UNIVERSITATEA Ovidius din Constanta

Facultatea de teologie Sf.Apostol Andrei

REFERAT MANAGEMENTUL TURISMULUI

RELIGIOS

Turismul religios in
Moldova
Student: Gheorghe Costel
Masterat ,anul I

Turismul religios in Moldova

 Turismul de factură religioasă apare în Evul Mediu timpuriu şi mijlociu până în
Epoca Renaşterii.
Turismul religios este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor
religioase cu implicaţii de ordin spiritual. Noţiunea de religios s-a dezvoltat de la
întelegerea motivaţiilor turiştilor. Diferenţa între această formă de turism şi altele o
constituie motivaţia religioasă a turiştilor.
Turismul religios continuă să aibă o pondere importantă în fluxul turistic total
(26%), la nivel mondial, mărimea sa putând fi chiar mai mare dar înregistrarea numărului
de turişti nefăcându-se foarteprecis, nu se cunoaşte numărul exact de turişti. În România
în anul 2002, au fost în jur de 1.000.000 de turişti cu motivaţie religioasă.

Formele de manifestare ale turismului religios sunt diverse:

- vizite la lacaşurile sfinte;
- pelerinaje religioase;
- tabere religioase pentru tineret.
El poate fi individual sau in grup organizat cum sunt pelerinajele şi taberele
religioase. Se practică de o anumita categorie de personae si vizează atât promovarea
valorilor culturale, cat si a celor spirituale. De aceea nu se poate face o distincţie netă
între turismul cultural, referindu-ne la vizitarea edificiilor religioase, şi turismul religios

1. MĂNĂSTIREA VORONEŢ

Mânăstirea Voroneț este situată în satul cu același nume, la 36 km de Suceava și

la numai 4 km de centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai
valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai
patru luni și jumătate ceea ce constituie un record pentru acea vreme.
Mănăstirea Voroneţ este socotită "Capela Sixtină a Orientului" pentru marea
frescă de pe faţada de vest, numită "Judecata de apoi".
Biserica face parte dintre puținele monumente de arhitectură religioasă din nordul
Moldovei care-și păstrează în mare măsură forma inițială
 Pictura interioară a bisericii datează în cea mai mare parte din timpul lui Ștefan
cel Mare. În scenele din altar artistul a urmărit să redea îndeosebi sensul teologal al
imaginilor, realizând un ansamblu solemn, dar cu vădit caracter de monumentalitate.
Printre aceste picturi de interior atrag atenția mai ales: Cina cea de Taină, Împărtășirea
Apostolilor, Spălarea picioarelor (in altar), Ciclul patimilor și tabloul votiv al
domnitorului Ștefan cel Mare (în naos).
Pictura exterioară a Voronețului, datând din timpul domniei lui Petru Rareș, este
realizată la un înalt nivel artistic, fiind socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei
feudale moldovenești. Frescele se disting prin coloritul lor viu, apropiat de cel al naturii
înconjurătoare și în care predomină verdele și albastrul, prin compoziția larg desfășurată
a diferitelor scene.

2. MĂNĂSTIREA PUTNA
 Se găseşte în comuna Putna din jud. Suceava, un ţinut legendar al Bucovinei.
Aflată la 72 km de "Cetatea de Scaun", este prima şi cea mai importantă ctitorie a
Voievodui Ştefan cel Mare.
Mănăstirea a fost construită între 1466 şi 1469, în amintirea victoriei sale
împotriva turcilor de la Chilia în 1465.
De-a lungul veacurilor Mănăstirea Putna a trecut prin numeroase încercări cu
incendii, năvăliri şi ocupaţii străine, cutremure, însă acestea n-au putut întrerupe
desfăşurarea vieţii monahale şi lauda neîncetată adusă lui Dumnezeu.
Mănăstirea Putna a fost şi important centru cultural-artistic, aici funcţionând un
atelier de caligrafi şi miniaturişti, unul de broderie, şcoală de pregătire a pictorilor,
zugravilor de biserici, precum şi academie teologică. În muzeul mănăstirii se păstrează o
colecţie valoroasă de broderii executate în vremea lui Ştefan cel Mare, manuscrise,
icoane şi opere de argintărie.
În zilele noastre complexul monahal reprezintă un loc predilect de pelerinaj a
românilor de pretutindeni, un loc deosebit şi aducător de pace.
Aici se află una din marile necropole domneşti ale Moldovei. Aici fiind
înmormântaţi: Ştefan cel Mare, Maria Voichiţa (ultima soţie a domintorului), Maria de
Mangop, Bogdan cel Orb, Ştefăniţă-Vodă şi alţi urmaşi ai săi până la Petru Rareş.

