C2U e788 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 4068/1-82 CONSHLIUL NATIONAL carne eel DETERMINAREA DEBITELOR | = ue $1 VOLUMELOR MANIME ALE STITUTUL ROMA: : y clasiicareaalfsmimerie Se arta CURSURILOR DE APA See STANDARDIZARE, Maninun water discharies and storaue snes manta caw Hora a oct no DETELAHNATION OF AEA NTMUMT DETERMINATION DES DELITS Es WATEH, DISCHARGES AND STO- FT VOLUMES MAXIMAUN DES DNR DGB es AE ai RAGE OF WATERCOURSES COURS DEAT HN AGBUTOR 1 OFbEMOT i WOALUBIN, HOTOKOB SERALITATT RoproducereaInteraisa Airy LL Obiect si domeniu de apliea todele de determinare a debitelor si volumelor maxime boririi studiilor hidrologice care Prezental standard stabilieste pe diverse intervale de timp ale cursurilor de apii, necesare sontorm leg Slaw la baza proieetirii coustructiilor si instalatiilor hidrotehnice, a traversirilor gi amenajiirilor 2] cursurilor deapivaluerarilor dezmena area teritoriulul, de gospodiiire aapelor sau de combatere E] inundatiilor si 4 intocmirii studitlor de inundabilitate’a planurilor de apfirar impotriva inun- || datiilor precum sia plimrilor de exploatare a hueririlor t Provederile prezentului standard so refers Ia scurgerea in condijii naturale a eursurilor =] de apm si nu se apliet in eazul determinarii valorilor masime datorite unor eauze aecidentale EF] Guperi de baraje ete) : Dimensionarea si verifiearea Ineririlor de amenajare a.apelor si a luenitilor de alte eate- S} soni ta care reginnil spelor poate fi influen{al de lueréti de amenajare, se face corespunzitor | resimului modificat prin umenajirile de pe cursurile de apa si de pe tetitoriu. = Parametrit apelor nati in regin moditieat prin amenajari se determing pe baza. paxame: =] trilor regimului apelor mari in situatie natural’, prin analize gi ealcule hidraulice, hidrologice gi irilor existente gi previiaute pentrtt ame de gospodirire a apelor, tinind seama de influenta Ine najarea teriloriului si amenajarea apelor i preeipittil su fork Hebd; e — apa provenita din topines zipezii; ] selina debris w/ folat sak Topitl alpen, 1a Yalorilede ealeu act ncele valor! cars g0 pot nenliea cu 6 Anari(ts fvevenft. sau pot La Pentti stabiliea valurlor masime ale debitelor gi ale volumelor stat necesare — yalorifiearea integraki a informatiilor hidrometeorologice din bazinul studiat si din anattearca datelor Kidrologkeesoferioare Ta scutgéren, masinnk pentra buainul atu- ae ain eu antevin r _ eunoasterea datelut Tmmegisirate gn explontaren. hidrotehnick exinfemtd in basinal 5 3 5 | probat ae: , Reeerea ta steele ea ein anne eee | Str. Roma mv. 32-34 BUCURESTI ett tne st t_| 198 & ‘Telex 11912 CNST R |STAS 4068/1-82 -2- 2 DETRRMINAREA DEBLTELOR MAXIME 21 Prineipii generale 21.1 in easul cind pentru sechiunea studiata exists date hidrometrice directe, continue 1 concludente (a se vedea pet. 2.2.1) pe o perioada de min. 20 ani, debitele maxime — cu diverse probabilitati de depiisire — ce determina pe baza curbei de probabilitate construite eu datele Sin intreaga perioad’ valorificabila, in condipii de suticient’s siguranya ‘Valorile astfel obtinute se compart cu valorile obtinute prin acceagi metod’, la alte stagit hidrometrice din zon. 2.1.2 _Incamul cind pentru sectiunea studiata exist date hidrometrice direete, coneludente dar discontinue, pe 0 perioai de min, 20 ani, dar periouta din care tipsese date nu corespunde ett Qnii in care s-au Inregistrat cele mai importante valori ale debitelor maxime, se completeazi sirnl datelor pe bazt de corela{ii de debite maxime cu stafii analoage din zoni.; ealenlele we efee~ fueari ca la pet. 2.11 Cind completarea gitului de date nu este posibilit, se va proceda conform pet. 3 yh aA. In camul cind pentru sectinnea studiatd exist date hidrometrice direete, continue si coneludente peo perioadi de 10... 