Fondul Social European Programul Operational Capital Uman 2014-2020 joritara 3 - Locuri de muncs pentru toti ie 3.7 - Cresterea ocupari prin sustinerea intreprinderilor cu profil nonagricol din zona urban i: DREAM — Dezvoltarea Regionalé prin Expertizé Antreprencriala Multisectorials Cod de identificare: POCU/82/3/7/106194 Curs: COMPETENTE ANTREPRENORIALE Modul 1 - Managementul afaceriiPage2 Echipa de realizare a suportulul de curs: ‘Oana CALIN Cosmin IMBRISCA, Eduard OPRI Data finalizarii suportului de curs: 12 Martie 2018, Echipa care a avizat suportul de curs Paul MARINESCU Renaldo NITA Data avizdrii suportulul de curs: 19 Martie 2018) ‘© 2018 Universitatea din Bucuresti Bd. Mihail Kogalniceanu nr. 36-46, 050107 Bucuresti Toate drepturile asupra acestei edi sunt rezervate Universit din Bucuresti. Nicio parte a acestui volum nu poate fi reprodusd, in nicio forma, fara permisiunea scrisa a Universitagii din Bucuresti.Cuprins Tntroducere 4 7. | Antreprenoriat a 1.1. | Nosiuni generale 8 1.2. | Calitati necesare pentru a fi antreprenor 8 1.3. | Avantaje/dezavantaje ale pozitiei de antreprenor 9 2. | Managementul micilor afaceri 10 2.1, | Particularitati ale managementului micilor afaceri 10 2.2. | Particularitaii si avantale ale micilor intreprinderi. Gestionarea informaiilor 10 2.3. | Prezentarea elementelor generale privind inijierea si managementul unui project, 1 2.4. | Analiza $i evaluarea resurselor necesare demararii afaceril 12 2.5.| Analiza generala a structurii bugetulul investitional si identificarea elementelor | 13 componente 2.6. | Prezentarea generala a structurii calculatiei de pret a produsului/serviciulul 15 3. Conceptul Lean Startup, Evaluarea oportunitatilor de afaceri. Descrierea | 16 afacerii si a strategiei de implementare 3.1, | Conceptul Lean Startup 16 3.2. | Metode practice pentru evaluarea oportunitapii afacerii vizate 16 3.3. | Repere privind descrierea afacerii si a strategiei de implementare: 17 4, | Managementul resurselor umane 23 41, | Aspecte generale privind legislatia muncit 23 42.| Recrutare $i selecjle de personal. Profilul candidatulul, Strategi de recrutare. | 23 Structura organizatorica 3. | Flaborarea figel de post a angajajilor. Ftape de urnial pentru procesul de angajare | 25 44, | Nojiuni privind constructia echipel si managementul resurselor umane 26 5. | Structura si cultura organizatillor 29) 5.1, | Organizarea procesual 29 5.2. | Organizarea structurala 31 53. | Cultura organizational 32, 6. | Managementul relatiei cu furnizor 34 6.1. | Elemente generale privind relatiile cu furnizon 34 6.2. | Analiza furnizorilor sianaliza alternativelor de aprovizionare 35 6.3. | Managementul relajiei cu furnizorii intreprinderit 37 7. | Managementul riscurilor sia planurilor de rezerva 39) 7. | Conceptul de decizie managerial 39 7.2. | Optimizarea decizillor in condisii de incertitudine 40 7.3. | Optimizarea deciziilor cu ajutorul analizei de sensitivitate 42, 7.4. | Optimizarea deciziilor cu ajutorul arborelui decizional 44 8. | Instrumente informatice de gestiune a afacerii 46 Bibliografie 47 ‘Anexa 1: Sectiunile din Planul afaceri la care se va lucra in cadrul fiecrui modul 48, ‘Anexa 2: 12 intrebairi cu rspunsuri vitale pentru viitoril antreprenori 49. ‘Anexa 3:17 greseli frecvente pe care le fac antreprenorii la infiintarea unel firme 49. ‘Anexa 4: Model de organigrama pentru un hotel 49. ‘Anexa 5: Model de figa a postului pentru un post de brutar 50. ‘Anexa 6: Model ce anunt de angajare pentru un post de Operator Magazin Online 51 ‘Anexa 7: Exemplu general de lant valoric (Porter) 52. PagedPage nn On RE Obiectivele cursulul managementul afacerilor: Dobandirea de competenge pentru managementul unel afacert; Dobéndirea de competente pentru a analiza si evalua resursele necesare demararii unei afaceri; + Analiza afacerit, descrierea acestela sia strategief de implementare a planullul de afacer!; = Analiza produsului sau serviciulul vizat in implementarea afaceri * Analiza preliminara a structurii bugetului investitional-caracteristici generale. Identificarea elementelor componente pentru constructia bugetulul afacertl; * Prezentarea general a structurii calculatiei de pret a produsului/serviciului; = Notluni despre schema organizatoricd, politica de resurse umane-profilul angajatulul si strategil de recrutare; + Notiunt despre tipuri de structurl organtzagionale, cultura organizational’ si prezentarea Jangului valor Notiuni despre managementul relatiei cu furnizorii si managementul fluxurilor financiare Notiuni despre managementul riscurilor- planuri de contingents, Prezentarea proiectului. Scop. Obiective. Tinte Proiectul de fas este aferent apelului "Romania Start-up Plus’ din cadrul Programului Operajional Capital Uman 2014-2020, ce are ca obiectiv general cresterea ocuparii prin sustinerea intreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbana. Obiectivul general al proiectului consta in derularea unui program de sustinere a antreprenoriatului, in cadrul ciruia 384 de persoane vor beneficia de formare in vederea imbunatatirii competentelor antreprenoriale si cel putin 47 de persoane cu planuri de afaceri viabile vor fi selectate pentru a beneficia de indrumare si consultant pentru demararea unei afaceri, precum si de sprijin financiar in implementarea planurilor de afaceri, creand totodati un numdr de minim 94 de noi locuri de munca. In cadrul programului de formare antreprenoriala se vor dobandi cunostinge si abilitasi practice in domeniile: managementul afacerii, marketing, management financiar-contabil si dezvoltarea planului de afaceri, Pe parcursul programulul, fiecare participant va primi indrumare si sprijin pentru elaborarea unui plan de afaceri (Anexa 1), utilizand ca linil directoare principiile ,lean start-up” (cea ‘mai eficient4 modalitate de validare si dezvoltare a unei idei de afaceri). Identificarea celor mai bune 47 potentiale afaceri ce vor primi finangare se va face prin derularea un proces riguros de evaluare ce vizeaza analizarea de catreo echip’ de specialist! a tuturor planurilor de afacer! inscrise si intervievarea potensialilor antreprenori. Procesul urmareste atdt evaluarea calitativa a planurilor de afaceri, cat si viziunea, motivatia si credibilitatea viitorilor antreprenori. Dupa selectie se va derula un program de dezvoltare a competentelor antreprenoriale ale celor 47 de antreprenori, prin participarea la stagii de practica desfasurate in cadrul unor intreprinderi a caror activitate economica face parte din aceeasi grup CAEN cuceaa start-up-urilor selectate pentru finantare. Din totalul celor 384 de planuri de afacer! elaborate de