3. . MĂNĂSTIREA SUCEVIŢA
Mănăstirea Sucevita este situată la 18 km de Rădăuti (județul Suceava).
Manastirea este construita în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de
elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor
biserici de lemn din Moldova.
Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă
elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova. Pictura murală
interioară și exterioară este de o mare valoare artistică, fiind o amplă narațiune biblică
din Vechiul și Noul Testament.

În complexul cultural-artistic de la Mănăstirea Suceviţa, vizitatorul dornic de a

cunoaşte arta medievală a sec. al XV-lea şi al XVI-lea găseşte, reunite, arhitectură
religioasă, de apărare şi civilă, monastică, pictură, sculptură în lemn şi piatră, broderii,
manuscrise miniate şi argintărie.

Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în siturile care fac parte
din Patrimoniul Mondial UNESCO care sunt protejate.

4. MĂNĂSTIREA MOLDOVIŢA
 La 15 km. de satul Vama, înconjurată de munţii împăduriţi ai Bucovinei, se ridică
mănăstirea Moldoviţa cu hramul Buna Vestire.
Prima biserică de piatră a fost zidită sub domnia lui Alexandru cel Bun între 1402-
1410, cu un întreg ansamblu de construcţii, având hramul Buna Vestire.
Mănăstirea Moldoviţa a dăinuit până la sfârşitul sec.15, când s-a prăbuşit datorită unor
alunecări de teren. Ruine se mai pot vedea şi azi la 500m de actuala construcţie.
Voievodul Petru Rareş schimbă amplasamentul şi ridică noua biserică în 1532, tot cu
hramul Buna Vestire. Este împrejmuită cu ziduri şi turnuri de apărare, dându-i aspectul de
fortăreaţă.
Pe ruinele fostelor locuinţe s-a ridicat clisarniţa (1610-1612), adică casa egumenească,
de către episcopul Efrem de Rădăuţi, unde s-au păstrat odoarele bisericii şi s-a organizat o
şcoală de copişti şi miniaturişti, loc de păstrare a tezaurului mănăstirii.

Arhitectura bisericii Mănăstirii Moldoviţa

← - plan triconc
← - cu cinci încăperi despărţite de pereţi cu uşi pe mijloc
← - sistem de boltire separată la fiecare încăpere
← - chenarele ferestrelor şi uşilor sunt în arc frânt cu rozete în trifoi, de influenţă
gotică.
← - zidul de incintă are metereze deasupra drumului de străjaşi.

Pictura:
- are un caracter realist şi narativ
- realismul tratării personajelor, felul aşezării lor în cadrul respectiv dă viaţă scenelor.
- figurile sunt judicios distribuite
- siluetele înalte şi elegante ale personajelor sunt în perfectă unitate cu arhitectura
monumentului
- pictura interioară este cea mai valoroasă, imaginile fiind mai umanizate şi mai tragice.
(Cina cea de taină – din conca altarului)
Pictura exterioară (1537):
- cu imagini complexe şi o cromatică bogată
- scene religioase şi scene istorice ( în pridvor Judecata de Apoi îl include pe ereticul
Mohamed)
- pe faţada sudică se pot admira:
o Imnul acatist şi Asediul Constantinopolului
o Rugul lui Moise
o Arborele lui Ieseu
o se remarcă unitatea elementelor bizantine şi locale, interpretarea românească a
unor teme tradiţional bizantine.
o tonalitatea cromatică este roşu-brun.

Mănăstirea Moldoviţa a fost un important centru cultural. Aici se copiau şi

împodobeau cărţi bisericeşti precum şi manuscrise din sec. 15.
Mănăstirea Moldoviţa păstrează obiecte de valoare ca: broderii, manuscrise, icoane,
precum şi jilţul ctitorului Petru Rareş.
În 1785 mănăstirea Moldoviţa este desfiinţată până în 1932-34, când se reia activitatea ca
mănăstire de maici.
Între 1954-1960 este restaurată şi înnoită: acoperişul este refăcut, fundaţiile şi soclu
consolidate, zidurile, turnurile şi chiliile refăcute.
Mănăstirea Moldoviţa se remarcă prin iconografie, stilul picturii şi tonalitatea cromatică.
Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial
UNESCO.
5. MĂNĂSTIREA DRAGOMIRNA

Este situată la 15 km nord de Suceava.

