
ω1 147,0916 ω3 109,4569 ω5 324,5805
ω2 269,2097 ω4 264,4229 ω6 83,3962
ω N' 86,557 ω N'' 54,9304 ω N''' 221,9270

Distanţele orizontale:
DA1 33,88m DC 3 34,99m DE 5 30,10m
D12 32,59m D34 23,08m D56 41,53m
D2 N 23,65m D4 N 30,96m D6 N 27,46m

Se cer: coordonatele punctelor noi: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 (X j , Y j )

186
Etapa de calcule

■ Calculul orientărilor laturilor de sprijin:

YB − YA
θ AB = arctg = 59.6558
XB − XA
YD − YC +
θCD = arctg = 83.2850 = 116.7149
X D − XC −
YF − YE −
θ EF = arctg = 79.7596 = 320.2404
XF − XE +

■ Calculul orientărilor provizorii ale laturilor de drumuire:

Drumuirea 1 Drumuirea 2
θ = θ AB + ω A = 132.6581
'
A1 θ '
C3 = θ CD + 400 g − ωC = 264.3254
θ = θ1' A + ω1 − 400 g = 79.7497
'
12 θ = θ3' C + 400 g − ω3 = 354.8685
'
34

θ = θ 21' + ω2 − 400 g = 148.9594

'
2N θ 4' N = θ 43' + 400 g − ω4 = 290.4456
⋅[1] ⋅[2 ]
θ NS = θ N' 2 + ω N' − 400 g = 35.5151 θ NS = θ N' 4 − ω N'' = 35.5152

Drumuirea 3
θ '
E5 = θ EF − ω E = 65.4177
θ = θ5⋅ E + 400 g − ω5 = 340.8374
'
56

θ 6' N = θ 65' − ω6 = 57.4410

⋅[3 ]
θ NS = θ N' 6 − ω N''' = 35.5140

■ Calculul orientării ponderate:

⋅[1] ⋅[2 ] ⋅[3 ]

p1θ NS + p2θ NS + p3θ NS 26.636075
θ NS = = = 35.5148
p1 + p2 + p3 0.75
Unde:
1 1
p1 = = = 0.250 n 1 este numărul de staţii în drumuirea 1
n1 4
1 1
p2 = = = 0.250 n 2 este numărul de staţii în drumuirea 2
n2 4
1 1
p3 = = = 0.250 n 3 este numărul de staţii în drumuirea 3
n3 4

187
■ Calculul erorilor şi corecţiilor orientărilor:

Drumuirea 1 Drumuirea 2
[1] ⋅[1] [2 ] ⋅[2 ]
eθ = θ NS − θ NS = +3cc eθ = θ NS − θ NS = +4cc
cθ[1] = −eθ[1] = −3cc cθ[2 ] = −eθ[2 ] = −4cc
cθ[1] − 3cc cθ[2 ] − 4cc
kθ[1] = = =≅ −1cc kθ[2 ] = = = −1cc
n1 4 n2 4

Drumuirea 3
[3] ⋅[ 2 ]
eθ = θ NS − θ NS = −8cc
cθ[3] = −eθ[3] = +8cc
cθ[3] 8cc
kθ[3] = = = 2cc
n3 4

■ Calculul orientărilor compensate:

Drumuirea 1 Drumuirea 2
θ A1 = θ + kθ[1] = 132.6580
'
A1 θC 3 = θ + kθ[2 ] = 264.3253
'
C3
[1]
θ12 = θ + 2kθ = 79.7495
'
12 θ34 = θ34' + 2kθ[2 ] = 354.8683
θ 2 N = θ 2' N + 3kθ[1] = 148.9591 θ 4 N = θ 4' N + 3kθ[2 ] = 290.4453
[1]
θ NS = θ NS + 4kθ[1] = 35.5148 ⋅[ 2 ]
θ NS = θ NS + 4kθ[2 ] = 35.5148

Drumuirea 3
θE5 = θ E' 5 + kθ[3] = 65.4179
θ56 = θ56' + 2kθ[3] = 340.8376
θ 6 N = θ 6' N + 3kθ[3] = 57.4416
`[3 ]
θ NS = θ NS + 4kθ[3] = 35.5148

188
■ Calculul coordonatelor relative provizorii:

Drumuirea 1

∆X’ ∆Y’
∆X = D1 cos θ A1 = −16.628m
'
A1 ∆Y = D1 sin θ A1 = 29.519m
'
A1

∆X = D2 cosθ12 = 10.193m
'
12 ∆Y = D2 sin θ12 = 30.955m
'
12

∆X = D3 cos θ 2 N = −16.447 m
'
2N ∆Y = D3 sin θ 2 N = 16.994m
'
2N

∑ ∆X ⋅[1]
= ∑ Dij cosθ ij = −22.882m ∑ ∆Y [ ] = ∑ D
⋅1
ij sin θij = 77.468m

Drumuirea 2

∆X’ ∆Y’
X C' 3 = D4 cosθ C 3 = −18.597 m YC' 3 = D4 sin θ C 3 = −29.638m
X 34' = D5 cos θ 34 = 17.519m Y34' = D5 sin θ34 = −15.025m
X 4' N = D6 cos θ 4 N = −4.629m Y4' N = D6 sin θ 4 N = −30.612m
∑ ∆X [ ] = ∑ D ⋅2
ij cosθij = −5.707m ∑ ∆Y [ ] = ∑ D
⋅2
ij sin θij = −75.275m

Drumuirea 3

∆X’ ∆Y’
X E' 5 = D7 cos θ E 5 = 15.558m YE' 5 = D7 sin θ E 5 = 25.767 m
X 56' = D8 cos θ 56 = 24.850m Y56' = D8 sin θ56 = −33.274m
X 6' N = D9 cos θ 6 N = 17.020m Y6' N = D9 sin θ 6 N = 21.549m
∑ ∆X [ ] = ∑ D ⋅3
ij cosθij = 57.428m ∑ ∆Y [ ] = ∑ D
⋅3
ij sin θij = 14.042m

■ Calculul coordonatelor provizorii ale punctului N din fiecare drumuire:

Drumuirea 1

X Y
X ⋅[1]
N = X A + ∑ ∆X [1]⋅ = 980.720m Y ⋅[1]
N = YA + ∑ ∆Y ⋅[1] = 3476.655m

189
 Drumuirea 2

X Y
X ⋅[2 ]
N = X C + ∑ ∆X [2 ]⋅ = 980.711m Y⋅[ 2 ]
N = YC + ∑ ∆Y ⋅[2 ] = 3476.661m

Drumuirea 3

X Y
X ⋅[3 ]
N = X E + ∑ ∆X [3]⋅ = 980.715m Y⋅[3 ]
N = YE + ∑ ∆Y ⋅[3] = 3476.664m

■ Calculul coordonatelor punctului N ca medie ponderată:

X N⋅[1] p1 + X N⋅[2 ] p2 + X N⋅[3] p3 31.79381

XN = = = 980.715m
p1 + p2 + p3 0.032419

YN⋅[1] p1 + YN⋅[2 ] p2 + YN⋅[3] p3 112.70984

YN = = = 3476.660m
p1 + p2 + p3 0.032419

Ponderile se calculează pentru fiecare drumuire în parte, astfel:

1
p1 = 3 = 0.011096 ;
∑ Di i =1

1
p2 = 6
= 0.011232 ;
∑D
j =4
j

1
p3 = 9
= 0.010091
∑D
l =7
l

190
■ Calculul erorilor şi corecţiilor pentru fiecare din cele trei drumuiri:

Drumuirea 1
Erorile pe X şi Y Corecţiile totale pe X Corecţiile unitare pe X şi Y
şi Y
e[X1] = X N⋅[1] − X N = +5mm c X = −ex[1] = −5mm
[1]
cx[1]
k X[1] = = −0.000055481
∑ D1
eY[1] = YN⋅[1] − YN = −5mm c[y1] = −e[y1] = +5mm
c [y1]
k y[1] = = 0.000055481
∑D 1

Drumuirea 2
Erorile pe X şi Y Corecţiile totale pe X Corecţiile unitare pe X şi Y
şi Y
e[X2 ] = X N⋅[2 ] − X N = −4mm c X = −ex[2 ] = 4mm
[2 ]
[2 ] cx[2 ]
kX = = 0.000044928
∑ D2
eY[2 ] = YN⋅[2 ] − YN = +1mm c [y2 ] = −e[y2 ] = −1mm
c [y2 ]
k y[2 ] = = −0.000011232
∑D 2

