6. Procesul de ardere al combustibililor Procestl de ardere a combustibluui se desfigoara organizat in focarul generatorului de bur, camera de ardere a turbined cu gaze cilindru motorului eu ardere intern. Arderea combusibilului est, in esenja, un proces de oxidare a c&rui complexitate nu poate fi deserist prin ecuai simple. Calcululcanttilor de aer necesar arderi ial produselor de andere se face eu reli de bilant material, pe baza ecuatilorchimice stichiomettice globale, Compozitia chimic® penteu vn combustbil solid sau lichid se poate prezent sub forma: =100 xetty seo UN MAW nde s, [24] este confinutul procentualrespestv: xc ~ de carbon; ny ~ de hidrogen; xs, de sulf combustibil; 1 - de azot molecular; x - de anorganie (mas mineral necombustibili) xy - de vuiditate Comporitia chimied pentru un combustibil gazos se poate prezenta sub forma rena? ea sn! He 100 ode 4} ee conn prcetal eget: x- de mst; cp dbo ecto «oxigen molecular; - de ast lesa, cp ~ de oid de cr n= de Hog otc soy bidoge iat re de ate xy =e ay = see de role; xn = propa r= Be Kan = Btn =e et ede ee: eu de hes Pure cari nferioart hs combusibie sld sik avid sora chimed prezentatt mai sus se poate calcula eu relat: 11, [EE] -s18-(a1-c+280-(u 2) 05.0.9}, i lig ¥ unde CH, 0, ‘umiditate la starea initial, 1 reprezint® continutul procentual de carbon, hidrogen, oxigen, sulf i Putereacalorifcdinfevioar, 1, a combust gacos vind compris chinict eczema su pote cau cu ai seo HEY yy HM kD Lf eae HM +x cane HOM + Xen HE +X cane He Be ce nee mes yg HP +, esas HE xen HE + Xone He 1uote 1 | Jone pure clit inow aconponen in spt CO, HE HES, CHa, C2H2, C2114, C216, C316, C31, CANS, CAHIO, CSHI2, C616, C6114). Valorie tuzale ale puter calorific inferioar, in [k3/m, ], sunt respectv: 1°? = 12620; Hf = 28354; HP 928384, HEM =35764; HI =568T0; HO" = 59990, HP = 63670; HOW = 85890, HEM = 91138, HE 13370, Hee = 118500; HSs# pe = 140200; Hf" = 173190, Se precizeazA cA puterea calorificd inferioard a combustibilului conventional, la care se pot rapora toll combustbii, este de cca. 29307 ki/kg (7000 kak). Volumul teoretic de aer uscat necesar arderi, V? ese: ‘© pentru combustibil solid sau lichid, m vp | rire ‘© pentru combustibil gazos, sts. (75. sei)s 26s. 0033-0, 05-x¢9 +05-Xp9 HSXpas 2% ‘cHa*?S-cay2* an] cant *con6 #5 *c3H6 +5 *c3H8 © cane *} 65Xcamo *8*csinz +7 *con6 +95 *com4—*02 unde, in plus,xo2 este confnutul procentual de 02. Volumul teoretic de aer umed necesar arderit, V3... ese: pentru combustbil solid sau chi, yo [mi (12s ‘um | kg |" t015.34 © pentru combustbil gazos, of af 289645). y0 om Ling |" tg01s.34 7" unde xr [kg) este conjinutul de umiditate al aeruui Volum oes de basi de crbon, CO? rez dn ardere, Voy © pentru combustibil solid sau lichid= 2a 0 [BN ¥co2 | ie pentru combustibil gazos, Yeo2 | 53. | 100 | * ese 3 ia) Goan *caano Ses *6¥cone **con4 Volumul teoretic de bioxid de sulf, SO2, rezultat din ardere, V3. est: pentru combusttbil solid sau lichid, ae) ote pent combust gazos, im, x yo. |MN|__1 tas ‘902 | 53 |" 100" 2 N Volunal tori deat N2 Inrotas rca dn ardere, iy: ‘pentru combustibil solid sau lchid, 3 o [MN] 22414 WE Ovo. vQ, |-N|- 284.5 so2-v! pentru combustibil