ANULT ‘Modulul 1 Detingie Scop internarii Internarea, transferul si externarea | : Tehnici de nursing si investigatit Fi deuera nr 1 | Tntrarea, eiearen $i nsf fs pane Gi eviden wi mREAE | boloaval Prin near efelegecazare un paient care ae neve de ings mace | A specie 24 Gin 24 de rey Inn spl sau ambulaor alu , ‘descopetifen Peni cel care hu cunse cauza simpiomelor pe care Ia prez; primiret unui tratament de specialitate pentru vindecarea unei boli acute sau myeiorarea une! afecyiuni eronice; - evaluarea unei boli cronice decompensate gi reechilibrares sau alucezea in faza de compensa, ~ efectuarea uneiinterveniichirurgicale; ten lanastere. Tniernarea se efectueu7a Ta waltaiea de prinire urgenfe (UPU) a fieciral spt Decizia de internare a cazului venit este luatd si apartine numai medicului de ‘garda, ia urma efectusri examen clinical pacientulu, Roll asistentevasistentulul medicale de la UPU: |. primeste pacientu, stzbileste 0 relate de comunicare cu pacientul sau cu ‘parjinaori; in lips cu echipajul de pe salvare care a transportat pacient Ja pital; 1. soliita actele necesare pentrainternarea In cazu! in care nu este nevoie de lun ajutor urgent: - buletin sau carte de identitate, bilet de trimitere pentru intemare de la medicul de familie; adeverinf de saarat sau de student, elev, omer, sau eupon de pensie, caret de asigurat medical daci mu are bilet de ‘wimitere; ». urgenfele se introduc direct fn sala de consulta se acordaprimul ajtor, i aciele vor fi aduse ulterior fnafare buletinulu sau edeit de identitate; ce toate datele personale sunt ireeute in regisrul de consulafii unde se va mei ‘adduga diagnosticul pus lainternare, sectia le care se interneaz8, data gi ore interna; tratamentul de urgenja efectuat la UPU; 2. intocmirea foi de observaje, dezbracarea de hainele de oras si tmnbricares cu pijama, papuci halt pentru spits; 3. predarea efectelor pacientului pe bez de bon fntoemit tn dublu exemplar la ‘magezia spitalului (on exemplar rimane la magazie gi unul fa pacient pentra ‘aprelua hainele Ia externare; 44, dup ce asistenta a identificatcazurileenre necesita atenfiesporiti, urmeaz dezinfectia, duyul sau deparazitarea pacientul cu probleme; 5, sedesinfecteaza si se deparaciteaza hmbractmintea 6. transportul pacientului cu foaia de observa pe seca la care a fost repartizat si predat asistentl gfe, care Hl va inserie fn condica de evidenta a bolnavilo | gostadin clinica respestiv, va repariza ill pred asistentei de salon 2. ‘Dolnavul va fi informa despre oraul clinic unde se afl sala de mese, sala de tratamente, sala de pansamente, laboratoarele pentru investiga, bibliotoca, prupul sanitr "Transferul ‘Medicul de salon in urma Tnvestigafilor clechate gi stabil Giagnostieului unui bola va decide, dact pacientul trebuie transferat. De obicet transierul se face la 24- 48 ore in cazul bolnavilor care necesititrtament de specialitate in alta clinicd de profil. Medicul va completa epiriza gi va intocmi biletul de ransfer in care ve specilica motive. Rolul asistentef: ~ efectucazd 0 xerocopie dupa foaia de observatie; anuntt rmagazia $8 elibereze efectele pacientului; comunic’ cu pacientul explicand-i necesitate transferului in alti clinica; anung’ familia cind pacientul este is ‘imposibilitate de comunicare cu acesta; dupi caz se anunla serviiu de salvare pentru transport pacientului in alt spital sau clinicd. Dac& pacientul ramzine in fcelastspital, dar tebuie transferat in alld clinica, transport se va efectua cu ‘rucioril sat fotoliu ulan; se va invei pacientul eu o patura penteu a fei de {ig gi curenti de aer rece, va i insogit de personalul medical i predatasisentet sefe din clinica respectiva | externarea __| slimentar gi de via pentru a se preveni complicaile sau recidivarea bol ‘Momentul extemaii unui botnav este stabiit de me i dupa ce a cconstatat vindecarea sau ameliorarea stiri pacieatulu. i ‘Medicul va completa epicriza care este un resumat al intern in care se specified ce investiga a efectuat bolnavul, rezutatele analizelor gi ratamentele aplicate, medicamentele administrate, iterventi chirurgicale ete; = se va trece atat in epicriza cit gi pe prima parte a foii