Drumuirea 3
Erorile pe X şi Y Corecţiile totale pe X Corecţiile unitare pe X şi Y
şi Y
e[X3] = X N⋅[3] − X N = 0 c X = −ex[3] = 0
[3]
cx[3]
k X[3] = =0
∑ D3
eY[3] = YN⋅[3] − YN = 4mm c[y3] = −e[y3] = −4mm
[3] c [y3]
ky = = −0.000040367
∑D 3

191
■ Calculul coordonatelor relative compensate:

Drumuirea 1
∆X
[1]
∆X A1 = ∆X A1 + k x D1 = −16.628 − 0.002 = −16.630m
'

∆X 12 = ∆X 12' + k x[1]D2 = 10.193 − 0.002 = 10.191m

∆X 2 N = ∆X 2' N + k x[1]D3 = −16.447 − 0.001 = −16.448m

∆Y
[1]
∆YA1 = ∆Y + k y D1 = 29.519 + 0.002 = 29.521m
'
A1

∆Y12 = ∆Y12' + k y[1]D2 = 30.955 + 0.002 = 30.957 m

∆Y2 N = ∆Y2' N + k y[1]D3 = 16.994 + 0.001 = 16.995m

■ Calculul coordonatelor absolute:

Drumuirea 1
X
X 1 = X A + ∆X A1 = 1003.602 − 16.630 = 986.972m
X 2 = X 1 + ∆X 12 = 986.972 + 10.191 = 997.163m
X N = X 2 + ΔX 2N = 997.163 − 16.448 = 980.715m

Y
Y1 = YA + ∆YA1 = 3399.187 + 29.521 = 3428.708m
Y2 = Y1 + ∆Y12 = 3428.708 + 30.957 = 3459.665m
YN = Y2 + ∆Y2 N = 3459.665 + 16.995 = 3476.660m

■ Calculul coordonatelor relative compensate:

Drumuirea 2
∆X
[2 ]
∆X C 3 = ∆X C 3 + k x D4 = −18.597 + 0.002 = −18.595m
'

∆X 34 = ∆X 34' + k x[2 ]D5 = 17.519 + 0.001 = 17.520m

∆X 4 N = ∆X 4' N + k x[2 ]D6 = −4.629 + 0.001 = −4.628m

192
 ∆Y
[2 ]
∆YC 3 = ∆Y + k y D4 = −29.638 − 0.001 = −29.639m
'
C3

∆Y34 = ∆Y34' + k y[2 ]D5 = - 15.025m

∆Y4 N = ∆Y4' N + k y[2 ]D6 = -30.612m

■ Calculul coordonatelor absolute:

Drumuirea 2
X
X 3 = X C + ∆X C 3 = 986.418 − 18.595 = 967.823m
X 4 = X 3 + ∆X 34 = 967.823 + 17.520 = 985.343m
X N = X 4 + ∆X 4 N = 985.343 − 4.628 = 980.715m

Y
Y3 = YC + ∆YC 3 = 3551.936 − 29.639 = 3522.297m
Y4 = Y3 + ∆Y34 = 3522.297 − 15.025 = 3507.272m
YN = Y4 + ∆Y4 N = 3507.272 − 30.612 = 3476.660m

■ Calculul coordonatelor relative compensate:

Drumuirea 3
∆X
[3]
∆X E 5 = ∆X E 5 + k x D7 = 15.558m
'

∆X 56 = ∆X 56' + k x[3]D8 = 24.850m

∆X 6 N = ∆X 6' N + k x[3]D9 = 17.020m

∆Y
[3]
∆YE 5 = ∆Y + k y D7 = 25.767 − 0.001 = 25.766m
'
E5

∆Y56 = ∆Y56' + k y[3]D8 = −33.274 − 0.002 = −33.276m

∆Y6 N = ∆Y6' N + k y[3]D9 = 21.549 − 0.000 = 21.547m

193
■ Calculul coordonatelor absolute:

Drumuirea 3
X
X 5 = X E + ∆X E 5 = 923.287 + 15.558 = 938.845m
X 6 = X 5 + ∆X 56 = 938.845 + 24.850 = 963.695m
X N = X 6 + ∆X 6 N = 963.695 + 17.020 = 980.715m

Y
Y5 = YE + ∆YE 5 = 3462.622 + 25.766 = 3488.389m
Y6 = Y5 + ∆Y56 = 3488.389 − 33.2763 = 3455.113m
YN = Y6 + ∆Y6 N = 3455.113 + 21.547 = 3476.660m

194
 6. RIDICAREA PLANIMETRICĂ A DETALIILOR TOPOGRAFICE

6.1 Metoda coordonatelor polare

Se dau: coordonatele punctelor de drumuire: 1, 2, 3, 4

Se măsoară: distanţele înclinate din punctele de drumuire către punctele radiate,
direcţiile unghiulare orizontale şi unghiurile verticale
Se cere să se calculeze coordonatele X, Y ale punctelor radiate: 201, 202, 203,
301, 302, 303

Figura 6.1 Metoda coordonatelor polare

Etape de calcul

■Calculul distanţelor reduse la orizont:

Dij = Lij cos α ij
Unde:
L ij este distanţa înclinată măsurată între punctul de drumuire şi punctul
radiat;
α ij este unghiul vertical (unghi de pantă) măsurat între punctul de
drumuire şi punctul radiat.
De exemplu: D2− 201 = L2− 201 cos α 2− 201

195
■Calculul unghiului de orientare al staţiei 2:
α 2' = θ 2 −1 − dir1
α 2'' = θ 2 − 3 − dir3
α 2' + α 2''
α2 =
2

■ Calculul unghiului de orientare al staţiei 3:

α 3' = θ3− 2 − dir2

α 3'' = θ3− 4 − dir4
α 3' + α 3''
α3 =
2

■ Calculul orientărilor punctelor radiate:

θ 2−i = α 2 + diri
θ 3− j = α 3 + dir j
De exemplu:
θ 2− 201 = α 2 + dir201
θ 3−301 = α 3 + dir301

■ Calculul creşterilor de coordonate:

∆X 2 − i = D2 − i cosθ 2 − i
∆Y2 − i = D2 − i sin θ 2 − i

∆X 3− j = D3− j cosθ3− j
∆Y3− j = D3− j sin θ3− j
De exemplu
∆X 2 − 201 = D2 − 201 cosθ 2 − 201
∆Y2 − 201 = D2 − 201 sin θ 2 − 201

∆X 3− 301 = D3− 301 cosθ 3− 301

∆Y3− 301 = D3− 301 sin θ 3− 301

196
■ Calculul coordonatelor absolute ale punctelor radiate:

X i = X 2 + ∆X 2 − i
Yi = Y2 + ∆Y2 − i

X j = X 3 + ∆X 3− j
Y j = Y3 + ∆Y3− j
De exemplu
X 201 = X 2 + ∆X 2 − 201
Y201 = Y2 + ∆Y2 − 201

X 301 = X 3 + ∆X 3− 201
Y301 = Y3 + ∆Y3− 201

Concluzie: Coordonatele punctelor radiate se determină în funcţie de

coordonatele punctului de staţie din care a fost măsurat punctul respectiv.

Exemplu numeric

Se dau: coordonatele punctelor de drumuire: 1, 2, 3

Se măsoară: distanţele orizontale din punctele de drumuire către punctele

radiate şi direcţiile unghiulare orizontale

Se cere să se calculeze coordonatele X, Y ale punctelor radiate: 201, 202

197
 Figura 6.2 Exemplu numeric

Nr. pct. X (m) Y (m)

1 783,319 1225,352
2 801,411 1249,389
3 795,276 1284,871
D 2-201 18,15m
D 2-202 19,11m

P.S. P.V. Direcţii

unghiulare
orizontale
măsurate
1 75,8610
3 327,8362
2 201 383,0959
202 55,8873

Etape de calcul

■ Calculul orientărilor laturilor de sprijin:

Y1 − Y2 − 24.037 −
θ 2 −1 = arctg = arctg = 58.9247 = 258.9247
X1 − X 2 − 18.092 −
Y3 − Y2 + 35.482 +
θ 2 − 3 = arctg = arctg = 89.1003 = 110.8997
X3 − X2 − 6.135 −

198
■Calculul unghiului de orientare al staţiei 2:
α 2' = θ 2 −1 − dir1 = 258.9247 − 75.8610 = 183.0637

α 2'' = θ 2 − 3 − dir3 = 110.8997 − 327.8362 = 183.0635

α 2' + α 2''
α2 = = 183.0636
2

■ Calculul orientărilor punctelor radiate:

θ 2 − i = α 2 + diri

θ 2 − 201 = α 2 + dir201 = 183.0636 + 383.0959 = 566.1595 = 166.1595

θ 2 − 202 = α 2 + dir202 = 183.0636 + 55.8873 = 238.9509

■ Calculul creşterilor de coordonate:

