ert gem te CU etn age TIF] mY -NUMARUL 1 NGOs YORK TIMES ests ye Al EO of ANPP CNS of Al , PA, . > SUID) O ae PP i x SAUSESTE IUB S ND aoa & GS Ea ftLuna aprilie aproape ca a sosit si cu ea un nou Sezon social aici la Londra. Mamele Ambitioase pot fi vazute in magazinele de confectii din tot orasul, impreuné cu Dragele lor Debutante, nerabdatoare sa cumpere acea magica rochie de seara, despre care pur si simplu stiu ca inseamna diferenta dintre o fata maritata si o fata batrina. in ceea ce priveste prada lor — celibatarii convinsi — domnul Colin Bridgerton detine din nou capul de afis al sotilor dezirabili, cu toate ca nu s-a intors inca dintr-o recenta calatorie peste hotare. Nu are titlu, e adevarat, dar poseda infatisare, avere si, asa cum stie oricine care a petrecut macar un minut la Londra, farmec. Dar, domnul Bridgerton a ajuns la virsta destul de matura de treizeci si trei de ani, fara sa arate nici un interes fata de vreo tinara oarecare $i sint putine motive sa se anticipeze ca 1824 va fi diferit de 1823, in aceasta privinta. Poate ca Dragele Debutante — si probabil si mai important, Ambitioasele lor Mame — ar fice bine sa priveasca in alta parte. Daca domnul Bridgerton cauta o sofie, isi ascunde foarte bine intentia. Pe de alta parte, nu acesta e genul de provocare, care place cel mai mult unei debutante? Documentele Societatii Lady-ei WhistledownProlog Pe 6 aprilie 1812 — cu exact doua zile inainte de aniversarea ei de saisprezece ani Penelope Featherington s-a indragostit ‘Cu un cuvint — a fost emotionant! Lumea s-a cutremurat! Inima ei a facut un salt! Clipa i-a oprit respiratia! Si, putea sa-si spuna cu o oarecare satis- factie, ca barbatul in chestiune ~ unul cu numele Colin Bridgerton — a simtit exact acelasi lucru. (O, nun privinta iubiri. In mod sigur, nu s-a indragostit de ea in 1812 (sinici in 1813, 1814, 1818, sau, la nai nici in toti anii 1816-1822 ¢i, in mod cert, nici in 1823, cind oricum nu s-a aflat in tara tot timpul). Dar pamintul s-a cutremurat, iar inima a bubuit si Penelope stia ~ fara umbra de Indoiala — ca si respiratia i s-a oprit, Pentru zece secunde bune, Caderea de pe cal tindea s@-i aca asta unui barbat. S-a intimplat cam aga: Ea tocmal iesise la plimbare in Hyde Park, impreuna cu mama ei si cu doua surori mai mari, cind a simtit sub picioare o zguduitura puternica. Mama ei nu i-a dat prea mare atentie, aga ca Penelope a luat-o repede inainte, ‘sé vada despre ce era vorba. Restul familie! Featherington era implicat intr-o discutie adorabila cu vicontesa Bridgerton si fiica ei Daphne, care tocmai isi incepuse SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE 7 cel de al doilea Sezon la Londra, asa ca se pretacura ca ignora zguduitura. Familia Bridgerton era realmente importanta si conversatia cu cele doua nu trebuia ignorata. Dupa ce Penelope ocoli un copac, cu un trunchi deo- sebit de gros, vazu doi calareti venind pe acelasi drum pe care se afla ea, galopind de sé le crape caii, sau orice alta expresie care-i placea lumii sa 0 foloseasca, in legatura cu nebunii de pe spinarea cailor si carora nu le pasa de siguranta sau binele lor. Penelope simti cum inima ei 1si accelereaza bataile (ar fi fost dificil sa-ti mentii un puls normal, la vederea unel astfel de situatii si, pe de alta parte, asta i-a permis dupa aceea sa spuna a inima i-a facut un salt, cind s-a indragostt). i, datorita unui inexplicabil capriciu al sortii, 0 rafala de vint -a smuls brusc boneta (care, spre dispe- rarea mamei ei, nu si-o lega cum trebuie, de cind funda © deranja sub barbie), a ridicat-o in aer si, pleosc! a trintit-o exact peste fata unuia dintre calareti. Lui Penelope i se opri respiratia (Iuata parca de vint!), dupa care barbatul cazu de pe cal, aterizind destul de lipsit de eleganta intr-o baltoaca noroioasa de alatu ‘Aproape fara sa se gindeasca, ea isi grabi pasii st gind ceva, ce parea c& seamana cu o intrebare despre cum se simte, dar care suspecta ca nu se auzi decit ca un tipat sugrumat. Desigur, el putea sé fie furios pe ea, pentru ca de fapt ea TI doborise de pe cal si il umpluse de noroi — doua lucruri care garantat il pun pe orice domn in cea mai nebuneasca dintre stari. Dar cind, se ridica pina la urma in picioare stergind noroiul ce putea fi inlaturat de pe imbracaminte, nu o certa. Nu o admonesta usturator, nu tipa, nici macar nu o priv Ridea. Ridea. Penelope nu avea prea mare experienta, despre de ce rid barbatii, si putinul pe care-| stia nu era ceva8_JULIAQUINN agreabil, Dar ochii acestui barbat — cu o umbra de verde de-a dreptul intensa — erau plini de voiogie, in timp ce stergea 0 pata de noroi plasata destul de jenant pe obraz, si cind spuse’ — El bine, asta nu ma pune nui aga? Cind ea tsi recapata vocea (ceea ce, era indurerata sa observe, s-a intimplat la trei secunde bune, din momentul in care 0 persoana cu oarecare inteigenta ar fi trebuit sa raspunda), zise: — O, nu, eu sint cea care trebuie sami cer souze! Boneta mia zburat de pe cap si... Se opri, cind realizé c&, de fapt, el nu se scuzase, asa cd nu prea era cazul sa-| contrazica. = Nici o problema, rosti el adresindu-i un zimbet destul de amuzat. Eu ...0, buna ziua, Daphne! N-am stiut ca esti in pare. Penelope se intoarse si se trezi in fata lui Daphne Bridgerton, stind alaturi de mama ei, care imediat suiera: —Ge ai facut, Penelope Featherington? $i Penelope nu putu s& raspunda cu constiinta tmpacata: nimic, pentru ca de fapt accidentul avusese loc Tn totalitate din cauza el si nu trebuia s8 se prosteasca in fata celui care ‘in mod evident — judecind dupa expresia de pe fata mamei ei — era un celibatar cu adevarat extrem de eligibil. ‘Nu cé mama el s-ar fi gindit, ca ea ar avea vreo sansa la mina lui. Insa doamna Featherington nutrea mari sperante matrimoniale pentru fetele ei mai mari. $i, in afara de asta, Penelope nici macar nu .iesise” inca in societate. Dar daca doamna Featherington intentiona sa 0 mai certe, nu putea sé o faca, pentru ca acest lucru ar fi pretins sa-si mute atentia de la familia Bridgerton, care era asa de importanta, si ale carel rinduri, Penelope itr-o lumina prea buna, SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE 9 dadu repede seama, acoperit cu noroi. = Sper od fiul tau nu s-a rant, i se adres doamna Featherington lady-ei Bridgerton. = Ca si cum m-ar fi plouat, interveni Colin cu o mmigcare experta, Inainte ca lady Bridgerton sa poata sa- | critice, plina de ingrjorare materna. Se facurd prezentarile, dar restul conversatiel nu mai ‘u important, in special pentru ca imediat Collin o aprecie pe doamna Featherington drept o mama-potitoare. Penelope nu fu deloc surprinsa, cind el batu repede in, retragere. Dar raul fusese facut. Penelope descoperise un motiv ge visare. Mai tirziu, in aceeasi noapte, cind revazu In minte intiinirea, de aproximativ 0 mie de ori, fi trecu prin cap cit, de frumos ar fi fost daca ar fi putut spune ca s-a indragostit de el, cind i-a sarutat mina inainte de ao invita la dans, cu ochii verzistralucind diavoleste, tn timp ce degetele lui le-ar fitinut pe ale ei putin mai strins decit normal. Sau poate ca s-a intimplat cind calarea plin de ural printr-o mlastina batuta de vint, iar vintul nua intimidat, si el s-a apropiat in galop, cu singura intentie de a ajunge linga ea. Dar nu, ea a trebuit sa se indragosteascé de Colin Bridgerton, atunci cind a cazut de pe cal si a aterizat pe fund, intro baltoacd plina de noroi. Era ceva total heobignuit, si total lipsit de romantism, dar exista o anumita justitie poetica in toate acestea De ce sé risipesti romantism pe o dragoste, la care hiciodata nu ti se va raspunde? Mai bine sa salveze olectele din miastina batuta de vint, pentru oamenii care far avea cu adevarat un vitor impreund. i daca exista un lucru pe care Penelope 1! stia chiar atunci, la virsta de saisprezece ani fara doua zile, era c& Vitorul ef nu se intrevedea cu Colin Bridgerton in rol de sot. joludeau un barbat in prezent— 10__JULIA QUINN Pur si simplu, nu era genul de fata, care sa atraga un barbat oa ol sii era teama ca niciodata nu va fl. Po 10 aprile 1813 — exact la doua zile dupa aniver- sarea el de saptesprezece ani — Penelope Featherington sia facut debutul in societatea lon- Goneza. Nu dorise sa o faca. O rugase pe mama ei sa 0 fase sa mai astepte un an. Era cu cel putin 13 kg mal