CSS Oameni care au LE CCG e lumii Deere rene Perr ors SE) a ll TE Ree T a) . tera ae new | if A mn Erion my bones ow!J 100 Oameni care au schimbat destinul lumii Isaac Newton Numarul 55 or G Pe 6 Pe urmele marelui om de stiinta care a descoperit legea miscaril O minte strilucté prizonier’ intr-un trup firav coperiil istorice Annus Mirabilis - Anul miracolelor Ziva dinaintea d Tnceputurile une dispute Gloria adusé de leg Prabusire si renastere minte statornics gi iscoditoare GIN Ey Cum a descoperit Newton gravitatia? Savanti si descoperiri ees 28 Marile teorii ale unei conceptii dumnezeiesti care au pavat calea spre viitor Vizitati site-ul nostru la adresa www.deagostini.ro Ire SAPTAMANALA ORESK:Vulagen 4-6, 14678 Aon MARKETING MANAGER: Mihai Koutouk DIRECTOR De PRODUCE IPOGRAFE: STELIDS KRTSOTAKS Dsrnution Menger Dan forsche 27 De AGOSTINI Halls © 2009 KK. De AGOSTINI JAPAN Fotorafi Urpnets Pres, Ct, nein Pat, Des S99 LEVIN MOL Pentru orice informatie, Kimurire sau comenzi de numere api anterior, sunati-ne a tel Rominia MoldovaIsaac Newton (1642-1727) PMU eee Reet} Srna teaNMRA oS CD Isaac Newton Ce fel de viata a dus Newton? ie SECOLUL XX, gratie progresuluiinregistrat de stiintain cursulultimelor secole, oamenii au dobandit cunostintele necesare pentru a calatori in spatiu in explorarea ultimei frontiere. Numerosi pionieri care si-au dedicat viata studiului stiintelor naturale au pus bazele celei mai mari parti din stiinta cunoscuta ast&zi. Munca de cercetare depusa de acestia a fost fructificata in mod divers, cele mai impresionante forme de manifestare constand in explorarea spatiului. O trecere in revista a istoriei marilor ganditori nu poate sa il omita pe acela fara de care misiunile spatiale impresionante nu ar fi fost posibile - sir Isaac Newton. Pe lang cele trei contributii majore aduse de c&tre acesta stiintei, constand in ..Legea atractiei universale”, studiile asupra opticii si lucrarea sa revolutionara Despre analiza cu ajutorul calculului infinitezimal”, Newton a contribuit la dezvoltarea multor alte domenii ale stiintei, dintre cele mai variate, de la matematici teoretice si aplicate la teologie si PROLOG alchimie. Newton este un personaj cheie in istoria stiintelor, care a oferit umanit&tii harta cdlatoriei in spatiu - cine a fost el de fapt?TABEL CRONOLOGIC Isaac Newton 1817__1__ Martin Luther declangeaz’ Reforma Protestants 1543 1 Copernic enunfs teoria privind miscarea corpurilor ceresti 1618 Izbucneste R&zboiul de Treizeci de Ani 1633 Inchizitia il condamn’ de Galilei pentru erezie 1642 Se naste Isaac Newton Tncepe Revalutia Puritans 1648 1__Se sfarseste Rézbolul de Treizeci de Ani : 1655 _I__lsaac Newton se inscrie la scoala primars 1660 __1__Restauratia monarhiei engleze 1661 [Ludovic at XIV-Lea isi asuma un rol autocrat in conducerea Frantei Newton este admis la Universitatea gin Cambridae 1665 _|__Tn Anglia izoucneste Marea Cium’, 0 epidemie teribilé de ciumé bubonic& 1668 _|__ Newton inventeaz8 primul telescop reflector din lume 1669 1 __ Newton obsine pastul de profesor a Colegiul Trinity 1672__1__Prima controvers& dintre Haoke si Newton 1675 Se infiinjeaz3 Observatorul Regal din Greenwich 1679__|__Adoua controverss dintre Newtan gi Hooke 1682 __|__Cometa Halley se inscrie pe o traiectorie apropiati de Pamant 1685 _1__lacob al l-tea urca pe tronul Analiei 1687 | Newton emite legea atractiei universale Se public lucrarea ,Philosophiae Naturalis Principia Mathematica’ 1688 _J_In Anglia izbucneste Revolutia Glorioas’ 1689 __1__Inurma alegerilor, Newton devine Membru al Parlamentului 1690 | __ Newton sufers o cidere nervoass 1696 _I__ Newton este desemnat vistier al Monetariei Regale 1699 _1__Newton devine Lord Trezorier al Monetiriei, cea mai inalt demnitate publicd a Monet8riei Regale 1701 1 Se declanseaz’ Razboiul de succesiune la tronul Spaniei 1703 _ Newton devine presedinte al Societatji Regale Londoneze pentru imbun&tatirea Cunostinjelor despre Natur’ 1705 _1__ Newton primeste tttl de cavaler a 4710 1 __Controversa dintre Newton si Gottfried Leibritz 1714 __1__ Regina Ana se stinge din vat’ 1727__|__Newton moare la Kensington 1758 Cometa Halley se apropie din nou de Pamant 1915 | _Einstein enung& Teoria Generali a Relatviti| VEER UL Pe urmele marelui om de stiinta care a descoperit legea miscarii Newton, fiul unui mosier oarecare din zona rural a Angliei, a dus un trai tumil in timpul scolii si sia realizar munca de cercetare fara si beneficieze de i. Chiar si in aceste condigi, a reusit in cele din urma si devina sii din Cambridge si chiar si descopere legile atracriei universale, Notorietatea lui s-a réspandit in toate colfurile Batranului Continent. sprijinul familie profesor al Universi Si aflim, asadar, ce cale a urmat omul de stiinga care se laud cu asemenea reali al XVIFlea, si ce fel de viapi a dus? O minte stralucita, intr-un trup firav copilarie chinuiti PN ZIUA DE CRACIUN A ANULUT 1642, la inceputul Revoluiei Puritane in tucul englez Woolsthrope venea pe [ume un bail ix Find nscut prematur, trupul su era atit de micut incit ar fi putut $8 ‘ncapt intr-o ertiioar8. Nimeni nu si-a inchipuit & ve supravilui cu atat mai mult cu cit si tatél ‘iu se stinsese din viatS cu doar tre Luni in urma. BBiatul a fost botezat Isaac, dup numele tatu. In ‘iuda tuturor prognasticurilor deftiste, copilasul a supraveuit Tatal lui Isaac Newton avusese un teren de micl dimensiuni de care se ingrijse si pe care tcuttvase de unul singur La varsta de 37 de ai, s-a cisdtorit cu Hannah Ayscough, cea care va fi mama lui Isaac Newton. Mama prevenea din randul mii nobilimi, a aameniircustaredinparohe. Termenul_gentieman’ {si are originea in denumirea acestei pituri sociale. Nu seintémpla frecvent ca un birbat so femeie cu statutur social difrte si se cSsStoreasc8 tn special {in media scial strict dn Anglia acelor ver. ‘Uupa moartea tar! tui Newon, Hannan s-2 recisitorit cu un preot, Barnabus Smith, mult mai ‘in varst8 decSt a, pe cand Newion avea num trei ari, Ulterior, mic Isaac a fst lsat in gr bunici din partea mamel, Margery Ayscough iar annaha pérésit ‘Woolsthrope-ui, decize care s-allsat amprenta in ‘mod negati asupra dealt lui Newton prizoniera i din rindul numeroaselor descoperiti stiingifice epocale ale secolului Devenind evident faptul ci tatil vitreg a acaparat toatd afectiunea mamei, In detrimen- tl gril pentru Newton, cel mic a dezvoltat resentimente fat de acesta, simtind {uri si ur pentru cel care la Indepartat de mama 2. Parahia lui Smith se aflatntr-un ordgelInveci- nat li Woolsthrope, unde avea si se mute Hannah dup clsdtoriacu Smith, Clopotitabiserci se vedea foarte bine din casa in care trdia Newton, Cu fecare rive aruncats spre turls, ura pentru mama $3 si pentru faptul cl abandonase nu facea decat s8 se acumuleze, ntr-atat int in mintea sa avea s&Tncol- Jeasct tt mai mult ideea incendieribiseric ia uc- deri celor doi in valtoares ficBrlor. Despartirea de ‘mama sa in fraged8 pruncie@ lsat urme adanc in sufletul ui Isaac. Baiatul ciruia ti displicea scoala Absent clduri printesti-transformat pe Newion into persoana mtrovertta care preera sa inetece jeri si eispoztve noi sau s8 cteasc8 in camera lui, mai degrab’ decits8 se oace in aer liber cu ali opi ‘La wremea potrvit a fost inscris la scoal, Lipsa de concentrare de care dSdea dovad8 in timpul orelor ceratrsStura sa cea mai evident sinu bigan seam 1 Theale, Newton era {im sgn, corns pres Newton 1 Perscana din milocal nit et Cama rom ‘ina Up ootgat e abiee.Uteror ‘feet nuit Lord Protector a ; doa tne are a contre per egte eu cee ale rege Dictate commmonwenthe istclmal petra pol protectorate prabufstcs. eat ost rmtrodu cara ‘ops veires a puter a sSutcerd 2 aenici micar dojenie profesoritor Ca pedeaps3, era ‘mustrat gi trimis la coll, De aceea, mersul la scoals ru se numéra printre preferintele lui Newton. EL se intorcea acasa imediat dupS terminarea orelor, Tndreptandu-si intreaga atente asupra inventrii de ici dispositive Refuza viaga de fermier Lavirsta de 12 ani fost nscrs a gcoala gimnazial din Grantham, un ordget aflat la numai céteva mite dde Woolsthorpe. Newion a locuit in gospodsria lui William Clarke, a cSrui 2 dova sotie era o prietens apropiaté a mamei lui Isaac, Hannah, Tin decursul sederii la Clarke, lui Isaac Newton 1 Picea plicere s8 T observe pe tutorele su la lucru, Profesia lui Clarke, aceea de farmacist, 2 stémitcuriozitatea lui Newton pentru stint $i pentru experimentele fn laborator. Tacmai anil petrecui in snl fariiei lui Clarke l-au determinat s& inijieze cercetarea experimentalé i chiar st prescre propria refete de medicamente, Astfel, nu a trecut mult si Newton a inceput $8 si ctaleze maiestria construind un disc solar, pe care {ita arétat Annei Store, fica vtregé a lui Wiliam Clarke. Acelasi talent I-a ajutat $8 creeze pentru Anne si prietenele sale cisute de ppusi gi mobita necesar& acestor cBsute, Treptat, Newton si Anne au ajuns 88 se indrigeasc, ar catva ani mai taru s-au logodit, maint ca Newton 8 plece la universitate, Din nefercire, rlatia lor s-a destrémat in cele din urma Tn clase a treia, mama lui Newton i-a cerut si revind in Woolsthrope, intucét avea de gind <8 TI lase pe Newton 58 se ingrijeasc’ de gospod’- aca ncare sa miscat Newton ext ast n "ia pirintease®. Dar era deja evident prin caracterul studios gi prin pete Tinfele de care didea dovad Newton c biatul, cu talentul su pentru sti= int si potentatul dea doveni un mare savant, nu avea nicioinclinatie pentru administrarea unei ferme. Spreexemplu,intr-ovrame, oturm’ de ol riticea i lanurile de grSu din Imprejurimi, Tncepind <% mandnce din recolta vecinuui. Din dorinja de 2 alla cum au fugit, Newton, care ar fi trebuit s8 stea cu ochi pe turma, a ‘nceput s8 urmareasca atent vantul si 58 stutieze migclrile morilor de vant sicurgerea ape! a un dig amenajat pe cursul unel ape. Aceasta fstatitudinea pe care oafisatntotdeauna, Prin urmare, a stins si ltima speranta a mamei fiul ar putea vreodaté s& conducd mosia familie, Unchiul su, Wiliam Ayscough areusit so convings ‘STL trimits inapoi la gcoal,astfel cS Isaac Newton 2 revenit la studile sale, orienténdu-se din acel mament cite o carier8 tn mediul academic. In anul 1660, tindrul a reusi s8 intr la Unversitate CLIPE PERSONALE NEWTON SE PIERDE C! Newton ea de-a dreptltactum scontem platvin copii. Anne Store, cea de cre se Indgostise Newton, prima sa ube (poate chiar unica}, avea 33 decare ci Newton era In permanenta cut, rtactorprnte a8 dure sal, nu prdsea deca rarer casa Eafoartetimid prefered constiasca cs poztve complex n