20 de ani, eupriuzind yi valorile importante le debitelor mmaxime inregistrate, se procedeaz’ iutr-unul din modurile wruuitoare : — se completeazi ginal de valori pe baz de eorelagii, conform pet. 2.1.25 _ se transmit direct parametrii curbei de probabilitate de la o alld stabie hidromes tried ; —se caleuleazi debitele waxime Inindu-se in considerare toate virfur independente mai importante din perioada considerata. de viitura Rezultatele obtinute se verifies prin metode indirecte, “a considerata nu se dispune de date hidrometrice diteetey exists stat ii hidromettics de proba wai 2.1.4 fn canal cind pentru svetinn Sau eind qeente date sunt isuficiente sin neeonelndente, dar in 201 shttouge, la care se dispnne de valorite debitelor maxine, caleubate pe baza eur Fees Clore debitelor maxne se determing pe biza’relatilor de sinteas valabile in 20 se verified prin metoda espedifionars al cind in soctinnea studiata si pe aloage din zoni nu se digpune de date sau acestea sint insuficiente sau neconeladente, debitele maxime se cal {en formule valabile pentru situajia daté, verifieindu-se ‘conditii fizico-geografice similare, determinate prin ace 215 in hidrometrice direete euleazi prin metoda expedifionara apoi cu date din sectiuni situate least metode. acest mod statu la baza executiril unei construct site In eazul eind debitele deter hidrotehnice importante, este obligntorie destigurarea uuei aclivititi hidrometcorologi fematice in zona consirnetiel, pe biz eireia, la aimunite intervale de timp, #1 se efeetuene initiate, aren debitelor mi we directe (pe buza eurbelur de prababilitate) Determi 22.1 Datele directe de la o statie hidrometried sint coneludente pentru caleutnl debitelor prin metode directe atunci cind : — exist observatii de niveluri suplimetare suficient de dese in zona virfului hidrogra fatui (pentru hazine de receptie cu aria mai mnied de 5 000 kur); in cazul cind mu exist obse Yafii de niveluri supliniontare La unele valori importante dint gir, se vor apliea coreetitl sare pentrn reconstituires valorilor de viet; de debite In ape mari, extrapolirile eheilor limnimetrice ealewlate pe sind 30... 40", din ecartul de debite misurat 5 — existit x daze hidraulice nedep —sirul de date directe este omogen si include valori i vaistrate (egale sat mai mari decit cele eorespunzitoare reve lieduse pe baza relafiilor de sintezi valabile in zon). yortante de debite maxim de valor pie deni Pentru stafii_hidrometrice corespunzitoare unr suprafeje ale bazinelor de 1 nai mari de 5000 km?, caleulul debitelor se poate face h wsiderare observati Yeluri la orele obignuite (cel mai mare debit de la 0ee STAS 4068/1-82 ninarea debitelor maxinie, se recomandi si se tink seama de geneza debitelor adoptindu-se— atit pentru ealeu! eit si pentru verificare—valorile care conduc la cele anai nefavorabile condifii pentru functionarea constructiei proiectate. Stabilirea genezei debitelor maxime conform pet. 1.2. se face pe baza datelor el informatiilor obpimute din documente san culese pe teren. In scetiunile in care datcle hidrolagice si meteorologice ni permit stabilirea. precisa debitelor mari inregistrate, se admite efectuarea caleulelor debitelor maxime cu di “ili de depiisire, fad si xe Lin’ seama de goneza Tor, di 13 inform joritatea acestor debite au aceeayi provenientit. 2.2.2 La deter maxime (pet, 1.2) genes verse probabil in general, ma Determinarea debitelor maxime en diverse probabilitii de de late hidvometrice directe, continue si concludente pe min. 20 ani ire cind se dispane mini media aritmetiea a sirului ‘a sirului debitelor maxime (C,) (C,jeu wrmittoarele zelatii, prin 22.3.1 Pentru construire eurbei de probabilitate se dete de debite maxime (Qqy.)s valoarea coeficieutului de varia si a coeficientulut de"asin sal sirului debitelor maxi metoda momentelor : Sn = ay (2) @) in care: Gougts debitWL asin an a” umirul de ani de observatie il, ealeulat atte : ‘a si prin metoda verosimilitapii maxime, ew a avi cu relatiile iC, se pot determi leul 23 34 7 wy 6) It din tabelele de caleul sau nomogramele ‘ri, iar @,,,, s¢ admite cel caleulat Ina tri Cy gi Cyr distribubie gana