gazos, 0 Y yo Volum corti nny degce de arden scat, 19: pentru combustibil solid sau lid, pentru combustibil gazos,3 | SN le pos yoy Ye |= |-"co2 *"s02*¥ 2" my Volum corte de api 120, ntrodas reat dnartere, VPage: ‘pentru combustibil solid sau lchid yo, [BN |= 2288 (5. HE wt 20) 18 100 © 100 pentru combustbil gazos, as cana *? Fons *Seaua) rig, ON state ce erie tere ae ‘120 | aaa | Roane cane **cous)* beans **cane)| x Scan + *esin2*7 “con Volumal cre de (mini) de ace de ardere umede, 19 oy 8: pentru combustbil solid sau lichid, os v0 [aN |=19 +109, ents combust gezos, BR 0,70 0 |PN, Yaum| 3 [te *TH20° ™N lum real de aer ume necesa ander Vs yy, 8: ene combust solid sau leh iz N 0 ‘yum |g |“ focar”a, um * ‘pentru combusilbil gazos,nde yyy ete cote de exes de ae car, cae are uma valor we: 1.02105 pet gaze 5 pour 1.154125 pnt citbane pulvericat, 125-14 pent rune ars rita, 1.62 pnt gun Volum real de aot, N2,ntrodus recat din andre, ce: + pen combusts su hid yo. | SN aoe 0 Whe [ae PPR 07 bth pentru combustibil gazos, vo, : [PB sem balre. iN, unde a, +A este coeficientul de exces de ser la cos, iar Act sunt infiltrate pe car traseul focar-og, care au urmatoarele valori wzuale: 0.2 in preinedlzitorul de aerrotatiy; 0.1 In fitrele de cemush si instalaya de desulfurare;0.02~0,04 prin nectanseitiile focarului si canalului convectv Volumul reat al gacelor de ardereuscate rezultate din ardere, Ve: ‘= pentru combustibil solid sau lchid A FN]. y04 al ie |" ‘+ pentru combustibl gazos, 3 v, E = 00 +feao,-t}79. N Volumul real de apa, 1120, introdus si rezultat din arderey Vy vt: pentru combustiil sold sau lich 3 Von [EN | 22414 49 HW Faery v0 #20 |g |" 18 "(100 100" 1000 “eo8"Ya = pentru combustibil gazos,ee 120° yo90 eos“! a N Yo |=3- ™ unde , x45, te umiditatea aeruli trod pentru ardre, ce se poate considera cea. 10 pik. Yolumul reat al gazelor de ardere umede recultae din ardere, Vy, «eS pentru combustibil solid sau lchid, ‘© pentru combustibil gazos, gum [3 [7/2 *Yin0° my Volum de oxigen ramas, dup ardee tn gael de arder, Voy: per combust solid sau loi, Lit ).r0 Te] 021 bane“) ‘© pentru combustibl gazos, 7. Arderea incompleti Arderea se numesteincompletd cand o parte din combustibil ramne nears, sau ardeastel Incito parte din produsele arderii const componente combustibile. Cum dint elementele principale constitutive ale combustbiilr,carbonul arde cel mai greu, ezultle8, fn eazul ander incomplete, carbonul va ramane fie nears producfnd funingine, fie se va transforma patil in coxid de carbon, cu degajare mult mai mica de cildurs, CCauzelearderi incomplete pot fi 1) lpsa de oxigen; 2) repatitia neuniforma a ser ricirea brused a camerei de ardere; 4) amestecarea defectuoasi a combustibilulul cu aerul Funingina este o consecing§ a arderi incomplete g este constituitd din granule fine de carbon 68, Particularitiile arderii combustibil Folositea combustibililor lichizi, in deosebi plcura, drept combustibil pentru sgeneratoarele de abur se bazeazi pe urmaoarele considerente: © pulere calorifics inferioara ridicata (= 40000fkx/mi,]), astfl cd este posibila objinerea unei {ncdredri termice mari pentra focar (1.75=3.5 MW’), la temperaturiridicate, conductind