cameras, dec se Joace eu ati copilin cures sol. Inacea weme, pe ind eran scoala gene ‘28, notele salen era foarte bune sini ‘excl n eo activate sportva To coegl rede despre el ce cam greu de ap, Dar ‘Newton nu doreas8 delangeze veun co: fic, atl cd In general toler cuvintle de cad pe cree aruncau cela Cutoate aceasta. tunel cd unl inte colegl a inceput 58 provoace cu cuzime, Newton 3 explodat cfr, ngicénd! pe bat de rechten afr in cas In mod evident, bitusul nu ea preg pen: ‘ru reac violent alu Newton In cle din lumi, Newton sha dobert colegul, spre acim tutor até de curjoasa lait dine, tit. testis ‘Am putea priv incdentl ca pe o bana inciierare inte adolescent Intdmplare televd uno dtr caacterstce de petsonalitate ale lu Newton, und in care is lese din fire fl aunca adversarin cor In ant care vor veni, Newton, reflectind supra acestlinident, aves afme.Docb ‘uasfireaconat chiar atuncl ag frase ‘vec pizonierl colori me Isaac Newton «Sch oun caran sla, esent 6 Newton pe cng feveenta goal primar falar ere indi ore prin Sra de peste x rau necesare eae predse pnd prnlonarea atu cerese 'U FIREA de fer de pasivitatea sa carac Dar aceasta pleas. Newton FiserpanapropritZiua dinaintea descoperirii istorice Isaac este admis la Universitatea din Cambridge 'UPK CE MAMA SA $A DAT CONSIMTAMANTUL, Newton a reusit in cele din urma s& urmeze © arierd In domeniut academic ales. otusi, lucrurile nu arBtau prea roz pentru el ba NEVER RUM) La vremea in care a fost admis la Colegiul Trinity ceepat Ty fos infin in secolu aL *V-le. nr tote intuit Universi din Cambria, ‘al Universitit din Cambridge, familia sa nui putea Cole Tntyavea cate mal stnse egturicu reel, De acees, msjoriatenpozirguveramerale soe eee aessmemee ty waveintece mire econpata Tn conitilen care numa mesele dela clegu costau 0 lr pe lund, I-ar fi fost imposible descurce numai cu acegti beri, Pin ucmare, 2 trebuit $8 accoptstatutl destudentsubventonat In schimbul Scutirt do tayele gcolare, student subventional trebuia £8 indeplineascd anumite sarcini pentru arofesor' i pentru celal student Mesola acordate nui astiel de student constau in resturie rimase de lo celia. Dupd terminareasarcnlor alcate, Newton se cufunda in studi sale, incercnd 8 ig descarce emafile reluat, ia timp ce alti elev is 4 cetera ale mise plnetare,descoparie de stronomut german Johannes Kepler 1571-1490, intuerat deci pe Newton in descopaiea lagi grata Kepler fost primul are formula ess ria planter Intr-o zi, pe cdnd Newton stitea intr-o curte departe de alti student gSlSgiosi, un coleg de class a trecut pe lang’ el. Cel doi au legat o conversatie, jar Newton a aflat c& acesta era deranjat de colegi dde camer’. Find fri a fel de linistte, cei dot s-au Jimprietenit pe loc. Newton i-a propus $8 impart’ camera cu el, iar acesta a acceptat imediat. Din acel_ moment, Newton si studentul, pe nume John Wickins, au Imparyit aceeasi camer’ ani de-a rindul. Au deavoltat o relatie solid bazats ISAAC BARROW pe infelegere reciprocs, iar Wickins s-a dove- dit a fi un prieten de nddejde al lui Newton, care petreceau timpul liber relaxdndu-se. Omul-c 1saac Bartow a fost acela cate -2 transmis Newton $i Bartow aveau personal Jui Newton Catedra Lucasiané pe care 0 complet opuse. Barrow era perscan pln Ca ajutat nu numai cu experimentele sale ci si cu ‘ocupa. Barrow, desermnat inal $8 acupe de vias, rile sl soil, pe cand New- copierea @ numeroase manuscrise, Cetedra Regius de Great la Universitatea ton era rezervat sl intampina dficuita in a Dups imbundtdfires conditler de studiu la din Cambridge, a devenit ueroe primul comunicacucet din jur Mai mul, Barrow er Sua rciangt sonora areata ee Profesor Lucasian dup infinjarea Catedrel_un protestant devoat, lucru de astepat de Lucasiene de Matematicd de citre Henry la un membru al cer Cu toate acesta, lucas [Newton fil dezvolase propia interpretre concentreze mai bine, acesta 5-2 dedicat integral studillor, producdnd o nous interpretare a teorilor Barow era acelal tp teolog.Acesta_ asupea Dna pin urmare, nu era un cre lui Kepler gi Galileo, care au gocat lumea stiinfelor dorea ss dezvoleo carer x8 se dedice — dincios tpi Dac3 Barro arf fost la cuent raturi, Practic, a ignorat studile clasice incluse studlulal divin. Pentru si continua cu viziunes lui Newton asupracredinfl ces Tiptoanns waveenae sf pelnice wibiralae Studle Barow adel 3 pirscscd postu tie, nu Far fi desen- ‘Sue eft Catered Matera pce nat pe tnd ea sucee- fesse deastjnceunrolactvindemtares ora 30 a Ctea tee fundamental de calc Lveason, Thael tmp Nevin, tink deosebt—Singura crac de neigent, reuse 8 termine fects, ta pe care ompits Geverind cercetfor Barlow Fa lncecinat ea cl do er sees I Newton til de Profesor casa, crept de nest pen tecanastere a acne pe cae ro puta concer pentru reall sale Pe funda pomora Iu Neon la Catedra Lica se alow arti personale ale Ml Bartow. Acta > arom ero fusese numit in 1669 capelan al lui Carol al pe eee Teagan mal iain 1673 a reve ORLA. Cmetnye lacdlegulTintycadecanalfacutai porte ianatume rare acordat char de cre siveran celine Se Newton a inceput 58 se axeze pe mate- Odaté 2 mers la Stourbridge, un targusor aflat la 0 dis: tan oarecare de Cambridge. Pe cénd se plimba prin iarma- roc, Newton a dat peste o carte de astralagie. A cumparat-o si 5-2 intors in camera sa de cin. Pe cind ocitea entuziasmat, into ‘nd pagin& dup pagind, a obser: vat un simbal necunoscut. Apo pentru a reusis§ infeleaga simb lul, Newton a incepcarte despre geometria euclidiand. Era atat de fascinat de demonstratile teoremelor incdt ajun- sese s& nu lase din man’ cSrtle de geometric. Tn cele din ura, cénd a ajuns la .Geometria lui René Descartes, Newton a folosit aceasts carte pentru a-si dezvolta substantial cunostin- {ele matematice. Nu a trecut mult pind la des- coperirea teoremei binemului, una dintre primele sale reali28ri. Aceasta avea loc la numai un an de la inalnirea sa cu astrologia, Catedra Lucasiana de Matematicé de la Universitatea din Cambridge a fost infintats cu ajutorul fondurilor oferite de un pastor anglican, membru al parlamentului, Henry Lucas. Primul Profesor Lucasian a fost Isaac Barrow, ‘matematician gi teolog. Barrow a fost o persoans talentaté. i influenté in cadrul_universitai Datorité lui Barrow, in 1464, Newton si-a abfinut diploma universitar8. Aceasté diplom’ indica si faptul ci Newton era considerat suficient de calmcat pentru ramane in cagrut racuttafi $12-$1 continua munca de cercetare, Newton, desigur, era decis 58 igi dasfasoare cercetsrile in acest mediu academic. Totus, anumite imprejuriri neasteptate 1 dejucat aceste planuri, constrangandu-l s& igi sisteze studille de cercetare, fie si cu titlu temporar. fin noiembrie 1646, cerul londonez a fost strabitut de o comets. In luna urmétoare, Marea Cium& s-a abstut asupra Londrei. Epidemia, Cunoscuté gi sud numele de .Moartea Neagra”, sa réspandit rapid, fScSnd zeci de mil de victime mane. In acea vreme se rispandisera tot felul de 2vonuri, ajungandu-se chiar la acuzarea lui Thomas Hobbes, faimosul exponent al filosofiei polite, c& ar fi declangat Marea Cium& prin operele sale care ar fi abitut furia lui Dumnezeu ‘supra poporului englez, Prin urmare, s-ainterzis, publicarea tuturor clrfilor sale in Anglia. Efectul catastrofal al Marii Ciume pirea de neoprit, iar agubele produse nu s-2u limitat la Londra. In 1665, Marea Ciuma a ajuns in cele din urma ta Cambridge. Universitatea a fost pusé in carantina dde guvern sitofiprofesoriisielevi au fost evacua find abligai s8 se refugieze la tard. Newton nu a Ficut exceptie, acesta vazéndu-se nevoit s& se Tntoarc’ in or’igelul natal, Woolsthorpe. Dar acei doi ani petrecuti in targul natal au fost cei mai valorosi si mai productvi din toat8 viata sa. Departe de mediul social si de contextul artifical al aboratorului su universitar, a avut posibilta- tea ig realizeze experimentele in cel mai potri- vit laborator pentru orice cercetitor al stiinte- (or naturii ~ natura insigi.Aici, Newton s-a dedi- cat integral studiului, beneficiind de tot timpul si de lnistea necesard pentru a se concentra asupra cercetarilor sale. Isaac Newto fe ‘In Epoca Medieval, pst Europe au abu ral mle pander cum bubonic in dscursl a care acura alas peste un lr popuai continental Sistemele de canalare trautareredieatare ase Ups de glenda ds a aspanires Marl lumen toate entre Jn 1666, pe cand: Newton nu pardsise ined Weolsthrope-ul, Londra a fost devastat de un mare incendiu care a redus-o la stadiul de ruine. ‘Anglia abia incepuse s8 isi revind dupa efectele epidemiel de ciuma bubonics si dupa decéderes cauzat8 de al doilea r8zboi anglo-olandez. lat c3 Anglia trebuia s8 fac fa{8 unei noi lovituri.Totusi, in iuda pericolului mortal care se abstuse asupra britanicilar, acestia tot mai giseau timp pentru a discuta despre aparitia cometel, ~ camera ul Newton din casa prnteasd In careg- dedicat tnpul cereal std unde a hit mal po realzarie remarcable, edt cu revere de a Cambrige ce dupa Marea CumPN MA Se Se ee Annus Mirabilis - Anul miracolelor © explozie de inspirayie (Ca Dos yromiy iv woo. pentru a evita epidemia au fost extrem de benefici pentru intreaga carier8, Privind tn urm’ spre acea perioadd, Isaac avea si remarce: .Am trecut printr-un moment maxim de_inspirafe, imatematic’ si filosofie mai alteindva". De fap, idele de reusind <8 medi mult docit of la baza celor tei descoperiri manumentale ale lui Newton - gravtaia universal, propretiile Luin liza matematicd~ i-au vent n acea perioads imp portle universitiii au fost Tnchise, Newton s-a plecat siasupra proprietitiloruminit ups Aristotel, nojiunea acceptats de lumina albi a fost consideraté ca find format dintr-un singur element care nu poate fi descompus, iar loarea sa se schimba in rogu sau verde prin imbre gi nuano. Dorind 2 valigitatea acestelipoteze, a folasito prism finuté in dreptul lumini, producea un curcut Newton @ descoperit c¥ lumina nu era comp 0 singuré culoare, ci dintr-un ansamblu de culori, Robert Hooke, autorul lucréri Micrographia", a considerat acest experiment rept -crucal Newton a petrecut de asemenea o mare parte din timpul su realizand cercet8ri in domeniul rmatematicl Isaac, care deja stipanea geometria, stiinga, care explora combinatile de relati dintre diagrame si figuri aga cum o fécuse Descartes, Sia defiitvat teoria calculului diferential dupa ce a studiat aceast8 idee, cunoscutS astizi sub denumirea de anal ‘@ descoperirii de catre Newton a derivatelor, viteza migedrli corpurilor, care fusese anterio doar intuité de cétre oamenii de stintS, putea fi indicat prin intermediul