eu tret paran t ultimn «3 stabilite pentru funetia d prin metoda. momentelor Intrucit pentru caleulul en sufieient sig ih dle timp, in mod obisuuit se vor util “ peittru debite maxime provenite din topinea 2h ijt al Tui (, este necesani o perioad’ foarte a urmittoarele relatii ilor : 6, = 20, (6) — pentni debite maxime provenite din pl ©, = AC. @ — pentru debite maxime, indiferent de gene: €, = (8... ANC. 8) xime preyenind, in majoritate, din topirea ain’ ploi adoptindu-se valoarea minima pentru debitele a perilor gi valoarea maxim’ pentra debite maxime proSTAS 4068/1-82 aes le cu diverse probabilitayi de depi- 2 Determinarea valorilor debitelor maxime anua ) se face eu Telagia : sire Qa Qearivs = Ky» Pras ans @) K, cooficiental de modul al debitului maxim, eu probabilitatea de depisire p% ; Gan Conform pet. 2.2.3.1, Curba teoretics determinati probabilitifi pe care sint repartizate punetele reale si in speesal in zo de 50%, ex concord eu aceste punct © considers ca acceptabild daei pe tot intervalul de probabilititilor mai mici ‘i fie determinate cu ajutorul eurbelor de re- carbelor de repart indmiale Pearson IIL trate (probabilitatea aunali) se Valorile coeficientului K, se recomand: partific triparametrice Krijii — Menkel sai Probabilitates empiried a debitelor maxime inres! caleuleat en relatia — +100 % (uo) in care: mare semnifieatia de ku pet. 2. ime din givul ordonat in ordinea desere i numirul eurent al debitelor ma 2.2.3.3. In eax de discordant cauzele care au pricinait aceste nepotriviri 3i posibil, diferenjele (de exemplu : erori de deter: a primelor valori din gir, comparativ cu locul corespanzitoare a valorilor coeficientilor C, 3i C, intre conturul curbei teoretice si pnnctele reale, se vor analiza e eorvetiile necesare, inkiturind pe cit debitclor din sir, freeventa mai rari ribuit prin probabilitatea empiriea ete.) pri — corectar = ut ritmie aren unui alt tip de eurbi a probabilitiit teoretice (le exemplu : cuba loga- hormaiki Johnson); = utilizares unei curbe empiriee. In acest ultim caz, prin extrapokure nu trebnie si se ajunga la probabilitatin de 1%. 2234 La determinarea deditel utiliza — in atara observatiilor hidrom eursului de api studiat. pe baza eurbelor de probabilitate se vor te privind nivelurile maxime istorice ale maxime teoret rive — sid 5 In eazal eind exist un nit de observatii pe o perioadis de we ani i cind se eunoaste mk Fimea wim debit storie, determinat dupa ame, considerat cel mai mare dintt-o peria AML, (Quan)s barametrit eurbei de probabilitate se calenteazt en relajiile Diz Ly ani} nsjs a) (2) a if 7 yxy . C Ky — 1 PU Ve r[* ¥ ¥ uc, Gone anedin aritunetien a sirului de debite maxime care cuprinde si debitul istoric, in Gents dwhitul maxim istorie dintr-o perioadi de Nani, in mss C!— cooticientul de variagie a unui sir de debite maxime care confine gi debitul istorie 5 modul, calculat astfe! Ky — coetivientul d V5 1s Quaniny Ay AW Semmnifieatiile anterios=o STAS 1008/1382 6 tn caml cind in componenta girului de date directe pe m ani exist o valoare foarte jar in comparatio en celelalte valori din i ineteorologiee s-a stabilit e ea mua fost depiy probabilitate se determin en relafiile : informatil, anchete si analogii_hidro in decursul at W ani, parametrii curbei de Gee = Fy [ Sea + FT Om] 8 as) qo : iy 4 jar uy Veta [“ wp PEE ce »] ay 2.2.4 Determinarea debitelor maxime cind se dispune de date hidrometrice directe, cou- cludente, pe o perioadi discontinnk de 20 ani sau pe o petioadi, continu de min. 10 ani Tn cazul cind se dispune de date discontinue pe o perioadt de 20 de ani san de date coutiuue pe min. 10 ani, date cuprinzind si dehitele maxime produse pe tulrespeetiv,se admite Completatea sat eXtinderea giturilor respective prin corelare eu debitele maxine de la stabi hidronetrice analoage, cu conditia existentei anei une legituri intre valorile eorelate (in cazil unei logiituri lineare, coefieientul de corelatie, ¢ > 0,8) si al extrapolirii acestei