GENOMUL UMAN -ului celular (99,95% din si mai simplu organizat (0,05%). mat din trei miliarde de perechi de loud ori mai mult ADN. fost (aproape) complet descifrat, nu Nu toate) gene au fost identificate ice, mai este mult de lucru pentru a produsilor ARN, Rezultatele recente IN noncodificatoare din genomul au in reglarea expresiei genice, organizarea arhitecturii lor epigenetice imp iploid (celul i prin secventierea ADN. ‘ine’ pe deplin inteles. Cele 0 combinatie de abordari ex; ‘in continuare functiile biologice ale Proteinelor si a zi ca cele mai multe dintre marile cantitati de AD) activitati biochimice, inclusiv lor. si in controlul fenomenel lele somatice) are de d -ului, genomutui uman a mai multe (desi probabil ‘perimentale si bioinformati ROmul nuclear (aproximativ de 3.2 Gb) este fragmentat in 24 de tipuri distincte de liniare de ADN care prin asociere cu proteinele formeazi cromozomi de tipuri é auutozomi si 2 tipuri de cromozomi sexuali X si Y. Uman este alcituit din secvenje de ADN genic care codificd proteine si ADN care codifica proteine © 20,000-25,000 gene care codificd proteine umane. Estimarea numarului de evizuit in mod repetat, fiind in scddere fafa de predictiile initiale de 100,000 4 evolufiei tehnicilor de secventiere. Genele care codificd proteine reprezint re a genomului (aproximativ 1,5%) si contin secvente de ADN codant care translatate in proteine. care codificé proteine nu este semnificativ mai mare decdt cea a iplexe. Diferenta dintre speci poate rezulta din utilizarea pe e la om, care ofera posibilitatea de a sintetiza un numar foarte tiva a exonilor. necodant (de exemplu ARNt si ARNM), e exemplu, introni si 5' si 3! netranslatate fe de ADN repetitive si elementeStudiul ADN-utui pentru ENCODE (proiectul - acestora. Studi recente ale este fie transcris, fie codifi Cu toate acestea, rimine ; Biologia colle, sau dact esteseennn et in mod activ de eatre organism, ADN, care nu joacd un rol in expres genomic comparativa indict faptul ot be care sunt inalt conservate, de sute de necodante sunt sub o genom contine secvenfe de ncADN »Presiune” evolutiy; ceea ce inseamni ci aceste regiuni leotie pozitiva. Sei etl beendants Pot servi ca origini ale replicdrii ADN-ului. Mai es functional necodificant care reglementeazi expresia CAH cle, pee, XemPl,stabilitatea gi translafia ARNew einen cree NY modificdri ale histonelor), metilarea ADN-ului recombinare ADN, si altele. De odante transcrise ni dant lu servese nici un rol si este posibil ca aceasti 84 fle produsul de activitate nespecifict a ARN polimerarel, inactive ale genelor care codifick proteine, de multe ori generate “venit nefunctionala prin acumularea de mutafii de inactivare anism important prin care material genetic nou este generat in plu, familia genei receptorului olfactiv este unul dintre exemplele cel mai bine de pseudogene in genomul uman. Mai mult de 60% din genele din aceasta familie non-funcfionale la om. Cercetitorii sugereazs c& aceasta este o caracteristicd i primatele au mai putine pseudogene. Aceasta descoperire geneticd ajuta la [e& este mai putin dezvoltat mirosul la om in raport cu alte mamifere. necodant (ncARN) are necodant joaca roluri esentiale in celule, in special in reactiile de lucrare a ARN. Genomul uman confine gene care codific 18400 Lul ribozomal, microARN, precum si alte gene ARN necodante. itA in ceea ce priveste ncARNs, c& sunt lipsite de informatie degrabi, aceste nARNs sunt adesea elemente critice in reglarea . ARN-ul necodant contribuie, de asemenea, la mecanismele si aparatul de translatie. Rolul ARN-ului in expresia geneticd si lorat, in testarea complex a genomului. Pee | pCodifick proteine | | Translatieparticule ARN de Tecunoastere a 7 ee Seennalulut ARN 7SL sau ARN SRP | integrare membrank ARN de transfer ARN t é | Transiatie ARN implicat in procesarea ARN nuclear eat in proces