unui numar bine stuiat Lucrarea sa privind derivatele a fost dezvoltats treptat in perioada cata stat acasd. matematics. Ca urmare Descoperirea celebra Nomis fst inal sitive 98 realizexe cercet la mosia sa decat era la Cambridge. Se crede ideea atractiel universale i-a venit atunci cBnd a vizut un mr e&z5nd dintr-un_copac. Est imposibil de spus dacd aceasta intSmplare es adeviratd, insd este cert c& Newton a dezvoltat teoria gravitatiei cam in aceasté perioad Newton a incereat s8 demonstreze legeaIsaac Newton Ee form cirsiaforta de atractio gravitational varia’ invers proportional cu patratul distant flosind 2 trea lege a lui Kepler aplicaté relate centrifuge cu perioada orbital; aceast8 abordare nu a fost {ns incununaté de succes. Mai exsta 0 eroare, pe distanta de un grad latitudine. Intr-o primé etapi, Newton nu a comunicat nimnui aceste teari, preferSnd 8 ii realizeze cercetirile si descoperirle de unul singur in 1667, epidemia de cium a luatstrgit, iar niversitifle gi au redocehia poria. Newton, reintors la Cambridge, a fost numit cercoti- tor Barrow, care a ecunascut talentul lui Newton net superior propriuui talent, La recomandat pen tru ocuparea Catedrei Lucasione de Matematic la Cambridge ‘in acea vreme, Newton preda optic o dat& pe sSptiménd. in prelegeile sale, a urmare a fap- {ului 8 pi foloses proprilecercetai in procesul de predare, studenti intémpinau frecvent dificul ‘ina urmariteorite pe care incerea 25 le pre zinte, De multe ori, niciun student nu se incumeta sii freeventeze cursul Primul telescop reflector Tn timpul perioadei de la Cambridge, Newton a depus eforturi considerabile pentru a construi un telescop cu o putere de marire superioar3, in baza experimentelor din domeniul optci desfésurate la Woolsthrope. Pana la acel moment, telescopul era Uunul refractor", mérind obiectul prin intermediut unei lentle. Acesta fusese deja substantial imbu- it de catre Galileo Galilei si Johannes Kepler, plecind de la instrumente concepute anterior de alti savanfi. Acest tip de telescop avea ins& anu ‘mite neajunsur, precum un vizor ingust sau crea ea unei marginicolorate nedorte In jurul imagini Pe cnd Newton lustruia lentila modificaté a unui telescop refractor, gi-8 amintt .experimentul cru- 1 Experiment care imple elasiten ue! pesme. Ca urmare Sopa bung de incident einepre eric se Imodica near scunds, us Newton ea el eb ajstzs Inpermanena pea poemel sa plans de reich, osteo ial” cu prisma, Speculatiaacolui experiment a fost cS motivul pentru care apare un curcubeu atunci End lumina strébate prisma il constitu indici de refractie diferit, care depind de continutul culori- lor. Newton a concluzianat c& deficientele pi Vizorul ingust sau aberatia cromatic8 nu pot fi eli- rminate prin madificarea sau ajustarea telescopu: lui refractor, care necesit’ trecerea luminii printr-0 lentil, Prin urmare, aincereat 28 product un tele- scop complet diferit, unut reflector” ‘Acest slatom reflector oo ba elatea conform cireia, in momentul reflexiei lumini, golul care se formeaz’ cand strabate len tla va fi eliminat. Newton @ asezat 0 aglinds concavl la taza telescopului pentru @ reflecta lumine acumulats Imaginea, marta si reflec- tats pe suprafata concavpri- mar, era refiectatS in continu: are, odaté cu schimbarea unghiului, de etre oglinda plat montaté in interiorut tubuluitelescopului, in final imagines recompunndu-se pe ocular Ordinul de marire al primuluitelescop reflector cera mai mare decat al celui refractor, a c& ime era de zece ori mai mare. Newton a realizat aceast& nou’ inventie de unul sin- ‘ur, de la conceptie la constructie. Al doilea telescop reflector a fost pro- dus fn 1671 si, odat8 cu prezentarea aces tuia in cadrul primei academii stintiice, Societatea RegalS, Newton a fost invtat s8 fac’ parte din aceast Secietate Regal, primind inv: tatia cu surprindere gi admiratie. Acest fapt a determinat 68 rup técerea si s8 isi prezinte cer cetgrile publicului larg. Aceasta este si perioada in care incepe si ig fact simtité prezenta oponentul ‘su de o viaj8, Robert Hooke, Biblioteca de amintiri MARUL CONTROVERSAT Newton sttea In orédina moslel sale din Infiipaea teoil tractieluniversale. Woolthrape, cind a obserat un mir care Se spune 8 episod cu mil a fost reatt ‘adea dint-un copac. Oar de ce a eazut pe incusu una pba nope ind de un med. jos? Ateritatea povestestecsctab,certeste Newaon sa intrebat de ce nu $2 Insrs pe Insc manu ll Newton este unl dint cle Co taletorie lateral sau de ce nua dispirut _maclebremere din istora omen In vizduh. Daca Pimantul atigea maru, M&rul original sa uscat, desigur, dar aceasta for ar tebul s se apices Luni. miele altite continua si fle culate in ‘ate de fmantiri au dun cele din urms la _inteaga lume.Inceputurile unei dispute EWION, EVENT REGALE dup’ omalogarea invenieltelescopulu nat lucrarea cu cea mal mare increde em, Rezultatele cercetiil sale, Teoria lui Newton privind lumina si culorile’, au fost publicate pentru prima oara in .Realizaile filosofice ale Sacietaii Regale’, ucrare editati de Socitatea Regaléin 1672, Pn& tn acel moment, ealizirilealtor savanti din ddomeniul cercetiri erau de regulé prezentate prin intermediul cSrilor, iar modalitatea de expunere a lucril sale intr-o revsté sinjiieS era una nous. Tillulrevsteiincludea termenul.filosofc”, Intrucét conceptul de .stinta” nu se impiméntenise inc, iar sinja natural era incS vizuts drept o ramuré 3 filosofe Manuscrsele erau de regulé discutate si studiate intr-o primé etapi de citre Societatea Regal. Alc Robert Hooke a crticat in mod deschis noua teorie @ lui Newton, Hooke era un persona) important, Micrographia", era considerat® una dintre cele mai importante lucrsr tinffce ale secolului XVI Hooke reflector, si-a prez ent DIW CULISE MICROGRAPHIA; MINUTE’ BODIES 1 caprta ler -Microsraphia scrieh de Hea, owerare inpresionan din omen RENASTEREA OBSERVATIILOR ASTRONOMICE IN SECOLULUI AL XVII-LEA Astronomia, care a prospeat in Grecia Antic, ‘2 cunoscut un regres treptat dps adoparea de citre Bsrca Romano-Catlka a teal ‘geocentie plemelce. In ple sabe, alate dincolodelrluenaBiserci cresting cbseraple au contiuat, cancretizinduse In constuctia unui obsonator la Bagdad. Totus tec hl Prolemeu ~ conform eirra Pamsntu este ‘cen Univers au fst acetates acco, Darovat ex cpoce deseopeer geogaen, ‘atronomia a cunoscut 0 renagtere. Pentru ‘marina eal 8 canon localzaeacorect comurior erst Pe misur ce cilatorle au depins tt mal mult de aceasta localare a asco, a deve rit impede cb teoile Bllemce nu reuese 58 fergie multe Ino: ca ‘urate a sex nei fii ea intros toca I Cope Cu toate ace «imagine au ‘sera aetronomie ‘tajetarl ul telescop reactor Osea ‘imams sle dem ul Copernic tea, Bierce nu a accept, continued 3 se puna doctinel epuse In ated de conc stn duda progres len, ar sigur al aszonomic| astononil contin 5 irgitrene micare steer cy oc bet, in absenga telescoapelor. Nel. Copeic Ins! ru @ pit weodat pin lend unui tescop Inmadevr,singua conde perry observers agtlor ea unc sein, dr maanca era extrem de {lt ipa nsrumensclr modeme care ave Seaceack piano ein pve plo de cata ce Inst Incedere nesta in cl ote cerest 1a ncepatl sec canoseut pentru experimentul de la tural incinat din Ps, a eu s perfecyoneze un telescop pe car invertase cu un an in um Cats cu acest as important in observaia telescopic, acute 3) dstana observabila ‘-avimbunlii rude ducandladescopera 6e rol coy cre, Prfesinits amator copa cutoperauossnatdedexcoperies e nol stele Europa find coplegt de val de bservaiassonomice ‘Acest moment 2 marcat revrimentul astronomiel, ca. sl Inceputulefortlul 4 fundamental in directa accept tere dul al ¥en, Galileo, ea Viata si vremurite era administratorul echipamentelor experimentale din dotarea folosit termenul .experiment crucial, dup’ model propus in carte lui Hooke, Hooke, cel care avea putere deplina in Societatea Rogali, a reactionat cu dispret in fata noului vent Acesta a susfinut cB el insusi realizase sute de experimente precum cele intreprinse de Newton, faré a obtine vreodati rezultate similare. Mai mult, cum din punctul sSu de vedere teorile expuse tn acea lucrare puteau fi explicate prin intermedi proprilor ipoteze, Newton nu venea cu nimic nou De asemenea, ideea c& lumina ar fi compuss din rnenumarate cUlordiferite era de-a dreptul stupid Opinia lui Hooke a fost publicat8 fn ural, sub forma Pentru Newton, autorul lucrri,vaiditateateoriei sale vorbea de la sine. De aceea, a rimas perplex la vederea obtuztiti’ membrilor Societatii Regale si a celoralti cercetatori. Dupd ce si-a vent in fre ontraargumentul su la reactia lui Hooke, 3 c&rui redactare a durat patru luni, a exprimat indignarea esitoare resimiits de Newton lainvalidarea teorei sale indelung gancite Disputa, avand ca scen’ paginile revistel, a continuat pe parcursula patru ani. Caracterul public ‘al dezbateri I subliniazéintensitatea. Apoi, dup 2 olerit o serie de contraargumente la adresa primei sale publicai si upd cea prezentat olucrare de mari dimensiuri, nurité ,0 ipotez3 despre propriettile Newton a primit personal o scrisoare din partea lui Hooke, in care i se solcta incheierea disputei, Cur lui Newton 7 displacea la fel de malt faptul ci disputa se desfigura in vlzul acceptat oferta si a sugerat ca aceasta 8 fie continuat8 prin intermedi corespondenfei personal Pe de alta party acieii Regale la acea vreme. Newtafost urmat de niciun schimb de scrisori personale cu privre la cercetirile realizate. De altel, o alts confruntare avea si izbucneascé dupé un timp, si de aceasté dats tt in public Moartea mamei 11678, dup aplanareatemporar8a conlituluicu Hooke, mama lui Newtons mbalnivit in tmp ce ‘Lingripea pe cel de-al dliea fa al su, Benjamin Isaac era loge de mama 20 pentru simplul apt, find private igur¥ paternd ei fostsingurul parinte, Newton a viztat-o 51 a dat o retet8 de medicamente pe care le-a flosit inc de pe cind locuia a Clarke. A rims la cpl su inteaga perizads, dar, in cuda tturoreforturilo,acensta £8 atins din vat in luna ine aceluagi an. Newton na a stat degeaba in acest ristimp, ci a facut cercetiri pe marginea teologiet si a alchimiei. Newton, istovit de disputa cu Hooke, ics pordutintereclcSte gtn’ i trecut prin cap chiar si se retraga din Societatea Rega in plus, trebuia s8 pund la punct tot felul de formal legate de mostenirea primté de la ‘mama sa, riméndndui prea putin timp pentru experimente gi cercetir Cam in acea perioad,@ primito scrisoare din partea lui Hooke, care ajunsese s8 ocupe functia de Director General al Socetti Regal, prin care Gi solicta i i triitlucrrie