legit pe max. 30% din ecartul ei Caleulele pentru determ insofite de reprezentivri. grafiee jimete de corekitie. rea valorilor extinse ale girului sau a parametrilor yor fi Cane dai posibiliiatea si se aprecieze abaterile diferitelor 22.11 Dupa completarea sau extinderea sami de valori, ewlewlal debitelor maxime eu diverse probabilitati de depisire se fee conform pet 224.2 Dack completarea san extinderva sirului mn exte posibiki, inst coeficientul de core atic al relafiet linear dintie debitele maxine inregistrate in sectiunea de calcul (y) si cele inregistrate in sectiunea analoag’ (7) are o valoare de 0.7... 08, determinarea direct’ a parmnetrilor cuthei de probabilitate se face en relagiile aun = Vhastn +? = (Qc, — Pinaree] mts (15) o (16) @ fe ua) aI media aritmeties a sirului de debite maxime pe X ani ia sectiunea studiata, in mis3 media avitmetien a giruluide debite maxime pe V ani in seetinnea analoagi, media aritmeticd a sirului de debite mayime pe a ani in seetinne studiatit, in mes : aritinetic® a yirului de debite maxime pe mani in sectiunea analog ’ cocticiontul de corel ies 2) * abaterea iiedie patmatics a debitelor maxime pe Nani in sectiuuea: studiata 5 oY -abaterea medic pitratied a debitelor maine pe ani in seetinnea anal 2} abatera medie patratict a debitelor mayime pew ani in seetinnen studi cf abaterea medie pitraticd a debitelor maxime pe» ani in seetiunea am ©%—coeticieutul de variagie 9 debitelor maxime pe ¥ ani in seetinnea studing date hidrometrice ditecte, conelndente si xisti posibilitatea extinderii sirului direct debitelor maxime cind exist ni, dar ni 2, Determinal continue peo perioad’ de 10. In acest , ealeulul debitelor masime se va face luind in considerate cele mai impor= ituri independente din perioada eu date directe. tante vSTAS 4068/ Acest_mod de determinnre @ debitelor maxime ew diverse probabilitati de dep aie accepiabil cw urmttoarele eondifit : —caleule comparative Hicute pe acveasi perioadis si pe perioade indelungate la statii hidrometrice analoage, la care se dispune de date directe, coneladente gi continne ale debitelor maxime, aratii e4 perionda de timp eu date directe din sectiunen de calcul este reprezentativs pentri um astfel de calcul sirul de dobite masime anuale pentru sectiunea studiatt confine cel pufin una din primele 2 valori cele mai importante de debite maxime produse in zon‘. 22.5.1 Determinaren debitelor maxime se free conform pet. 2.2. 2.2.5.2 Probabilitatea (p,) de luat in calcul la determinarea debitelor maxime eu probabi HR de depisire p se determing ew relat p= tp % 18) Reap P ’ tr) in care a, p iu senmificatiile anterioare 5 WM muniral de debite maxime (eazuri) considerate in ealeulal eurbei de probabi tite pentrn 6 perinadi den ani 23 Determinarea debitelor maxime prin metode indireete Determinares debitelor maxime eu diverse probabilitati de depisire in situapia in eare idrometrice lipsese situ sint neconcludente se face utilizind relaii de sinter, formule bazate pe precipitalil si prin aplieares metodei expeditionare. 232 — Relafiile de sinstzi se vor elabora Iuind in considerare valorile debitelor maxin diverse probabilitéfi de depiigire determinate prin metode directe la statiile h loaye din punet de vedere hidrologie, situate ia bazinul studiat sau in bazine invecinate. La stabiliren relatiilor de sintezi se vor Ina in primul rind in considerare suprafaja bazinului de in coudifiile in eare altitudinile in bazin sint apropiate — si suprafata yi altitudinea mului de receptie, atunci cind bazinele studiate prezint’ deosebiri ste formele de relief si marimea’buizinelor de receptie. Se admite utilizare altor parametri pentru stabilitea relatiei de sintezt valabiki in zona, cu conditia justificdrilor corespunzatoare. In acest sens, relajia Va trebui sh fie stubilit& pe baz datelor dela cel putin 4 sau 5 stati hidrometrice din zoni, la eare calculele s-au facut prin metoda direct, date pe cate relitia si le verifier in limite de’: 20% gi cu conditin alter ii semmului la diferente. Pentru riurile cu supratete de bazin mai mari dé 10000 km, se recomandi ca aceste relatil St so construiased Inind in considerare numai stafiile hidrometriee stndinte prin metode direete, situate pe riul respectir. 