∆X 2 − i = D2 − i cosθ 2 − i
∆Y2 − i = D2 − i sin θ 2 − i

∆X 2 − 201 = D2 − 201 cosθ 2 − 201 = −15.646m

∆Y2 − 201 = D2 − 201 sin θ 2 − 201 = 9.200m

∆X 2 − 202 = D2 − 202 cosθ 2 − 202 = −15.643m

∆Y2 − 202 = D2 − 202 sin θ 2 − 202 = −10.976m

■ Calculul coordonatelor absolute ale punctelor radiate:

X i = X 2 + ∆X 2 − i
Yi = Y2 + ∆Y2 − i

199
 X 201 = X 2 + ∆X 2 − 201 = 785.765m
Y201 = Y2 + ∆Y2 − 201 = 1258.589m

X 202 = X 2 + ∆X 2 − 202 = 785.768m

Y202 = Y2 + ∆Y2 − 202 = 1238.413m

6.2 Metoda coordonatelor rectangulare (terenuri cu panta mai mică de 5g)

Se dau: coordonatele punctelor de drumuire 1, 2, 3

Se cer: coordonatele X şi Y ale punctelor radiate A şi B, puncte aflate pe colţurile
unei clădiri.
Se măsoară cu panglica distanţele D 1 , D 2 , D 3 . Latura AB este paralelă cu latura
23, astfel încât vom duce perpendiculare din punctele A şi B pe latura 23 obţinând
punctele A 1 şi B 1 . Distanţa D 1 este măsurată de la punctul 2 la punctul A 1 , D 2
este lungimea perpendicularei AA 1 , iar D 3 este lungimea laturii AB.

Figura 6.3 Metoda coordonatelor rectangulare

Etapa de calcul

■ Calculul orientării laturii 23:

Y3 − Y2
θ 2−3 = arctg
X3 − X2

200
■ Calculul coordonatelor punctului A 1

∆X 2 − A1 = D1 cosθ 2 − 3
∆Y2 − A1 = D1 sin θ 2 − 3

X A1 = X 2 + ∆X 2− A1
Y A1 = Y2 + ∆Y2− A1

■ Calculul coordonatelor punctului A

θ A− A1 = θ 2− A1 − 100 g

∆X A− A1 = D2 cos θ A− A1
∆Y A− A1 = D2 sin θ A− A1

X A = X A1 + ∆X A− A1
Y A = Y A1 + ∆Y A− A1

■ Calculul coordonatelor punctului B:

θ A− B = θ 2 −3

∆X A − B = D3 cosθ A − B
∆YA − B = D3 sin θ A − B

X B = X A + ∆X A− B
YB = Y A + ∆Y A− B

Exemplu numeric

Se dau: coordonatele punctelor de drumuire 1, 2, 3

Se cer: coordonatele X şi Y ale punctelor radiate A şi B, puncte aflate pe colţurile

unei clădiri.

Se măsoară cu panglica distanţele D 1 , D 2 , D 3

201
 Nr.pct. X (m) Y (m)
1 809,583 1745,124
2 818,171 1759,668
3 812,132 1795,471
D1 15,63m
D2 8,78m
D3 9,98m

Etapa de calcul

■ Calculul orientării laturii 23:

Y3 − Y2
θ 2−3 = arctg
X3 − X2
+ 35.803 +
θ 2−3 = arctg = 89.3621 = 110.6379
− 6.039 −

■ Calculul coordonatelor punctului A 1

∆X 2 − A1 = D1 cosθ 2 − 3 = −2.599m
∆Y2 − A1 = D1 sin θ 2 − 3 = 15.412m

X A1 = X 2 + ∆X 2 − A1 = 815.572m
YA1 = Y2 + ∆Y2 − A1 = 1775.080m

■ Calculul coordonatelor punctului A

θ A − A1 = θ 2 − A1 − 100 g = 110.6379 − 100 g = 10.6379

∆X A − A1 = D2 cosθ A − A1 = 8.657m
∆YA − A1 = D2 sin θ A − A1 = 1.460m

X A = X A1 + ∆X A − A1 = 824.229m
YA = YA1 + ∆YA − A1 = 1776.540m

202
■ Calculul coordonatelor punctului B:

θ A − B = θ 2 − 3 = 110.6379

∆X A − B = D3 cosθ A − B = −1.660m
∆YA − B = D3 sin θ A − B = 9.841m

X B = X A + ∆X A − B = 822.569m
YB = YA + ∆YA − B = 1786.381m

6.3 Rdicarea detaliilor prin intersecţie liniară

Se dau: coordonatele punctelor de drumuire 1, 2, 3

Se cer: coordonatele punctului radiat A (X, Y)

Se măsoară: distanţele D 1 şi D 2 cu panglica, electronic sau stadimetric

Figura 6.4 Metoda intersecţiei liniare

Etapa de calcul

■ Calculul orientării laturii de sprijin 23:

Y3 − Y2
θ 2−3 = arctg
X3 − X2

203
■ Calculul distanţei D 3 din coordonate:

D3 = D2−3 = ( X 2 − X 3 ) 2 + (Y2 − Y3 ) 2

■ Calculul unghiurilor α şi β în triunghiul 2A3 aplicând teorema cosinusului:

D12 = D32 + D22 − 2 D3 D2 cos β

D22 = D32 + D12 − 2 D1 D3 cos α

D22 + D32 − D12

β = arccos
2 D3 D2
D12 + D32 − D22
α = arccos
2 D1 D3

■ Calculul orientărilor laturilor 2A şi 3A:

θ 2 − A = θ 2 −3 − α
θ 3− A = θ 3− 2 + β

■ Calculul coordonatelor punctului A:

X A[1] = X 2 + D1 cosθ 2 − A
YA[1] = Y2 + D1 sin θ 2 − A

X A[2 ] = X 3 + D2 cosθ 3− A
YA[2 ] = Y3 + D2 sin θ 3− A

Valorile finale ale coordonatelor punctului A se vor calcula ca medie

aritmetică între cele două perechi de coordonate obţinute mai sus, în cazul în
care nu sunt diferenţe mai mari de câţiva cm între ele.

204
 X A[1] + X A[2 ]
XA =
2
Y + Y A[2 ]
[1]
YA = A
2

Exemplu numeric

Se dau: coordonatele punctelor de drumuire 1, 2, 3

Se cer: coordonatele punctului radiat A (X, Y)

Se măsoară: distanţele D 1 şi D 2

Nr.pct. X (m) Y (m)

1 804,699 1522,033
2 812,716 1535,702
3 807,068 1571,337
D1 20,59m
D2 25,57m

Etapa de calcul

■ Calculul orientării laturii de sprijin 23:

Y3 − Y2
θ 2−3 = arctg
X3 − X2
+ 35.635 +
θ 2−3 = arctg = 89.9931 = 110.0069
− 5.648 −

■ Calculul distanţei D 3 din coordonate:

D3 = D2 − 3 = ( X 2 − X 3 ) 2 + (Y2 − Y3 ) 2 = 36.080m

■ Calculul unghiurilor α şi β în triunghiul 2A3 aplicând teorema cosinusului:

D12 = D32 + D22 − 2 D3 D2 cos β

D22 = D32 + D12 − 2 D1 D3 cos α

205
 D22 + D32 − D12 1955.5913 − 423.9481
β = arccos = arccos = 37.6567
2 D3 D2 1845.1312

D12 + D32 − D22 1725.7145 − 653.8249

α = arccos = arccos = 48.6966
2 D1D3 1485.7744

■ Calculul orientărilor laturilor 2A şi 3A:

θ 2 − A = θ 2 −3 − α
θ 3− A = θ 3− 2 + β

θ 2 − A = 61.3103
θ 3− A= 347.6636

■ Calculul coordonatelor punctului A:

X A[1] = X 2 + D1 cosθ 2 − A = 824.473m

YA[1] = Y2 + D1 sin θ 2 − A = 1552.605m

X A[2 ] = X 3 + D2 cosθ 3− A = 824.473m

YA[2 ] = Y3 + D2 sin θ 3− A = 1552.605m

X A = 824.473m
YA = 1552.605m

6.4 Ridicarea detaliilor prin intersecţie unghiulară

Se dau: coordonatele punctelor de drumuire 1, 2, 3

Se cer coordonatele punctului radiat A (X, Y)

Se măsoară: direcţii unghiulare orizontale din punctul 2 către 3 şi A, iar din 3

către 2 şi A pentru a determina unghiurile orizontale α şi β.