Istoria mănăstirii începe în anul 1602 cu construirea bisericii mici din cimitir,
închinată Sfinţilor Enoh, Ilie şi Ioan
Dincolo de frumuseţea peisajului, de neobişnuitul locului, ceea ce produce o
impresie de neuitat, este eleganţa ciudată a monumentului, cu rigori geometrice de mare
rafinament, cu o siluetă unică prin proporţiile şi unitatea volumului, dintre toate celelalte
monumente moldoveneşti medievale. Probabil tocmai această unicitate a monumentului a
atras încă de timpuriu atenţia specialiştilor, care după epocă şi împrejurări au enunţat
judecăţi de valoare diferite, dar marcând întotdeauna profunda lui originalitate. Nicolae
Iorga vorbea despre frumuseţea fără pereche a Dragomirnei, despre măreţia ei şi despre
impresia totală pe care o face asupra privitorilor. Ansamblul de la Dragomirna, construit
la graniţa dintre două veacuri, se situează la două etape ale stilului moldovenesc.
Complexul de artă medievală mănăstirea Dragomirna, este compus din biserica mică sau
a schitului, biserica mare, zidurile de apărare, vechea clădire a egumeniei, cele cinci
turnuri, chiliile şi paraclisul.
Deşi relativ bine consevată pictura Dragomirnei nu se păstreată integral. Chiar şi
în naos şi altar acolo unde a fost completă, scene întregi sau numai detalii, s-au şters
datorită condiţiilor prin care monumentul a trecut de-a lungul veacurilor. Aceasta face în
parte imposibil reconstituirea tuturor înţelesurilor iconografice şi judecarea completă a
stilului picturii. Deşi motivele şi elementele de sculptură în piatră, rânduite cu măiestrie
mai peste tot în interiorul bisericii Dragomirna, adaugă acestui sfânt lăcaş valoare
artistică deosebită, cu toate acestea ctitorul spre a-şi desăvârşi opera, a înveşmântat
zidurile şi bolţile naosului şi altarului cu picturi în frescă.
 Ca şi în alte mănăstiri din ţară, mănăstirea Dragomirna a fost un puternic focar de
cultură.
 6. MANASTIREA HUMOR

La o distanta de 5-6 km de oraselul Gura Humorului, in pitorescul sat Manastirea

Humorului, Judetul Suceava, pe coama unei coline, inconjurata de arbori si pajisti, este
asezata biserica manastirii Humor, una din cele mai vestite ctitorii ale evului mediu
romanesc.
Sfantul locas se inalta la o distanta de vreo 300 de metri de ruinele unei mai vechi
biserici manastiresti a crei constructie a fost realizata inca de pe vremea lui Alexandru cel
Bun
Din punct de vedere al arhitecturii, biserica manastirii Humorului se inscrie fara
ezitare in seria monumentelor specifice lui Petru Rares, adica aduna acele noutati proprii
acestei vremi integrate tipului deja efinit in vremea exceptionalei dezvoltari de sub domnia
Sfantului Stefan cel Mare.

Pictura interioara pastreza

schema iconografica accentuand
miscarea si umanismul expresiilor.
In camera mormintelor, bolta
este acoperita cu scene din viata
Sfintei Fecioare Maria. Sunt
remarcabile icoanele de factura
bizantina (sec. XVI), portretele
ctitorilor (firidele gropnitei) si
pietrele de mormant.
 Pictura exterioara vadeste pe deplin arta mesterului Toma - cele mai vechi fresce
in aer liber din Bucovina,

7. MANASTIREA ARBORE

Manastirea Arbore, aminteste in primul rand de ctitorul acesteia, Luca Arbore.