23.3 Folositea diverselor relagii deja stubilite este admis numai in misura in eare ele verified valorile debitelor maxime eu diverse probubilititi de depigire, stabilite prin metode directe la statiile hidrometrice din zona, Inind in considerare si valorile debitelor maxime cele mai reeent inregistrate — in limite de i: 20%, eu conditia alternirii semmului ke diferente, In eazal in cate accastd condijie ud este Indeplinita, se vor reactualiza relatiile respective, jinind seama de noile conditii. 2.3.4 La statiile hidrometrice Iuate in considemare la stabilirea relatiilor de sinter’, se va eiuta sa fel init debitele maxim + pe eit posibil, kv o acceasi perio Jrurilor seurte ty giruri lungi, i de depisire determinate suficient de indelungati, diverse probabili- ai calendar se red Determinarea. de lice aplicate pe profile transversale r maxime prin metoda expeditionand se face prin ealcule hidra- dicate prin albia rinlut si ntilizind nivehal istorie stabilit Determinarea clementelor eare iutri in caleul (pant, rugozitate ete.) se preferinta pe bazi de misuriri si observatit pe teren. Culeulelo trebuie executate separat pentru albin minort gi albia majori. Freeventa debi tului istorie se va stabili pe baz ile ihformatii, anehete sianalogit hidrometeoroloxice i de caleul a valorilor prin aceasti metod’ se recomandii i pe riul studiat si pe riuri tnveeinate — amaloage din punct ¢ vedere hidrologie — yi stabilirea unei relatii de sinter’ avind drept parametru de calcul, in mod obignuit, suprafaia bazinului de reeepti= STAS 4068/1-82 2.3.6 In cagul bazinelor cu suprafaja relativ mica, (mai mick de 30 km?) unde numarul sta- fillor hidrometrice ale ciror date se pot prelicra prin metode directe este relativ. seazut, se Tecomand’ wmnvitoarele metode de calcul de sintezi intoemite ind la baxi datele stabilite prin metode este stafil este corespunaitoare unei supra- admis numai dack supra- {10 din suprafata, bazi 1a stabilinea relatiei de esi statied — extrapolaren relati direete Ia stafii hidrometrice daca cel putin una din a Yejo de bazin mai mied de 100 km®. Folosirea avesiei_metode este faja bazinului de receptie eorespunzitor seetiuniistudiate este de mi nului statiei hidrometrice eu suprafata de bazin eva mai redusi folosit sintezt si duct celelalte condiil fizico-zeografice vorespunaitoare seetiumnit studi hidrometriee respective sint ansiloage. — metoda expedition’ ; utilizaren formule’ rationale (metoda genetiet) = Quay — ONG mits as) fn care Qnare MILL Asin Cu probabilitatea de depasine py in ints 5 4 —_coeficientul de seurgere justifient pe haze direete sau stabil existente in literatura de specialitate, eare se caleulenzd {inind . bilitate i, imtensitatea medie « ploii corespunzitoare timpului de coi pentru probabilitatea p, im mm/min; ‘Vimpul de concentrare in bazin (f.) se determing ew relay pe baz indicatiilor sama de proba eentrare in bazin, timpul de parcurgere a apei pe versint gi, respeetiv, in albie, an sy jf malisuratd din edi, in an 5 lugimea versantului, respeetiv a albie a aped pe versant respectiv, iu albie, in-mjs, deteriminati viteza de pareuryere fe Sau prin determinsiri dineete ; pe baza indientiilor din literatura de specialita iq bazinului, in ha: prin comparare eu cele objinute in alte sectiuni, situate in uve. Regultatelo se veritic conditii fizieo-geografice sin 7 Se admite intrebuinyarea firil teore- a justif altor metode indivecte de caleut cu condi ties corespunzitoare sia verifiernii lor pe baze directe. 