participanti! la cursuri vor fi selectate pentru finanjare minim 44 dintre care, un numar de maximum 8 planuri de afaceri pot avea un cod CAEN din sectiunea G~ Comert cu ridicata si cu amdnuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor, cu exceptia Grupei 452 - intretinerea si repararea autovehiculelor. Prin intermediul profectului vor fi finantate si un numsr maxim de 2 afaceri apartindnd persoanelor care nu au participat la cursul de formare antreprenorials. {In cadrul proiectulul vor f1 384 de persoane implicate in programul de formare antreprenoriala ce va avea o durata de 80 de ore (20 de ore - managementul afacerii, 20 ore - marketing, 20 de ore ~ management financiar-contabil, 20 ore - dezvoltarea planului de afaceri), urmand a fi dezvoltate 384 de planuri de afaceri sub indrumarea formatorilor. Finalizarea cursurilor se va realiza prin sustinerea unuitest tip grilé si a planului de afaceri realizat, iar dupa promovare, participantii vor primi un certificat de absolvire recunoscut de Autoritatea Nasional pentru Calificart, Principalul obiectiv al prolectulul este ins’ reprezentat de sprijinirea financiara a 47 de persoane in demararea unei afaceri si, totodat, angajarea pe o perioada de minimum 18 luni a cel pujin 94 de petsoane, Drept urmare, vor fi luate masuri care 58 asigure monitorizarea afacerilor inflingate si accesul la oportunitati de promovare si dezvoltare a afacerilor. Acordarea ajutorulul de minimis este in valoare de maxim 160.000 lei/plan de afacere, jar subventiile vor fi acordate in dou trange, dupa cum urmea: * prima trans, in valoare de maximum 75% din valoarea total a subventiel dupa aprobarea planului de afaceri si incheferea contractului de subvensie; © transa finalé, in valoare de minimum 25% din valoarea totala a subventiei, fiind conditionata de realizarea unor venituri de minimum 30% din valoarea transei initiale, in termen de 12 luni de Ja primirea acesteia. In cazul in care acest criteriu nu este respectat, antreprenorii nu vor mai beneficia de cea de-a doua transi de subventie. Dupa inflinjare, intreprinderile nou create trebute si-s1 continue activitatea pentru o peridad’ de mum 18 luni, dintre care minimum 12 luni dup’ primirea primei transe de subventie. Toate platile aferente infiinjaril si functionaril intreprinderilor now create trebuie efectuate in cadrul primelor 12 luni de functionare. in perioada ulterioari de 6 luni, de sustenabilitate, beneficiarul ajutorului de minimis va asigura continuarea functional afacerii si va menjine o¢aparea locurilor de munca create. teva principii ale economiei de piata Atorilor este vitala pentru economia de piafS. Statul, cu toate componentele lui socletatea civild in ansamblu, trebuie s& cultive spiritul antreprenorial, iar acceptarea responsabilitati personale trebuie incurajata. Avantajele si costurile personale influenteaz toate alegerile noastre, iar stimulentele modeleaz comportamentul individului sub toate aspectele sale, Formarea pretulul in cazul unel plefe concurentiale mature flustreazs\ perfect comportamentul cumpératorilor $1 al vanzatorilor armonizand actiunile acestora. Jn mod natural, profiturile orienteazi Intreprinderile economice cAtre activitZti care sporesc avutla generald. Profitul (sau pierderea) reprezint§ pentru intreprinzdtor rasplata (respectiv sanctiunea) peniru priceperea/nepriceperea sa de alocare (utilizare) a unor resurse pentru realizarea unui produs. Piata este judecaitorul suprem, Deopottiva, profiturile si pierderile orienteazA activitatile de afaceri citre proiecte ce promoveaza progresul economic si economisesc resursele, Daca in primii ani de dup’ 1989 pornirea unei afaceri a insemnat foarte mult entuziasm si aproape deloc analize asupra produselor sau serviciilor pe care intreprinzatorii le ofereau pe piaj, la momentul actual analiza pietei si a mediului de afaceri, dubleazd talentul si abilititile indi antreprenorilor. La acestea se adaug’ si cunoasterea oportunitatilor, facilitijilor, masurilor si programelor de sprijinire a intreprinzatorilor. Chiar programul la care participati are la baz cezvoltand abilitajile antreprenoriale si oferind informatit si finanjare unor viitori antreprenori, se va determina o imbunatatire a mediului economic din zona de actiune a viitoarei afaceri. Contextul actual ‘Traim intr-o perioada in care pentru eficientizarea resurselor si reciclare s-au elaborat multiple strategii. Ca societate ne bazim excesiv pe sursele de energie neregenerabild, astfel c&i e necesar si cdutam metode de integrare a surselor de energie regenerabila. Suntem in deplina tranzitie catre 0 economle ,ecologica” ~ sau ,circulara" - care se va raporta la cat producem, cumpairam 1 consumim. Obiectivul este acela de a recicla sau elimina deseurile si dea profita la maximum de pretioasele materil PagePage® prime pe care le extragem. 0 economie ecologicd va pune accentul pe produsele care pot fi usor reparate, reutilizate, dezmembrate, reciclate sau transformate in ingrasamant, nivelul deseurilor find menjinut la minimum, jar resursele naturale limitate fiind tratate cu respect, Obiceiurile consumatorilor au cpatat in ultima perioad o orientare clara cAtre ceea ce este natural (Sau ecologic), indiferent c& vorbim de produse alimentare sau nealimentare. Orientarea catre produsele traditionale este un aspect care este intlnit frecvent in tendinjele de consum ale concetatenilor nostri. De asemenea, ne lovim din ce in ce mai des de conceptul de inovare sociald, care presupune dezvoltarea de ide, servicii $i modele cu scopul imbunaitajirit servictilor sociale, prin Implicarea activa a membrilor comunit3yil, Unele exemple de teme de inovare social’, ar fl preluarea de c3tre agenjil economici a unor servicii publice, prin intermediul unor activité}i comerciale, care a i culturale, de mediu etc. (spre exemplu: alpinism util isagi domiciliu de alimente sau alte marfuri etc,), Toate aceste elemente, care definese tendinjele de evolusie ale societitii, se pot transforma in oportunitati pentru Jansarea unor produse sau servicii in ton cu transformarile society. Cadrul legal de desfagurare a activitatilor economice Actul de baza in derularea activitatilor economice este Codul Comercial al Roméniei, care stabileste principitle de baz ale actelor de comert. Codul Comercial si, in general, legislatia comerciala denumesc activitatile comerciale drept fapte de comert. Acestea sunt exercitate de cAtre comercianti care pot fi atat persoane fizice, cat si persoane juridice. Un principiu de baz este acela c& orice comerciant, care desfisoara fapte de comers, desfasoara aceasta activitate asumAndu-si toate riscurile