csi mai inant, dar sub forma unei corespondente. personae. Newton nu avea de gind 8 rispund8, dar cum i sa pBrut nepotrivt s8 i retuze pur 5 simplu, ina seris sugerdnduci un experiment, flosind cuvintele: .Nu a fost dec8t un joe al nchipuiri Era vorba despre experimental care confirm rotaia Tere iipoteza sa cu priv (aorbite sla cderea obiectelor. La primirea acestl scrisoi, Hooke a citi-o la ointrunire a Societti Regale, identiednd greselile din teora (ui Newton 5i prozentindu-stproprite opin. De aceastd dati, abiectile lui Hooke erauintemeiate. Nuestedemirarecalecturapublcdauneisersori persoraleincadruluneintrunriaSocietaiRegale, Insojts de coractarea de citre Hooke 9 erorlor |-asc0s din mint pe Newton. Ca rispuns, Newton si-a rafocalzat energia cre dinamica stint, pentru prima dati dup mult timp. Sia refécut calevlele eronate_privind inversul_patratuui atractii gravitational folosind de aceasts dats raza coreet a Pimantuli pe care atlas dintr-0 scrisoare primité de a Hooke, efrturie sale ind de aceasta data incununate cu succes Marele autor Pe de altd parte, Hooke, care nu stia nimic despre furia ui Newton, i-a transmis (ui Edmond Halley, Isaac Newton astronom si membru al Societitii Regale, ci a reusit si demonstreze teoria migcSrii corpurilor ceresti, Halley i-a cerut explicatia, dar Hooke nu @ facut decat s8 amane momentul, REspunsul cerut de Halley a fost oferit in schimb de nimeni altul decét de Newton, pe cand a viztat Cambridge- ul cdteva luni mai térziu. Halley, surprins de rezultatele lui Newton, a insistat ca acesta $5 isi publice ideea. Newton, ca urmare a incidentului cu Hooke, initial nu era interesat in publicarea acestor teoril, dar a cedat in cele din urmi in fata entuziasmului tui Halley 5ii-a promis c3 igi va face publice descoperirile Pandin acel moment, Newton nua avut parte de vreun prieten bun, in preaima cBruia s3 se simta ‘nlargul su, De aceea, se poate spune c’ Newton 2 fost miscat de puterea de convingere a lui Halley, care nu era motivat strict de valoarea acadericd 2 cercetérii sale. Pentru Newton, Halley nu a ator, ci si unicul su prieten fost doar un colat adevirat. Halley I-a sprijinit pe Newton gi i-a oferit in ‘mod repetat bani, pe cénd isi scria tezele, Critica lui Hooke - .Nu este vorba decét de un plagiat al propriei mele teorii” - enunfaté la aflarea continutului luerSri tui Newton, a pus in perical publicarea acesteia. Dar persuasiunea lui Halley 41 imboldul rivalitstii cu Hooke (-au impins pe Newton s& igi finalizeze opera magistralé in anul 1687, Ipotezele stinjelur naturale, inclusiv atractia universal, erau demonstrate matematic, sisteratizate sub form de principiiredactate ntr- ‘omanier’ clar3. Lucrarea,intitulats .Philosophize Naturalis Principia Mathematica", sau pe scurt Principia”, Incununarea muncii de 0 viafé a lui Newton, era finalizat Catenette actor era cas roll de saloon ale tle, fern seanap cre cameni de sings aceau seh {oop sac ~ Princip fost n pelo de hamal pute uemare 2 re Hooks, Aces net sri in tin, 33 8 shinene TEE A lacy Gloria adusa de lege Statutul obsinut dupa publicarea lueririi > anata tl tas sraedee ‘nner oual drert RINCIPIA” A POST INTAMPINATA cu un val de Rapattenctanemsid Getctertt, Pode imediat dup aparie. Cian $1 unor Dersonaje precum Hooke, ertici constant ai Wu Newton, rule rlrmfsese decht 38 1 felt, dips ce John Hoskys, prieten bun al lui Hooke si vee presedinte al Soci Regal, a fcutacelasluery Caminaceeasiperioad prestgilui Hooke ncepuse 8 scadB Chia ulterior nu a raat rico cae prin core si se plang de faptul ci Newton i furase ie. Dar lumea nu mai apleca urechea la spusele sale Pedeaté parte, succesu opereor sale -apropulsat be Newton, influenfa sain cadrut Soci Reg rescind pe ze rece. intimp ee Nowton ceria Prncpa, aco li loa 9 urcat pe tronul Angi, Pentru a-iconslida putea, nul rege catotic a promovato gol prin care <8 reasci si rai mutt roll catolcismuli in Ang Newton era 0 except, dar majonitateaprotesorilor dela Universitatea din Cambridge erau pre. adept ai proectantsmuli, asl cS unvestatea @ fost influenat de curentu protestant In esent, curt ragelui ra cerut universiti sil accepte pe cilugérul beneditn Alban fir5 ca acesta 3B renunfe (a jurdméntul fof de Coroand. Cu universitatea a refuzat acest ucr, ca ot delat ai consiilu univers av fost convoat 3 apard tn fala curfi de cite George Jefe, cunoscut pentru senile sale aspre. La proces vce preseinele John Pech a fost cos din sala pentru ‘Imagine 2 Prtamentulu ngles dns dou prt seclalu aL, DIN CULISE CATOLICI VERSUS PROTESTANT! nerespectarea sorailr. Mal mult, Jeffreysa cerutca Etimalogia cuvéntu catolic este ,Katholhos, acordarea dvorul. Atl a hut nastre Bis lui Francis si se acorde odiplom’. Pe cénd delegait, ineemnin universal mba oreaca Ete celica Angicans,condus de rege. Utero, mis cerau pe punctul de a accepta concesia, cu rezerve ‘mal mare cult crest, condus de paps, Cuitul_carea protestants a cunoscut un regres ode i temdndu-se cS se va crea un precedent care va ‘ponent protestant fae origin protestul cu opredunle moti reformatorr puse ‘rerailorimpotva a Carl intl mpat' in practic de regina ctocé Maia L Aceasta Beem oie eoceal eae nt rt antes ‘opus cu tire deciziei, susindnd c& .ordinea legal full mporis Roman. 8 usin a apart puri care mia In secll al Xia, cind Papa Grigor al schimbir mal acc Aceast confrntare a trebuie respectat. Totus, nu trebuie 53 fim pedepsiti Des a instaurt sstemul Incite Brea duatopetoads att de lungs prapastia din pentru céignordm ordinea ilegal. La auzul acestor Romano-Catolicd +2 indeptat impotiva ye cle dous gprs adalat de mul, cuvinte din partea lui Newton, delegaii au decis $8 tretelordinineaga Europ O stare repimare inc ra mal putu fl meat. Odat cu acc a ben reiginse, promovath att de Stat, derea la on a ui lab confit inten ct 9 de Dien, a sport puterea acestia fiat sa wemea in care puterea a tect n renunfe la compromis. laceb al I-lea si-a continuat politica agresiv din urs, dcind in celal imp lao sere de mani lui Carola vat forma unl cba} dar cele dou8 partie in opozitie, Tory Iregalisi si trogedl recur cle generate de arderea pe Gul Sub Conducereo Md weno Whig [adept ai Uiberalismutu, s-au unit pentru a ga vafeareor. Cromwel, puten con- Le pune capét tiraniei ragelui, declansénd Revolutia MarinLithererauncSlugicataliccareins} vis imbricat In haind protesa impotiva nenumirateorindulgense miter, au buen In ndute de Beeric Ince 28 promoveze 0 cele din um Razboo ‘efor eigicas,contestnd ace autortate ele color Tei Regate. 2 Bier Catle, Utero, Bierca Creting in Europe $a deat, hind nastere rama otestanté a crests Tn Anglia, Henc a Viena deat Inde- pendenta fap de Bite Romano-Catolc3, ‘Care mas-aplont nl fn seco al XVHe, dup ce papa reuzase plain su east Glorioass din 1688. Dup& presiuni intense, lacob al I-ea @ fugit in Franta, iar Wilhelm I de Orania, lider al protestantilor, sot al fice tui lacob al l-tea, Maria, si gwernator imperial at Olande, a preluat control ‘supra monarhiei engleze. Tronul vacant i-a reveit lui Wilhelm, devenitasfel William al ll-ie, Cénd lacaballl-leaaavut parte de un prin| mosteni- tor.avandin vedere ci panSinacel momentnuavusese niciunfiu,avntulrevalteiacrescutexponental,ducdndin cale din urm la izbucnirea Revolutie Gloriase Dups revolute, lacob al ILlea a fugit in Franta gi ira solicitat ui Ludovi alXIV-lea sprijinul pentru ace pararea autocratic pierdute. Aces plan nu a mai fost usin practi Newton, acéruinotoretate crescuse dupiinciden- tul de la Curt, a fost ales membru al Parlamentulu, ‘cupand una dintre cele dou8 astel de functi caret reveneau Universiti din Cambridge. Turnura a fost tuna fercit pentru acesta, ntrucét munca de cerce- tare necesara pentru conceperea lucrril Principia’ 11 istovise. Pentru a putea participa cu ugurints la sesiunle Parlamentull, avea si petreacd mai mult timp tn Londra, fapt care sia pus amprenta asupra stilului de via a ui Newton, Zilele de glorie Pericada petrecuté la Londra i-a oferit reticentur lui Newton numercase oportunitati de a interact ona cu eci din ur Pe de o parte Isaac era introver tit nu prea stia 53 relationeze cu semenii sai; pe de alt parte, locuitori oragulu care fi cunosteau reali- rile in domenil tinge si caltatea sa de membru al Perlamentulu nu doreau $8 lase de unul singur, S-a angafat in conversafii gn schimburi de ide! Indeosebi pe teme religioase, cu filosoful John Locke, pe care -a cunascutint-un mediu intelectual. Alicia devenit evident ci cei dol impartiseau aceeas!inter- pretare rationals a Biblie.Fiecare a pus mare pre} pe capacitiile intelectuale ale ceuiat Cam in aceeasi vreme, Newton s-a reintanit cu un fost student de-al su de la Cambridge, Charles Montague, prim conte de Hlifxiunul dine cel mai importangi membri ai Patiduli LIberal - Wigh, care avea 5 ajung’ ulterior ministrulfinanflor. Newton 2 pus mult suflet in sedinfele Socitstii Regale la care participa. Aici s-a intalnit cu matematicianul > oni, Paatl 1 Gnoroe Jato eis pe SSngerate’, ontnel sna nomionee Scltatea Regal este ces ma vache scsdomi stint sin me. Lind Isaac Newton cebetian Nicolas Fatio de Dullier inte ei a exstat 0 legitur’ puternicd incl de la inceput. Fatio era un ‘andr al cui talent fusese remarcat de Lelbniz si de Bernoulli care aprecia Principia mai mult dect ori care alt om de sti. Cand Fato i-a dat seama c& prima editie era pe cale s8 se epuizeze, ia cerut ul Newton permisiunea si editeze sis serie comenta ripe marginea lucrri, pentru aflincluse in editia a dou, Desi versiuna revizuité a lucrrii nu a mai ajuns si fe publicat, Newton a fost Incantat de afer, si ‘a luat sub arpa sa protectoare pe acest matematician ccurmult mai tnd Cum Newton continua s& se apropie de astel de coameni,-a mérturist lui Locke opinile sal la teologie, dezvltate n urma unei cercetér asidue. Acestea culminau cu negarea Sfintei Treimi sau 2 nit dintre Tat, Fiu gi Stintul Duh. Stata Treime era 0 doctrin& importants in sustinerea coeziuni cu priv crestnismului, iar 0 atare negare echivala eu eredia Locke iva figlduit 8 va coopera la publicarealucr3ri ‘in ciuda faptului cj punea in pericolstatutul Tn fara natal. Opera, inttuats .0 relatare istoricd @ dou erori notable din Scriptur’", avea $3 fie publica Intr-o manier8 mai degrab& rezervat si evazv, ca de exemplu si fe redactati in franceza si publicati in Olanda, Totus de tearm c8 vederile sale eretice ar putea fi descoperite de colegi side public, Newton a ecis in cele din urmn 8 sisteze publicarealucr3riPrabusire si renastere Dificultatea gisirii unui loc de munci MAND PRESEDINTELE