23.8 Se recomands ca valoaren debitului maxim cu o anumiti probabilitate de depisine st fie adoptatit pe baza aualizei rezultatelor obinute prin aplicarea mai multor metode indireete, rea metodelor indinecte care nu Nu se recomandi folosiren mediei valorilor rezultate din. wpl Sint bazate pe notinuea de probabilitate 34) Stabilirew debitelor masine cu alte probabilititi de depisine decit cele stabilite prin mretodele indirecte intrebuintate se face tinind xeama de/posibilitatea zonirii saw general parametrilor cuthelor de probabilitate stabiliti lv stabiile hidrometrice, ew lung perio diate prin metode direete, sau prin comparatie eu datele obtinate ta o astiel de static siti propiere si care prezinti analogie din punct de vedere hidrologie eu sectiunen studiati. Pentra Iuzinele de receptic eu F<30 kat! se recomandt utilizarea valorilor CG, 1,00 31 0,4 Ce 24 Prese He 4A Determinarea debitelor maxime en probabilititi de depagie muneric ele sau mai mari de 10%, se face Inind in considerare cele mai importante virfuri de viiturd independente inregistrate (pet. 2.2.5) gl velalii de sintezd coustruite avind a bari date calculate prin acea: motoda. care prezinti feomene puternice de atenuare datoriti, revirsirilor in axime eu probabilititi de depasire mumerie mai lice releriloare ka propagarea viiturilor prin albie, 4.2 in cazul riuril Ihia majors, este necesar ea valorile debitelor 1 it 19), si fie verifieate prin caleule hideSTAS 4068/1-82 —8— 2.4.3. Pentra conditi Litii de depasire p <0, Ji speciale de exploatare la debitele maxime corespunaitoare probabili- og, se adaugis corectivul de debit de sigurant& (Q,), ealeulat eu relatia : Qnuy Ys (20) cooficient adimensional earact store dint punct de vedere hidrologie 1 riului; Valorile coeficientului a sini pentrn ri juni bine stndiate din punct de vedere hidrologie ; a= 0,5 pentru fluyinl Duniirea 5 a = 1,5 pentru rinri din regiuni slab studiate din punet de vedere hidrologie ; B miedie pitratied a ordonated enrbei de probabilitate pentru probabili- tatea p N Si Qyag » AU SeMIficaliile anterioare. lorie coreetivului de debit ma trebuie si 4 din valoatea dehitulni ise upli OBSENRVATIE — ta eaeul elnd Opus $0 ealeulal prin metode indirecte, N si se adopld pete vatarite frespunadtoure siruallor diseste de Ty sta{l hidrosnettiee ‘din come ate prin extri 4 Valorile debitelor maxime cn probabilitate de dep: de polarea requlilor de statistic’ matematie’ se aecepta, daei diferi en tnai putin de lorile debitelor maxime eu aeceasi probabilitate de depiisite determinate prin, nd la hazis extrapolarea rekatie’ dintre precipitatii st seurge Prevederea se refers in special kt cazmrile in urile dé date hidrometsice nu depi- me p <0,41% deters sese 40 ani, curbele teoretice calculate nu satisiae sirurile empiriee sim se dispune de Informatit asupra unor debite istoriee eu freeventi de _producere empiried mai rari deo dati de 100 sini QUAL Pentru efectuarea nei asemenen verificari se poate aplicw relatia : neil ey in care: I; precipitatiile maxim ire p_ calculate in funetie de mirime suprafetei sia timpului de concent vainul studiat, in mim; ntilor de seurgere iu zante, umiditate © coeficient de scurgere, caleulat prin extrapok trati Is viituri importante, in funetie de preeipitatiile titudines medie x bazinului de reeeptie ete. ; medie a color u hidrologie sau edie.» undelor d mai mari 4—5 viituri inregistrate sa morfometric, in hs yy eveficient de form} mediu al celor 4—5 viituri monoundice inregistrate, caleulat ca medie aritmetica sin in funetie de un parametru hidrologie saw morfon Faria bazimulut de reeeptie, ink 44.2 Se admit salle metode senetice neleate de nofiunea de probabilitate, hazate turi rationale si utiliztte si verifieate in ealeulele fi, de esempin, metoda hideo ate pe calle stuitistied se rezumi ke gtafalui unitar. In acest eax, comparatia ew rezuliate analize comparative ealtkutive asupra yalorilor abtinute: 3 DETERMINAREA VOLUMELOR MAXIME, 31 Pei 3.1.1 Darata 7 pentru calcutul volumelor maxine se stabileste pentru tieeare caz in parte tinind seama de relagiile WZ, (2) si in functie de voile exprese ale pructicii e caracteristice adoptate drept modele e medi sau cole mai frecvente ale multinilor de vatori asupma duratelor seur in rometrie. generale=o STAS 4068/1-82 Daci necesitatile de proiectare sau exploatare impun pentru calcalul yolumului maxim fo anume duratd practiek sau mai multe, se vor adoptaaceste durate pentru ealewlal volumelor smaxitne. 