ce decurg din aceasia, Cadrul de desfaisurare al activitatilor economice este guvernat de dow acte normative, respectiv Legea nr, 31/1990 privind societatile comerciale si Ordonanta de urgenta nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economiice de citre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si fntreprinderile familiale. Societitile comerciale sunt forma de asociere cel mal des intalnit3, aceasta flind reprezentati de o entitate cu personalitate juridic’, care se constituie prin vointa liber’ a partilor, Tipul de societate comercial cel maf des intalnit este societatea cu raspundere limitat (S.R.L.), pentru care sunt bine de stiuturmatoarele: * obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociatii fiind obligati numai in limita aportulul lor la capitalul social; © capitalul minim este de 200 lei, impartit in paryi sociale egale; © se pot constitui societai cu raspundere limitata avand un asociat unit * daca asociatii sunt si administratori, acestora li se rezervai si drepturile si obligatiile specifice administratorilor, dintre care cea mai important este aceea ci obligatiile si raspunderea administratorilor sunt garantate cu patrimoniul personal pentru toate operatiunile derulate de catre societate, Avantajele acestul tip de autorizare sunt indiscutabile, fiind vorba de o forma de organizare des intalnit3, care confer’ 0 pozijie sigur in raport cu furnizorii, institusiile financiare si cliensii. Este o forma de autorizare consacrata, flexibild, recunoscuta de mediul economic, care permite desfasurarea unei palete diverse de activitéti economice. Dezavantajele unei astfel de entitsti sunt nesemnificative in raport cu avantajele si se rezuma in principal la necesitatea contractarll unor servicii profesionale de contabilitate. Cealalta forma de autorizare, guvernata de Ordonanta de urgent nr. 44/2008, reglementeaza accesul la activitayile economice, procedura de autorizare a funcylonarli si regimul juridic al persoanelor fizice autorizate si desfasoare activitay! economice, precum si al intreprinderilor individuale s1 familiale. Suntforme de autorizare simple care se deruleazd cu formalitati minime de inregistrare, iar evidenta contabila este simpla si poate fl organizata de catre inisiatorii activitatil economice. Cea mai complexa forma de autorizare este intreprinderea individual, dar persoana titulard a acestel forme de autorizare raspunde nelimitat pentru obligattile asumate de catre intreprindere, Dezavantajele acestel forme de autorizare sunt generate de faptul c& au o recunoastere mult mai redusa pe piatS, pot derula un numar de maxim 10 clase de activit&ti cuprinse in CAEN, iar numrul maxim de salariati care poate fi angajat este de 8. Page 7PageS Ton Obiectivele capitolulul 1: Identificarea calitajtlor necesare pentru a fi antreprenor; = Avantaje ale calitatit de antreprenor; » _ Definirea unor repere pentru identificarea oportunitaflor de afaceri. 1.1. Notiuni generale (0 motivatie pentru dorinta de a deveni intreprinzator o reprezinta dorinta unet persoane de a crea institutie proprie in care sa fie principalul actor. Intr-o companie proprie decizi singur ce produci, cand, cum si cui vinzi, cu cine te asociezi, Doringa de a fi liber in luarea decizillor este o motivasie major a unui antreprenor. Nu sunt putine cazurile in care antreprenorii doresc s3 valorifice o idee sau o inovatle. Acestia cautd surse de finanjare elabordnd un plan de afaceri care demonstreaza capacitatea ideii de a fi implementat’ si de a produce profit. In economiile de pia matura intreprinzatorii privati si companiile ‘ici sunt 0 surs& majora de inovatii, nu numai tehnice, ci si de marketing, organizare, conducere, Prezentul curs are in primul rand scopul de a dezvolta abilitajile antreprenoriale, capacitatea de a concepe $i sustine un plan de afaceri in vederea implementarii unei afaceri proprii si a obtinerii de finanjare. Antreprenoriatul poate fi definit ca flind capacitatea de a crea , inova si construi practic 0 idee , disponibilitatea de a prelua riscuri, capacitatea de a construi o afacere, de a construi o echips, capacitatea de a sesiza oportunitayi in diferite domenit. necesare pentrua fi antreprenor Pentru a fi antreprenor o persoana trebuie si dispuna atat de capacitai antreprenoriale, cat si de capacitati manageriale. Calitatea de a fi antreprenor necesits, ca plus fay de calitasile manageriale, tatea. Pentru a reusi ca antreprenor este foarte important si aveti calitatile potrivite pentru aceasta, la care se adaugi si alegerea mediului in care se desfasoara afacerea care, in mod natural, ar trebui sa fie compatibil cu personalitatea i condisiile estimate de dvs. Cel care are o idee de afacere si doreste sa o transforme intr-un plan ar trebui sa-si defineasca limpede intensiile inainte de a examina pasil urmatorl, Cand te limitezi sa fil doar ber si "unic decident” afacerea se poate transforma rapid fintr-o mic& feud’ personals, fard comunicare cu mediul, fari creativitate $1 fara perspective de dezvoltare. Cand unicul scop va fi profitul se poate ajunge cu usuringa la incalcarea limitelor conviesuirii cu cellalti, lar o astfel de postura poate esua in ridicol. Cateva dintre problemele cu care se confrunta un antreprenor si cele mai frecvente greseli de care sa se fereasca la inceperea unei afaceri sunt menjionate fn Anexele 2 51 3. (Exercitiul 1): Un chestionar simplu care va poate oferi un raspuns privind capacitatea dvs. de a gestiona eficient propria afacere, presupune raspunsul afirmativ la majoritatea intrebarilor urmatoare: = Sunteti adeptul deciziilor rapide? Aveti capacitatea de a lua decizii rapide? Aveti capacitatea de a lucra sub presiune? Suntesi deschis la idelle nol? Aveti abilitatea de a comunica cu cei din jur? Aveti capacitatea de a stl sa-f ascultai! pe cel din jur? Suntefi pregatit sa facefi fata infrangerii si, eventual, sa incepeti totul dela “zero”? Suntes{ pregatisi sa plerdet! cea ce va apartine in cazul unui esec al afaceril? Suntef{ pregatit si dedicat! afacerit dvs, exclusivitate total in ceea ce priveste timpul dvs.? Aveti puterea de a-i capacita si motiva pe cei din jur?Calitdtile unui antreprenor se pot rezuma pentru inceput la talentul, energia si cunostinjele acestuia. Ulterior, la acestea trebuie sa se adauge capacitatea de a inova, de lua decizii rapide, de a gandi in perspectiv’, de a se adapta la miscairile plejel. Viabilitatea unel afacert sti, in principal, in capacitatea intreprinzStorulul de a se adapta la mediul in permanent schimbare si de a reacjiona la factori neprevazui. 