acy f ARN nuclear mic ARN | Matsa ais neg AON = alte functii nucleolar T mic ARNsno | modificarea nucleotidelor ARN telom ARN telomeraza TERC | Replicare telomere : ARN reglati [ARNG ae | Reglare genica ci eA | ARNmi | Reglare genica | | ARNine : | Reglare i can: we ate gene transcriptie, mecanisme epigenctice _ fae | mhibare transcriptiei 7 degradare ARN las Stabilizare ARNm /blocarea translatiei Sranseriptul primar al genelor care codific& proteine, de obicei, contin secvente i de introni, regiuni 5'-netranslatate (5'-UTR) si regiunile 3 i thulte gene care codifica proteine ale genomului umen, BOnilor este de 10 pang la 100 de ori mai mare decat lungimea exonilor ADN reglatorii are multe secvente reglatoare diferite (20-40% din genom) care sunt Olul expresia genelor. Unele tipuri de ADN necodant controleazé cand ¢ ele, fiind numite ,.activatori” (enhancers). enfelor reglatorii in genomul uman s-au bazat pe tehnologia ADN-ului lu pe secventierea genomica. Aceste secvente sunt conservate in timp anta lor in expresia genica. concentrat asupra interactiuni dintre ADN si proteinele reglatoare u asupra golurilor, in cazul in care ADN-ul nu este ambalat de histone dezoxiribonucleaza), ambele ne arati unde existé secvente vestigate. aproximativ 50% din genomul uman. format din repetitii in tandem, secventele de ADN U mai multe exemplare adiacente (de exemplu, Jungimi variabile, de la dou nucleotide la fiabile, chiar si in randul persoanelor strans i) perce sau analiza ADN exemplu, repetitia dinucleotidulu: de o importan{a deosebiti, uneor teine si poate duce Ja tulburargenetice. De exemplu, (CAG din gena Huntingtina, de me expansiune a repetitillor trinucleotidice Clomerele (capstele cromozomilor fee) secventei (TTAGGG)n, de ti a ere Repetitia in tandem sunt denumite minisateliti : (secvente lungi de 10-60 nucleotide repe tate) uman. Cele mai abundente elemente sunt dig 1 de exemplare active, in timp ce un alt transpose active pe genom (numarul variazi e : 4 intre persoane). { transpozoni, ele reprezinti mai mult de Tania Sunt © componenta vasti a genomului @ transposon, Alu, care are aproximativ 30.000 LINE-1, are aproximativ 100 de exemplare {mPreund cu formele vechi non-functional de ee in ADN-ul uman total. Unele dintre acestea reprezint retrovirusuri endogene, altfel spus, copii ADN ale secventelor virale care au devenit Permanent integrate in genom si sunt acum transmise generafiilor urmatoare. Elemente genetice qimebile din imteriorul genomului uman pot fi clasificate in soni CTR. (8,3% din genom total), SINEs' (13.1% din genomul total), inclusiv Alu, LINEs* (20,4% din Senom total) si transpozoni clasa II de ADN (2,9% din om comun 99.9% din genomul uman iar diferentele dintre ei reprezint& doar pects lui uman de refering’ (HRG) reprezint& un individ uman “ideal” sau "perfect" isimplu o reprezentare standard sau model care este utilizat in scopuri comparative multe studii de variabilitate genetic umana s-au concemtrat pe polimorfismul leotid (SNP), care sunt substitutii in bazele azotate individuale de-a lungul unui Cele mai multe studii estimeazi ci SNP-urile au loc , in medie, de 1 din 1000 de in eucromatina genomu! uman, desi nu apar la o densitate uniforma. de colaborare pe scard larg pentru a cataloga variatiile SNP in genomul uman ¢ HapMap International Project. si lungimea anumitor tipuri de secvente repetitive mici (CNV) sunt foarte oana la alta, care stau la baza tehnologiilor de amprentare a ADN-ului si a atin’ ale genomului uman, care totalizeazA cateva sute de milioane de asemenea, considerate a fi destul de variabile in populatia umani ‘gi att de lungi incat s& nu poat& fi secventiata exact cu tehnologia fonfin putine gene si nu este clar dact variajile sale au consecine in functie de numarul de repetifii.si metilarea ADN-ului ului, care sunt j sialte procese celulare. U*POTtante