COLEGIULUE REGAL din (Cambridge @ murit in august 1689, preteni lui Newton, precum John Hampden, membru al Partidului Liberal -Wigh, i omul de stint Christiaan Huygens, au adresato petite regeluipropunsndu- rnumirea ui Newton pe posul vacant de pesedinte Tetusi intrueét Newion nu a indeplinit conitile impuse de afi prec i profesor in cadruColegiu Regal, petiia 2 fost resins. Nici macarcineva cu realziie uiNewton nuputea si pretind’ uriversii 8igireevalueze opiunes la scurt imp dup starsitu tiranei ui lace al ea Cum Partamentul era dominat de regalist, Li Nevwtoni-afost efit obtinsunpost guvernamentl Dup cum era de astepta, la exprarea mandatulu Parlamentulu, ci partea Universi din Cambridge a0 fost desemnat regain defavoarea lui Newton care atfel g-a piedut’pastul de membru al Parlamentul Utteroraintémpinat clfcutaingsirea unuitocde smune3. Ceea ce -a rut pe Newton petra e putire au fost eforturitesustnute ale lui Locke. Acesta din urm& a aranatointalire intre Newton si ducele de Monmouth, un diplomat; tui cum la cea wreme reqalisti acaparasor3puterea nici mBcer el mu putea asgure ui Newton odemntate corespunzBtare Tn anul urritor, a recomandat pe Newton pentru ‘cuparea unor pazijiprecum reizor al Trezoreiel Regale si director al scoli Charterhouse. Cum ici de aceasté dat Newton nu a avt succes, in cle din ur a reveit a Cambridge. (Caderea nervoasi Pe cénd se afla in ciutarea unui loc de mune Indeltnicire cl pun neobignit pentru Newton, un alt incident a destabiizat si mai mult starea sa deja frag. intro 2, pe cSnd se apropa de inlzarea une uerin care adunase munca sa dn domeniut optic desPgurati pe parcursul a doulzeci de ani de cercetae, s-a detagat pentru scurt timp de lucru si a mers la biseric, isdnd pe masi manuscrisele care contneau rezltatele 2 mii de experimente Tntorcandu-se acasi, Newton a descoperit ci cercetirile sale inestimable s-au transformat in scrum, aprinzéndu-se de la flacBra unei uma uitate aprnse. Conform spuselor unui student care Ula veut pe Newton dup intémlare, acasta ora ‘81 de supirat incdt plea pe punctl de asi pierde minile™ a luat peste 0 lund sigh revind Newion s-a deroralat si sa pierdut in toalitate motiatia de a-si finaliza cercetarea din domeniul ‘plc, ufundéndu-se n practic achimie ‘in 1693, dup acesteincidente repetate, Newton 1 ohana britanic echo c lr Pe gene. Newton ine un exemplar dn Pri {slscopt efter ‘abi Pom an ond ete amesat ps In Europa_medievaa, Rornano-Ctolice era abet, Cei car sutineas iat conrare perceptelr despre ume ena {ate de Bric era judeca sh azn care -2QU gis vinovai eer ar peru, rau ‘excomunic find considers percane ase ‘de disvol adc itor’ aor ‘ests termenul ‘ols penru ai deserna pe ere, ar amen de stints nu fleau excep dela equa. te binecunoseutfaptl ch marl Gallo 2 {ext anchetat de Inchlate pent afrmail sale Prin tot ul Copernic La proces, ga sohat sratore sont excita Moat de execue ‘int mull, neluzind order pe ug Sou puteres Biseric El EVER Rela “La Monetiria Regt, 504 s'200 de monctarl eau mela pairs bate moneds Cam Moneta Reged {ueiona la capactate maxims, Aga me ce ips e mane a inceput $8 se confrunte cu o serie de probleme psihice. Ainceput si manifeste simptome de depresie sever’, acestea incluzand halucinafi si pierderi de ‘memarie, trimifand scrsorinestibuitepretenilor, prin care anunfa cu privire la sfarsitul relate cu acesta Lui Locke -a trimis o scrisoare in care spunea: Cand am aflat c esti bolnav, am sperat cB vel mut”, iar ul Pepys ia scris cu 0 man’ tremurdnd&: .N-ar nicio intenties& te mai vid, nici pe tne, nici pe altcineva’ Cand Pepys a inceput s se ingrijoreze de soarta lui Newton, s-a interesat cu privire la starea sa prin intermediul unui prieten de la Cambridge, afland i Newton a suferit o cédere nervoasi care ins nu este atat de grav incat $3-5ipiard minfil Dou Versiune diferita SAVANTII, ACUZATI DE EREZIE via acpi condi ny ml ss no {hth ose dele Pe deat pare ca fs fultatan Gordo uno sa scat pi 2yest execu perugin anol 1600. Anand or, Newton 3 fs fei sb se asc jr cr rs ral aa conto Beet Romaro-atlce, Ciro, Newton tote uot ascund8 fol cb nu cds th Sf Teme pecan oan impertant niga angen. arent des a cor wera ou continua eet cave neg estima au xtc Durnese. Ag cum ane de fase propaudecrececredeausfodevit prin itemedilexpermentlr $l poteo, cepa 0 uns a conchae ea incompatbl ca Abia au cs Infinite edhe eer ae “rma ost eta propio crest. Inca fost aol 180, reps in cept n 814, pane ca ap edt Cand spui gravitayie universal, spui Newton. Tata unul dintre cei mai celebri termeni inventagi in stiinga. Dar dac& privim procesul creativ al descoperirii lui Newton, mirul care cade nu ne indica suficient de clar ce anume a ficut posibilé realizarea acestei descoperiti esengiale din stiinga moderna? Decizia lui Halley PK CUM STIMC CU TOF, C68 mai mare contribute a lui Newton ta Istria. stint constndoscoperireaforeideatracteunversale Povestea cu maul este colori si asta, si se poate arma c& lumea continus 8 fac asocierea dintre Newton gi mere Experimentele i studile supra. gravittii universale sunt subsumate in lucrarea “Philosophiae Naturals Principia Mathematica (Principial”. Edmond Halley nu a crezut povesta li Robert Hooke, pe care Hooke i- relatase fn cursul uni conversaint-ocafenea. in acea discutie, Hooke lca asiqurat cf a reusit 8 demanstreze in mod matematic legea gravitate. Christopher Wren, prevent si el la dicate, le-2 spus: «Dac unui intr voi euseste 8 demonstreze in urmitoarele ous luni c& legea inversuliptraelar se alia si corpurilorceresti, are din partea mea £0 de sling. Desigu, Haley nu s-a lsat impresionat de oferta de bani, Mai mult, Halley icuse deja 0 serie de calcule cu privr Ia orbtele planetetor, care rezutaser® in predict solide, Mai Upsea doar demonstatia matematicl. Pentru aceasta, frau necesare cunosinte matematice complexe, iar Halley nuit stia pe Hooke capabil de asemenes calcule, Asadar, cine ar fh putut si rezolve problema? Nu -a vent in minte dec o singura persoand, renumi ca matematcin si profesor Ua Universitatea din Cambridge. Motiv pentru care Halley -avztt pe Newton constatncunostinfele materatice ale acestuia din rm’. Presupunerea sa era corect. Chiarinainte a Halley 58 pun8intrebarea, Newton era deja in misur& si ofere un rspuns. Halle a insstt ca Newton si redacteze rispunsul si 88 %publice, dar Newton nu avea de génd s8 isi popularizeze twora, Ciicile i confictlsifonant de mai trzia cu Hooke, dupé ce igi ficuse publcS (vcrarea despre optics it rinise in amorulpropriysufcient Hate arias ‘fon detain 1 munena Inco virege. Inrange is pubis were care een Shas de tare incat s8 7 facd reticent la ideea publiclri tune! alte teze. Din punctul ui de vedere, suferinta potentiald era mai presus decét dorinta de a= i imparts! ideile publicului larg. Dar Halley nu 5-2 dat btut. Era convins c& o atare publicatie ar schimba directia in care se indrepta Intregul corp al sliintei. Devotamentul pasionat al lui Halley a reusit, treptat, si sensibilizeze inima rece 5 rigid a lui Newton. In cele din urma, Isaac avea si fie convins $8 isi publice lucrarea, Dacé si-ar fi trimis teza c&tre Societatea Regalé, cu sigurant’ ar fi trecut de consiliu gi ar fi fost publicat8. Dar situafia financiar& a Societsii de la acea vreme era precar& din cauze unei c&rti pe care tocmai o lansase, ,Istoria natural @ pestilor” si care nu se vanduse. Salariut lui Halley, care pe atunci era un simplu slujbag, nu se ridica nici ta jumétate din sume cheltuité pentru publicarea c&rtii despre pest. Chiar si asa, cum Halley intelesese importantsPentru mine, aceasta contradictie este enorma, Isaac Newton dar nu cred ca altcineva sa se fi confruntat vreodata cu aceeasi contradictie. “Calo in seo L0clen ar presi pe Neston acestel cBrfi pe care Newton era obligat si o scrie de dragul stiinfel, a decis s& 0 publice pe propria cheltuials Inca un pas spre descoperire »Gravitatia cu siguranti ci trebuie Si existe, Inainte ca Newton 8 devind profesor la Colegiul Trinity, incepuse deja 8 se gindeasc’ la teoria care avea si explice gravitatia universal. Dar acest lucru nu era suficient pentru a transforma © idee in descoperirea major de mai tarziv. In sprijnul teoriel trebuias8 foloseascé oformanous de matematicS. Metodele matematice necesare constau de fapt tocmai in nou-descoperita metods ‘a analizei matematice, care avea si fie dezvoltata Ulterior, gi in caleulul dlferential conceput de Newton, Migearea circulard era privé pe atunci ca 0 migcare a cercului insusi; dar Newton si-a dat sseama c& ea aste compusd de fapt din dous forte, tuna tangents la traiectorie si una indreptaté spre centrul cercului. Pentru a se analiza miscarea de pe circumferinfa cercului era nevoie de calculul diferantal. Aplicind aceste concepte matematice la migcarea planetelor, ideea lui Newton a fost integrati in .gravitatia universal&". A reusit <8 demonstreze c3, ag2 cum merele cad din copac si Luna cade" cBtre Pamant Important aici este faptul cS a reusit si demonstreze c& gravitatia se aplicS nu numai corpurilor aflate pe PSmant, ci oricdrul corp din spatiu. Pan atunci, se credea c& miscarea obiectelor de pe bolta cereasc& era controlat’ de fort& distinct de cea de pe Pimént, iar oamenii de sting cButau febril cauza acestel mige¥ri Tnacel context, legea atractieluniversale nule-a oferitrespectivilor oameni de stint rspunsurile Butate. Newton a reusit s8 descopere faptul ci ‘aceasti fortd se aplicd si in spafiu. Nu 2 aflat niciodata ce anume 2 dat nastere fortei, dar afirmat despre ea ci -ReprezintS o contradictie imens’, dar cred c& nimeni nu s-a mai confruntat cu oastfel de contradictieinainte", concluzionnd prin faptul c& rémane la latitudinea fiecSruictitor 8 descopere cauzele forte Principia” a generat dezbateri asupra unei contradicfii care nu mai existase pan’ atunci Newton si-a anuntat prietenii c3, in ceea ce il priveste, originile acestui presupus nou subiect din cartea sa fuseser’ deja prezentate de Pitagora, El se rezumase la a le demonstra cu ajutorul ‘matematicii moderne. Readucand In discutie infelepciunes antics istorsionaté de Biserica Romano-Catolic’, Principia” pirea s& joace acelasi rol in stints precum cel al Renasteri Indicarea providengei Principia” confine trei sectiuni. Dup8 tipicul Elementelor” lui Euclid, aver o prim’ parte de Definti, urmat8 de .Legile Misc". Aici sunt indicate Tei Leg ale Miscdri Prima lege este cunoscut8 in general drept LLegea Inertiei", conform cBreia .dacd forta neta este nul, acceleratia este egal8 cu zero". Ideca dde bazd este simpld: orice corp isi mentine, pe