la smicgorarea gabaritului generatorul de abut; + viteza de andere foarte rdicata, depinzfind de viteza de vaporizare care este cu att mai mare cu ct pulverizarea este mai find; ‘© pulverizarea combustiblilor lchizi se realizeaz8 cu ajutorl injectoarelor, eare din punet de vedere al prineipiului de functionare pot fi ‘© mecanice,caracterizate prin faptul e& pulverizarea combustibiului se efectueaz pe baza cenergieicinetce a vinei de lichid sub presiune, care est injectaté cu mare vitezA printr-un lizate datorita debitelor unitare iare redus; oificiu de diametru mic denumit duzat sunt cele mai ‘mari si unui consum specific de energie pentru pulv ‘© pneumatice cu abur sau cu aer, care realizeaz& pulverizarea combustibilului pe seama energie! cinetice a fuidului auxilia destins fntr-un ata ‘© pneumo-mecanice, care folosese pent pulverizarea combustbiului att energia cintict ‘vine de lchid sub presiune, ct si energie cineticd a Muidului auxiiar (er sau abu); ‘© eu gazificare, conceputeastfel inet combustbillichid, inci la temperaturirdicate, 8 se vaporizeze 5 se gurtice int-o camer special si namai apo si fears; ‘© cuultrasune, la care efetul de pulverzare se obtine pe seama undelor ultrasonice; + posibilitatea bund de transport (direct prin pompare prin conducte sau in cistere ‘wansportbile), transvazare si depozitare: + randamentetermice sunt relati dicate, dar depind de conginutul initial de suf are, pentru a ‘vita aparija depunerior acide, ridied temperatura de evacuate a gazelor la cos, marin astel pierderile de cildura cu gazele evacuate si reduednd randamentul; + suprafjcte de schimb de ealdura se mengin euate, deoarece confinutl de cenus este reds, ‘nu sunt necesareinstalaii de suflare si dispoztive de desprfuire a gazelor 4 replarea procesului de ardere este facili, focarul poste prelua varitile de sarcind, iar automatizarea focaelor ce functionea7a cu combustibilichid est relat simpli9, Particularitatile arderii combustibililor gazosi Folostea gazclor drept combustbil pentru generatoarele de abur se bazcaza pe umatoaeleconsiderente ‘© putere calorfied inferioard mare (~ 40000[ki/m:,]), astfel cA este posibild obfinerea unci Incr termice mari penta foes; ‘+ arderea se produce fnt-un spain relatv mic (volum redus al focarului), la tempera vidieat, conduénd la miesoraea gabrituli generatorlui de abur; + focarele au 0 configuaje simpla, caracterizata print-o vatrd pland, si prezentind © strangulare a sectuni 1a 1/3 + 2/3 din tnajimes aeestua, pent o mai bund amestecae a gazelor de ardere prin marireatrbulenjes + randamente termice ridicate deoarece: arderea se face cu coefiient de exces de acres (a = 1.02 « 1.03), iar punctal de rous sid este cobor, atl int picrderile prin gaze evacuate sunt reduse;pierderile de ctldurt datortsarderi incomplete gi imperfete sunt foarte mic; pierderi in mediu reduse datorta dimensiunilor mici ale focarului; ‘© arzitoarele de guz sunt simple si necesitt 0 ntretinere usoaris ‘© suprafefele de schimb de caldura se menjin curate, deoarece lipseste funingina, atfel c& ma sunt necesare instalajii de suflae si dispozitive de desprafuire a gazelor, inainte de a fi evacuate pe eos; ‘+ reglarea