1.3. Avantaje/dezavantaje ale pozitiei de antreprenor Un initiator al unei afaceri trebuie s alba in vedere att avantajele pe care le presupune calitatea de fintreprinzator, precum $i obligatille si responsabilitayile pe care le presupune o astfel de postur’, Acesia trebule s pun’ in balan’ avantaje ca sentimentul de independent, libertatea de organizare si wre a unor obiective financiare, cu. dezavantaje precum pierderea siguranjel determinate de un loc de munc& stabil, lucru in conditii de stres, dublate si de cresterea responsabilitatilor faa de mediul in care isi desfasoara activitatea, Pot fi situafii in care inisierea unel afaceri ar putea fi singura variant viabild de integrare in activitate a unei persoane. Indiferent de tipul afacerii trebuie avut in vedere c ceilalji oament sunt, in acelasi timp, clienti si parteneri, De aceea, motivajia antreprenorulul trebule iniotdeauna corelati cu cerinjele publice. Publicul are o calitate: dac’ are nevoie de ceva sau daca doreste ceva - plateste. lar antreprenorti au si ei o calitate importanta: acesti oameni injeleg mai repede decat alti nevoile publiculul. ‘A crea o afacere este un mod de a inova, dezvolta, produce si distribui bunurl sau servicii, de care cellalti ‘oameni au nevoie, A deschide o cresi sau un mic magazin, a crea un ziar sau a produce mobilier, a Tepara autoturisme sau a construt locuinge sunt, intr-un sistem economic liber, afacert. REZUMAT (Ideile principale de resinut din capitolal 1) * _ intr-o companie proprie decizi singur ce produci, cénd, cum si cui vinzi, cu cine te asociezi. Doringa de a fi liber hn luarea deciziilor este o motivatie majord a unui antreprenor. * Antreprenoriatul peste capacitatea de a crea, inova si construi practic o idee, disponibititatea de a prelua riscuri, capacitatea de a construl o afacere, de a construl 0 echipa, capacitatea de a sesiza oportunitatt in diferite domenit. = Calttatea de a fi antreprenor necesita, ca plus fatit de calitatile manageriale, creativitatea. " Calitagile unui antreprenor se pot rezuma la talentul, energia st cunostingele acestuta, capacitatea de a inova, de lua decizit rapide, de a géndi th perspectiva si de a se adapta la misedtrile pietei. = Avantajele pozitiel de antreprenor: sentimentul de independentdi, libertatea de organizare si de decizie, postbilitatea de realizare a unor oblective financiare. * Dezavantajele pozitiei de antreprenor: pierderea sigurantet determinate de un loc de muncd stabil, lucra in condigtt de stres, de cresterea responsabilitagtlor faye de medtul in care ist desféisoard activitatea, * Acreao afacere este un mod de a inova, dezvolta, produce si distribut bunuri sau servicit, de care ceilalti oameni au nevole, * Uneort initierea unel afaceri poate fi singura variantd viabilé de integrare tn activitate a anumitor persoane. PageD‘Obiectivele capitolului 2: Identificarea particularitajilor managementulul micilor afaceri; Prezentarea particularitétilor si a avantajelor micilor intreprinderi; Gestionarea informatiilor i deciziilor micilor intreprinderi; = Prezentarea elementelor generale privind managementul unui protect; = Analiza si evaluarea resurselor necesare demararil afacerilor; * Analiza generala\ a structurii bugetului investitional si identificarea elementelor componente pentru constructia bugetului afacerii; + _ Prezentarea general a structurii calculatiel de pret a produsului/serviciului 24. — Particularitti ale managementului micilor afaceri Intrucat in cadrul companiilor mici proprietarul asigura si managementul afacerii este necesar sa se cunoasca cAteva aspecte generale ale managementului unei mici afaceri. In cadrul oricdrei mici companii exist 0 structurs organizatoricd cu un grad redus de nivele ierarhice, ceea ce presupune 0 individualizare a sarcinilor, lucru ce se rasfrange pozitiv asupra sistemulul informational al acestela, care poate lucra la parametrii maximi, Dectzille care se lau in cadrul unet mici afaceri trebuie astfel orientate fncdt si nu impund constréngeri in dezvoltarea afaceril. Decizitle in cadrul micilor intreprinderi pot fi strategice, tactice sau organizationale si jin atat de tipul managerului, cat si de obiectivele pe care le vizeaz compania, Chiar si in cazul companiilor mici este vital fluxul informational si construirea unui sistem informational care permite acumularea de date interne sau externe, lucru ce permite dezvoltarea de strategii si scenarii, Sistemuul informational asigura baza de date necesara in planificare, in evaluarea alternativelor, in realizarea de project financiare, in luarea unor decizii si in prezentarea rapoartelor sau analizelor companiei. fn cadrul unei companii mici, datorit3 problemelor complexe cu care se poate confrunta managerul, este vitalé o reacgie rapida in analiza unei stiri si lvarea unei decizii, de asemenea, rapide. Viabilitatea unei afaceri sta, in principal, in capacitatea intreprinztorulul de a se adapta la mediul in permanenta schimbare si de a reactiona la factori neprevazuti 2.2. Particularita¢i si avantaje ale micilor intreprinderi. Gestionarea informatiilor Tot mal mul! economisti subliniaz’ necesitatea dezvoltaril intreprinderilor mici si mijlocii deoarece realitaiea demonstreazd ci acestea se adapteaz mai repede la cerinjele piejel, iar participarea antreprenorilor la conducerea procesului de productie sia companiel in ansamblu este mult mai direct’. Sunt evidentiate o serie de avantaje ale intreprinderilor mici fata de cele mari, printre care se pot enumera mobilitatea structurala si geograficd superioar3, simplificarea proceselor de gestiune si decizie, capacitatea superioara de a modifica sortimentele de fabricajie corespunzator ceringelor pletel, cresterea posibilitatilor de a utiliza resursele locale, reducerea costurilor de aprovizionare si desfacere etc. Micile intreprinderi prezinta urmétoarele avantaje: + produc un singur produs/serviciu sau o gam’ limitaté de produse/servicli asemanatoare, realiznd o specializare cu consecinte directe asupra nivelului tehnic, producti asupra postulus = necesita, de reguls, investiti initiale reduse si nu necesit conditii deosebite de amplasare, puténdu-se efectua cu micl amenajéiri, in funcjie de sursa de materii prime, locul de desfacere sau dispontbilul de forya de munca; = au inerfie tehnologicd redus, aceasta permitand o rapid modificare a profilulul de productie in concordanga cu necesitatile interne si conjunctura piefei externe; = dau posibilitatea utilizarii forgei de munca devenita disponibild si a calificaril, specializarit si angajarii pe plan local;* prin diversificarea surselor de aprovizionare ale piefei cu produse, se realizeaz o competitie creatoare $1 se evita sau se diminueazi efectele nocive ale monopolului care apar in. cazul intreprinderilor furnizoare unice. Studiile de profil arati c&, in intreprinderile mici, personalul funcfionar si indirect productiv este foarte restrans, acestea limitandu-se la organigrame extrem simple. Foarte rar se intampli ca unut antreprenor s&-i lipseasca informatii asupra propriei sale afaceri, indiferent de marimea acesteia. Din contra, se poate aprecia ci el dispune de o cantitate mare de informatii. Pentru un patron sau un manager stipanirea informatiilor necesare si utile pentru luarea deciziet tnseamné, in primul rand, selectarea si folosirea datelor objinute din gestiunea intern’ si, in al doilea rand, capacitatea de a le compara cu cele provenite din mediul concurengial. 