baza propriei mase, starea de repaus sau de miseare rectilinieuniformé, ata timp ct asupra sa nu acfioneazi 0 fort8 care s8 ti moditice aceasts stare. Dinamica lui Aristotel afirma ci miscarea unui corp este oprit atunci cénd nu asupra acelui corp nu actioneaza nicio fort, Prin comparatie, noutatea teorie’ lui Newton const8 in cevidentierea faptului & starea de repaus este 0 continuare a stiri de migcare, Aceast& modificare de optic a dus la 0 nou’ interpretare a dinamici ‘A doua lege se numeste ,Ecuatia miscéri, si se refers la legdtura dintre forta care actioneaz’ si acceleratie. Cénd lovesti o minge, cu cat 0 lovesti mai tare, cu att se ve deplasa rai repede simai departe. Folosind aceasts ecuatie, se poate calcula viteza imprimatl in functie de forla care i-a fost aplicaté si de masa ming A treia lege, .Principil actiuni si reactuni, indicd faptul c8 atunci cénd un corp actioneazé asupra altui corp cu o forté, cel de-al doilea corp acfioneazs el asupra primului cu o forté de aceeasi marime si de aceeasi directie, dar| Evenimente marcante de sens contrar, Cand dou mingi aruncate una Descartes. Dar odatl cu trecerea timpului,t spre gealaltS se lovesc, vor sirifiecare in sensul lui Newton au fost preluate de cercetiteri opus. A treia lege descrie aceastd miscare. Asifel, _i-auurmat, find dezvoltate, ar statutul .Principiei™ rincipia” expune observatile care au dus la _a fost consolidat. acéste trei princi simple, iar observatile si contluzile sunt explicate de o manier’ logic’, pas cu pas. Aceste legi ne pot parea ast8zi evidente, jar caracterul lor evident dovedeste impactul pe care |-au avut conceptele lui Newton asupra viet noastre Critici gi admiragie DupSintroducere, Newtonexpuneinprimasectiune varietatea de cazuri ale miseBri corpurilor: n a doua sectiune se adaugé forfa de frecare, iar Tn a treia ni se descrie sistermuluniversulu, in baza primelor dou’ sectiun. Aceast® abordare ind faptul c& analizele din aceasta carte nu acopers rumai fenomene fice, ci se extinde inclusiv la Aiscutii cu si despre Divinitate. Nu este vorba strict despre o carte teoreticl in domeniul fic, c una care abordeazd 5 elemente de teologie Gameniiacelor vremuri nu au acceptatimediat conceptele din Principia’, find din cale-afar’ de noi 51 revoluionare. Desi nivelul matematicinalt era evident pentru orice cunosctor, au existat rnumeroase criti la adresa conceptelorstitfce. inlPrnegis'seberestpe,, Uni crtici au sugerat chiar c& unele concepte _watanaicanu are en Anta cara pus fndomena {eometrie,Conntelefiecotuki ——_prezentate de Newton ~ spre exemplu, gravitais, _seometri ace Pe cand nen orleger, ania oat ee care nu era deloc evidenté - au dus la regresul ‘mane ‘treconat insult Newton. stinfl in lumea ocultulu, afectand realizérile lui rege nar’Isaac Newton aise Gl ae ne Mano) eae el TS Newton nua fiat pubis pase De ta infotepicitre ‘se spune eerie alehini! dated din nea sa pentru alchimie © bun’ ptt 9 rei antic perioads de timp, pan8 cind eco- Newton a stuciat alchimia pentru a omistul John Keynes a adus un fla mai multe despre proprietaile manuscris semnat de Newton la substanfelor, mai degrabii decat pen: © licitatie. Manuscrisul este pis- tru. produce argint sau aur din trat gi ast&zi in colectia de manus- sau tinichea. .Despre proy crise de la Portsmouth. In vremurile _zilor”, scris& de Newton moderne, alchimia este vizuti ca tre lucrarile in care a compilat rezul ficdnd parte din zona ocultului, dar latele cercetrii sale din domeniut pe atunci avea valearea unei cerce: chimiet. Faptul cB a scris 0 carte pe {ir stiinifice valide, mulfi oamenide cB seriozitatea cu stiinfé practicdnd-o riguros. Newton _care s-a aplecat asupra ei. Se intam: se numa si el printre acest pla des s3 se inchid in laborator sp- Scepticicmul din jurul imani de-a réndul si 58 realizeze de alchimie porneste de Ia obiectivul _experimente prin metoda incercar s8u, acela de a transforma metalele succesive, Nici micar discipalilor abignuite in aur. Inc din Antichitate, _s8i nu le permitea s& se apropie de orice lucru de pe pamant se consi std IncBpere dera afi format din patru elemente ‘De multe ori folosea mercur in de baz: plmént, aps, foc si ae —_experimentele sale alchimice si, dupa Idea de baz’ a alchimiei consta in cum era de asteptat, cantitates faptul cd diferentele dintre substanje __mercur descoperit8 in paul (ui Nev sunt generate de proportia dife ton a fost de patruzeci de ori mai Alchimistul gndurilor in care se regisese cele patru ele- mare decat cea normal. Exist chi mente. Dacé se putea schimba pro- $1 teorie conform careia labilitates portia, fecare substanj s-ar putea Se psihicS fusese generat de into- ransforma in alta. Prin urmare, xicarea cu mercur. Dar, desi scrisul conform acestei teorii, nu era neo- de mand era afectat, cel mai frecvent bignuit s8 crezi cB orice obiect dorit, _simptom, tremuratul, lipsea. Si cum cum ar fi de exemplu ceva rar side starea sa psihic3 avea si se imbund- valoare, ar putea fi abtinut din orice tSleasc3, credibilitates acestei teo- alt obiect obisnui ri are de suferit, Totusi, rezultatele rin alchimie, oamenit de stin} _cercetirilor sale includ descrieri ale Incercau s8 creeze noi substante, _.gustului” substanfetor, astfel c& este schimband compozitia celor exis- _clar cS a gustat sau cel putin a Uns tente, Aceastl logic’ fcea ca alchi-_suprafata metalelor folosite in expe: ‘mia s& constituie fundamentul chi-_rimente. Se pare c3 Newton a v8zut miei de mai t8rziu, si nu e de mirare ‘Tn realizSrle din domeniul alchimiei 0 cB atat de mulli oameni de stiinj _reintoarcere la infelepciunea anticlor, a eau eforturi pentru ao stu- mai degrabi decét un pas spre vitor _teologice, care s¥ ne ajute s8 inte. Pentru a practica alchimia asemenea _eger” ansamblul si 88 organiza celor din vechime, iesele puzzle-ului relatiei stiin- {ei cu divinitatea. Metodele precum alchimia joac’ un rol bine definit in numeroasele sale realizéri, cuget- rile sale asupra rolului lui Dumne- zeu, si cutarea legilor primordiale ale Universului. Mai mult decat un alchimist al metalelor, Newton a fost acela care avea s8 aplice alchimia modului siu de gandire, integrnd ee eee cercelares cu credinja gi adevdrul Bleimit In len, cu ceea ce alti considerau a fi doar J pe nossrosuceren rigte fenomene. Alchimia gi-a fEcut simfit prezenta in toate domeni. ile asupra cBrora s-a aplecat ~ iat agadar esenfa lui Newton. Pare ciudat 8 ne inchipuim c3 un savant precum Newten s-a dedicat cereetSrii unei practici mai degrabS dubioase, avand in vedere progresu Tnregistrat de stiin}S. Dar acest stu- div era indispensabil in incercarea sa de a injelege principle de bazs ale universului ~ infalegere pe care 2 urmarit-o intreaga viaf’S, Newton a descoperit principille care fac lumea 3 se Invért& prin dezvoltarea stiin fei naturale si a ajuns 58 cunoascd proprietajile substanfelor cu ajuto- Ful alchimial si al chimiei. Mai mult, lucrérile sale au inclus si cugetéri era ceva_normal lata 51 motivul pen- tru care uneori i se spune .Marele Magi-Ea Vieti paratele Savanti si descoperiri Newton, care nu era prea talentat in a comunica cu ceilalt, prefera si isi petreaca timpul in laboratorul propriu, absorbie in cercetare, la fel ca in copilirie, pe cand trudea in camera sa construind noi dispozitive. Dar ,legea atractici universale” a atras tot soiul de oameni, din fericire sau poate din nefericire, care nu voiau si il lase pe ,baiacul sfios” in pace. Cel mai de nadejde colaborator, care a descoperit cometa Halley Edmond Halley (1656-1742) Halley s-2niscutintr- familie nstrité de negustori le periferia Londre, Find deosebit de tlentat la matematicS a fost admis la Universitatea din Oxford John Flamsteed, deja un astronom recunoscut,reusise 8 infinfeze Observatorul Regal dela Greenwich, cu aprobarea Curt Regale conferits np ce studi ta Oxford, Halley a event asitentul lu Flamsteedsi(-a ata cu observaile sale ea stlelor din emistera nordic, Halley s-adecis fac acelai luc cu ast printr-un Decret Regal de investi. In Cand Flasteed s-a pub lca observa prin care detaiaz mi din emistera suds a solctatregelui Carol al I-Lea si permit si se imbarce pe o navi a Companiel Into de Est, o compan prin care se ficea comert cu Jirle aiatice. La terminare formalitilorbircratice, a pit Universitatea din Oxford pentru ase Tndrepta spe St. Elena, 0 mic insuté din sudul ‘Ailanticulu.De aici aobservat pztiaa peste 300 de stele ie, rezultatele find incluse in cartea s, “Catalogus Stellarum Australis’ Tn general, Haley este cunoscut pentru descoperirescomete cre fl poart8 numele, dar asta nu inseam cba gsi stea necunoscut aint Halley era interest 8 stusieze o comets mare pe care o observase pe cerulParsull A obsenet cu atente momentelecSnd se apropiasile-a nregis- tra. Apo. a aplcatlegea misciri devltatd de Newton, calculéndu-lobitasperinad de revolui Prin urmare, ainteles acea cometé de pe cerl parizian era aceeasi despre care cise Tn teratura de speciltate, Halley a fst afl de entuziasmat de tlentl sinc al lui Newton sn special de legea migcri pe care o enunlase De aceea, Halley afstinttdeaura un sustintor devetat sipe care oaplcase cu succes abservafilor sale asupra cr allui Newton Newton a fost foarte narocos sab pe cinevaca Halley drept adept fel. In lips ul lle, Newton nu gi-arffinalizat nicidats opera magistral, Philosophie Naturalis Principia Mathematica, Haley a fScu tot fell de demersuri pentru publicarea rior lui Newton, (a ncurajat in vremuri de restrise si chiara pltt publicarea dn propre fonduri, Parte in mertul descoperror since ale lui Newton apartin Lui Halley, chiar dacS nua dezolatproprile sale cercetr Halley ia urmat ui Flamsteed ca Astranom Regal a Observatoul Regal de a Greenwich, unde gi continua atv- tatea pin la moart, in 1742 $-a opi cbservaile cu numa cSteve luni maint de ase stnge din vot Acalcuat c5 urmatoarea dats cand Cometa Halley seve apropa de PSmSnt va fin jurul anulul 1758. Nua apucat i vad apaitia cu och si, dar cometa a aparut exact la moment indicat Abia dup moartes s2, cometa ia primi numele, Nua sit nici secund8 cum va fi denumit cometa pe care 0 Aescoperise Conform calullar sale, Cometa Haley se va mal apropia de Pémént anul 2061Isaac Newton RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE a Prctn euros $s oattnae a Alt itotoie Notation etic Tpteetnacerent prdesee ll Pradecesor fears Uneaten 8 Succesor fascia (a Specoroa see Reba oake Bene on eee so tte Revolutionarul fizicii care a pus bazele descoperirii ,,Legii miscarii Galileo Galilei (1564-1642) Galileo dorse initials fie