206
 Etapa de calcule

■ Calculul orientării laturii 23:

Y3 − Y2
θ 2−3 = arctg
X3 − X2

■ Calculul unghiurilor α şi β din diferenţa direcţiilor unghiulare orizontale

măsurate:

α = dir 23 – dir 2A

β = dir 3A – dir 32

Figura 6.5 Metoda intersecţiei unghiulare

■ Calculul orientărilor laturilor 2A şi 3A:

θ 2 − A = θ 2 −3 − α
θ 3− A = θ 3− 2 + β

207
■ Calculul coordonatelor punctului A folosind relaţiile de la intersecţia înainte
procedeul analitic:

Y3 − Y2 + X 2 tgθ 2− A − X 3 tgθ 3− A
XA =
tgθ 2− A − tgθ 3− A

Y A[1] = Y2 + ( X A − X 2 )tgθ 2− A
Y A[2 ] = Y3 + ( X A − X 3 )tgθ 3− A
Y A[1] + Y A[2 ]
YA =
2

Exemplu numeric

Se dau: coordonatele punctelor de drumuire 1, 2, 3

Se cer coordonatele punctului radiat A (X, Y)

Se măsoară: direcţii unghiulare orizontale din punctul 2 către 3 şi A, iar din 3

către 2 şi A pentru a determina unghiurile orizontale α şi β.

Figura 6.6 Exemplu numeric

208
 Nr.pct. X (m) Y (m)
1 854,517 1543,674
2 849,779 1558,718
3 852,513 1580,874
P.S. P.V. Direcţii
unghiulare
orizontale
măsurate
1 84,4450
3 257,2052
2 A 300,7851
3 2 125,4618
A 96,1820

Etapa de calcule

■ Calculul orientării laturii 23:

Y3 − Y2
θ 2−3 = arctg
X3 − X2
22.156
θ 2−3 = arctg = 92.1838
2.734

■ Calculul unghiurilor α şi β din diferenţa direcţiilor unghiulare orizontale

măsurate:

α = dir 2A – dir 23 = 300,7851 - 257,2052 = 43,5799

β = dir 3A – dir 32 = 400 – (96,1820 – 125,4618) = 29,2798

■ Calculul orientărilor laturilor 2A şi 3A:

θ 2− A = θ 2−3 + α
θ3− A = θ3− 2 − β

θ 2 − A = 135.7637
θ3− A = 262.9040

209
■ Calculul coordonatelor punctului A folosind relaţiile de la intersecţia înainte
procedeul analitic:

Y3 − Y2 + X 2 tgθ 2− A − X 3 tgθ 3− A
XA =
tgθ 2− A − tgθ 3− A

Y A[1] = Y2 + ( X A − X 2 )tgθ 2− A
Y A[2 ] = Y3 + ( X A − X 3 )tgθ 3− A
Y A[1] + Y A[2 ]
YA =
2

Relaţia matematică Valoarea numerică

Y3 − Y2 22,156
-1350,0882 X A = 843,982m
X 2tgθ 2 − A
X 3tgθ 3− A 1293,5719
tgθ 2 − A − tgθ 3− A -3,1061153

YA[1] = 1567.928m
YA{2} = 1567.929m

Y A= 1567.9285m

210
 8. METODA DRUMUIRII DE NIVELMENT

8.1 Noţiuni generale. Clasificări

Metoda drumuirii de nivelment se aplică atunci când dorim să

determinăm cotele mai multor puncte ce nu pot fi măsurate dintr-un singur punct
de staţie. Prin realizarea acestora se va îndesi reţeaua de sprijin altimetrică sau
se va realiza o reţea în cazul în care în zona studiată nu există puncte de cotă
cunoscută. În funcţie de numărul de puncte de cotă cunoscută şi de modul de
desfăşurare al drumuirii, acestea se pot clasifica astfel:

 drumuire de nivelment sprijinită la capete pe puncte de cotă cunoscută –

porneşte de pe un punct de cotă cunoscută (RN 1 ) şi se închide pe alt punct de
cotă cunoscută (RN 2 );

Figura 8.1. Schema drumuirii de nivelment sprijinită la capete

 drumuire de nivelment în circuit închis – porneşte de pe un punct de cotă

cunoscută (RN 1 ) şi se închide pe acelaşi punct de cotă cunoscută (RN 1 );

Figura 8.2. Schema drumuirii de nivelment în circuit închis

 drumuire de nivelment cu punct nodal – se compune din minim trei drumuiri

ce pornesc fiecare din câte un punct de cotă cunoscută (RN 1 , RN 2 , RN 3 ) şi se
întâlnesc în acelaşi punct necunoscut, numit punct nodal (N).

233
 Figura 8.3. Schema drumuirii de nivelment cu punct nodal

8.2 Drumuirea de nivelment geometric de mijloc sprijinită la capete

Se dau cotele reperilor H RN1 , H RN2

Se cere să se calculeze cotele punctelor 1, 2 (H 1 , H 2 )

Figura 8.4. Drumuire de nivelment geometric sprijinită la capete

Modul de lucru pe teren

Pentru determinarea cotelor punctelor de drumuire se va executa

nivelment geometric de mijloc. Se vor face staţii la mijlocul distanţei dintre două
puncte de drumuire şi se vor executa citiri pe miră la cele trei fire reticulare: c s , c j
şi c m . Este necesar să se efectueze citiri la toate trei firele pentru a avea controlul
citirii de mijloc:

234
 cs + c j
cm =
2
Punctele citite sunt de două tipuri: puncte înapoi şi puncte înainte.
Punctul care este înapoi într-o staţie va fi punct înainte pentru staţia următoare.
Pentru eliminarea erorilor de divizare ale mirelor se recomandă să se
lucreze cu două mire, iar numărul niveleurilor să fie par, astfel încât mira care stă
pe punctul de pornire să fie şi pe punctul de închidere.
Citirile efectuate în teren se înregistrează într-un carnet de teren, după cum
urmează:

PS PV Citiri pe miră Citiri medii

Înapoi Înainte Înapoi Înainte
CS
S1 RN 1 C mRN1 C RN1
Cj
CS
1 C m1 C1
Cj
CS
S2 1 C1⋅
Cm' 1
Cj
CS
2 C m2 C2
Cj
CS
S3 2 C 2⋅
Cm' 2
Cj

CS
RN 2 C mRN2 C RN2
Cj
Sume ∑a ∑b
Verificarea măsurătorilor în teren se face astfel:
∑ a − ∑ b = H RN 2 − H RN1
Unde:
∑ a - suma citirilor medii inapoi
∑ b - suma citirilor medii inainte

235
 Neconcordanţa dintre cele două diferenţe generează o eroare ce trebuie
să se înscrie în toleranţă. Toleranţa se calculează cu următoarea relaţie:
Th = 3σ ∑ Dij (km)
h
Unde:
σ h este abaterea standard de determinare a diferentei de nivel
pe un km de dublu nivelment mentionata in cartea tehnica a aparatului
cu care se efectueaza masuratorile
∑ D este lungimea totala a traseului de drumuire exprimata in km
e h = (∑ a − ∑ b) − ( H RN 2 − H RN 1 )

Conditia este : eh ≤ Th
Dacă eroarea se înscrie în toleranţă se poate trece la compensarea
măsurătorilor şi calculul cotelor punctelor noi.

Etapa de calcule

■ Calculul diferenţelor de nivel relative dintre punctele de drumuire:

∆H RN
`
1−1 = C RN 1 − C1

∆H 1`−2 = C1⋅ − C2
∆H 2` − RN 2 = C2⋅ − CRN 2
Verificarea calculelor:
∑ ∆H `
= ∑ a − ∑b

■ Calculul erorii şi corecţiilor:

eh = ∑ ∆H ⋅ − ( H RN 2 − H RN 1 )
ch = −eh
ch
kh =
∑ Dij

■ Calculul diferenţelor de nivel compensate:

236
 ⋅
∆H RN 1−1 = ∆H RN 1−1 + k h D1

∆H 1− 2 = ∆H 1⋅− 2 + k h D2
∆H 2 − RN 2 = ∆H 2 − RN 2 + kh D3
Verificare:
∑ ∆H = H RN 2 − H RN 1

■ Calculul cotelor absolute:

H1 = H RN 1 + ∆H RN 1−1
H 2 = H 1 + ∆H 1− 2
H RN 2 = H 2 + ∆H 2 − RN 2
Verificare:
H RN2 calculat prin transmiterea cotelor este egal cu H RN2 cunoscut din datele problemei

Exemplu numeric

Se dau cotele reperilor H RN1 , H RN2

Se cere să se calculeze cotele punctelor 1, 2 (H 1 , H 2 )