2.3, Prezentarea elementelor generale privind initierea si managementul unui proiect Dezvoltarea unui proiect presupune parcurgerea unor etape si urmarea unor reguli care sunt aproape fntotdeauna aceleasi, Aceste etape si reguli sunt deosebit de utile si pentru inifierea unei afaceri gi, in ‘mod special, pentru etapa de prezentare a afacerii in planul de afaceri. 0 prima etapa presupune prezentarea scopului proiectului care, in cazul nostru, consta in inifierea unei afaceri noi, Prezentarea trebuie sa fie concisa s! si ofere informatii punctuale despre viziunea, misiunea si obiectivele afacerii. 0 evaluare sinteticd a contextului afacerii si a mediului in care va evolua aceasta, elementele specifice afacerii si rezultatele asteptate sunt, de asemenea, importante. in ctapa urmitoare se realizeaz’ analiza activititilor implicate si se stabilesc termenele de realizare ale acestora. O analiz diagnostic a afacerii in aceasti etapa are avantajul sintetizirit punctelor tari, punctelor slabe, a oportunitafilor 51 riscurilor implicate de afacere. Tot in cadrul acestei etape va trebul structuraté organizarea echipei ce participa la initierea afacerii si se stabilesc responsabilititile implicate de derularea reali a activititilor, Aceasta activitate face parte din procesul de planificare a resurselor necesare dezvoltirii proiectulut. Studiu de caz - Joc de tip 3D Puzzle Pentru exemplificare, vom prezenta un studiu de caz.ce vizeaza lansarea, promovare si lansare in producgie a unul joc de tip 3D Puzzle (eltbereazit Inelul), un joc clasic de inteligenf care presupune eliberarea unul inel, intr-o succesiune logic, joc adresabil coptitlor (pentru a_ stimula dezvoltarea lor psthic’ si abilitiile de gindire) Analiza sintetica a principalelor elemente ale afacerii vizate Pentru exemplificarea ideii, vom analiza sintetic clementele specifice identificate in faza de analiza preliminard care pot sta la baza definirii viziunii, misiunii $a obiectivelor afacerii vizate, Pagel 1Page 1 2 Pr ce goatee Cera) Pee een reve Ceara Lee eh Ea Te EGE Poe ues sig 3 , NCE ae EcaTy DOO ne emu Peon ncn er etn rier tn fie era eet DOT traced eerie Re nara Sot racy Analiza sinteticd a principalelor elemente ale afacerii Brena ce PPuRiecns centr key yi es ene Rr nyc Creer Investitie initiala relativ redus: agen Rented rota taste eae SER utey ena neta ea Poem nemo anaes ere Von ons cory Cea de a treia etapa implica identificarea si analiza resurselor necesare pornirii afacerii, printre care cele materiale (spatii necesare, echipamente, dotari), resursele financiare (prin constructia bugetului investitional, definirea costurilor de productie sau a costurilor serviciilor) si modul in care acestea vor fi asigurate (surse proprii, surse atrase), avize necesare, autorizzirl etc, Estimarea rezultatelor asteptate presupune proiectia unor estimri ale vanzarilor si ale profitului le costurilor estimate anterior si al necesarului de capitalul pentru pornirea afacer Analiza etapelor de dezvoltare ale proiectului impune, structurarea etapelor de dezvoltare, stabilirea responsabilitatilor implicate si termenele de realizare, precum si stabilirea angajamentelor contractuale necesare pentru inceperea afacerii, Elaborarea unor proceduri este recomandatd pentru ci respectarea procedurilor confer avantajul verificarii si cuantificdrii, pe parcursul implementarii, a parametrilor de evolusie, flind posibila interventia in cazul aparitiel unor factori perturbatori. 24. Analiza si evaluarea resurselor necesare demararii afacerii Un aspect deosebit de important al initierii unel afaceri este acela al evaludril resurselor de care Aispune}, resurse ce pot fi materiale, financiare, umane $i, nu in ultimul rand, informagionale. Facand o evaluare a acestor resurse, trebule avut in vedere $1 posibilitayile de a mobiliza resurse pe langa cele deja existente. In mod normal niciodata nu vor exista resurse la capacitatea estimata si, din acest motiv, trebuie sa faceti o evaluare si a posibilitatilor de atragere de resurse, Un aspect foarte important este acela al determinarii, cat mai exacte, a mijloacelor necesare demararii, jar pentru aceasta este necesar sa se stabileasca o lista a prioritatilor minime, ale mijloacelor necesare lansarii afacerii gi o list cu costurile necesare pentru a cuantifica, in mod real, nevoile de finantare. Se poate determina, concret, cat reprezinta investisia de pornire a afaceril, ins calculele trebule si va asigure ci necesarul este suficient pentru ca afacerea sa inceapa si “produca". Din acest motlv este important ca necesarul de resurse sa cuprinda si costurile de acoperire ale primului ciclu de productie sau servicli. Coreland resursele de care dispuneti cu necesitaile, de cele mai multe ori se ajunge in situatia ca necesitatile si devanseze resursele, motiv pentru care are un rol important analiza posibilitatilor de a atrage resurse. Un argument esential pentru posibilitatea de a atrage resurse este un plan de afacert bine conceput.‘Studiu de caz.- Activitatile recreative pentru copii Avand punct de plecare mentalitatea parintilor romént, care sunt dispusi sé facd foarte multe sacrifictt pentru copiti lor, se deschid multiple pasibilitati de a actiona pe o piaga care vizeazd diverse activitai recreative. Prins! fntr-un mediu ocupagional solicitant, care le consumé foarte mult timp, obosi¢l dupa serviciul stresant, pdringit ar face orice sacrificii pentru confortul recreativ al copiilor. De la castele gonflabile, la topogane gonflabile, la trasee, toate sunt produse pe care cel mici le adord sl pentru care paringii vor fi dispusi sd plateascd sume interesante pentru cei care se indreaptd catre aceste idei de ‘afaceri profitabile si ict. Aveti nevoie doar de un producétor serios de produse gonflabile, de o locatie strategied st de investitit solide in zona de promovare. Apot restul vine de la sine! De asemenea, copiti adora petrecerile si parintii au inceput sa le pregdteasca zilele aniversare intr-un cadru organizat, prin firme specializate. Aveti nevoie de puting creativitate sf puteti devent organtzatort care si se ocupe de flecare detaliu si sé livreze rezultatele cele mat bune. Acestea pot ft idel de afaceri mic sf profitabile, idet de afaceri care nu necesita un capital foarte mare de investitit. Studiu de caz.