1.3 Dac necesititi ale proiectarii sau expl wmultor modele caracteristice pentru scopul urmarit (0 viiturd de debit maxim de asigurare aumerie mick proveniti dintr-o ploaie intensi, o viiturt de debit maxim rar provenita dintr-o ploaie de hingi durati etc.), atunci se adopt pentru eileulul yolumului maxim durata mode- Julai, respectiv, duratele modelelor care intereseazi. 14 Dacd au se impune o anuine durati practici sau un anume model, atunei 7 se udoptii ca wedie a duratelor totale a celor mai mari viituri inrewistrate. Determinarea acestor valori se ice pe bazo direete atunci ind in. secpiunea de calenl se dispnne de materiale hidrometrice sigure pentru cel putin 4—5 viituri importante inregistrate, sau pe baza relatiilor de sintezi, referitoare li acest purametrn, atunei cind materialul bidrometre lipseste sam este insuficient. impun adoptarea unui model saw a anai 1.5 Remultatele prelucririlor statistice asupra sirurilor de volume maxitne dintr- de calcul pe perioadi indelungati se compari eu rezulintele obtinute in acelas mod pe rinti loge ditt zon. Tn caz de abutere de la legile de variatie a volumelor maxime in zoui (de exemplu : variatia stratului maxim eu suprafafa si altitudines bazinelor hidrogratice) se vor aduee caz — coreetile necesare volumelor maxime prin metode directe B21 Se consider Suficiente pentru a fi folosite in caleulul volumelor max & datele directe inregistrate la o statie hidrometric’ sint concludente pe diverse int de timp, pe Tyaza curbelor de probabilitate, atunei cind : — exist observatii de niveluri suplimentare suficient de dese tn zona virfurilor de viiturii (pentru bazinele eu F <1000 kn se dispute de chei limninetrice sigure in zona apelor mici si medii si de misuravi de ite in zona apelor mari, extrapoliite cheilor limpinetrice eatoulate pe baze hidraulice nede~ figind 50%, clin ecartal masurat ; Perioada de observatic include valori importante de volume maxine inregistrate (egale sau tuati inari decit cele conespunaitoare freeventet lungimit sirului) ul de valori de caleul cuprinde minimum 20 de va Seadmite completarea sirului pe baz de corelatie cu alte stati hidrometric a valorile deduse prin corelapie si nu fie cele mai inportante din sir, s punvir, iar coeficientul de corelatie si fie r> 0,8. 32.2 Caleulul volumelor maxine se efeetucaz’ tinind seama de genezt (conform pet. ca valori de calcul se adopti acelea care crear conditiile cele mai nefavorabile pentru fan fionarea constructiei respective. In cazutile in etre marea majoritate a volumelor, inelusiv cele nai mari valoti inregisinite au aceeasi geneni, se admite si se efectueze calewlul pe valor’ anuale indiferent de genezi. 32.3 Caleulul_volumelor masine dopiisite la statiile hidrometrice Ig care se dispune de date hidrome ‘e pe baza curbelor de probabilitate teoretice san empir satiile hidrometrice — analog preseriptiilor de lt p diverse intervale de timp, eu diverse probabilitati de -e suficiente xi conchidente, vind kx bagi datele obtina GB 1.692 te urniitourele relat Pentru determinares cocfic niului €, se pot utiliz, - pentru voluine maxime provenite din topii — pentru volume maxime prove ite din ploi: ©, = 40, (23) = pentru volume maine, indiferent de genezi : O,= 2... 0, ay adoptindu-se valoatea corespunzitoare provenientel majoritare a volumelor gi concordants dintre curba teoretick si punetele reale. Determ 3.3.1 Determinarea volumelor cu diverse probabiliti{i de depiisire se caleuleazi prin metode Indiveote in eazurite cind in seetiunea de ealcul nu se dispune de date hidrometrice directe, sau acestea sint insuficiente sau neconcludente, metode indirecte ‘trea volumelor maxime pri