H RN1 = 90.452m, H RN2 = 90.137m

Citirile efectuate în teren sunt următoarele:

PS PV Citiri pe miră Citiri medii

Înapoi Înainte Înapoi Înainte
C S =1,462
S1 RN 1 C mRN1 =1,324 C RN1 1,324
C j =1,186
C S =1,574
1 C m1 =1,468 C 1 1,468
C j =1,362
CS = 1.389
S2 1 C1⋅ = 1.235
Cm' 1 = 1.235
C j = 1.081
C S =1,363
2 C m2 =1,189 C 2 = 1,189
C j =1,015

237
 CS = 1.423
S3 2 C2⋅ = 1.221
Cm' 2 = 1.221
C j = 1.019

C S =1,558
RN 2 C mRN2 =1,426 C RN2 1,426
C j =1,294
Sume ∑ a = 3.780 ∑ b = 4.083
Verificarea măsurătorilor în teren se face astfel:
∑ a − ∑ b = H RN 2 − H RN1
3,780 - 4,083 = 90,137 – 90,452
-0,303 = -0,315

Conditia este : eh ≤ Th unde Th = 3σ

h ∑ D (km)
ij

Lungimile porteelor şi niveleelor sunt următoarele:

D RN1-1 D 1-2 D 2-RN2

27,60 21,20 30,80 34,80 40,40 26,40
D1 48,80 D2 65,60 D3 66,80
∑ Dij = 181.20m
Th = 3σ
h ∑ D (km) = 30mm
ij 0.1812 = 12mm / km
eh = 0.012m = 12mm

Etapa de calcule

■ Calculul diferenţelor de nivel relative dintre punctele de drumuire:

∆H RN
`
1−1 = C RN 1 − C1 = 1.324 − 1.468 = −0.144m

∆H1`− 2 = C1⋅ − C2 = 1.235 − 1.189 = 0.046m

∆H 2` − RN 2 = C2⋅ − CRN 2 = 1.221 − 1.426 = −0.205m
Verificarea calculelor:
∑ ∆H ` = ∑ a − ∑ b
− 0.303 = −0.303

238
■ Calculul erorii şi corecţiilor:
eh = ∑ ∆H ⋅ − ( H RN 2 − H RN 1 ) = −0.303 − (−0.315) = 0.012
ch = −eh = −12mm
ch − 0.012m
kh = = = −0.000066
∑ Dij 181.2m
■ Calculul diferenţelor de nivel compensate:

⋅
∆H RN 1−1 = ∆H RN 1−1 + k h D1 = −0.144 − 0.000066 * 48.8 = −0.144 − 0.003 = −0.147 m

∆H1− 2 = ∆H1⋅− 2 + kh D2 = 0.046 − 0.000066 * 65.6 = 0.046 − 0.004 = 0.042m

∆H 2 − RN 2 = ∆H 2 − RN 2 + kh D3 = −0.205 − 0.000066 * 66.8 = −0.205 − 0.005 = −0.210m

Verificare:
∑ ∆H = H − H RN 2 RN 1

∑ ∆H = −0.315m
H RN 2 − H RN 1 = −0.315m

■ Calculul cotelor absolute:

H1 = H RN 1 + ∆H RN 1−1 = 90.452 − 0.147 = 90.305m
H 2 = H1 + ∆H1− 2 = 90.305 + 0.042 = 90.347m
H RN 2 = H 2 + ∆H 2 − RN 2 = 90.347 − 0.210 = 90.137 m
Verificare:

H RN2 calculat prin transmiterea cotelor este egal cu H RN2 cunoscut din datele problemei

8.3 Drumuirea de nivelment geometric de mijloc în circuit închis

Se dau: cota reperului H RN1 şi citirile pe miră

Se cere să se calculeze cotele punctelor 1, 2, 3

239
 Figura 8.5 Drumuire de nivelment geometric în circuit închis

Etapa de teren

Măsurătorile pe teren se vor desfăşura după aceleşi reguli ca la

drumuirea de nivelment geometric sprijinită la capete. Diferenţa care apare
constă în faptul că se va porni de pe reperul de cotă cunoscută R N1 şi se vor
închide măsurătorile pe acelaşi reper, deoarece este singurul punct de cotă dată.
Toate măsurătorile se vor centraliza în carnetul de teren:

PS PV Citiri pe miră Citiri medii

Înapoi Înainte Înapoi Înainte
CS
S1 R N1 C mRN1 C RN1
Cj
CS
1 C m1 C1
Cj
CS
S2 1 C m1 C1⋅
Cj
CS
2 C m2 C2
Cj
CS
S3 2 C m2 C 2⋅
Cj
CS
3 C m3 C3
Cj

240
 CS
S4 3 C m3 C 3⋅
Cj
CS
R N1 C mRN1 C RN1
Cj
Sume
∑a ∑b
Verificarea măsurătorilor:

Deoarece reperul de plecare este acelaşi cu cel de sosire, diferenţa dintre suma
citirilor medii înapoi şi suma citirilor medii înainte trebuie să fie zero !
∑ a − ∑ b = H RN1 − H RN1 = 0
e h = (∑ a − ∑ b)
Conditia este : eh ≤ Th unde toleranţa se calculează cu relaţia:
Th = 3σ
h ∑ D (km)ij

Etapa de calcule

■ Calculul diferenţelor de nivel provizorii dintre punctele de drumuire:

∆H RN
`
1−1 = cRN 1 − c1

∆H 1`− 2 = c1⋅ − c 2
∆H 2` −3 = c 2⋅ − c3
∆H 3` − RN 1 = c3⋅ − cRN 1
Verificare:
∑ ∆H `
= ∑ a − ∑b

■ Calculul erorii şi corecţiilor:

eh = ∑ ∆H ⋅
c h = −e h
ch
kh =
∑D
■ Calculul diferenţelor de nivel compensate:
⋅
∆H RN 1−1 = ∆H RN 1−1 + k h D1

241
 ∆H 1− 2 = ∆H 1⋅− 2 + k h D2
∆H 2−3 = ∆H 2⋅ −3 + k h D3
∆H 3− RN 1 = ∆H 3⋅ − RN 1 + kh D 4
Verificare:
∑ ∆H = 0
D 1 , D 2 , D 3 , D 4 sunt lungimile niveleelor

■Calculul cotelor absolute ale punctelor noi de drumuire:

H1 = H R1 + ∆H RN 1−1
H 2 = H 1 + ∆H 1− 2
H 3 = H 2 + ∆H 2−3
H RN 1 = H 3 + ∆H 3− RN 1

Verificare:
H RN1 calculat prin transmiterea cotelor este egal cu H RN1 cunoscut din datele
problemei.

Exemplu numeric

Se dau: cota reperului H RN1 = 125,652m şi

Se cere să se calculeze cotele punctelor 1, 2, 3
Citirile pe miră efectuate pe teren sunt următoarele:

PS PV Citiri pe miră Citiri medii

Înapoi Înainte Înapoi Înainte
1671 1420
S1 R N1 1420
1169
1842
1 1592 1592
1342
1742
S2 1 1509 1509
1276
1787
2 1560 1560
1333

242
 1680
S3 2 1414 1414
1148
1353
3 1087 1087
0821
1620
S4 3 1363 1363
1106
1748
R N1 1483 1483
1218
Sume
∑a ∑b
Verificarea măsurătorilor:

∑a − ∑ b = H − H = 0 RN 1 RN 1

e h = (∑ a − ∑ b) = 5706 − 5722 = −0.016m

Conditia este : eh ≤ Th unde toleranţa se calculează cu relaţia:
Th = 3σ
h ∑ D (km)ij

Lungimile porteelor şi niveleelor sunt următoarele:

D RN1-1 D 1-2 D 2-3 D 3-RN1
50,20 50,00 46,60 45,40 53,20 53,20 51,40 53,00
D1 100,20 D2 92,00 D3 106,40 D4 104,40

∑D ij = 403m

Etapa de calcule

■ Calculul diferenţelor de nivel provizorii dintre punctele de drumuire:

∆H RN
`
1−1 = cRN 1 − c1 = 1.420 − 1.592 = −0.172m

∆H1`− 2 = c1⋅ − c2 = 1.509 − 1.560 = −0.051m

∆H 2` − 3 = c2⋅ − c3 = 1.414 − 1.087 = 0.327m
∆H 3` − RN 1 = c3⋅ − cRN 1 = 1.363 − 1.483 = −0.120m