grasa dectt (rebuia, iar pe fata inca mal avea tendia fhgrozitoare de ai aparea pete, de cite ori se ene. voega ce insemna ca le avea in permanenta, pentru oa Fimic pe lume nu o putea enerva mai mult, ca un bal fa Londra. “incerca s&-si aminteasca faptul ca frumusetea ou ‘exista doar la nivelul pieli, dar ca n-avea nici o souza Sind se dojenea pe sine insasi, ca niciodaté nu stia o& $a vorbeasca cu oamenii. Nu era nimio mai deprimant, Sectto fata urta gi fara personalitate. $i in acest prim an pe piata mariajelor, exact asta ora Penelope. O fata uta Pau ~ 0, foarte bine, trebuia s@-si acorde putin credit ~ putina personalitate. in'sinea i stia cine e si ca de fapt era inteligenta st ‘amabilé si adesea chiar nostima, dar intr-un fel per. Zonaltatea ei se pierdea Intotdeauna undeva intre inima $ gura si se trezea spunind lucruri gresite, sau si mal des, absolut nimic. Pontru a face ca totul sa fle si mal putin atracti, mama Penelopei refuza sai permita sasi aleaga Singura toaleta si cind nui se admise albul necesar, PS Gam cele mai mute tinere 1! purtau (si care, desigur, nu fra citusi de putin flatant pentru aspectule)), fu fortata si So imbrace in galben, rosu si portocaliu, culori ce © facura sa arate ingrozitor de nefericita. Singura dala tind Penelope a sugerat verdele, doamna Featherington ra pus mini in goldurile ei mai mult decit ample, si & Geclarat ca verdele e prea melancolic. ‘SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE 11 Galbenul, deciara doamna Featherington e o culoare Jericita, iar 0 fata fericité va putea sa prinda un sot in lat. ‘Aunci si acolo, Penelope hotari ca cel mai bine era s& nu incerce s& infeleaga cum functioneaza mintea mamei ei ‘Aga cd se se trezi Invesmintata in galben, portocaliu si ocazional rosu, chiar daca aceste culori o faceau s& rate in mod cert nefericita si se potriveau groaznic cu Cochii ef caprul gi parul roscat. Totusi, nu era nimic de facut in aceasta problema, asa ca hotari sa se supuna, cuun zimbet silt si, daca nui reusea zimbetul, col putin rnu va plinge in public Ceea ce, nota ea cu destula mindrie, n-o facuse riciodata, $i daca asta n-a fost destul, 1813 era anul in care misterioasa (si necunoscuta) lady Whistledown a inceput 68 publice Documentele Societaiti, de trei ori pe saptimina. Ziarul, format dintr-o singura foale, deveni pe loc 0 senzatie. Nimeni nu stia cine era realmente lady Whistledown, dar fiecare parea cd are 0 teorie. Saptamini intregi — nu, de fapt luni — Londra n-a mai putut $8 Vorbeasca despre nimic altceva. Ziarul a fost livrat gratuit timp de doua saptamini ~ suficient de mult pentru ca protipendada sa devina dependenta ~ si apoi bruse sa sistat livrarea si au aparut vinzatori de ziare, care pretindeau pretul nerusinat de cinci penny bucata. Dar tn acel moment, nimeni nu mai putea trai fara doza aproape zinc de birfe, asa ca toata lumea plati pretul Undeva, 0 femeie, sau poate chiar un barbat, spe- coulau iin felul acesta se imbogateau. Ceea ce deosebea Documentele Societati Lady-6i Wnistiedown de oricare alte ziare precedente, era ca fuutorul divulga in intregime numele subiectilor. Nu exista imic ascuns in spatele abrevierilor, cum arfi Lord P. sau12_JULIAQUINN Lady B. Daca lady Whistledown voia sa serie despre cineva, 1! folosea numele intreg. i cind lady Whistledown a vrut sa scrie seams Penelope Featherington, a facut la fel. Prima mentionar ee Benelope! in Documentele Societatii Lady-el Whistledowmn s-a putut citi astfe!: Urfta rochie a domnisoarei Penelope Featherington a facut ca nefericita fata sa semene cu nimic aaltceva decit cu 0 lamiie rascoapta {in mod sigur, 0 lovitura destul de intepatoare, dar nu ‘mai putin adevarata. ‘Coa de a dova apatite a ei in iar n-a fost mai buna. Domnisoara Penelope Featherington na soos nie! un uv gv ode rita! Bata fata pares cae gaa s2Se Inece printre volanele rochiel ei. Penelope era Ingrozita c& nimic din toate acestea 11 vor spori popularitatea. Mer gbeonut nea fost un dezastu total. Au exist citeva persoane, cu care se pare ca a fost in stare sa Vorbeasca. Dintre tot, lady Bridgerton se atasa de ea si Penelope descaperi ca deseori putea sa ti spuna vicon- tesei lucruri dragute, pe care nu visase vreodata sa i le puna nici propriei ei mame. Prin lady Bridgerton a cu- noscut-o pe Eloise Bridgerton, sora mai mica a iubitulul ‘8 Colin, Eloise tocmai implinise saptesprezece ani, dar mama ei -a permis - cu intelepciune — sé-si amine cu un an debutul in societate, cu toate ca Eloise avea frumosul aspect Bridgerton si farmec din abundenta. ‘Sin timp ce Penelope isi petrecea dupa-amiezile in salonul verde-cu-crem din Casa Bridgerton (sau mai ‘adesea,, sus in dormitorul Eloisei, unde cele doua fete fideau $i chicoteau discutind cu mare seriozitate despre tot ce exista sub soare), se trezi ca intimplator 'SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE 13 intlinea si cu Colin, care la douazec! si doi de ani nu se mutase Inca din casa familiala, intr-o locuinté de celibatar. Daca Penelope a crezut ca |-a jubit mai de mult, asta 1a fost nimic, in comparatie cu ceea ce simti, dupa ce a ajuns cu adevarat sa cunoasca. Colin Bridgerton era spiritual, energic, avea calitatea de glumet dat-naibii, care facea femelle s& lesine, dar cel mai mult dintre toate... Colin Bridgerton era dragut. Dragut. Un cuvintel absurd. Ar fi trebuit sa fie banal, dar intr-un fel i se potrivea la perfectie. intotdeauna avea ceva dragut de spus Penelope’ si cind, pina la urma, ea isi lua curajul s-i raspunda ceva (altceva decit obis- nuitele: bun-gasit si ramas-bun), el a ascultat-o cu adevarat. Cea ce a facut ca data urmatoare totul sa para mai usor. La sfirsitul Sezonului, Penelope isi dadu seama ca seducatorul Colin Bridgerton era singurul barbat cu care reusise ea sa aiba o conversatie adevarata. Aceasta se numea iubire. O, aceasta era iubire iubire lubie iubire iubire lubire! O cretina repetare a cuvintului, poate, dar asta era in mod cert ceea ce mizgali Penelope pe 0 coala de scris ridicol de scumpa, alaturi de cuvintele: .Doamna Colin Bridgerton” si Penelope Bridgerton” si Colin Colin Colin”. (Hirtia fu aruncata in foc, in momentul in care Penelope auzi pasi pe hol). Ce minunat era sé te simti indragostit - chiar daca doar unilateral ~ de o persoana dragutal Asta facea pe Cineva sa se simta atit de sensibil Desigur, nu © deranja ca el poseda, ca toti barbati ridgerton, un aspect fabulos. Exista acel faimos par yaten Bridgerton, gura mare si zimbitoare Bridgerton, ‘umeni larg, inaltimea de 183 om si, in cazul lui Colin, cei ‘mai devastatori ochi verzi, ce Impodobisera vreodata o fata umana.14_JULIAQUINN Era felul de ochi care bintuie visele unel fete. Si Penelope visa si visa si visa Aprile 1814 0 gasi pe Penelope inapoi la Londra, pentru cel de al doilea Sezon, si cu toate ca atrase ace~ lasi numar de pretendenti ca si anul trecut (zero), trebuie sspus cu onestitate, c& n-a fost chiar asa rau. A ajutat si faptul ca slabise aproape 13 kg si putea sa-si spun ca fe ,0 durdulie placuta’, mai curind decit ,o grasana hidoasa’. Inca nu se apropia de silveta ideala a femeilor la moda, dar cel putin se schimbase suficient, ca sa poata trece la cumpararea unel garderobe complet noi. Din pacate, mama ei insista din nou pentru galben, portocaliu si ocazional o urma de rosu. $i de aceasta data lady Whistledown scrise: Domnisoara Penelope Featherington (cea mai ‘putin insipida dintre suronle Featherington) a fost imbracata cu galben lamiie, ce facea sa-i lase ura apa. Ceea ce indica In mod indirect ca Penelope era cel mai inteligent membru al familie’ ei, desi complimentul era cu desavirsire nesincer. Dar Penelope n-a fost singura incondeiata de itoarea foiletonista caustica. $i Kate Sheffield, cea cu parul inchis la culoare, fu comparata cu 0 narcisa galbena pirita, in rochia ei galbena si Kate era pe cale ‘sa se marite cu Anthony Bridgerton, fratele mai mare a lui Colin si pe deasupra si viconte! ‘Aga ca Penelope continua sa spere. Eibine, nu realmente. Stia ca de fapt Colin nu o sa se Insoare cu ea, dar cel putin dansa cu ea la flecare bal, 0 {éicea sa rida, si din cind in cind Tl facea si ea sa rida si asta va trebui sa fie destul. SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE 15 ‘Si viata Penelopel merse mai departe. Participa si la cel de al treilea Sezon, apoi