Markeri epigenetici de nucleotide a aoa oe Metilare ADN-ul . i. a ste o for dintre © Mau SSte 0 forma majo ; Alat aaaa ntl Studiate subiecte din enigenctica Pore Pikeneticasupra expres ui uman sufer8 schimbari dramatice Lege" tu dezvoltici, profil in celule germinale. ele coe : in col ermina own nivel sckone te Benomul are un nivel foarte sez de metre win cnr eh eat Modele epigenetice pot fii Sindee indivizi diferiti. Gene identice ¢: Epialele pot fi clasificate in trei cate individ, cele influentate de genotip in reglarea expres Blafea expresici genelor, replicarea genomulul ue transei tia unor gene, dar nu afecteazi seeventa ia genelor gi unul |, Profilul de metilare ADN- Mecanismul de . Precum si Epigenomul este intl i ee ee oes in mod semnificativ de factorii de mediu. Dieta, toxinele, eg tus Stusul epigenetic. Studiile de manipulare dietetics au demonstrat c& : , Sunt asociate cu hipometilarea epigenomului, Astfel de studii au stabilit epigenetica ca o interfata important intre mediu si genom. 2. Genomul mitocondrial Genomul mitocondrial este definit print-un singur tip de ADN : : DN circular, ; din 16.569 pb (marimea de 16,6 Kb). Boa) circular, Bigseate ataiaa Seovenja sa nucleotidicd a fost complet desciftati (Anderson et al, 1981) §i_ se caracterizeazA printr-o mare densitaie de secvenfe codante. Cele dovi catene ale ADN mitocondrial au o compozitie bazic& diferita: 0 catend "grea" (H) este mai bogaté in guanind iar jlalt& catend "usoar’" (L) in citozina. intr-o mic& regiune, bucla D, ADN este alcatuit din tei prin sinteza unei piese scurte aditionale la catena H, cunoscutii ca ADN 7S. celula umani confine céteva mii de copii ale ADN mitocondrial (ADNmt) si de itatea lui total’, raportati la ADN unei celule somatice, poate reprezenta pénd la 0.5% iviziunilor celulare mitotice, moleculele de ADN mitocondrial ale celulet initiale amplare in celulele fiice. ; Fitocondrial al zigotului provine exclusiv de la ovul, deci de la mam, fapt ce ‘ticular de transmitere maternald a genelor mitocondriale: de la mami la toti : ociat cu proteine histonice sau nehistonice si nu confine i eical ese en de compact: circa 93% din ADN este format din yin bucla D), ce formeazh 37 de gene (28 pe catena H si 9 pe cae * (constituent ai sistemului de fosforlare oxidative), 22 gene colfict einelor mitocondriale sunt codificate de gene nucleare, eadote Genele mitocondriale sunt aproape totdeauna contigue iar D, este continud (deci generand un transcript RN). Codul genetic ) din care doi sunt “(PH gi PL) allati in buck Giferite pe cele dou catene, 208 anat in mai multe molecule de Al ‘are patru codoni Stor > (nonsens)id © serie de boli degenerative, care sunt endentii; barbatii bolnavi nu transmit boala ial rezulta in mitocondrie un amestec de . Cind 0 celuli se divide ADN mitocondrial fice si astfel, in timp, procentajul de ADN pan sub un prag minimum Moment in care manifestirile clinice devin evidente. De & aul un debut tardiv si o evolutie progresiva. i ADN Mitocondrial poate suferi mutapii somatice, in celulele corpului dupa g Tepid datorits absenei unor mecanisme de reparare. Astfel, aceste i un rol important att in debutul si progresia bolilor mitocondriale, a n $i in procesul de senescenta, re genomului uman fersiuinii finale a genomului uman in 2004, a urmat re ~ secventierea cu omozom. in august 2009 Genome Reference Consortium (GRCh) a Snomului uman. Structura sa este aproape complet descifraté, dar ncfiei si reglarii tuturor genelor, rolul ADN-ului necodant si a te pe departe complet inteles. @ genomului uman, sau altfel spus, ,,decriptarea” secventei interpreta semnificafia diferitelor categorii de secvente. care implica identificarea, localizarea si descifrarea structurii funcfionala pentru infelegerea expresiei produsilor genomului, in ansamblu transcriptomul si proteomul, care formeazi cu interactomul.