- Livrare materiale diverse pentru produse handmade Un alt exemplu ar fi afacerile de confectionare decoratiuni si ornamente, afacerile de confectionare tnvltagit st felicitart, martisoare st bijutertt, precum st alte tipurt de afacert care se bazeazé pe stocurt diversificate de materte prima, Putef! sai va deschidey! un magazin online cu vénzare de materte prima precum: vopseluri, ceard, parafind, hartie glasatd, hartie cartonaté, Kinsisoare pentru bragari, tortie, medirgele, pletre semipretioase, unelte s instrumente pentru confectionarea diverselor produse necesare ofacerilor mentionate mal sus. Toate sunt opttunt viabile pentru a vé implica tn del de afaceri mici care necesita investitii relativ reduse si care pot deveni foarte profitabile. 25. Analiza general a structurii bugetului investitional si identificarea elementelor ‘componente Estimarea cheltuielilor care sunt necesare sau, mai bine spus, a costurilor implicate pentru demararea si implementarea afacerii este un aspect foarte important care asigurd din start date concrete privind viabilitatea acestela, Dupa estimarea costurilor implicate de proiect, analiza posibilitasilor de finantare ale proiectului este deosebit de important, intrucat unul din motivele principale ale falimentului la companiile mici este estimarea nefundamentata a capitalului necesar pentru demararea afaceril. Acest aspect impune analiza surselor de finantare reale, iar unul din scopurile programului la care participati este oferirea de finansare nerambursabila. Nu trebuie eliminate din analiza nici variantele de objinere a uunor surse atrase de la institusii bancare (in mediul bancar al ultimilor ani au existat programe dedicate finanjarit micilor afaceri), fie asocierea cu persoane interesate de afacere, fie participarea la alte programe de finantare nerambursabild. Structurarea elementelor necesare consiructiei bugetului investitional al afacerii presupune, pentru inceput, analiza tesurselor necesare, respectiv, cele materiale {necesar de spatii, utilaje si echipamente), resurse umane implicate de dezvoltarea afacerii (in special, cele calificate) si, nu in ultimul rand, a avizelor $i sau aautorizarilor necesare, Primul element necesar a fl analizat este necesarul spatillor pentru funcjlonarea afacerll. ‘in functie de modul in care se estimeaza a fi asigurate aceste spatii se pot cuantifica si costurile aferente (chili, costuri cu reparatii, reamenajari, adaptari, costuri necesare racordarit la energie sf utilititi etc.) Urmeaza stabilirea gamei de utilaje si/sau echipamente, a caracteristicilor generale ale acestora sia costurilor necesare pentru achizitie, pentru montaj, probe de functionare etc. De asemenea, estimarea costurilor aditionale (avize, autorizari, taxe necesare, servicil necesare implementaril etc.) este necesara in aceast etapa. insumarea costurilor estimate anterior, eventual luarea in calcul a unui cost care ar acoperi eventualele elemente/evenimente neprevazute, va oferi o dimensiune clara asupra costurilor implicate de pornirea afaceril. Page 13Page 14 ‘Studiu de caz- Estimarea necesarului investifiei pentru producfia Jocului 3D Puzzle ‘Anexa 1 - Estimarea necesarului de investitit Spatiul de productie Spatiul de productie necesar este estimat la 40 metri patrati, cu acces la energie si utiliti obisnuite. Se estimeaza, in actualele conditil ale piejel imobiliare un cost de inchiriere de 1 euro/luna/mp, cost ce va fl utilizat in estimarea costului de productie. Starea spatlului determina necesarul de investifii pentru amenajare $i integrare in fluxul productiv, costurile estimate pentru amenajare, contorizare, autorizare find de 500 de euro. Cost total investitional spatiu: 500 euro. Masini si echipamente ATamroreme (cm ont Sa LCaPL eae can Saree eer ese) Meer cer eet ny ina de gaurit TSE eE Stee Soe ea ees Us ony P Nie ati omer meen) uctiom eee recipienji dem See etee cirs ane Ne Cost total investitional masini si echipamente 1.000 euro “Taxa pe Valoarea Adaugat este un element important in structurarea bugetului investit poate fi un element de cost pentru afacerile care nu sunt platitoare de TVA si un element deductibil pentru afacerile platitoare, in faza de estimare a bugetulul investitional reprezinta insa un flux financiar care trebuie platitla achizitie. Alte scule si dispozitive necesare Diverse scule de mana si accesorii Oe ae en ae ste ae Le} See Steere) Brrr eer My ot eer ca ene Deere each pentru prelucrarea lernnului Beare ese Cost total investitional scule si accesorii: 300 euro TOTAL COST INVESTITIONAL: 1.800 euro2.6. _ Prezentarea generala a structurii calculatiei de pret a produsului/serviciului Uneor, in cadrul strategie! de elaborare a bugetulul investitional, este bine s& se estimeze st costurile asociate acoperirii primului ciclu productlv. Modul in care se elaboreaz\ calculatia de pret, structura costurilor si previziunile financiare ale costurilor de producjie se vor aborda detaliat in cadrul Modululul 3: Management financiar-contabil. Pentru completarea sectiunilor corespondente din structura planului de afaceri aferente prezentului modul de curs, consideram necesar o prezentare generald a structurii calculatiei de pret a produsului/serviciului vizat. Una din greselile frecvente in estimarile costurilor de productie este aceea de a estima costurile ca procent din valoarea vanzatilor, de aceea este foarte important si analizaji componentele care intra in alcatuirea produsului/ serviciulul (liste detaliate de componente $i materiale care intra in alcdtuirea acestula, cheltuielile de manopera necesare care se raporteaz la 0 anumit normare sau la salarlul brut estimat, acesta flind extrapolat pe unitatea de produs). Costurile de regie necesito analiza separat, uneori acestea find considerate ca un procentaj al sumelor directe de manopera, iar pentru previziunea costurilor generale si administrative se face o schema detaliaté (cum ar fi: salariile personalulul administrativ si auxiliar, chiria - vezi comentariul de la studiul de caz prezentat in capitolul anterior ~ precum si cheltuielile de intretinere). REZUMAT (Ideile principale de retinut din capitolal 2) = In cadrul oriceirei mici companti existé o stracturét organtzatoricél cu un grad redus de