pictor, nu savant. S-anscut in 1864, in acelasi ann care a murit Michelangelo In copi- Gra sa, atmostra dn oasel alone incd mal amintea de Renastere. Galileo a vent pe lumen nu unl fri e mobil din Psa, Totusi,zilele lor de glorie au apus iar familia era pe punctul de a ajunge pe drum Vincenzo, tat su s-r fi dori ca fl 8 se fac8 doctor si -a oblgats8 urmeze cursurile Universitat din Fis, gindindu-se oun doctor fn faite ar mai fredus din probleme fnanciare. Dar se pare c¥ Galileo nu era foarte atras de stile sale, in principal pentru ci fuseser3impuse. Mai mult, la oe, profesori nu reugesu si spund® intrebrilor lui Galileo referitore la teorile lui Aristotl. In cole din urma a decis 8 si abandoneze studileuniversitare (Cu privire la una dintre intrebrile pe care le-aadresat la cursuri, Galileo a reusit s8 gseasc el insu rs punsul. prin intermedul unui experiment care a inclusTurnul dn Psa Dintredescoperiie ui Galileo, cea mai importants const in exprimarea legilornaturi prin intermediul unei formule numeric. Muljumitérealizaror sale, domeniu glinflornaturis-adezvltat substantial, Roll materaticiin ansamblul stint, special, a crescutexpo- anti Pentru erie tin de cerclare devenise nacesar si cunasti matematici superioae: prin urmare. Newton a studiat-o riguos. pentru a putea 8 cease’ gs infeleag cle lui Galle, Ecuatia misc identifcati de Newton se baza pe teorile lui Galileo, Putem astelspune cB, aga cur realizar lu Einstein s-au bazat pe teorile li Newton, reaizrile lui Newion s-au sprit pe tezele li Galle, Gallo a fst acuzat de Inchztia de la Roma pentru faptulc3 sprijneateoriahelicentic a lui Copernic. A spat de tortu’, urdnd c& nu va mal propovidui icodat dele sale heliocatrce. Ttusi nua fost absobit in totltate de acuzatia de erezie, gn cele din urm& g-apetrecut alan arest la domiciu gi s-a tins din via in 1842 in timp ce ascultaGiscutile dscpolilar sti, in aceasian in care s-anscut Newton,Ate ele , cu remarci satirice Un scriitor excenti Jonathan Swift (1667-1745) Jonathan Swift s-a nscut la Dublin, i Irlanda, in 1667. A fost crescut de niste rude, intru ct talal sau a muri inainte si-si vada copilul, iar mama sa l-a abandonat, mutandu-se in Anglia. Copiléria sa a semtnat foarte mult cu cea a lui Newton, Swift era o perscan excentrcd si deosebit de sarcastic, In cartea sa, .Calatoile li Bullver", una dintre cele mal cunoscute cri pentru copia descris natura umans in ce mai acizi termeni. Spre exemplu, tn partea a patra, in care Gulliver merge in Tara cailo, cameni erau Vizui ca nigtecreatur inferioare,deformate g vulgare, crescute decal, Una dintre cele mai ascutite satire ale lui Swit este intitulat8 .O propunere modest a bru pentru a fri pe copii sSraci tall gi erudS a acestel prapunericonsta ina priv copii rept surst de méncare, mergénd ‘intr-acoloinct <8 descre rete delicioase de ai git sa servi noblimi, Este greu din itanda s& devin o povard pentru print lor’. Lat de crezut Swift 2 avut o relate apropiat cu ofat& pe nue Stella A scris mai apoio carte inti- tulaté Jurnal pentru Stella, reunind toate scrisorile pe care gi le-autrimis pe parcursul rmultor ani. In aceasté carte, un persona} este Catherine, nepoata sa. Swift o indragise ral variate teme, dela politcd la problemele de 2i cu 2 autorul acestei propuneri este Swift, el nsusi un membru al clerului si obignuiau sé discute ps starnind gelozia Stell Swift nu sa Tnteles bine cu Newton. Se spune c& descrirea .insuleiplutitoare” din capitlul Ill al .C8t&torlor Wui Gulliver” Ricea aluzle la legit gravitate’ sustinute de Newton. In anil de mai apo, si- pierdut acuitatea auditvs si suferea de crize volente de ameteald. Starea sa psihick s-a deteriarat odatl cu Tnrbutiirea stiri de sanatate, A murit la Dublin in anul 1745, 0 somitate a filosofiei empirice care l-a indragit pe Newton John Locke (1632-1704) Flosoful John Locke-a spin pe Newton prin alte mieace decdt Halley Atuncicnd armas somer,|-a prezentat nobilior gi potenialilor sponsor nase pe care ile trimite. Prin opo- 2 u Haley, Locke nu ¢-aimpictin cercetirila ui Newton, avnd in vedere frmaraa ea nu era de om desing Totug 2 sn momentele de rtcire psi’, -ancursjt prin scrsoritea fBcut tot posbilul 8 spine pe Newton, Locke a fost unul dn pufinelepersoane care benefci de increderea lui Newton, ‘Acti, char scSnd Newtoni-aseris.Spers& mar’, pe were cnd suferea de deprese profund a semnat,Seritorul lumneavoasr cel mai neferc’,fapt care indi’ prietenia since tranic8 cu Locke, mal presus dectboala sa psihicl Locke s-anscutin 1631 in Wrington, Somerset, Anglia. Dupd cea studiat medina slosofa la Universitatea din Oxford, ‘5-2 mutat in Germania, ca secretar al unui diplomat englez. Mai apoi a reventn Anglia, unde aveas lucreze ca medical pr rmului Conte de Shaftesbury in Londra. Curn, contele a fost udecat si executat pentru trédre, iar Lake s-avzut newts se refugieze in Olanda, ermis 58 se itoarc in Anglia si sii reacupe vechea jbl aceeasisoart, ca gi complice al contlu, Cava ani mai tzu i ntruc functi Locke si Newton nu au avut © conexiune direct prin dmenile de cercetare. Totus, Lacke a aplicat comentarile eice ale lui Newton asupre lui omenesc’,dedics un capitol unl ser de savant precum lui Descartes in tratatele sale flsofice. Opera sa fundamental, .Eseu asupra ited Robert Boyle si Christiaan Huyhens. Newton era descris dept .0 persoan unicS”. Locke, la el ca mul ali cnternporani, a fos fascinat de talent fr egal al lui Newton, S-aretras din cariera sa scoasticd sa petrectsfrstul vila Essex. S-a sin din at patru ani mal trzu, pus de boaIsaac Newton O autoritate din domeniul ingineriei spatiale, titular al Catedrei Lucasiene de Matematica Steven Hawking (1942- } Nu ler tocmal o persoan plicul; fost un talent ain gi greu de tolerat. lat plrerea lui Hawking despre NNewon cruia-a dedicat o parte dn cartea sa .Scurtistorie a timpulu. Referiie ui Hawking la personaltatea lui Newion nu au nico legtur’ cu aprecirea fal de talentl su remarcabi. Newton nu a ncetatnciodat in asi ca cogin special vali, despicdndin pau cele mai micidetliale cercetrlor acestora, Nut puteaiconfunda tral gent i nastim al ui Steven Hawking ge Newton, care ea ursuzsiinsabil moins, opus cara Hawking ese bine cunosct erp geil dn scaunl cu roile”, NBSut La Oxon 1942, dat dovad de ric cop de un talent xtraorinar la matrati fie. Auratcursure Universi dn Oxo. imsat dup absobire,g-ancept munca de cercetr a Universite din Comrie in aces periada fost iognosicat cu slerz aera aici carei-arigiizatrpul ia atroat tmasa muscular Incele din ur apaalzat in cud handcapli sda Ect paren elt gtnic, rn cercetrle sale de pioniertin domi afurior near sal fri Univers ‘Mfostadis in Scitata Regal vrsta de 32d an evening ce Lucian de Matai Newton a fost a doles savant di tori Universiti Cambri fra ci Hawking 2 urmataceas cal in cri ca Newton Desf pear un adie respect pentru munca de poierat in Ecuie igri se pare impresia li Hawking prvtoare a personatates nr membru din tora Societ3i, Utero, fost propus pentru Catedra care a ocupat Cater Lucasiand. Prin aceasta, se poate lui Newton nu este dnte cele mai bune In orice caz, acest aspect nu este esential. Pentru Hawking, teria lui Newon nu are nimic de-a face cu temperamentul Hating is continu cercetarea pentru gsi cela misterelor Unversuli luptnd in aelas timp cu boala sa Parintele filosofiei moderne, care a demonstrat importanta modului de gandire matematic René Descartes (1596-1650) René Descartes est considera pine filasofiel moderne. Nascut into familie de nobiln La Haye in Touraine last Descartes, in Frantaanulu 159%, 2 clltort din loc in lc in principal pentru nu ra suficints8 acumuleze cunostne trict intttile educational, Pe cénd se afta in Olan, ocupatcuserierea tratatull su, Lumea”, care sintetizacercetirie sale prvind lumina, cosmosul sinetura umn’, Galileo era judecat de Inca. n cadrul procesulu, idee revlutionare al lui Gallo privind snta au fost considerate ertce, sentinfa const ih ares omic (Ca urmare a acestul incident, lui Descartes [a fost tama sis mai publicetratatul asupra lumi. A prefeats¥ is dvd carte ‘in mai multe pir, denumite Tratat asupra lumii, Tratat asupra omulu", .Legile Migciri’, .Geometri” et, pe care le-a publcat separa, asiguréndu-se c¥ ocolaste orice tem controversat in raportcu docrinele crestine, Scrieie sale originale includeau explicai rationale privind nasterea lumii sau a universuli, si ciar despre Dumnezeu, Lucrarea sa principal, .Discurs asupra metode’,binecunoscutS pentru ctatlcelebru .Gandesc, dec exist’, dezbtea metodelegindiirafionale simetodologice, CContrar tezelor li Descartes, Newton a susinut nPhilosophice Naturalis Principia Mathematica c tora orbitals ‘alu Descartes nu este compatibia cu legea a doua 51a trea Kepler pra miscarea planeteor tus. se poate ‘igbidic& Newton a adopttintr-ooarecare masurd opera lui Descartes, care a conti baza matematici: moderne. ‘Sé- ptrecut ltimilan invita Stockholm, find profesor personal reginl Christina a Suede. Moarteas3 ‘a surveritnurma unei pneumoni contractate fa num sase Lun dup ce s-a muta la Stockholm, posi datoralS ‘orelor matinale la cae era obligatslucreze de c3tre regin dup cei petrecuse tot restul vei fia s8 se ritice din pat nate de arianTau) (e Marile teorii ale unei conceptii dumnezeiesti ca au pavat calea spre viitor Einstein a afirmat odati, ,Vreau si rezoly enigma divini Newton, in incercarea sa de a-l explica pe Dumnezeu, a considerat ca Universul este Dumnezeu, Fara descoperirile sale, Apollo si celelalre navere spagiale nu ar fi explorat . Mai mult, nici nu am sti ce inseamna si calatoresti in spatiu. Indiferent de cate Universul asa cum au ficut- oti se vor rescrie tabligele cunoasterii stiinrifice, monumentul lui Newton pentru umanitate va rimane in picioare. Un copil pe malul marii in ciutarea adevirulul pene azar tau scanae in noapte; Dumnezeu a spus: .S8 fie Newton a flcut lumin’, Poetul englez Alexander Pope a scris acest distih, in cinstea realizérilor lui Newton, n sunt operiri vizibil Benelicile umanititii de pe urma lui Ne incomensurabile, Numeroasele sale sunt pur si simplu lumina” care a vittorul umanitati, iar teorile sale tsi exercité gi acum influenta covarsitoare asupra lumii sini [Nu stiu cum m8 vede lumea, dar eu insumi ‘ma vd doar ca pe un copil care se joae’ pe malul mari, Incercénd s8 g&seasc’ din cBnd in cand © pietrici decat cele obignute, in timp ce imensul ocean al adevirului se al inaintea lui Se spune c8 Newton ar fi spus acest citat in ultimii ani de vialS. Chiar si pentru Newton, de don mai neted3 sau 0 scoic8 mai frumoasi