de observatie starea ta iesirea din spital care a putea fi | ~ vindecat, ameliorat, transferat, decedat, | Rolul asistentei medicale: - amun familia in cazul pacientilor varstnici si | copiilor; trimite foaia de observatie la secretariatul clinicit pentru a fi scos din | evidenja si se intocmi biletul de iesire cu scrisoarea de recomandare pentru mmedicul de familie; anunji magazia de si elibereze efectele pacientlui; Tnmineazi pacientului toate documentele necesare parafate de medic $i slampilae la biroul secretariat al spitalului, Pacientul va primi yi refeta data de medic cu privire la tratamentul care trebuie continuat acas ssistenta va educa pacientul asupra respectiriitratamentului in cazul bolilor eronice, a. regimului Predarea si preluarea serviclului Fisii de ueru nv. 2 Definitie Materiate Predarea si preluarea serviciului este 0 obligajie profesionala« oric&nat sistent medical care lucreazA in spital la serviciu de 3 ture. Este ointervenie utonomf a asistentei/sistentului medical _| Condica de predare gi preluare a servic cuprinde riblici ia eare se noteaza datele personale ale bolnavilor, nume si prenume, varsta, salon, diagnosticul, observafii asupra starii generale, tratamentul care trebuie administra pe ore, recomandiri pentru ivestigatii saw intervenfi chirurgicale.| Carneal personal al Tecire essere ex cre preda ql ect care pres] serviciul: pix, silo, foaia de observaie gi planul de tratament, Pregitiren prediril Responsabillalea flecdrui asistenvasisienia care iese din turd ete sh wu prdsesca locul de munci pind ce nua sosit schimbul si a predat serviciul, Sptalele sunt uniifi sanitare cu serviciu continu 24 din 24 de ore; pacienfi internaji au nevoie de ingrijre permanent si in nici un caz mu pot fi lasajinesupravegheafi de cite un cadru medical. redare serviiului se face inte turele: I si; intre I gi, tht Il gL lica de predare in care se insemneaza: tratamentul ce teebuie continuat fn tura II sau Ill, medicamentul care trebuie administra, ddoza, calea, ora Ia care s-2 recomandat efectuarea, monitorizatea funcyilor vitale, regimul alimentar ce trebuie respectat pentru investigaii sau tratamente medicale, chirurgieale; = investigaiile care se vor efeetua a doua 2, prepattea ce trebuie ficuis seara de asistenta din ture Ils instinfarea bolnavului despre resticile alimentare necesare penteu recoliarea analizelor de laborator,investigait ct 41 pentra tratamente, interveniichirurgeale; + ura If 5 lll vor raporta ait la tra care schimbs, ct sia medicul de gard fspecte privind starea generali a pacienjlor problema, eat si reac adverse la medicamente si alte observa 2. predarea verbali se face in uniform de spital — halat, ta patul fiecare pacient in parte ce tratament perfuzabil efectueaza nominal pe pacient; ee funcji necesita moniterizare Puls, TA, Temperaturé la pacienfii eu recomandare la contravizit; ce regim trcbuie respectat; ce investiga uurmeaza si efectueze Pregitirea preluiii servieiului ‘Asistenta care preia serviciul este obligati sa se prezinte in echipament cu 15 minute iuainte de inceperea programului de lucrulut pentru a ft timpul ‘necesar si se ct predare in seris i verbal a fiecirui bolnay. Semnarea ‘condici Responsablatn revinecefor dou asitnte cea din tra I wave va semna Tz PREDAT cea din fra Il care vasemta la PRELUAT, iar ccelalte tre ‘vorsemna si menfiona data gor Is prdare prea tra I eH itu sau tura de noapte cu tura Ide dimineala. Instrumentarul medical sichirurgieal isd de lueru nr. 3 “Totaitaieasiensilelor si instrumenielor folosite in practica medical Definitie | aledtuiesc instrumentarwl medical | “Metal de calitate superioara-ofel carbon acopent cu niche, ojel inoxidabil fin va | tia et Matern in Mfr pate de caine - sunt conftest de nish ccontectionate | lst: cauciue sau polieilen, poluretan, Insirumente gi aparate confectionate din asamblarea mai multor feluri de fectionate din fibre “fi endoscopele/fibroendoscoapele u 1 eer rete eee |apice gt Tne, piese wetalce, cabluni pen para eleciric, parle clecronic. Tnsirumentele din metal i sel webuie menjnute in perfects stare de Sterilite, de aecs ge restrizeszl dupa foloie Cele din material