nivele ferarhice, ceea ce presupune o individualizare a sarcinilor, lucru ce se rasfrdinge pozitiy asupra sistemului informational al acesteia, care poate lucra la parametrit maximi. * Viabilitatea unet afacert sta, th principal, in capacitatea intreprinzdtorulul de a se adapta la ‘mediuil in permanenta schimbare side a reactiona la factor! neprevazuti = Avantajele principale ale intreprindertlor mict fastt de cele mart sunt: mobilttate superioard, simplificarea proceselor de gesttune si dectzte, capacttate supertoara de a modifica sortimentele de fabricatie corespunzator ceringelor pletel, pasibilitayt ridicate de a utiliza resursele locale, reducerea costurilor de aprovizionare si desfacere, utilizarea forget de _muncd devenitd disponibild, calificarea, spectalizarea si angajarea pe plan local. Prin diversificarea surselor de aprovizionare a pietei cu produse se realizeaza o competitie creatoare si se evitd/diminueazat efectele nocive ale monopolulut care apar in cazul intreprindertlor furnizoare unice. = In intreprinderile mici personalul functionar si indirect productiv este foarte restrans, acestea limitdndu-se, de reguld, 1a organigrame extrem stmple. " Prezentarea afacerit trebuie sé fle concisd st sit ofere informasit punctuale despre viztunea, ‘misiunea si obiectivele acesteta. * Analiza etapelor de dezvoltare ale afacerit impune structurarea etapelor de dezvoltare, stabilirea responsabilitdsilor implicate si termenele de realizare, precum si stabilirea ‘angajamentelor contractuale necesare pentru inceperea afacerit. * Un aspect foarte important este acela al determindirit, cét mai exacte, a mijloacelor necesare demardrit afacert, find necesar sd se stabileascti o lista a prioritattlor minime, ale mijloacelor necesare lansétril si o lista cu costurile asoclate pentru a cuantifica nevolle de finangare. * Structurarea elementelor necesare constructiei bugetului investifional al afacerié presupune analiza resurselor necesare, respecttv, cele materiale (necesar de spatit, utilaje sl echipamente), resurse umane (in special, cele calificate) si, nu fn ultimul rénd, a avizelor si sau a autorizartlor necesare. = in cadrul strategiet de elaborare a bugetulut investitional se recomandé estimarea costurtlor asociate acoperirié primului ciclu productiv. Page 15Page 16 Oa a TUM Re Ce RE ‘Obiectivele capitolului 3: Cunoasterea principiilor care stau la baza conceptulut Lean Startup; Cunoasterea si aplicarea metodelor practice pentru evaluarea oportunitatilor de afaceri; Definirea si prelucrarea informatiilor pentru descrierea afacerii si a strategiel de implementare a afaceril; Prelucrarea informatiilor necesare pentru a defini viziunea, misiunea si obiectivele afaceri elemente specifice, rezultate asteptate; Definirea strategiei de implementare a unel afaceri. 3a. Conceptul Lean Startup Conceptul ,Lean Startup" este considerat ca flind cea mai eficient’ modalitate de validare si dezvoltare a unel idei de afaceri, aceasta abordare flind recomandata tuturor antreprenorilor aflati la inceput de drum. Principiile ,lean-start-up" vizeazA printre altele: Maximizarea valorii adaugate pentru client si minimizarea risipel de resurse, precum si utilizarea unor resurse regenerabile; Dezvoltarea unui Produs/Serviciu Minim Viabil pe baza ciruia sé se primeasc feedback din partea clientilor in vederea definitivaril produselor/servicillor finale; Utilizarea inovatiei ca principiu fundamental pentru dezvoltarea produselor si servi startup-ului si pentru optimizarea proceselor afacerli; Utilizarea ciclului Implementare-Masurare-Invatare pentru transformarea ide intr-un model de succes, obsservarea feedback-ului clientilor si invatarea din aceste experiente; Structurarea planulul de afaceri sia modelulul de afaceri identificdnd elemente precum: probleme/neval, clienl, valoare adaugat, soluj!i, avantaje etc. lor 3.2. Metode practice pentru evaluarea oportunitatii afacerii vizate Dezvoltarea unel idei de afaceri presupune 0 analizi preliminara a elementelor care pot identifica oportunitatea afacerii, pentru a obine indicit care sunt indisolubil legate de nevoile din piars. Altfel spus nu exist’ vreo oportunitate reala de afaceri fara o nevoie real (sau mécar perceputa) a pietel, a consumatorilor, a companiilor sau a altor posibill clienti. Criterlile minime de identificare a unel nevol de piajd pentru o idee sau pentru un proiect de afaceri sunt expuse in cele ce urmeazs: ‘Tipul nevoii din piatd: Este aceasta nevoie in crestere, in scddere, trecutd, viitoare, incipient& etc.? In functie de raspunsul la aceste intrebari, putem intelege mai bine daca nu cumva ideea hoastra vine prea tarziu (dacd nevola este, deja, de domentul trecutulul sau daca e, deja, in regres) sau prea devreme (daca este o nevoie care va devent reala peste un timp); Frecventa nevoii din piata: Care este frecventa acestei nevoi? Unde se afld aceasta nevoie pe ciclul su de viaya? Raspunsul la aceste intrebari ne arat, in plus, si cét de consistent poate fi oferta bazata pe idea noastra de afaceri, jar sfaturile simple aici ar fi sa fisi atensi la acele nevoi care se rezolva printr-un singur produs sau serviciu; Beneficiile oferite de produs in raport cu riscurile percepute de piata: Care este utilitatea, care este atractivitatea, care sunt gusturile, —motivatiile si obiceiurile ‘cumparatorilor/consumatorilor? Cum este nevoia respectiva satisfacuta in prezent: Exist alte produse sau servicii care satisfac aceast’ nevole? Pot prea rapid astfel de solutii, eventual pornind de la produse existente si modificate? Aici trebuie sa fisi atensi nu doar la concurensa existent in acelasi segment, ci si la produse sau servicii care, intr-o forma modificaté, ar putea rezolva aceeas! nevoiea piefei (caz in care poate fi riscant sd incepeti o afacere in acel domeniu);* Relatia dintre pret si performanta sau valoare: Care este elasticitatea cererii si a preturilor? Cat de stabila este plafa? in multe cazuri, chiar daca exista o plata buna pentru acel produs sau pentru acea idee, e posibil ca un pre} gresit sau o estimare gresit a cantitatilor pe care piaja le poate solicita sé faci diferenta dintre succes $1 esec; + Dimensiunea piefet si potentialul de crestere: Care sunt dimensiunile curenie, tendinjele de crestere si care sunt riscurile cu privire la acea pial? * Care este disponibilitatea financiara a clientilor: Indicele de incredere al consumatorilor, venituri medii, posibilitatea de finantare? Uneor', o idee excelent care raspunde unei nevoi reale a consumatorilor poate sa se transforme intr-o afacere foarte proast’, dacd nu exist si disponibilitatea financiaré necesara; Toate