la al patrulea. Cele doua surori mai mari, Prudence si Philippa, tsi gasisera pina la ‘urma sofi si se mutasera. Doamna Featherington nutrea sporanta c& Penelope inca ar mai putea sa faca 0 par- tida, pentru c& Prudence si Philippa avusesera nevoie «de cinci Sezoane pentru a-si agata soti,insa Penelope stia ca e destinata sa rémina fata batrina. Nu ar fi fost corect sa se mafite cu cineva, cind inca mai era disperat de indragostita de Colin. $i poate ¢, Tn cele mai inde- parate unghere ale mintii ei — ascunsa in spatele deciinarii verbelor in limba franceza, pe care nu o stiuse niciodata gi a aritmetici, pe care nu o folosise niciodata ~ ined mai nutrea o mica speranta. Pina in acea zi. Chiar si acum, ou sapte ani mai tiziv, Inca se mal ‘eferea la ea ca la acea zi. Se dusese acasa la familia Bridgerton, asa cum facea adesea, pentru a lua ceaiul cu Eloise, mama si surorile ei. Era exact inainte ca tratele Eloisel, Benedict, a se insoare cu Sophie, doar ca el nu stia cine © ea in realitate gi ei bine, asta nu insemna nimic, cu exceptia faptului ca s-ar fi putut sa fie singurul mare secret din uittima vreme, pe care lady Whistledown nu reusise inca sal descopere. ‘Oricum, la plecare, trecu prin holul din fata ascultind zgomotul pasilor ei pe pardoseala de marmora. Tocmai igi pusese pe ea mantila imblanita si se pregatea s& strabata scurta distanta pina acasa (de fapt, exact dupa colt), cind auzi voci. Voci masculine. Vocile barbatlor Bridgerton. Erau cei tei frat Bridgerton mai mari: Anthony, Benedict si Colin, $i purtau una din acele conversatii barbatesti, genul in care se bombanea mult si se intepau unul pe altul in gluma. Lui Penelope ii placuse intotdeauna sa16 JULIA QUINN urmareascA intelegerea aceasta dintre el; care con semna ca de fapt constituiau 0 famife, Putea sé-i vada prin usa din fata deschisa, dar nu putea sa auda ce-si spuneau, pina cind nu alunse pe prag. $i, ca orice ghinion neferict, ce o urmarise toata fiata, prima voce pe care o auzi fu a lui Coli, iar Cuvintele nu erau deloc amabile. i categoric n-am sa ma insor cu Penelope Featherington! oO! Exclamatia scapa de pe buzele ei, inainte de a indi, sunetul strabatfind aerul ca un suierat. ‘Cel trei barbati Bridgerton se intoarsera cu fete oripilate si Penelope stiu ca toomai incepeau cea ce, In mod cert, vor fi cele mai ingrozitoare cincl minute din Viata ei ‘Nu spuse nimic, timp ce paru o eternitate, apol, In sfirit, cu 0 demnitate pe care nu visase niciodata ca 0 poseda, se uita drept la Colin si spuse: Nu tam carut niciodata sa te insori cu mine. Obraji Jui trecura de la roz la stacojiu. Deschise gura, dar nu se fauzi nici un sunet. Era, se gindi Penelope cu 0 satis- factie ascunsa, probabil singura data in viata lul, cind ramasese cu desavirsire fara replica. Si niciodats.. ‘nghiti convulsiv..n-am spus nimanui, c@ vreau $4 ma ceri in casatorie ~ Penelope, reusi in final Colin, imi pare rau. — Nu ai de ce sa te scuzi, afirma ea. = Nu, insista el. Am... Ti-am ranit sentimentele si... = N-ai stiut c& eram aici — Totus... = Nuo'sa te insori cu mine, rosti ea cu 0 vooe ce suna foarte ciudat si gaunos pentru urechile oi. Si nu e nimic ‘rest in asta, Uite, nici eu nu intentionez sa ma marit cu fratele tau, Benedict. Acesta incercase in mod evident sa nu se vite la ei, dar la acaste vorbe deveni atent, Penelope isi inclesta purnnil lpi de trup. Si nu j-am rant SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE. sentimentele, cind am anuntat ca n-am s-o fac. intoarse spre Benedict, facind efortul s8-| priveasca ‘ochi. Nusi aga, domnule Bridgerton ? ~ Sigur ca nu, raspunse el repede. — Desi e bine stabil, rosti ea cu buzele strinse, vim#™ ca de data aceasta ii iesira din gura exact cuvinte? potrivite. Nu a fost ranit nici un sentiment. Acum, dad? ma scuzati, domrilor, mi-ar placea sa ma duc acasa Cai trei domni se dadura imediat deoparte, sa o lad? sa treaca, si totul s-ar fi terminat onorabil, daca deoda!” lui Colin nu fear fi soapat =Nu ai camerista? Ea dlatina din cap. = Locuiese exact dupa colt. — Sti, dar ~ Te Insotesc eu, rosti blind Anthony. — Realmente nu € necesar, my lord. = Da-mi voie, rosti el cu un ton ce Ti transmise dest! de clar, c& Tn aceasta problema nu avea de ales. Deoi, dadu afirmativ din cap si cei doi pornirs 9% sttada. Dupa ce trecura de trel case, Anthony spuse © voce ciudat de pina de respect. Na stiut ca esti acolo. Penelope simi ca i se stringe inima ~ nu de minie,” doar de un sentiment adine de resemnare. . Stiu, raspunse ea. Nu @ genul de om cru Banuiesc ca mama voastra Tl Indeamna s& se insoat ‘Anthony dadu afirmativ din cap. Intentiile lady Bridgerton, de a vedea casatorti pe fiecare dintre op! copii ai ei, erau legendare. Ma place, adauf’ Ponelope. Mama ta. Dar mi-e teama ca nu poate vedi? nai doparte de aft. nea adevarul e ca nu conteaze pr ‘nuit daca fi place sau nu de aleasa lui Colin. Ei bine, eu n-as spune asta, medita Anthor! alirmatie ce suna, nu ca venind din partea unul vicor! lomut si foarte respectat, ci mai mult ca a unui a18_JULIA QUINN binecrescut. Nu mi-ar fi plécut sa ma Insor cu cineva pe ‘care mama mea nu o place. Clatina din cap cu un gest de mare respect amestecat cu teama. E o forta a naturi! —Mama ta, sau sotia? El reflecta cam o jumatate de secunda. = Amindoua. ‘Mai mersera citeva clipe, apoi Penelope izbucn = Colin trebuie sa plece. Anthony se uita la ea curios. = Pardon? = Trebuie sa plece. SA calatoreasca. Nu e inca apt pentru casétorie si mama ta nu va putea sa se abtina sa hull forteze. E bine intentionata... Penelope isi musca ‘buza de oroare. Spera ca vicontele nu credea ca de fapt o otica pe lady Bridgerton. In ceea ce 0 privea pe ea, nu exista o doamina mai desdvirsita tn toata Anglia. =’ Mama mea e intotdeauna bine intentionata, rosti ‘Anthony cu un zimbet indulgent. Dar poate ca tu al dreptate. Poate ca trebuie sa place. Lui Colin fi place sa calatoreasca. Tocmai s-a inapoiat din Tara Galllor. Adevarat? murmura politicoasa Penelope, ca si ‘cum rear fi stiut perfect de bine ca fusese In Tara Galilor. Am ajuns, rosti Anthony, in timp ce dadea din cap afirmativ ca raspuns la Intrebarea ei. Asta © casa t2, nui aga? “Da. Multumesc ca m-ai insotit pind acasa. = A tost placerea mea, te asigur. Penelope il privi plecind, apo' intra in casa si plinse. ‘A doua zi, in Documentele Societati Lady-ei Whistledown, aparu urmatoarea dare de seama: CO! ce evenimente emotionante au avut loc ier, pe scarile din fata resedintei lady-ei Bridgerton din Brunton Street! in primul rind, Penelope Feetherington a fost vazutd in compania nu a unuia, nici a doi, ota TRE! gORULDOMN BRIDGERTONE 19 SEDUCN + orava antertor ipostbl (9 'sprava anterior i ia fl ice te aa arama ee a a aft pce (dar probabil provi? la fost la ae ee feather, ind pil”) barbat casatort din grup. sa in tof bot derigoarajgertn a ar, ar fnsering ipo fee ae cae ne Er Ae, asset, x reo retraga din postul pe or ° tledown intelesese sentimen- Se pare ca si lady wh", tolo stiice aie Panaiaf om fel, fara sa-si dea seama, : staan oil ir je debutanta si acum statea ew ate aa se natural atit cu frum me aamebausel bucura de Sezonul ei lo tru calatorii si incer he eee gust J ‘mult timp in afara Londrei: se ie gon ce menava luni, pleca spre o noua destinatie. (aeceal de Clas, fi acorda Penelope un essnafe. Cind oa in fu fol reugea sa se prefaca 9 ee ur zimbet, si | a intimplat vreodata, ca nu-si pe (allel de sa public si ca visurile ei A eae li a is fe ani, nu-i asa? ee col putin Penelope Featn®™ =<Capitolul 1 Mamele-petitoare traiesc 0 mare bucurie ~ Colin Bridgerton s-a intors din Grecia! Pentru acei amabil (si ignorant) cititon, care anul ‘acesta sint nou venif in aras, domnul Bridgerton este al treilea in sirul legendar de opt frati Bridgerton (de unde rnumele Colin, care Incepe cu litera C; el fi urmeaza lui Anthony sil Beneda s1 precede pe Daphne, Eloise, esca, Gregory si Hyacint i se pare cf niciodatd nu o va face (@ al saptelea in lie ppentry ttl de Viconte de Bridgerton, dupa cei doi fi ai Vicontelul actual, fratele lui mai mare Benedict si cei tre! fai acestula), este totus! considerat unul din primi tiner! demnide cucertt ai Sezonului, datorta aver lu. gurl, ‘Staturi lui si mai presus de orice, sarmului lui. E dificil totus! sa prezici, daca domnul Bridgerton va sucomba in fata acestei bucuni