Acesta a inceput ridicarea manastirii Arbore in luna aprilie a anului 1503,
Conceputa si construita intr-o forma simpla, pornind de la ideea unei biserici de
tip longitudinal, te uimeste prin marea sa stilizare. Prelungirile zidurilor laterale legate
printr-un lat arc semicircular, delimiteaza in exterior, pe fatada apuseana, o mare nisa,
destinata, se pare, lacasului clopotelor.
 La scurt timp dupa terminarea lucrarilor de la Arbore, la 8 septembrie, aceiasi
mesteri au ridicat si la Reuseni pe locul unde se spune ca a fost taiat capul lui Bogdan
Voda, ultima ctitorie a lui Stefan cel Mare, aidoma bisericii de la Arbore.
Dupa 38 de ani de la ridicarea bisericii Arbore, la initiativa Anei, sora lui Arbore,
mai precis in anul 1541, se va realiza ansamblul de pictura interioara si exterioara. Ceea
ce impresioneaza in mod deosebit in pictura bisericii este calitatea ei decorativa, coloritul
cald si luminos, ritmul si eleganta extrema a siluetelor.

Intreaga pictura emana un aer de sinceritate, fiind unul dintre cele mai laice
fenomene din arta medievala moldovenesca.

8. MANASTIREA BOGDANA
 Inceputurile Manastirii Bogdana, cunoscuta sub denumirea de Biserica Sfantul
Ierarh Nicolae, se pierd in negura vremurilor, in perioada de constituire a statului feudal
moldovean. De-a lungul vremii, acest monument arhitectural de o frumusete aparte a
indeplinit un rol istoric, religios si cultural deosebit.
Monument de arhitectura, biserica Sfantul Nicolae a fost zidita, de voievodul
Bogdan Voda , ca multumire adusa lui Dumnezeu pentru izbanda in lupetele ce le-a purtat
pentru a pune bazele unui stat liber si independent la rasarit de Carpati, in Tara Moldovei.
Biserica Sfantul Nicolae este prima constructie religioasa de piatra din Moldova,
care a fost pastrata in forma ei originala, nealterata pana astazi. Aceasta este considerata
un adevarat document de nastere a arhitecturii nationale in Moldova.

Prin calitatile artistice, arhitecturale si decorative, Manastirea Bogdana este astazi

unul din monumentele reprentative ale patrimoniului artistic si cultural ale Romaniei,
fiind inclusa in patrimoniul UNESCO, dovedind o veche si adanca traire duhovniceasca a
neamului nostru romanesc.
9. MANASTIREA SLATINA

A fost sfinţită de mitropolitul Grigorie în 1558, 14 octombrie.

Edificiul central este biserica: înaltă, prelungă, cu abside laterale nemarcate în
exterior.
.Manastirea a suferit de-a lungul vremurilor si a fost nevoie sa fie renovata sau
reparata in mai multe randuri. Printre ctitorii care au reparat-o si innoit-o amintim: Vasile
Lupu, Arhiereul Filaret Apamias (1821), Mitropolitul Veniamin Costache (1826 -1828),
Mitropolitului Pimen al Moldovei (1932).
Biserica Slatina este printre cele mai mari din Moldova, in plan triconc alungit si
potrivit traditiei arhitecturii moldovenesti, dar si a Bisericii Ortodoxe, spatiul interior este
impartit in pridvor, pronaos, incaperea mormintelor, naos si altar.
Pictura veche din secolul al XVI-lea, realizata de pictori necunoscuti din
Moldova, din pricina incendiilor prin care a trecut biserica s-a distrus, iar aceea din anul
1828 a fost in intregime refacuta. Frumos ornamentate si inscriptionate, lespezile funerare
marcheaza mormintele domnitorului Alexandru Lapusneanu, al doamnei Ruxandra,
precum si ale celor doua fiice, Teofana si Teodora.

Pe langa manastirile mentionate anterior mai putem adauga : Manastirea Sf. Ioan
cel Nou, Manastirea Putna, Manastirea Rasca si Probota.
 CONCLUZII:

Zona Moldovei dispune de un important potential turistic religios, reprezentat, cu

prcadere, de manastiri si biserici.
In urma unui studiu realizat, pe baza de chestionare, in 2007, s-a ajuns la
concluzia ca cele mai cunoscute manastiri sunt cele din nordul Moldovei: Putna,
Voroneţ, Suceviţa.

BIBLIOGRAFIE

1. VLASIE, Mihai. Drumuri spre mănăstiri : mic ghid al aaşezămintelor monahale

din România, Editura Uranus, Bucuresti, 1992
2. www.geocities.com
3. www.manastiribucovina.romaniaexplorer.com
4. www.manastiri-bucovina.go.ro
5. www.manastirea-putna.go.ro