243
Verificare:
∑ ∆H = ∑ a − ∑ b
`

∑ ∆H = −0.016
`

∑ a − ∑ b = −0.016
■ Calculul erorii şi corecţiilor:
eh = ∑ ∆H ⋅ = −16mm
ch = −eh = 16mm
ch 0.016m
kh = = = 0.00004
∑ D 403m
■ Calculul diferenţelor de nivel compensate:
⋅
∆H RN 1−1 = ∆H RN 1−1 + k h D1 = −0.172 + 0.00004 * 100.2 = −0.172 + 0.004 = −0.168m

∆H1− 2 = ∆H1⋅− 2 + kh D2 = −0.051 + 0.00004 * 92 = −0.051 + 0.004 = −0.047 m

∆H 2 − 3 = ∆H 2⋅ − 3 + kh D3 = 0.327 + 0.00004 * 106.4 = 0.327 + 0.004 = 0.331m

∆H 3− RN 1 = ∆H 3⋅ − RN 1 + kh D 4 = −0.120 + 0.00004 * 104.4 = −0.120 + 0.004 = −0.116

Verificare:
∑ ∆H = 0
D 1 , D 2 , D 3 , D 4 sunt lungimile niveleelor

■Calculul cotelor absolute ale punctelor noi de drumuire:

H1 = H R1 + ∆H RN 1−1 = 125.652 − 0.168 = 125.484m
H 2 = H1 + ∆H1− 2 = 125.484 − 0.047 = 125.437m
H 3 = H 2 + ∆H 2 − 3 = 125.437 + 0.331 = 125.768m

Verificare:
H RN1 calculat prin transmiterea cotelor este egal cu H RN1 cunoscut din datele
problemei.
H RN 1 = H 3 + ∆H 3− RN 1 = 125.768 − 0.116 = 125.652m

244
8.4 Drumuirea de nivelment geometric de mijloc cu punct nodal

Se dau: cotele reperilor de pornire pentru fiecare drumuire H RN1 , H RN2 , H RN3
Se cere să se calculeze cotele punctelor 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, N

Etapa de teren

Măsurătorile pe teren se vor desfăşura după regulile de la drumuirea de

nivelment geometric sprijinită la capete. Fiecare drumuire va porni din câte un
reper de cotă cunoscută şi se va opri pe punctul nodal N. Punctul N se va marca
pe teren, urmând să-i determinăm cota după prelucrarea măsurătorilor. Datele
preluate pe teren se vor trece în carnetele de teren, întocmite pentru fiecare
drumuire în parte, după cum urmează:

Carnet de teren drumuirea 1

PS PV Citiri pe miră Citiri medii
Înapoi Înainte Înapoi Înainte
S1 R N1 CS
C mRN1 C RN1
Cj
1 CS
C m1 C1
Cj
S2 1 CS
C m1 C1⋅
Cj
2 CS
C m2 C2
Cj
S3 2 CS
C m2 C 2⋅
Cj
N CS
C mN CN
Cj
Sume
∑a ∑b

245
 Carnet de teren drumuirea 2
PS PV Citiri pe miră Citiri medii
Înapoi Înainte Înapoi Înainte
S4 R N2 CS
C mRN2 C RN2
Cj
3 CS
C m3 C3
Cj
S5 3 CS
C m3 C 3⋅
Cj
4 CS
C m4 C4
Cj
S6 4 CS
C m4 C 4⋅
Cj
5 CS
C m4 C5
Cj
S7 5 CS
C m5 C 5⋅
Cj
N CS
C mN CN
Cj
Sume
∑a ∑b

Carnet de teren drumuirea 3

PS PV Citiri pe miră Citiri medii

Înapoi Înainte Înapoi Înainte
S8 R N3 CS
C mRN3 C RN3
Cj
6 CS
C m6 C6
Cj
S9 6 CS
C m6 C 6⋅
Cj

246
 7 CS
C m7 C7
Cj
S 10 7 CS
C m7 C 7⋅
Cj
8 CS
C m7 C8
Cj
S 11 8 CS
C m8 C8⋅
Cj
N CS
C mN CN
Cj
Sume
∑a ∑b
Etapa de calcule

■ Calcul diferenţe de nivel provizorii:

Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3

∆H `
= cR1 − c1
R1−1 ∆H = c R 2 − c3
`
R 2 −3 ∆H = c R 3 − c6
`
R 3− 6

∆H = c1⋅ − c 2
`
1− 2 ∆H 3`− 4 = c3⋅ − c 4 ∆H 6` −7 = c6⋅ − c7
∆H `
= c 2⋅ − c N
2− N ∆H 4` −5 = c 4⋅ − c5 ∆H 7` −8 = c7⋅ − c8
∆H 5`− N = c5⋅ − c N ∆H 8`− N = c8⋅ − c N
∑ ∆H [ ] = ∑ a − ∑ b ∑ ∆H [ ] = ∑ a − ∑ b ∑ ∆H [ ] = ∑ a − ∑ b
`1 ⋅2 ⋅3

■Calcul cota provizorie punctul N:

H N[1] = H RN 1 + ∑ ∆H ⋅[1]
H N[2 ] = H RN 2 + ∑ ∆H ⋅[2 ]
H N[3] = H RN 3 + ∑ ∆H ⋅[3]
Valorile determinate trebuie să se încadreze în toleranţă
Th = ±20mm ∑ D[km]

■ Calcul cotă ponderată punctul N

p1 H N⋅[1] + p 2 H N⋅[2 ] + p3 H N⋅[3]
HN =
p1 + p 2 + p3

247
Calculul ponderilor:
Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3
1 1 1
p1 = p2 = p3 =
∑ D [1] ∑ D [2 ] ∑ D [3]

■ Calculul erorilor şi corecţiilor:

Calculul erorilor
Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3
eh = H N[1] − H N
[1]
eh = H N[2 ] − H N
[2 ]
eh = H N[3] − H N
[3]

eh ≤ Th
Th = 3 * σ i ∑ D[km]
Unde σ i este abaterea standard pe un kilometru de dublu nivelment care
depinde de aparatul cu care se lucrează, având valori cuprinse între 3 – 7 mm.
Dacă eroarea se înscrie în toleranţă vom trece la calculul corecţiilor.
Calculul corecţiilor
Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3
[1] [1] [2 ] [2 ]
c h = −e h c h = −e h c h[3] = −eh[3]
c h[1] c h[2 ] c h[3]
k h[1] = k h[2 ] = k h[3] =
∑ D [1] ∑ D [2 ] ∑ D [3]

■ Calcul diferenţe de nivel compensate:

Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3

⋅ [1] ⋅ [2 ] ⋅ [3]
∆H RN 1−1 = ∆H RN 1−1 + k h D1 ∆H RN 2 − 3 = ∆H RN 2 − 3 + k h D4 ∆H RN 3− 6 = ∆H RN 3 − 6 + k h D8

∆H1− 2 = ∆H1⋅− 2 + kh[1]D2 ∆H 3− 4 = ∆H 3⋅ − 4 + kh[2 ]D5 ∆H 6 − 7 = ∆H 6⋅ − 7 + kh[3]D9

∆H 2 − N = ∆H 2⋅ − N + kh[1]D3 ∆H 4 − 5 = ∆H 4⋅ − 5 + kh[2 ]D6 ∆H 7 −8 = ∆H 7⋅ −8 + kh[3]D10
∆H 5 − N = ∆H 5⋅ − N + kh[2 ]D7 ∆H 8 − N = ∆H 8⋅ − N + kh[3]D11

■ Calculul cotelor punctelor noi:

248
 Drumuirea 1
H1 = H RN 1 + ∆H RN 1−1
H 2 = H 1 + ∆H 1− 2
H N = H 2 + ∆H 2− N
Drumuirea 2 Drumuirea 3
H 3 = H RN 2 + ∆H RN 2 − 3 H 6 = H RN 3 + ∆H RN 3− 6
H 4 = H 3 + ∆H 3− 4 H 7 = H 6 + ∆H 6−7
H 5 = H 4 + ∆H 4−5 H 8 = H 7 + ∆H 7 −8
Verificare
H N = H 5 + ∆H 5− N H N = H 8 + ∆H 8− N

Exemplu numeric

Se dau: cotele reperilor de pornire pentru fiecare drumuire H RN1 =120,350m,

H RN2 =122,046m, H RN3 =121,071m
Se cere să se calculeze cotele punctelor 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, N

Etapa de teren

Datele preluate pe teren se vor trece în carnetele de teren, întocmite

pentru fiecare drumuire în parte, după cum urmează:

Carnet de teren drumuirea 1

PS PV Citiri pe miră Citiri medii
Înapoi Înainte Înapoi Înainte
S1 R N1 2160
1859 1,859
1560
1 1030
0729 0,729
0428
S2 1 1200
0949 0,949
0699
2 2396
2144 2,144
1892
S3 2 1772
1521 1,521
1270
N 1413
1163 1,163
0913
Sume
∑ a = 4.329 ∑ b = 4.036