in Sezonul acesta; este in mod certla vista Inguratoni (treizeci si trei de ani), dar n-a aratat hiciodata un interes deosobitt fafa de nici o doamna de familie adecvata si, pentru a complica si mai mult jucrunile, are tendinta Ingrozitoare de a paras! des Londra selutindu-ne, spre 0 destinatie exotica. ‘Documentele Societatii Lady-i Whistledown, 2 aprile 1824 SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE 21 ~ [ato uital ipa Portia Featherington. S-a intors Colin Bridgerton! Penelope ridica pivirea de pe lucrul de mina, Mama i sttingea In pumn ultimul numar din Documentele Societatii Lady-ei Whistledown, aga cum Penelope s-ar {i apucat, s@ zicem, de o funie care atimna pe o cladire. Siu, murmura ea. Portia se incrunta. Nuri placea cind cineva — oricine ~ la zvonurile, inainte de ale afla ea. Cum ai obtinut Whistledown inaintea mea? Iam spus lui Briarly $@ mi puna deoparte pentru mine si sa nu lase pe nimeni sé- atinga. N-am vazut in Whistledown, 0 intrerupse Penelope, Inainte ca mama ei s4 continue sa-| acuze pe bietul majordom, cel incoltit. Felicity m-a spus. lei dupa- famiaza. lar ei /-a sus Hyacinth Bridgerton. Sora ta petrece 0 multime de timp in gospodaria Biidgerton. Ca si mine, sublinie Penelope intrebindu-se unde va duce asta. Portia se batu cu degetul pe barbie, asa cum facea \ntotdeauna cind punea ceva la cale sau uneltea cova. Colin Bridgerton este la virsta cind trebuie sa-si caute 0 sotie. Penelope reusi sa clipeaca, inainte ca ochii si iasa din orbite Colin Bridgerton nu o sa se insoare cu Felicity! Portia ridica usor din umeri Ce treburi ciudate s-au intimplat. Anthony Bridgerton s-a insurat cu Kate Sheffield aia 1.00 a fost si mai putin populara decit tine. Penelope simti cum stringe din buze. ,Complimen- {olo” mamei et aveau calitatea sa intepe ca niste viespi. ‘Sa nu crezi ca intentionez sa te cfitic, rosti Portia ruse interesata. Sint incintata cu adevarat de situatia ta do necasatorita. Sint singura pe lume, in afara de fetele22_ JULIA QUINN mele, sie reconfortant sa stiu ca una dintre ele va putea $a alba grila de mine la batrinete. Penelope avu o viziune a viitorului — viitorul aga cum fusese desoris de mama ei ~ gi simti nevoia brusca sa 0 ja la goana si sa se marite chiar si cu un cosar. De mult se resemnase la o viata de eterna celibatara, dar, in acelasi timp, uneori se vedea in propria ei casuta curata, cu terasa. Sau poate o cabana confortabila la tarmul mari. insa, in ultima vreme, Portia isi presara conversatile cu referiri la batrinetea ei si ce norocoasa era ca Penelope va putea sa aiba grlja de ea. Nu conta ca atit Prudence cit si Philippa se maritasera cu barbati plini de bani si posedau fonduri ample, cu care sai asigure mamei lor tot confortul. Sau ca Portia era destul de bogata ea insasi; cind familia ei -a dat bani ca dota, 0 patrime a fost pusa deoparte pentru nevoile ei personale. ‘Nu, cind Portia vorbea despre a fi ingrijta’, nu se referea la bani. Ce voia Portia era o sclava. Penelope ofta. A fost prea aspra cu mama ei, chiar daca doar in gind. Si facea asta destul de des. Mama ei, © iubea. Stia ca mama ei o iubeste. Si la rindul ei si ea ‘si iubea mama. Doar oa uneori nu-i placea prea mult de ea. Spera ca asta n-o $4 faca din ea o fiinta rea. Dar cu adevairat, mama ei putea sa incerce sa alba rabdare cu cea mai amabila si gentila dintre fiice si Penelope ora prima care trebua sa admita ca era putin cam sarcastica, Uuneori = De ce nu s-ar insura Collin cu Felicity? intreba Penelope ridicé privirea surprinsa. Credea oa epuizasera subiectul. Ar fitrebuit sa stie mai bine, Mama ei era mai mult decit tenace. ~ Ei bine, raspunse incet, s8 inoepem cu faptul ca @ cu doisprezece ani mai tinara decit ol. SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE 23 — Pull rosti Portia dind din mina, pentru a inlatura ideoa, Asta nu inseamna nimic, si tu stii asta. Penelope se incrunta, apoi scinci cind se intepa acoldental cu acul in deget. in afara de asta, continua Portia vesela, are — se uita din nou la Whistledown sa-i vada virsta exacta — \reizeci si trei de ani! intrebarea este, cum intelege el sa vite 0 diferenta de doisprezece ani intre el si sotia lui? Doar nu te astepti sa se insoare cu cineva de virsta fa. Penelope isi supse degetul intepat, cu toate ca stia ca e ingrozitor de necivilzat sa faca asa ceva. Dar avea nevoie s8 bage ceva in gura, pentru a se impiedica sa spuna ceva oribil, oribil de rautacios. Tot ce spusese mama ei era adevarat. Multe casatori de bonton — poate chiar cele mai multe dintre ele — vazusera barbati care se insurasera cu fete cu doisprezece sau chiar cu multi ani mai tinere. Dar intr-un {ol diferenta de virsta dintre Colin si Felicity parea mai mare, poate din cauza. Penelope nu era in stare sa-si stearga dezgustul de pe figura. jie ca 0 sora. O sora mai mica. Realmente, Penelope. Mi-e greu sa-mi inchi Este aproape un incest, murmura Penelope. Ge ai spus? Penelope apuca din nou acul. Nimic. Sint sigura c& ai spus ceva. Ponelope clatina din cap. Mi-am dres glasul. Poate ca ai auzit ‘Am auzitc@ al spus ceva. Sint sigura de astal Penelope ofta. Inaintea ei, viata se contura lunga si anosta. Mama, rosti cu rébdarea, daca nu a unui sfint, cel putin a unei foarte devotate calugarite, Felicity e practic logosita cu domnul Albansdale. Pina la urma, Portia incapu sa-si frece miinile.24 JULIA QUINN — Nu ar fi logodité cu Colin Bridgerton. ~ Felicity mai bine ar muri, decit sa umble dupa Colin. = Nict intr-un caz! E 0 fata desteapta. Colin Bridgerton eo achizitie mai buna. — Dar Felicity il iubeste pe domnul Albansdale! Portia se facu mai mica in scaunul ei perfect tapitat. — Exista si aga ceva, = $i, adauga Penelope plina de sentiment, domnul Albansdale este posesorul unei aver foarte respectable. Porta isi lovi barbia cu aratatorl — Adevarat, rostitaios. Dar nu asa de respectabila, ca ‘aceea ce revine unui Bridgerton si presupun ca nu al de ce 8A neg Penelope stia ca era momentul sa renunte, dar nu putea sa-si opreasca gura sa nu se mai deschida, pentru ultima oara. — Adevarul adevarat, mama, este ce un partener minunat pentru Felicity. Ar trebui sa fim incintati pentru ea, $tiu, stiu, boribani Portia. $i asta pentru ca dorese asa de mult ca una din ficele mele sa se marite cu un Bridgerton. Ce lovitura ar fi! S-ar vorbi despre mine in toata Londra, saptamini intregi. Poate ani! Penelope infipse acul intr-o pena fantezie, de ling& ea. Era 0 adevarata nebunie sa lase sa-i izbucneasca rminia, alternativa era Insa sa sara in picioare si, ei bine! Ce © cu mine? Portia parea sa-si inchipuie ca, odata Felicity maritata, sperantele ei de unire cu un Bridgerton, rau distruse, pentru totdeauna. Dar Penelope era inca necasatorita~ asta nu conta deloc? Era prea mult sa vrea ca mama ei sa se gindeasca la ‘ea cu aceeasi mindrie, pe care o simtea pentru celelalte ‘rei fice ale ei? Colin'nu intentiona sa o aleaga pe ea drept mireasa, dar 0 mama nu putea sa fle mal putin coarba fata de necazurile copillor ei? Penelope’ ii era clar daca ar putea s&- agate pe SEDUCATORULDOMN BRIDGERTONE 25 ca nici Prudence, nici Philippa, nici chiar Felicity, nu vor avea niciodata sansa de a lua un Bridgerton. De ce parea ca mama ei isi inchipuie ca famecele lor le depasesc pe ale Penelopei? Foarte bine, Penelope trebuia sé admita ca Felicity bucura de mai multa popularitate decit celelatte trei surori mai mari, la un loc. Prudence si Philippa n-au fost, hiciodata de necomparat. Au zébovit si ele prin salile de bal, tot afft de muit ca Penelope. Doar ca, desigur, ele erau acum maritate. Penelope ‘var fi fost tn stare sa se lipeasca de niciunul dintre soti lor, totus ele erau neveste. intre timp, slavé Domnului, mintea Portiei se mutase deja pe paguni mal verzi ~ Trebuie s&-i fac o vizita lui Violet, afirma ea. Va fi ‘asa de usurata ca s-a Tntors Colin. Sint sigura ca lady Bridgerton va fl incintata sa te vada, rosti Penelope. Biata femeie, zise Portia cu un suspin dramatic. E ‘aya ingeijorata pentru el, sti tu. tiv Cu adevarat, cred ca @ mai mult decit te astepti sa uporte o mama. Umbia hai-hui, numai bunul Dumnezeu fo pe unde, tn tari cu siguranta pagine... Eu cred ca in Grecia se practica crestinismul, Imuimura Penelope cu ochit indreptati din nou spre broderia ei Nu fi impertinenta, Penelope Anne Featherington, {Qtoci!sint catofci se cutremura Portia rostind cuvintul Nu sint catolic, replica Penelope renuntind la lucrul do mina si puntndu-l deoparte. Sint ortodocsi. Fi bine, nu fac parte din Biserica Anglei, rosti Portia domna Vazind cum sint grecii, nu cred ca sint prea Ingniorati de acest fapt. Portia strinse din ochi dezaprobator.