concluziile rezultate din analizd trebule sA fie precise, mdsurabile, cuantificabile (oare nu avem asteptari prea mari?) si realiste. Prin analizarea acestor caracteristici veti obtine o imagine cat mai cars asupra afacerii si care sunt etapele de parcurs pentru a asigura performanja acesteia. In plus, analiza ajutd la cunoasterea si intelegerea contextulul larg in care va functiona afacerea. Studiu de caz; Succesul de piati al jocului Kendama - juciria care a luat copili din Romania din fata calculatorului sia telefonului mobil Afacerea a fost fondata in 2014 ca o afacere de familie de cditre lulta, Cristt st Vietor Soare. Fiecare dintre cei 3 fondatort a adus abilitaile sale unice in afacere — Cristt este omul cifrelor, Victor este spectalistul IT, iar Julia este omul de marketing. Afacerea Giftology a fost initial géndita ca magazin online specializat pe cadourt inteligente si originale, dar s-a dezvoltat treptat si fntr-un business de distributie, jar cresterea acceleratd a inceput odatd cu identificarea si promovarea la momentul potrivit a unui produs ce avea sé devind un adevarat succes pe plata din Roménia: Kendama, jucdria japonezdt de indeménare. Echipa Giftology a adus Kendama, pentru prima data in Roménia, in noiembrie 2015 st primele recultate au fost pozitive asa cf au continuat sa acorde atentie acestei jucdrii, extinzdnd in mod constant gama de modele si organtzdnd intense eventmente de promovare. incet-incet, la nivel national s-au fnfitngat cluburt ale pastonatilor de Kendama, far aceste cluburt au thoeput sa organtzeze competitil si concursurt locale st nationale. Paringii au inceput sé tsi incurajeze copiti sa foloseased jucdria in detrimental calculatorului, telefonulul mobil si tabletel. Succesul Kendama este cu sigurantal sustinut de multiplele concursuri ce se organizeazd in toatdé tara, dar si de dorinta paringilor de a-si scoate copiti din zona tabletelor si calculatoarelor, si de socializarea produsd de acest joc’. Datele Google confirma tendinta in crestere a interesului pentru jucaria de lemn japoneza folosita pentru jonglerti, aratdnd peste 2 milioane de cdutdrt pe Romdnia pentru aceasta doar tn prima fum@tate a lut 2017, Interesul este in crestere continud, tar cel trei tineri care au fondat afacerea online Giftology — Magazinul online de cadouri ~ care este distributtorul exclusiv al Kendama tn Romdnia, culeg din plin roadele acestui nou curent in materie de juctiril. Sintetizand, succesul afacerti Kendama a pornit de la ideea de a propune o jucdrie clasicé de tndeménare, Simplitatea jucdriei a fost sustinutd de intense campanii de promovare care au generat in cascada polarizarea interesulul pentru foc prin aparitia numeroaselor cluburt si competittt - elemente care au avut ca rezultat cresterea vinziirilor produsulut 3.3. _ Repere privind descrierea afacerii sia strategiei de implementare “Ydeile sunt usoare. Implementarea este grea.’- spunea Guy Kawasaki, specialist in marketing, cofondator al unor fonduri de investitii care finanjeaza cu precidere firme la inceput de drum, preludnd o parte din riscutile financiare ale startup-urilor anticipand cd unele din aceste firme vor deveni profitabile. Pentru primul stadiu al analizei afacerii putem utiliza un chestionar de tipul ‘The Creative Idea Implementation Plan - (CIIP)° care este un model de implementare a unei idel, conceput si se potriveascd in mod natural ideilor simple (modelul este dezvoltat de Bwiti byba~a fpb.com o companie din Belgia), care presupune constructia unui chestionar pentru a analiza ideea de afacere, [ Studiu de caz - Joe de tip 3D Puzzle Page 17Page 18 Pentru exemplificarea ideii, vom aplica chestionarul ideii de promovare a jocului de tip 3D Puzzle (elibereaza inelul). @)_Explicarea idett Ideca este sé promoveim acest joc clasic de logicis in randul copitlor intre 6 si 10 ani pentru a stimula dezvoltarea lor armonioasa, limitand timpul petrecut in fata tabletelor, laptopurilor sau consolelor de focurt electronice. Implementarea va fi mult mat simpli promovand produsul prin intermedful organizagiilor care se ocupa de educatia copitlor. Deci se va miza pe implicarea comunitagilor scolare pentru promovarea acestel idet, 1b) Geeste special laaceasté idee? Ideca propune sé incite inspiragia st ambitia fiecdrut copil iner-o competitie logicd, cu un joc clasic de logic, implicind comunitatea scolara si educationala. Astfel se va incuraja comunitatea educationala sa adopte si un proces de invajare bazat pe competitie (aceasta flind una din deficiengele majore ale sistemulut educagional din Roménia). €)_ Cum se pot pune in practicd elementele speciale ale ideii? Prin intermediul unei campanii de constientizare a parintilor si comunitétilor educationale, axatt pe prezentarea joculut, pe obiectival principal al tdeti - sé limiteze dependenga de ecran a copttlor ~ st prin realizarea de concursurt de prezentare pentru stimularea curiozitdgtt copitlor. @) Care sunt avantajele potengiale si riscurile previzibile ale ideit? Avantaje potentiale: Cresterea responsabilitait pentru siindtatea copiilor - Scitderea timpului petrecut in {fata ecranelor - Promovarea unui produs prelucrat fx intregime din materiale reciclabile ~ Posibilitatea de dezvoltare a unor produse variate, cu diverse complexitati ~ Implmentarea unei mici afacert creative - Grearea de locuri de muncé. Ricurile previzibile: Dezinteresul organizatitlor educationale fata de idee - Reactia publicului finta la idee ~ Este un produs simplu care poate escalada aparitia concurentel ~ Competitia directi a jocurtlor dezvoltaie de tehnologia moderna €) Care ar fi impedimentele care ar crea dificultdti sau ar putea face imposibilé implementarea ideit? Implementarea ideit este concentratd pe obtinerea suportului organizatiilor educationale. Lipsa de interes sau neimplicare a acestora poate crea dificultefl majore pentru implementarea tdett, D_Ge actluni or fi necesare pentru a fmpiedica dificultasile prezentote anterior? Pentru @ limita efectele unor asifel de dificultdt, este foarte important campania de constientizare adresata paringilor, concentrata pe interesul pentru sandtatea si dezvoltarea psthicd armonioasa a coptilor. Constientizarea paringilor va contracara in mod direct o reactie nefavorabilé a comunitagtlor educasionale. @)_Ceoament, grupuri sau organtzapi vit pot facilita succesul tmplementtirti tdett? + Parintit si organizagitle parentale; + Scolile primare si cele secundare; + Organizatitle de tip After school; + Asociatif educationale A) Ce autoriz@ri sunt necesare pentru implementarea ideit? Includ aceste autorizari licenge sdau certificate care trebulesc obtinute?