249
Lungimile porteelor şi niveleelor sunt următoarele:
D RN1-1 D 1-2 D 2-N
60,0 60,20 50,10 50,4 50,20 50,00
D1 120,20 D2 100,50 D3 100,20

Carnet de teren drumuirea 2

PS PV Citiri pe miră Citiri medii
Înapoi Înainte Înapoi Înainte
S4 R N2 1435
1318 1,318
1200
3 2005
1892 1,892
1779
S5 3 2372
2120 2,120
1870
4 2857
2608 2,608
2358
S6 4 1790
1541 1,541
1290
5 2840
2589 2,589
2338
S7 5 1910
1658 1,658
1406
N 1196
0944 0,944
0892
Sume
∑ a = 6.637 ∑ b = 8.033

Lungimile porteelor şi niveleelor sunt următoarele:

D RN2-3 D 3-4 D 4-5 D 5-N
23,50 22,60 50,20 49,90 50,00 50,20 50,40 30,40
D5 46,10 D6 100,10 D7 100,20 D8 80,80

250
 Carnet de teren drumuirea 3

PS PV Citiri pe miră Citiri medii

Înapoi Înainte Înapoi Înainte
S8 R N3 1302
1002 1,002
0702
6 1886
1586 1,586
1286
S9 6 1,892
1714 1,714
1536
7 2385
2208 2,208
2030
S 10 7 1789
1693 1,693
1598
8 1495
1402 1,402
1309
S 11 8 1833
1550 1,550
1268
N 1474
1194 1,194
0915
Sume
∑ a = 5.959 ∑ b = 6.390

Lungimile porteelor şi niveleelor sunt următoarele:

D RN3-6 D 6-7 D 7-8 D 8-N
60,00 60,00 35,60 35,50 19,10 18,60 56,50 55,90
D9 120 D 10 71,10 D 11 37,70 D 12 112,40

Etapa de calcule

■ Calcul diferenţe de nivel provizorii:

251
 Drumuirea 1 Drumuirea 2
∆H `
R1−1= cR1 − c1 = 1.130m ∆H `
R 2 −3 = cR 2 − c3 = −0.574m
∆H `
= c1⋅ − c2 = −1.195m
1− 2 ∆H 3` − 4 = c3⋅ − c4 = −0.488m
∆H `
2− N= c2⋅ − cN = 0.358m ∆H 4` − 5 = c4⋅ − c5 = −1.048m
∆H 5` − N = c5⋅ − cN = 0.714m
∑ ∆H [ ] = ∑ a − ∑ b
`1
∑ ∆H [ ] = ∑ a − ∑ b
⋅2

0.293 = 0.293 − 1.396 = −1.396

Drumuirea 3
∆H `
R 3− 6 = cR 3 − c6 = −0.584m
∆H 6` − 7 = c6⋅ − c7 = −0.494m
∆H 7` −8 = c7⋅ − c8 = 0.291m
∆H 8` − N = c8⋅ − cN = 0.356m
∑ ∆H [ ] = ∑ a − ∑ b
⋅3

− 0.431 = −0.431

■Calcul cota provizorie punctul N:

H N[1] = H RN 1 + ∑ ∆H ⋅[1] = 120.35 + 0.293 = 120.643m
H N[2 ] = H RN 2 + ∑ ∆H ⋅[2 ] = 122.046 − 1.396 = 120.650m
H N[3] = H RN 3 + ∑ ∆H ⋅[3] = 121.071 − 0.431 = 120.640m

■ Calcul cotă ponderată punctul N

p1 H N⋅[1] + p 2 H N⋅[2 ] + p3 H N⋅[3]

HN =
p1 + p 2 + p3

Calculul ponderilor:
Drumuirea 1 Drumuirea 2
1 1 1 1
p1 = [1] = = 0.0031 p2 = [2 ] = = 0.0031
∑ D 320.9 ∑ D 327.2

252
 Drumuirea 3
1 1
p3 = [3] = = 0.0029
∑ D 341.2
p1H N⋅[1] + p2 H N⋅[2 ] + p3 H N⋅[3] 1.0978643
HN = = = 120.644m
p1 + p2 + p3 0.0091

■ Calculul erorilor şi corecţiilor:

Calculul erorilor
Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3
eh = H N[1] − H N
[1]
eh = H N[2 ] − H N
[2 ]
eh = H N[3] − H N
[3]

eh[1] = 120.643 − 120.644 eh[2 ] = 120.650 − 120.644 eh[3] = 120.640 − 120.644

eh[1] = −0.001m eh[2 ] = 0.006m eh[3] = −0.004m

Calculul corecţiilor
Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3
ch = −eh[1] = 0.001m
[1]
ch = −eh[2 ] = −0.006m
[2 ]
ch = −eh[3] = 0.004m
[3]

ch[1] ch[2 ] ch[3]

kh[1] = = 0.000003 kh[2 ] = = −0.000015 kh[3] = = 0.000012
∑ D[1] ∑ D [2 ] ∑ D[3]

■ Calcul diferenţe de nivel compensate:

Drumuirea 1
∆H RN 1−1 = ∆H ⋅
RN 1−1 + kh[1]D1 = 1.130 + 0.001 = 1.131m
∆H1− 2 = ∆H1⋅− 2 + kh[1]D2 = −1.195 + 0 = −1.195m
∆H 2 − N = ∆H 2⋅ − N + kh[1]D3 = 0.358 + 0 = 0.358m

Drumuirea 2
∆H RN 2 − 3 = ∆H ⋅
RN 2 − 3 + kh[2 ]D4 = −0.574 − 0.001 = −0.575m
∆H 3− 4 = ∆H 3⋅ − 4 + kh[2 ]D5 = −0.488 − 0.002 = −0.490m
∆H 4 − 5 = ∆H 4⋅ − 5 + kh[2 ]D6 = −1.048 − 0.002 = −1.050m
∆H 5 − N = ∆H 5⋅ − N + kh[2 ]D7 = 0.714 − 0.001 = 0.713m

253
 Drumuirea 3
∆H RN 3− 6 = ∆H ⋅
RN 3 − 6 + kh[3]D8 = −0.584 + 0.002 = −0.582m
∆H 6 − 7 = ∆H 6⋅ − 7 + kh[3]D9 = −0.494 + 0.001 = −0.493m
∆H 7 −8 = ∆H 7⋅ −8 + kh[3]D10 = 0.291 + 0 = 0.291m
∆H 8 − N = ∆H 8⋅ − N + kh[3]D11 = 0.356 + 0.001 = 0.357 m

■ Calculul cotelor punctelor noi:

Drumuirea 1
H1 = H RN 1 + ∆H RN 1−1 = 120.35 + 1.131 = 121.481m
H 2 = H1 + ∆H1− 2 = 121.481 − 1.195 = 120.286m
H N = H 2 + ∆H 2 − N = 120.286 + 0.358 = 120.644m

Drumuirea 2
H 3 = H RN 2 + ∆H RN 2 − 3 = 122.046 − 0.575 = 121.471m
H 4 = H 3 + ∆H 3− 4 = 121.471 − 0.490 = 120.981m
H 5 = H 4 + ∆H 4 − 5 = 120.981 − 1.050 = 119.931m
H N = H 5 + ∆H 5 − N = 119.931 + 0.713 = 120.644m

Drumuirea 3
H 6 = H RN 3 + ∆H RN 3− 6 = 121.071 − 0.582 = 120.489m
H 7 = H 6 + ∆H 6 − 7 = 120.489 − 0.493 = 119.996m
H 8 = H 7 + ∆H 7 −8 = 119.996 + 0.291 = 120.287 m
H N = H 8 + ∆H 8 − N = 120.287 + 0.357 = 120.644m

8.5. Drumuire de nivelment trigonometric sprijinită la capete pe puncte de

cotă cunoscută

Se dau: cotele punctelor de sprijin H A şi H B

Se cer: cotele punctelor 1, 2, 3
Se măsoară: distanţele înclinate şi unghiurile verticale (unghiuri de pantă)

254
 Figura 8.6 Drumuire de nivelment trigonometric

Etape de calcul

■Calculul distanţelor reduse la orizont:

Di − j = Li − j cos α i − j

■ Calculul diferenţelor de nivel provizorii:

∆H A` 1 = DA1tgα A1
∆H12` = D12tgα12
∆H 23
`
= D23tgα 23
∆H 3` B = D3 Btgα 3 B

■ Calculul erorii, corecţiei, corecţiei unitare:

Condiţia care se pune este ca suma diferenţelor de nivel provizorii să fie egală cu
diferenţa dintre cota reperului de sosire şi cota reperului de plecare.
Condiţie: ∑ ∆H ` = H B − H A
Nerespectarea acestei condiţii conduce la calculul erorii:

eh = ∑ ∆H ` − ( H B − H A )
Eroarea trebuie să fie mai mică sau egală cu toleranţa:
eh ≤ Th
Th = 0,2 Dkm
Dacă eroarea se încadrează în toleranţă se va calcula corecţia totală şi corecţia
unitară:

255
 ch = −eh
ch
kh =
∑D
■ Calculul diferenţelor de nivel compensate:

∆H A1 = ∆H A` 1 + kh DA1
∆H12 = ∆H12` + kh D12
∆H 23 = ∆H 23
`
+ kh D23
∆H 3 B = ∆H 3` B + kh D3 B
Verificare: ∑ ∆H = H B − HA

■ Calculul cotelor punctelor de drumuire:

H1 = H A + ∆H A1
H 2 = H1 + ∆H12
H 3 = H 2 + ∆H 23
H B = H 3 + ∆H 3 B

Ultima cotă calculată, cea a punctului B, este o ultimă verificare.