procesului de andere este facia i permite realizarea orictrui regim, astfel inet ocarul poate prelua ugorvaritile de sarin, jar automatizarea este relat simp; ‘+ simplitatea instaajilor de combustibil gazos compuse numai din stajii de reducere si imentinere a presiunié la o valoare constant, dar prevazute cu dispozitive de sigurants si aparate de masura si contol, iar ransportul combustibilului gazos se face prin conducte ‘magistrale cu cheltuieli de exploatae reduse. Din considerentele de mai sus rezulté avantajele folosirii combustibililor gazosi, ‘comparativ cu cei lchizi sau solizi, in focarele generatoarelor de abu. Dezavantajul principal al utiliztii gazelor drept combustibil de baz este posiilitatea redus de stocare, astel incit generatoarele de abur alimentate cu combustibil gazos sunt {nzestate si cu disporitive pentru arderea unui combustibil de rezerva (de regula pcre).Tabelul 1. Compozita elementar la stare initial a unor combustibilisolizi din yar ‘Comporifia elementari [6] Exploatarea minierd | He | se ear ae ee sector! | 252] 21 | 23 | 90 | o7 | 172 | a5 Ojasca sector? | 272 | 23 | 23 | 98 | 09 | 167 | 408 producticcurenta | 275 | 23 | 25 | 98 | 07 | 22.7 | 345 sector! | 289] 23 | 23 | 107] 08 | 188 | 362 Ceptura sector? | 28 | 24 | 3 | 93 | 09 | 236 | 328 produeticcurenta_| 305 | 27 | 33 | 109 | os | 205 | 313 Tilipestt sesrl | 219] 18 | 14] 81 | 03 | 258 | 407 de sector? | 234] 2 | 1s | se] o3.| a1 | 33 Padre sectors | 245 | 2 | 39 | 5 | 05 | 253 | 353 sector! | 303] 25 | 06 | 127] 09 | 184 | 376 Doicesti sector? | 323 | 27 | 02 | 141 | 08 | 204 | 295 sector3 ]21.18] 22 | 11 | 1112] 06 | 265 | 373 productiecurents | 27 | 23 | 02 | 121 | 08 | 206 | 361 cumultsulf [1977] 2 | 25 | 93 | og | 25 | 4063 ‘Schitw Golest 33] 29 | 03 [139] 05 | 162 [329 Cucesti sector! | 332] 31 | 06 | 142] 08 | 149 | 332 productiecurenta_| 347 | 29 | 03 | 144 | 07 | 134 | 336 Bowes sector! | 359] 3 | 14] 38] 08 | 261] 19 sector? | 386 | 32 | 11 | 141 | 1 | 236 | 184 sector! [352] 3 [13 | 134] 07 | 186 | 318 Sarmigag, sector? | 382] 31 | 12 | 134] 07 | 12 | 314 secors | 332 | 28 | 16 | 119 | o4 | 127 | 374 sector! | 242] 21 | 26 | 107] 04 | 204 | 396 Voovozi sector? | 258] 22 | 14 | 18] 04 | 202 | 382 sectors | 267 | 25 | 31 | 128 | o4 | 219 | 326 sector! | 226] 21 | 27 | 88 | 03 | 265 | 37 Comitel-Borod sector? | 213] 2 | 29 | 83 | o4 | 293 | 358 productiecurenta_| 19.1 | 18 | 33 | 72 | 03 | 307 | 378 Valea Neagra sector! | 273] 24 | 13 | 119] 03 | 273 [295 sector? | 215 | 2 | 14 | 102} 03 | 315 | 331 Caransebey sector! | 193) 19 | 15 | 93 | 05 | 378 | 297 sector? | 167| 17 | 17 | 76 | 06 | 408 | 309 Sinewig zit 23 [09 [103 | 03 [236 | 405 Ciregul 31_{ 3 [02 | 183 [ o4 [ita | 357 vector] | 203] 181 | 069 | 96 | 04 | 27 | 40 Rovinari sector? | 19.41] 13 | 088 | 1063| 08 | 27 | 40 producticcurents_| 19.5 | 1.76 | 063 | 8 | 19 | 252 | 43 Hora aio] 2 [iss [e243 | 26 | at Motu 193 [18 [073 | 06 [17 | 383 | at Degeur de hull 22] 24 | 28 [102] 08 | 24 [316 modu | 10 | 18 | 12] 82] 15 | ms] 5 Sisturi bituminoase nina! | 11.49 1.86 | 087 | 665 | 0.21 | 749 | 41 Anina2 | 10 | 6 | 07 | 35 | 37 | 72 | 65 Doman_|1334| 1.68 | 042 | 824 | 024 | 72.76 [3.32