—— 26 JULIA QUINN, = gi oricum, de unde ai tu cunostinte despre relia grecilor? Nu, nu-mi spune, adauga cu 0 fluturare drama: Soa a mini. Ai ott undeva. Penelope toomal clipea Incercind sa se gindeasca la un raspuns potivit. Ag vroa $2 nu citesti aft de mult, offa in continuare Portia. Probabil ca ag fi putut sa te mafit, cu multi ani inalrto, Gage te-ai fi concentrat mai mult asupra atractilor Sociale si mai putin asupra...mai putin asupra. Portia arata ca si cum ar fi vt SA spuna ceva, apot ge razgindi. Sau poate ca era doar flaminda. Lua un biscuit de pe tava cu ceal si baga in gura. Honslope era gata s& fntinda mina sa ia ulimul biscut, apo’ hotari sa o lase pe mama ei sat ia In felul costa putea sé-si mentina gura plina, Urtimul lucrs Pe cere il dorea, era s se implice intr-o nova discutle despre Colin Bridgerton. = $-a intors Colin! Penelope ridica privirea de pe carte ~ Scurta Istorie 8 Gracie’ ~ si 0 vazu pe Eloise Bridgerton navalind in Gamera ei, Ca de obicel, Eloise nu fusese anuntata Majordomul Casel Featherington era asa de obisnut $A aera aoolo, Incito trata ca pe un membru al fami a ndevarat? Intreba Penelope reusind 6A arbore7e (dupa parerea ei) 0 indferenta cit se poate de reals. Gesigur, puse Scurta Istorie a Greciei In spatele ‘Maths, romanul lui §.R.Fielding, ce fusese attt de in ‘yoga cu un an inainte. Toata lumea avea pe nopliera uf ‘exemplar din Mathilda. Si era destul de gros pent & ascunde Scurta Istorie a Greciel Eloise se agez4 pe scaunul de la biroul Penelopel. eradevarat, si e foarte bronzat. Tot timpul la soare, presupun. = Atost in Grecia, nu-i asa? Eloise clatina din cap. SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE 27 — A spus c@ razbolul de acolo capatase propor si devenise prea periculos. Asa c& s-a dus in Cipru. Mai, mai, rosti Penelope zimbind. Lady Whistledown ‘a gresit de data aceasta. Eloise zimbetul acela obraznic Bridgerton, si Penelope realiza inca 0 data ce norocoasa era sa fie ‘coa mai apropiata prietena. Ea si Eloise erau nedes- panite de la saptesprezece ani. Petrecusera impreuna Sezoanele londoneze, au ajuns la maturitate impreuna fi spre panica mamelor lor, erau amindoua pe cale s& dovina fete batrine. Eloise declarase ca n-a gasit inca persoana potrivits. Penelope, desigur, nu fusese intrebata. ‘-a placut in Cipru? intreba ea. Eloise ofta. ‘A spus cf a fost stralucitor. Ce mult mi-ar placea si nie sa calatorese. Se pare ca toata lumea a fost undeva, In alara de mine. Si de mine, fi aminti Penelope. ‘Si de tine, fu de acord Eloise. Multumesc lui Dumnezeu 0a te am pe tine. Eloise! exolama Penelope aruncind in ea cu 0 porn. Dar si ea fi multumea tui Dumnezeu pentru Ploise. in fiecare zi. Muite femei troeau prin viata fara 0 priotona apropiata si fara cineva careia putea s-i spuna fice. Ei bine, aproape orice. Nu-i dezvaluise niciodata fiontimentele ‘el pentru Colin, desi adesea credea ca lose suspecteaza adevarul. Totusi, era prea plina de luct pontru a mentiona ceva, cea ce nu facea decit sa fonlirme siguranta Penelope’, ca el nu o va iubi nicio- Wala. Daca Eloise ar fi crezut, chiar pentru o clip’, c& favoa cu adevarat sansa de a-1 avea pe Colin ca sot, ar complotat tot felul de strategii de petit, cu o eficienta ce fa (i impresionat orice general de armata. ind ajungea la aga ceva, Eloise era pur si simplu un {o1 de conducator.se 28 JULIA QUINN i tata, incit si-a — si apol a spus c@ apa era asa agitata, adunat to eurajul sa dat la pest, peste bord... Eloise Se ‘crunta. Tu nu ma ascutt! *unla: Jamise Penelope. El bine, de fapt am ascutal, in parte. Nu pot s8 cred o8 Colin fra marturst caa vomitat. Tine, sit sora lll gous gi mie. a Se va supara pe tine, ca mi-ai spus si mie Elniee i inlatura protestele, cu o miscare din ming Elser va pasa. Esti ca o sora pentru él. Penelope imbl dar si ofta in acelasi Simp. Desigur, mama a Zim) gaca intenlioneaza 58 ramina in oras pe timpul Secu, continu’ Eloise, si ~ desigur — a fost foarte Svaziv, apoi m-am hotarit sé Intreb chiar eu- az =Peav de inteligent din partea ta, murmura Penelope. . Eloise aruncd la rindul ei cu pera in 22. ogi pind la urmai -am facut sa admita cf da, crede! cave mine timp de ce! putin citeva lun Dar m-a facut Sai promit ca n-am sai spun mamel. 1Prgum, asta nu e — Penelope isi drese rozav de inteligent din partea Tul sr Fatoul Tui ail fiat, igi va redubla eforturle 68 Caja Insurat. Si eu as orede oA asta este cBea Ce Vr el sa evite cel mai mult = Se pare oa acesta Eloise. | "SHaca o potoleste spuntndu-i ca nu @ nicl o oI ate 8 nu o sa-l mai bata atita la oP, Poate doe interesanta, rosti Eloise, dar probabil mult in teore decit in practica. Mama e asa de hel rl Yada Incurat, inet nu conteaza dacd isl mare Sa ule, chiar oforturile ei obisnuite sint sufic try al innebuni Pent gate cineva sa innebuneascé de mai multe cugeta Penelope. @ telul viet lui, fu de ‘SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE 29 Eloise ridica capul Nu stiu. §i nu ored ca ag vrea sa aflu. Amindoua ramasera tacute o clipa (cu adevarat o ocazle rara), apot Eloise sari in picioare destul de bruse si adauga: trebuie 8a plec. Penelope zimbi. Oamenii care nu 0 cunosteau prea bine pe Eloise ar fi crezut ca are obiceiul sa schimbe subieotul des (si brusc), dar Penelope stia ca adevarul fora altul, Cind Eloise tsi punea cova in cap, era incapabila sa mai astepte. Cea ce insemna ca, daca voia bruse sa plece, probabil ca aceasta avea legatura cu ceea ce discutasera mai devreme in acea dupa- amiaza si... Colin e asteptat la ceai, explica Eloise. Penelope rimbi. li placea ca judecase corect. Trebuie sé vii si tu, continua Eloise Penelope scutura din cap. Va vrea sai fie doar cu familia, Probabil ca ai dreptate, aproba usor din cap Eloise. Fi bine, atunci trebuie sa plec. Imi pare rau ca a fost 0 Visita allt de scurta, dar am vrut doar sé ma asigur ca sti ‘oe acasa Collin Whistledown, ti aminti Penelope. ‘Adevarat. De unde isi ia femeia asta informatie? ho introba Eloise clatinind din cap a mirare. Jur ca uneor! flo alit de multe despre familia mea, incit ma intreb aca n-ar trebui s&-mi fie team. Nu poate sa continue o vesnicie, comenta Ponolope ridicindu-se s 0 conducd pe prietena ei Cinova va afla pind la urma cine @, nu crezi? Nu stiu. Eloise isi puse mina pe clanta usii si ‘Aga gindesc si eu de obicei. Dar sint zece ani mul, de fapt. Daca ar fi putut sa fie prinsa, cred 0 asta s-ar fi infimplat deja. Ponelope 0 insoti pe Eloise in jos pe scat.30 JULIA QUINN T pina la urma, va face 0 greseala. Trebuio. E doar 0 fiinta omeneasca. Eloise rise. Bi eu care am rezut o& @ un fel de z0u, mal mic. Penelope se trezi zimbind Feige se opti atft de brusc si se Tntoarse, incit Penelope se izbi de ea, aproape rostogolindu-se amindoua pe ultimele trepte ale scar "Tu sti cova? Intreba Eloise. = Nu pot incepe sa speculez. Eloise nici nu-si batu capul sa-si controleze figura. = Pariez ca a facut deja 0 greseala, rosti ea. ~ Pardon! Ai spus-o tu insati. Ea - sau presupun cai ar putes figiel — serie editorialul de peste zece ani. Nimeni poate face asta asa de mult imp, faré sa greseasca. SH oo cred eu? Penelope isi departa doar miinile tntr-un Gest de nerabdare. Cred ca problema reala este c8 nol oer) sinter prea prost, pentru a-i observa greselie. ‘Penelope se uité 0 cipa la ea, apo izbucnt in ris PO. Eloise, rosti ea stergindu-si lacrimile. Co mult te iubese. Eloise zimbi. ipl asta e o treaba buna, asa nematitata cum sint Va tebul sa intemeiem 0 gospodarie tmpreund, cind ‘yom fi de treizeci de ani si babe adevarate. Penelope prinse ideea, ca pe o barca de salvare eeGreci ca am putea? exclama ea. Apol Cu 0 vooe scazuta, dupa ce 5-a uitet repade spre hol: mama & Snceput $A vorbeasca despre batrinetea ei, cu O frecventa alarmanta. o’Ge e aga alarmant in legatura cu asta? = Eu exist in toate viziunile ei conducind picioat sitinind-o de mina. Imi iubesc mama, rosti Penelope. imiGtu ca o lubesh, zise Eloise cu o voce mai curin ‘impaciuitoare. SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE 31 —Nu, 0 iubesc ou adevarat. Coltul sting al guri Eloisei se contracta. Stiu ca 0 iubesti cu adevarat. Cu adevarat. ~ Doar a, Eloise ridica 0 mina. Nu e nevoie s@-mi spui mai multe. Am inteles perfect. Eu... 0! Buna ziua, doamna Featherington! _Eiice. rost Porta ‘aparind din hol. N-am realizat c& esti aic “— M-am furigat, ca de obicel, afirma Eloise. Strengareste. Portia fi adresa un zimbet indulgent. ‘Am auzit c& fratele tau a revenit in oras. Da, cu tof sintom super-ericit Sint sigura c& aga sinteti, mai ales mama ta. intr-adevar. E suprasolicitata. Cred ca deja Intocmeste o lista, chiar acum. intregul aspect al Portiei se schimba, asa cum se Intimpia de cite ori se mentiona ceva ce putea sa fie considerat birfa. O lista? Ce fol de lista? , sit, aceeasi lista pe care a Intocmit-o pentru tot copii ei deveniti adult. Eventuale soti sipe toate celelatte. ‘Asta ma face sa ma intreb, rosti Penelope cu voce Uuscata, ce inseamna ,toate celelalte”. Uneori include si una sau doua persoane, care sint opotrivite, sau fara speranta, pentru a sublinia calitatle ‘color cu posibittatraale. Portia rise. Poate ca 0 sa te puna si pe tine pe lista Iui Colin, Penelope! _ Aceasta nu se, Ne Eloise. Dar se pare ca Portia nu observ ‘Atunci, ar fi mai bine sa plec, rosti Eloise dregindu-si (lasul, pentru a disimula momentul, stinjenitor pentru loua din cele tei persoane de pe hol. Colin este32 JULIAQUINN: Goloptat Ia ceal. Mama vrea sf fie asteptat de toata familia. NS sa incapeli? intreb’ Penelope. Casa lady-e! ridgerton era mare, dar copii Bridgerton, sotle. si pot erau in numar de douazedi si unu. Cu adevaral, un grup mare. oie ducem la Casa Bridgerton, explica Eloise. Mama ei se mutase din resedinta ofciala 2 famiiel Bridgerton de la Londra, dupa co s-a insural cel me aaa fu al ei, Anthony, care era si viconte de la virsta de optsprezece ani, si care i-a spus lui Violet ca nv trebuie Ceiplece, dar ea a insistatc& el si sola lui au nevole 08 $a pifate, Ca rezultat, Anthony si Kate locuiau impreuna sara tre copia lor in Casa Bridgerton, tn timp ce Violet ee el mpreuna cu copii ei necasatort (cu excepla [ul (Colin, care isi avea propria lui regedinta) doar cu citeva Case mai departe, pe Burton Street 5, Dupa un an sae Cam atit, de Incercarilipsite de succes de a da un NUmE cat case a lady-ei Bridgerton, familia a hotarit s@-i spun simplu: Numarul Cinci. "PP etrecora frumoasa, rosti Portia. Trebuie sé ma duc sao gasesc pe Felicity. Am intiziat de la tnlinirea cut croitoreasa. nice o prvi pe Portia cisparind in sus pe scar, apol i ge adresa Penelopei: ~ Sora ta pare o petrece 0 croitoreasa. Penelope ridica din umeri. perelicty © Innebunita din cauza probelor, dar @ singura speranta a mamei de a face o césatorie Duns Wir teama ca e convinsa ca Felicity va agata un duce daca se imbraca cu rochia potrivit Nu 6 practic logodité cu domnul Albansdale? wim imaginez cA el ti va face cererea oficial saptamnina vitoare. Dar pina atunci, mama isi ment mutime de timp la SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE 33 deschise optiunile. 1s dadu ochii peste cap. Ar fi mai bine sa-1 avertizezi pe fratele tau sa pastreze distanta. ~ Pe Gregory? intreba neincrezatoare Eloise. Cel mai ‘adesea e plecat la universitate. Pe Colin — Colin? izbueni Eloise in ris. O, ce amuzant! ~ Asta i-am spus si eu, dar stii cum @ ea, odata oe-i intra cava in cap. Eloise chicoti — Cum sint si eu, banulesc. Tenace pina la capat. Tenacitatea poate fi 0 treaba foarte buna, Ti aminti Eloise, la timpul potrivit. ‘Adevarat. Penelope se intoarse cu un zimbet sar- coastic, dar la timpul nepotrivt e un cosmar absolut. Eloise rise. Bucura-te, prieteno! Cel putin te-a lasat sa te des- cotorosesti de toata imbracamintea aia galbena. Penelope se uita la rochia ei de dimineata care avea, tga cum arf! spus 68 ‘ineasi, o flatanta nuanté de albastru ‘Aincetat sé-mi mai aleaga rochill, cind a realizat In first ca eram in mod oficial trecuta pe linie moarta. © a {ara perspective de casatorie nu merita timpul si jorgia pe care le depunea, pentru a-i da sfaturi despre Moda, Nu ra Toft a croitoreasa de peste un an! Ce {ois i zimbi prietenel ei, al care ten uase o culoare lscua do pericd s de be}, chiar daca era imbracata in julloci mai rect Pentru toti a fost evident momentul cind fi s-a yormis s@-ti alegi propria garderoba. Chiar si lady jstiedown a comentat! ‘Am ascuns editorialul acela de mama, admise Ponoiope. Nu volam sa-i ranesc sentimentele. Eloise clipi de citeva ori Inainte de a spune.34 JULIA QUINN TA tost foarte amabil din partea ta, Penelope. = am momentele mele de mila si grate. —'Gineva ar crede, rosti Eloise, c& 0 component vitals a mile sia gratiel este abiitatea de a nu atrage atentia cuiva ca le posezi. Penelope strinse din buze, cind o Impinse pe Eloise spre usa. = Nu trebuie sa te duci acasa? —Plec! Plec! $i pleca. E, hotarl Colin Bridgerton Iuind 0 gura de brandy co ‘adevarat excelent, de-a dreptul placut sa te afll din nou in Anglia. noe aot era chiar ciudat ce mult fi placea s@ revind ‘casa, la fel de mult cum placea si sa plece. Dupa alte Giteva luni — cel mult sase ~ Tl va apuca din nou dorinta de plecare, dar pentru moment, n apriie Anglia era Pur si simply splencida. — E bun, nui asa’ caer ea, Fratele i, Anhoy, sata sprint de partea din fata a biroulul masiv de ranch, faeind un semn spre el, Cu propriul lui pahar de brandy. in aproba din cap. Con rat cit do mult mi-a list pind cind m-am Intors. Ouzo are farmecul lui, dar asta..ridica paharu.. raiul pe pamint. ‘Anthony zimbi strimb. _ 2G eit de mult inteniionezi s@ ram, de data asta? Calin se Indrepta spre fereastra prefacindu-se priveste afara, Fratele iui mai mare facu o mica ines pie de a-si ascunde dezaprobarea, fata de placerea ul Galindo a calator. $i de fapt, Colin nu putea sa-| acuze) Uneorl ra fost greu s& trimita scrisori acasa si pres punea ca familia adesea trebula sa astepte o lund Phiar doua pentru vreo veste de la el. Dar, cu toate ‘SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE _35 stia ca nu Far fi placut sa fie in locul lor ~ s& nu stie daca cineva pe cared lubesc e viu sau mort, asteptind in permanenta sa auda bataia la usa a mesagerului — asta nu era totugi destul, pentru a ramine cu picioarele infipte form in Anglia, De fiecare data, pur si simplu trebuia sa plece. Nu vista nici un mod de a descrie situatia. Departe de tipare, care pretindeau sa fie doar un strengar sarmant si nimic altoeva, departe de Anglia, ‘cave it incuraja pe tineri sa intre in armata sau in preotie, ‘coea ce nu se potrivea cu temperamentul lui. Chiar si doparie de familie, care il iubea neconditionat, dar care habar n-avea ce dorea el in realitate, in strafundurile {into lui. Departe era locul tui! Fratele lui, Anthony, detinea tilul de viconte si cu asta aparusera miriade de responsabilitati. Conducea Mosille, se ocupa de finantele familiei si veghea la bunastarea nenumaratilor arendasi si servitori. Benedict, ‘nai mare ca el cu patru ani, reusise sa devina renumit ‘ea artist. Incepuse cu creionul si hirtia, dar la iademnul folie recuse la pictura in ulei. Acum, unul din peisajele ui atirna in Galeria Nationala. ‘Anthony va fi amintit pentru totdeauna in arborele yonvaiogic al familiei ca al saptelea viconte Bridgerton. wedict va trai prin picturile lui, mult timp dupa ce va pvasi acest pamint lin insa nu avea nimic. Conducea mica proprietate pe care i-a dat-o familia si participa la dineuri. Niciodata Ivar fi visat s& declare ca nu se distreaza, dar uneori ola ceva putin mai mutt decit distractie.. Simtea nevoia unui tel in viata. Voia sa lase mostenire cova. \Voia, desi acum nu putea nici sa spere, ca atunci cind Yi disparea, va fi ramas in amintire intr-un anume fel, Ailul decit cel din Documentele Societatii Lady-ei Whistiedown.36 JULIAQUINN ‘Ofta. Nu era de mirare ca petrecea asa de mult timp calatorind. = Colin? il facu atent fratele lui Se intoarse spre el si clipi. Era aproape sigur ca Anthony fi pusese o intrebare, dar undeva in meandrele mintii lui, ultase ce anume. — O! Asa e. Colin isi drese glasul. Am sa fiu aici tot restul sezonului, cel putin. ‘Anthony nu zise nimic, dar era greu s& nu observi expresia de satisfactie de pe figura lui — in lipsa de altceva, adéuga Colin arborind zimbetul acela legendar si seducator al