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5813)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Nebunul Si Daca...

  

  Document6 pages

  Nebunul Si Daca...

  dorelmatei5864

  No ratings yet
• Model Regulament de Ordine Interioara

  

  Document3 pages

  Model Regulament de Ordine Interioara

  dorelmatei5864

  No ratings yet
• Plafoane Suspendate GC

  

  Document1 page

  Plafoane Suspendate GC

  dorelmatei5864

  No ratings yet
• Alice Munro - Draga Viata PDF

  

  Document345 pages

  Alice Munro - Draga Viata PDF

  dorelmatei5864

  No ratings yet
• Enciclopedia Universala Britannica 2 PDF

  

  Document2,386 pages

  Enciclopedia Universala Britannica 2 PDF

  dorelmatei5864

  No ratings yet
• Enciclopedia Universala Britannica 7 PDF

  

  Document2,301 pages

  Enciclopedia Universala Britannica 7 PDF

  dorelmatei5864

  100% (1)
• Calculator Consum Gips-Carton

  

  Document5 pages

  Calculator Consum Gips-Carton

  dorelmatei5864

  No ratings yet
• Enciclopedia Universala Britannica 8 PDF

  

  Document2,365 pages

  Enciclopedia Universala Britannica 8 PDF

  dorelmatei5864

  No ratings yet
• Enciclopedia Universala Britannica 4 PDF

  

  Document2,181 pages

  Enciclopedia Universala Britannica 4 PDF

  dorelmatei5864

  100% (1)
• Enciclopedia Universala Britannica 14 PDF

  

  Document2,403 pages

  Enciclopedia Universala Britannica 14 PDF

  dorelmatei5864

  100% (1)
• Enciclopedia Universala Britannica 16 PDF

  

  Document2,375 pages

  Enciclopedia Universala Britannica 16 PDF

  dorelmatei5864

  100% (1)
• Enciclopedia Universala Britannica 13 PDF

  

  Document2,393 pages

  Enciclopedia Universala Britannica 13 PDF

  dorelmatei5864

  100% (1)
• Enciclopedia Universala Britannica 15 PDF

  

  Document2,346 pages

  Enciclopedia Universala Britannica 15 PDF

  dorelmatei5864

  No ratings yet
• Enciclopedia Universala Britannica 6 PDF

  

  Document2,342 pages

  Enciclopedia Universala Britannica 6 PDF

  dorelmatei5864

  No ratings yet
• Enciclopedia Universala Britannica 12 PDF

  

  Document2,404 pages

  Enciclopedia Universala Britannica 12 PDF

  dorelmatei5864

  100% (1)
• Enciclopedia Universala Britannica 11 PDF

  

  Document2,408 pages

  Enciclopedia Universala Britannica 11 PDF

  dorelmatei5864

  No ratings yet
• Enciclopedia Universala Britannica 3 PDF

  

  Document2,204 pages

  Enciclopedia Universala Britannica 3 PDF

  dorelmatei5864

  100% (1)
• Enciclopedia Universala Britannica 5 PDF

  

  Document2,306 pages

  Enciclopedia Universala Britannica 5 PDF

  dorelmatei5864

  No ratings yet