Obligatoriu, cota calculată a punctului B trebuie să fie egală cu cota dată pentru
punctul B.

Exemplu numeric

Se dau: cotele punctelor de sprijin H A şi H B

Se cer: cotele punctelor 1, 2, 3

Se măsoară: distanţele înclinate şi unghiurile verticale (unghiuri de pantă)

H A = 101,47m şi H B = 103,429m
L A1 = 35,68m, L 12 = 29,76m, L 23 = 32,75m, L 3B = 33,51m
α A1 = 5,5674, α 12 = - 3,2685, α 23 = -4,3698, α 3B = 4,6548

Etape de calcul

■Calculul distanţelor reduse la orizont:

256
 Di − j = Li − j cos α i − j
DA1 = 35.68 cos 5.5674 = 35.544m
D12 = 29.76 cos 3.2685 = 29.721m
D23 = 32.75 cos 4.3698 = 32.673m
D3 B = 35.51cos 4.6548 = 35.415m

■ Calculul diferenţelor de nivel provizorii:

∆H A` 1 = DA1tgα A1 = 35.544tg 5.5674 = 3.116m

∆H12` = D12tgα12 = 29.721tg (−3.2685) = −1.527 m
∆H 23
`
= D23tgα 23 = 32.673tg (−4.3698) = −2.246m
∆H 3` B = D3 Btgα 3 B = 35.415tg 4.6548 = 2.594m

■ Calculul erorii, corecţiei, corecţiei unitare:

Condiţia care se pune este ca suma diferenţelor de nivel provizorii să fie egală cu
diferenţa dintre cota reperului de sosire şi cota reperului de plecare.
Condiţie: ∑ ∆H ` = H B − H A
Nerespectarea acestei condiţii conduce la calculul erorii:

eh = ∑ ∆H ` − ( H B − H A )
eh = 1.937 − 1.959 = −0.022

Eroarea trebuie să fie mai mică sau egală cu toleranţa:

eh ≤ Th
Th = 0,2 Dkm = 0.073
Dacă eroarea se încadrează în toleranţă se va calcula corecţia totală şi corecţia
unitară:
ch = −eh = 0.022m
ch 0.022
kh = = = 0.00016497
∑ D 133.353
■ Calculul diferenţelor de nivel compensate:

257
 ∆H A1 = ∆H A` 1 + kh DA1 = 3.116 + 0.006 = 3.122m
∆H12 = ∆H12` + kh D12 = −1.527 + 0.005 = −1.522m
∆H 23 = ∆H 23
`
+ kh D23 = −2.246 + 0.005 = −2.241m
∆H 3 B = ∆H 3` B + kh D3 B = 2.594 + 0.006 = 2.600

∑ ∆H = H − H
B A

Verificare: ∑ ∆Η = 1.959
H B − H A = 1.959

■ Calculul cotelor punctelor de drumuire:

H1 = H A + ∆H A1 = 101.47 + 3.122 = 104.592m

H 2 = H1 + ∆H12 = 104.592 − 1.522 = 103.070m
H 3 = H 2 + ∆H 23 = 103.070 − 2.241 = 100.829m
H B = H 3 + ∆H 3 B = 100.829 + 2.600 = 103.429m

258
 9. METODA RADIERII DE NIVELMENT GEOMETRIC

Cotele punctelor de detaliu se vor determina dintr-o singură staţie cu

condiţia ca distanţa de la punctul de staţie la cel mai îndepărtat punct radiat să fie
de maxim 300 m. Cotele tuturor punctelor radiate se vor determina în funcţie de
cota reperului, cotă care trebuie să fie cunoscută.

Figura 9.1 Metoda radierii de nivelment geometric de mijloc

Se dau: Cota reperului H RN

Se cer: Cotele punctelor radiate 1, 2, 3, 4 (H i )

Etapa de teren

Se va instala nivela în punctul de staţie S şi se vor efectua citiri pe miră în

reper (C RN ) şi citiri pe mira instalată în fiecare punct (C 1 , C 2 , C 3 , C 4 ).
Citirile se vor efectua la toate cele trei fire reticulare pentru a avea mereu
controlul citirii de mijloc.

Etapa de calcule

Calculul cotelor punctelor radiate se poate face prin trei metode:

 metoda cotei punctului cunosut;
 metoda cotei de la punct la punct;
 metoda cotei planului de vizare.

259
 9.1 Metoda cotei punctului cunoscut

Se bazează pe principiul calculului cotelor punctelor noi raportat la cota punctului

dat:

H1 = H RN+ (CRN − C1 )
H 2 = H RN+ (CRN − C2 )
H 3 = H RN+ (CRN − C3 )
H 4 = H RN+(CRN − C4 )

Figura 9.2 Metoda cotei punctului cunoscut

9.2 Metoda cotei de la punct la punct

Calculul cotei fiecărui punct nou se face în funcţie de cota punctului măsurat
anterior:

H1 = H RN+(CRN − C1 )
H 2 = H 1+(C1 − C2 )
H 3 = H 2+(C2 − C3 )
H 4 = H 3+(C3 − C4 )

260
 Figura 9.3 Metoda cotei de la punct la punct

9.3 Metoda cotei planului de vizare

Calculul cotelor punctelor noi se face raportat la cota planului de vizare:

H pv = H RN+CRN
H1 = H pv−C1
H 2 = H pv−C2
H 3 = H pv−C3
H 4 = H pv−C4

Figura 9.4 Metoda cotei planului de vizare

261
 Exemplu numeric

Se dau: Cota reperului H RN = 120,526m

Se cer: Cotele punctelor radiate 1, 2, 3, 4 (H i )
Pe teren s-au efectuat măsurători şi s-au obţinut următoarele valori pentru citirile
pe miră:
C RN = 0,687m; C 1 = 1,254m; C 2 = 1,468m; C 3 = 1,163m; C 4 = 1,321m

Metoda cotei punctului cunoscut

Se bazează pe principiul calculului cotelor punctelor noi raportat la cota punctului

dat.

H1 = H RN+(CRN − C1 ) = 120.526 + (0.687 − 1.254) = 119.959m

H 2 = H RN+(CRN − C2 ) = 120.526 + (0.687 − 1.468) = 119.745m
H 3 = H RN+(CRN − C3 ) = 120.526 + (0.687 − 1.163) = 120.050m
H 4 = H RN+(CRN − C4 ) = 120.526 + (0.687 − 1.321) = 119.892m

Metoda cotei de la punct la punct

Calculul cotei fiecărui punct nou se face în funcţie de cota punctului măsurat
anterior.

H1 = H RN+ (CRN − C1 ) = 120.526 + (0.687 − 1.254) = 119.959m

H 2 = H 1+(C1 − C2 ) = 119.959 + (1.254 − 1.468) = 119.745m
H 3 = H 2+(C2 − C3 ) = 119.745 + (1.468 − 1.163) = 120.050m
H 4 = H 3+(C3 − C4 ) = 120.050 + (1.163 − 1.321) = 119.892m

Metoda cotei planului de vizare

Calculul cotelor punctelor noi se face raportat la cota planului de vizare.

H pv = H RN+CRN = 120.526 + 0.687 = 121.213m
H1 = H pv−C1 = 121.213 − 1.254 = 119.959m
H 2 = H pv−C2 = 121.213 − 1.468 = 119.745m
H 3 = H pv−C3 = 121.213 − 1.163 = 120.050m
H 4 = H pv−C4 = 121.213 − 1.321 = 119.892m

262