lui, cineva trebuie sa-ti rasfete copili. Nu cred c& Charlotte are destule papusi. — Numai cincizeci, fu de acord Anthony cu voce inghetata. Biata fata e Ingrozitor de neglljata. = Ziua ei de nastere e la sfirsitul acestei luni, nui asa? Va trebui sa 0 neglijez si mai mult, asa cred. "— Vorbind de zile de nastere, rosti Anthony agezindu- se pe scaunul impunator de la biroului lui. A mamei e de duminica intr-o saptamina. = De ce crezi ca m-am grabit sa ma intorc? ‘Anthony ridica o sprinceana si Colin avu impresia clara ca incerca $8 se hotarasca daca se grabise cu adevarat sa vind acasa pentru aniversarea mamei lor, sau daca pur si simplu profita de aceasta sincronizare prielnica. — Pentru ea vom organiza o petrecere, anunta ‘Anthony. = Va permite? Din cite stia Colin, femeile de anumita virsta nu se mai bucura de aniversarea zilei nastere. $i cu toate cd mama lui era inc deosebit de draguta, era tolusi, in mod clay, de o anumita virsta. — Am fost fortati sa apelam la santaj, admise Anthony. Ori @ de acord cu petrecerea, ori ji vom dezval adevarata virsta. SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE 37 Colin n-ar fi trebuit s& ia 0 gura de brandy; pentru oa se ineca si cu greu reusi sa evite sé Improaste cu brandy pe fratele lui, din cap pina-n picioare ~Mi-ar fi placut sa vad asta. Anthony Ti adresa un zimbet plin de satisfactie. ~ Afost 0 manevra stalucita din parte mea. Colin termina si restul bauturli. Ce orezi tu, exista oare sansa sa nu foloseasca petrecerea, ca 0 ocazie pentru a-mi gasi nevasta? ~ Foarte mica. ~ Sieu cred asta. ‘Anthony se kasd pe spate Tn scaun. Ai treizeci si trei de ani acum, Colin... Colin il privi neincrezator. Doamne Dumnezeule, nu Incepe si tu. Nici n-am visat asa ceva. Mai curind intentionam sali sugerez sa-t ti ochii deschisi in acest Sezon. Nu ai hovoie Sati cauti sotie, dar nu e nimic rau sa fi cel putin doschis acestei eventualitat. Colin se uité la usa, intentionind sa treaca de ea foarte curing, Te asigur ca nu sint Impotriva ideii de casatorie. Nici n-am crezut ca esti, protesta Anthony. Totusi nu prea vad un motiv de graba. Nu exista niciodata motiv de graba, replica Anthony. Ei bine, oricum arareori! Fa-i doar plicere mamei, esti faga bun? Colin nu realizase ca inca mai tinea in mina paharul ol. pina cind nu-i aluneca printre degete si ateriza pe ‘0vor cu zgomot. Stinte Dumnezeule, sopti el, € bolnava? Nul rosti Anthony, surpriza facind ca vocea sai fie Honora i putemic8. Are 88 ne supravietuascd tutuor, In sigur. Alunci despre ce @ vorba? Anthony suspina.18 JULIA QUINN, — Nu vrea decit sa te vada fericit. = Sint fericit, insista Colin. — Adevarat? = Drace, sint cel mai fericit om din Londra. Citeste-o pe lady Whistledown. Are sa-ticonfirme. Anthony se ulta fa hirtile de pe biroul lui. Ei bine, poate ca nu in acest ‘editorial, dar in toate cele de anul trecut. Am fost numit fermecator, de mai multe ori decit a fost numita lady Danbury infumurata, si stim amindoi ce infricosator lucru @ asta. i s Fermecator nu este acelas lucru cu fericit, rostl blind Anthony. i Nu mai-am timp de asta, bombani Colin. Usa nu ardtase niciodata atit de atragatoare. Daca eral cu adevarat fericit, insista Anthony, nu al fi continuat sa pleci. Colin facu 0 pauza cu mina pe clanta usli. = Anthony, imi place sa calatoresc. Capitolul 2 A fost intotdeauna un tipar la moda sa te plingi de pliciiseala, dar in mod cert recota de anul acesta @ partcipantelor la petreceri a ridicat pliciseala la o forma de arta. Zilele acestea cineva nu putea face nici doi pasi in societate, fara sa auda cuvintele Jngrozitor de nein- loresanta” sau far& speranta de banala’. Intr-adevar, Prezenta Autoare a fost informata ca Cressida Iwombley a remarcat recent cé, era sigura ca s-ar putea 10 piara de o plictiseala eterna, daca va fi fortata sa mai panicipe la vreo serata muzicala. (Prezenta Autoare trebuie sa fie de acord cu lady Iwombley in aceasta privints: cu toate ca selectia de anu! acesta a debutantelor a format un grup amiabil, n-a fxistat nici macar 0 interpreta decenta printre ele). Daca exista vreun antidot pentru boala pictiseli, in ‘nod cert acesta va fi sérbatorirea de duminica de la Casa Widgeston. Se va aduna toata familia, impreuna cu inca 0 ula, sau cam atita, dintre cei mai apropiati prieteni, pont a colebra ziua de nastere a vicontesei-vaduve. Se considera 0 prostie sa mentionezi virsta unel Wounme, asa ca Prezenta Autoare nu va dezvalui ce zi lo nastere a lady-ei Bridgerton se aniverseaza. Dar nu va fie team! Prezenta Autoare stie! Documentele Societatii Lady-ei Whistledown, 9 aprilie 182440_JULIA QUINN OLEAN Colibataré era un cuvint ce tindea s& invoce ofl Panica, ori mila, dar Penelope ajunsese sa-sidea seama ca oxistau gi avantaje in pozitia de necasatorita tn primul rind, nimeni nu se astepta cu adevarat ca celibatara sa danseze la baluri, ceea ce insemma ca Penelope nu mai era fortata sa ramina pe marginea Fingului, uitindu-se in dreapta si-n stinga, si prefacindu- se ca de fapt nu vrea sa danseze. Acum putea sa stea deoparte, impreuna cu celelalte celibatare si insotitoare. ‘Ar fi dorit sa danseze desigur ~ chiar il placea dansul si fusese destul de buna dansatoare, nu ca ar fi observat cineva vreodata — dar era mult mai usor sa simulezi dezinteresul fata de perechile care valsau. {hn al doilea rind, numarul de ore petrecut in conver- satii stupide a fost drastic redus. Doamna Featherington enuntase in mod oficial la speranta ca Penelope cA oat pune vreodata mina pe un sot, asa ca inceta sa 0 mai vire in calea fiecarui celibatar eligibil de rangul trei, Portia nu credea ca Penelope s-a rugat vreodaté s& atraga atentia unui celibatar de rangul unu sau doi, ceea ce era probabil adevarat, dar cei mai multi celibatari de rangul trei erau asttel clasificati dintr-un anume motiv, si din pacate, acest motiv era adesea personalitatea, sau lipsa ei. Cea ce, cind se combina cu timiditatea Penelopei fata de straini, nu tindea sé provoace conversati stralucitoare. Si in final, putea din nou sa manince. Fusese tnne- bunitor, avind in vedere cantitatea de mincare pusa tn general la vedere la petreceri, dar femeile in cautare da Soti se presupunea ca nu pot etala nimic mai serio, decit apetitul unei pasaruici. Acesta, gindea Penelope voioasa (in timp ce musca din ceea ce trebuie ca era cel mai ceresc ecler din afara Frantel), era oel mai ma cistig al unei femei nemaritate. SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE 41 ig tur mormai ea. Daca pacatul ar putea lua forma solida, sigur s-ar numi prajtura. De preferinta una cu ciocolata. ~ E buna, nu? Penelope se tneca cu eclerul, apoi tusi tmproscind prin aer un nor fin de crema. > Solin! giffi ea rugindu-se cu fervoare ca picaturle Imprastiate s@ nu fi uns lui pe ureche. ; Penelope! zimbi el ou caldura. imi pare bine sa te vad. Simie. El se résuci pe callie ~ 0 data, de doua ori, de trei ori apoi spuse: Ava bine. Situ, Tosti ea, preocupata de incercarea de a ghici \nde s2-si puna eclerul, pentru a-i oferi o conversati ‘mai variata, E © rochle frumoasa, afirma el facind semn spre {ochia ei de matase verde. Ea zimbi jalnic i explica: Sinu e galbena, Asa @. El zimbi si gheata se sparse. Era ciudat, "i putut creade ca are limba legata strins in prezenta bmulul pe care-| iubea, dar era ceva in Colin care faces po oricine sa se simta in largul lui Poate ca.se gindise Penelope de multe ori, o parte tin motivul pentru care-| iubea era ca o facea sa ce fimta bine in pielea ei, [loise mi-a spus ca ai petrecut minunat in Cipru, fost ea El zimbi Avoagtt™2 ume, cum sa rezistiIoculul de nastere al rod. enelope se trezi zimbind la rindul el. Umorul lui era fonlagios, chiar daca ultimul luctu pe care-l voia, era sa I" Parte Ia 0 discutie despre zeita dragostei—— 42 JULIAQUINN Tera aga de mult soare cum spune toata lumea? inveba ea. Nu, uita of te-am Intrebat. Pot sa vad de Pe fata ta c& asa a fost. am prins putin bronz, rosti el cu o miscare din cap. Mama aproape ca a lesinat cind m-a vazut. ig piacere, sint sigura, rosti Penelope cu emfaza. Titipsest teribil, cind esti plecat. El se apleca spre ea. eee Penelope, doar n-o sa te apuci replica spiituala, cind auzi un plescaltcludat, Se vita in jos si dascoper cd o cantitate mare si galbend de crema se See cin aciorul pe jumatate mincat si aterizase Pe Seavmneaua imaculata din lor. Ridiea din nou Prine $ descoperi ca ochi foarte veri ai lui Colin slpest de «oop ce gura lui se upta sé-si ment 0 expresi@ serioasa. “oF bine, asta e ceva cam stinjenitor,rosti Penelope hotarind ca singurul mod de a evita posibiltatea do a notarfo umilnfa, era sa recunoasca dureroasa realltate- SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE 43 — Sugerez, rosti Colin ridicind o sprinceana int-un arc perfect de buna dispozitie, sa fugim de aici. Penelope se ulta la carcasa goala a eclerului, ce se alla inca in mina ei, Colin fi facu un semn catre o fapropiata planta dintr-un ghiveci. — Nu! zise ea cu ochii mart Else apleca mai aproape. ~ indrazneste! COchil ei fugeau de la ecler la planta si inay fata lui Colin, nade Nu pot, rosti ea. in calitate de obraznicatura, aceasta © 0 treaba oxtrom de moderata, sublinie el. Era o Indrazneala gi Penelope era de obicei imuna la astiel de trucuri copilaresti, dar semi-zimbetului lui Colin Hera greu sé reziste. Foarte bine, rosti ea indreptindu-si umerii si arun- cind prajitura pe pamintul din ghiveci. Apoi facu un pas Inapoi examinindu-si opera, se uita in jur sa vada cine ditcineva in afara de Colin se uita la ea, apoi se apleca tiasuci ghiveciul astfel incft o ramura plina de frunze sa facopere fapta. N-am orezut c@ ai sa 0 faci, rosti Colin, ‘Asa cum ai spus, nu @ ceva teribil de obraznic. Nu, dar e palmierul favorit al mamei. Colin! Penelope se rasuci, cu intentia olara de a-si ttvecura mina in spatele plantei, pentru a recupera foclerul. Cum ai putut sa ma lasi... Stai putin. Se indrepta (4 och ingustat. Asta nu @ palmier. El era tot numai inocenta. Nue? un portocal in miniatura. El clipi Asa sa fie? fa se Tncrunta la el. Sau cel putin spera cA @ Incruntare, Era dificil sa te incrunti la Colin Bridgerton.44 JULIA QUINN Chiar si mama lui remarcase odata ca era aproape imposibil sa- cert. Near face decit sa zimbeasca, s8 para pocait si sa sspuna ceva nostim, iar tu nu putea ramine suparat pe el. Pur si simplu nu puteai. ~ Ai incercat sa ma faci sa ma simt vinovata, rosti Penelope. = Oricine poate confunda un paimier cu un portocal Ea se lupta cu nevoia de a-si da ochii peste cap. = Cu exceptia portocalelor. El isi musca buza inferioara, cu ochi ginditor. = Da, hmmm, cineva ar crede ca sint un fel de dovada evidenta. = Esti un mincinos teribil, stil asta? El se indrepta, tragind usor de vesta cind ridica barbia. — De fapt, sint un mincinos excelent. Dar la ceea co sint cu adevarat bun, este sa par un timid corespunzator, ‘si adorabil, dupa ce sint prins. Ce puteai sa spui la asta? se intreba Penelope. Deoarece in mod sigur nu exista nimeni mai adorabil de timid precum Colin Bridgerton, cu miinile inclestate la cceata, cu ochii zburindusi spre tavan gi buzele adunate Intr-un fluierat inocent. = Cind erai copil, intreba Penelope schimbind brusc subiectul, ai fost vreodata pedepsit? Imediat Colin isi indrepta atentia spre ea. = Pardon? ~ Aifost vreodata pedepsitcind erai copil? repeta ea. Si acum, esti vreodata pedepsit? = Cred ca nu. Daca el ar fi fost un barbat mai putin indulgent, si daca ea ar fi fost oricine, nu Penelope Featherington, care ~ dupa cite stia el — nu poseda nici un oscior ‘maiitios in trupul ei, s-ar fi simit ofensat. Dar era un tip, eobignuit de indolent si ea era Penelope Featherington, SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE 4S prietena credincioasa a surorii lui, de Dumnezeu stie cind, aga ca in loc sa adopte o privire grea sicinica, mai wurind zimbi si murmura: Ce urmaresti? ‘Sa nu crezi ca am intentionat sa critic pe patinti ta, fosti ea cu 0 expresie inocenta gi vicleana totodata. Nic ‘nas fi visat vreodata sa insinuez ca ai fost rasfatat in weun fel. El dadu din cap cu gratie. Uite ce e — mai iute cred ca al putea sa ucizi si totusi sa scapi, daca asta alegi. El tusi ~ nu pentru a-si drege glasul si nu din cauza ca nu se simtea bine, ci mai curind pentru ca era sur- prins. Penelope avea un caracter asa de nostim. Nu, nu a exact. Era..surprinzatoare. Da, asta parea ca 0 caiacterizeaza. Foarte putine persoane o cunosteau cu adevarat siin mod cert nu capaitase niciodata o reputatie de conformist veritabila, El era convins cu adevarat ca s-ar desourca la petreceri timp de trei ore fara sa se aventureze niciodata in spatele cuvintelor cu o singura silaba, Dar cind Penelope era in compania cuiva cu care se simtga bine - si Colin realiza ca probabil el avea prvilegiul de a fi printre acestia — manifesta un spirt retinut, un zimbet siret si dadea dovada de o minte foarte inteligenta, intr-adevar. Nu era surprins ca nu atrasese niciodata nici un protendent serios la mina ei; nu era o frumusete deo- sebita, desi la o examinare mai atenta era mai atractiva decit igi amintea el. Parul gaten avea reflexe roscate, in lumina biinda a luminatiior pilpiitoare. $i piclea era adorabila — acel ten perfect de piersica, pe care ~ pentru | obtine ~ doamnele 1si daideau pe fata cu arsenic. Dar ceea ce atragea la Penelope nu era observat de obicei de barbatt. lar timidtatea ei naturala si ocazionala, chiar comportamentul ezitant, nui dezvaluiau exact personalitatea.46 JULIA QUINN Si totusi, era foarte rau ca era lipsita de popularitate. Pentru oricine, ar fi fost o sotie perfecta. = Deci spuneai, medita el intorcindu-se la problema actuala, ca in viata ar trebui sa iau in considerare chiar siocrima? — Nimic de felul acesta, replica ea cu un zimbet sfios pe figura. Doar ca, mai curind te suspectez ca ai putea 8s vorbesti, in felul tau, despre nimicuri. $i apoi, pe neasteptate, mina ei deveni serioasa si rosti linistita: site invidiez pentru asta. Colin se surprinse intinzind mina si spunind: — Penelope Featherington, cred ca trebuie sa dansezi ou mine. lar ea jl surpinse rizind: — E foarte dragut din partea ta ca ma inviti, dar n-ar trebui s4 mai dansezi cu mine. Mindria lui fu ciudat de lezata. =Ce dracu' intelegi prin asta? Ea ridica din umeri. = La ora actuala e oficial - sint 0 fata batrina. Nu mai exista niciun motiv sé dansezi cu mine, cu atit mai mult cu cit nu ma simt neglijata. — Nu de asta dansez cu tine, protesta el, insa stia exact c acesta era motivul. Si isi aminti pe jumatate sa ‘intrebe de ce mama lui la batut — puternic — pe spate si a amintit. ii arunca o privire plina de mila, care fl supara, pentru cc nu crezuse niciodata oa Penelopei Featherington ji va, fi mila de el. ~ Daca crezi, relua el simtind cum ii intepeneste spinarea, ca intentionez sé-ti permit sa te sustragi de la dansul cu mine, o sa fii deceptionata. — Nu trebuie sa dansezi cu mine, doar pentru ati dovedi ca nu-ti pasa ca o faci, rosti ea. — Vreau sa dansez cu tine, zise el dir SEDUCATORUL DOMN BRIDGERTONE 47 Foarte bine, rosti ea, dupa cea ce parea ca a fost © pauza ridicol de lunga. Ar fi desigur 0 grosoléinie din partea mea sai refuz ~ Probabil od a fost o grosolanie din partea ta si ca te- ai indoit de intentile mele, rosti el si o lua de brat, dar te iert, daca gi tu poti sa te ierti pe tine insati Ea se Impiodica, ceea ce-| facu pe ol sa zimbeasca. ~ Cred ca am s& ma descurc, inghiti ea in sec. — Excelent. El fi oferi un zimbet prevenitor. Urdse sa- mi inchipui c& traiesti in vinovatie. Muzica tocmai incepea, asa oa Penelope fi lua mina si facu 0 reverent, cind fu atacat un menuet. Era dificil a vorbesti in timpul dansului, cea ce ii oferi Penelopei citeva clipe, pentru a-si trage sufletul si a-si aduna gindurite, Poate ca fusese putin cam prea aspra cu Colin. N-ar {i trebuit s8-| dojeneasca pentru ca a invitat-o la dans, cind adevarul era, ca dansurile cu el se incadrau printre cele mai dragi amintiri ale ei. Conta cu adevarat, daca el © fécea doar din mila? Ar fi fost mai rau daca n-ar fi invitat-o deloc. Se strimba. $i inca si mai rau, daca asta insemna ca trebuie sé-si ceara scuze? — A fost ceva gresit cu eclerul acela? intreba Colin, urmatoarea data cind se apropiara unul de altul ‘Cam zece secunde bune trecura, inainte s& ajunga din nou suficient de aproape de el pentru a putea spune: = Pardon? — Arati ca gi cum ai fi inghitit ceva rau, rosti el mai tare de aceasta data, pentru ca in mod clar Tsi pierduse rabdarea asteptind ca dansul sa le permita sa vorbeasca unul cu altul. Mai multe persoane ii privira, apoi trecura discret mai departe. = Trebuia sa strigi lumi regi? suiera Penelope.