plastic, caciu sa fernn sunt de unc losin de aceen sunt anuneate ia inner dup folosire Instrumente ieale pent cexmminarea holeay Aparate st instrumen pentru masuritori “Sieroscopul serveste Is ascultarea plimiailor gi inimil, a zgomotelor acestora a vaselor de singe; stetoscopul poate fi iaricular pentru aduli Si copii; stetoscop monoeuticular sau obstetrical folosit Ia ascultarea BCF- ha “Spatula lingual se foloseste Ja examinarea cavitiii bucale gi faringiene | pentru apdsarea limbii; poate i confecfionatd din lemn sau material plastic care sunt de unie& folosints, din metal care necesiti sterilzare intre | intent “Pentru examemul ORL: oglinda frontald- pentru itumis cavitaitor, specul nasal ~ pentru cavitatea nazali, specuf auricular- pentru conductul oglinda serviiul auditiv exter. laringoscop- pentru examinarea larngelis, Taringiand , departéroral de gurd folosite gi in ORL, dar 8 BMF, pensd de prins limba sau pena sub form de iim -Pentrt examenul obstetrical $1 ginecologic se foosesc:~ a speeutul vaginal bivalyfolsese la exarinare vaginui 9 clulu wierin, cit 41 i trafamente locale; pelvimetra este un compas eu brae ovale care se Tolosejte la masurarea diametelor bezinulsi; hiterometrul se foloseste la rasuragea diametrlui cavitai uterine. Tocanul de reflexe se flosste in neurologic la ex OT gi cutanate prin lovr, este confetiona dnt miner de metal dar eu amir de eauciue penta lovtea supafeeor “Ménusi sterile din cauciue de unied folosings servesc fa izolarea mani tnediculi gi asistenei medicale de mediu exterior Termometral waximal gradat in seara lui Celsius penta misuratea tempers Tensiometru sau sfigromanorsetr pent misurstea TA; Oseilometra pentru misuraea pulsuli peiferc la membyele inferiosres ‘Manometee speciate penta misuraten prsivest venoase centrale (PVC), & LCR; Panglicd metric pent misurarescircutnferinelr torecelui, abdomensls, cap, membrelor att load ets nou nts Cintaral seu balanta antropometricd penis misurazea grew corporal; {oliometr pentru inl; Monitoare penn puis, resprote, imegistrearS contin functionsitaten cordul, plana Audiometru penis masurres capaci Glucometra pentru dozare glicemiei into picitur de singe recotats prin puneiecapila | Aparate gi inst mente Endascoape :fibrobronhoscopul-pentni examinare endoscopic a arborle Drongic; toracoscopul; pentru _aparatul__digestiv: _esofagoscopul,[pent diagnostic ‘gnstrofibroseopil; colonascopal, rectoscopul;laparoscop pentru iniewvenit intraabdominale; pentne vezica tinard cistoscopul; penin aparatul genital feminin colposcopul. Toate aceste aparate su o serie de instrumente anexe pense de diferite forme In fumcjie de utilizare, cautere cu laser, ‘lectrocautere, cleme eic. necesare intervenilorchirurgicale. Ecografe, electrocardiografe, aparate Roentgen pentru radiografi, computer tomografe, ete, ‘Seringile folosite Ta waitifile sanitare sunt de unicl folosin(isierilizate 9 ambalate la fabrci speciale eu termen de valubilitate Parjile unel seringt sunt: corpul de pompd este cilindrie esas in em, zecimi de em - milimeti la seringile mici;plstonu! cate este intros in Corpul seringii pe lao extremitatea deschist, iar la celslat expat partial inchis este previznt un tub scurt mumit ambou unde se fixeaz8 acul de inject. Tipuri de sering:- cw ambou central a seringile mici; eu ambou excentric la seringile mar ‘Seringi tip Record sunt wilizate pe sear larga efectuaren injector. ‘Seringi tip Luer sunt confecfionate dint-un singur material plastic de fnalt calitatelipsit de texicitate ~ polypropylenu, etange, bine slefute. ‘Dupa capacitate sunt: seringi de 1 ml , 2.5 mi, 31m, Sm, 10ml, 20ml cele ‘mai obignuite. ‘Seringi mari de eapacitete 0 tal, 60 ml, 260 el din material plastic. Seringt tip Guyon de 100 ~ 250 mi folosite la spats Seringi speciale pentru: insulind de capacitate Im divizate in 40 wi -100 wis {de tuberculin penta IDR de Im! impinite in 100 de diviziun ‘Seringi preumpluie cv solupia medicamentoasa de la fabri, prevazute cu a Fin penini injectarea solufiei. Exemple: vaccinul gripal, anticoagulantcle fraxiparina, clexsnul. cele pentru injectt sant txburi metalice de diferite calibre, care au Ia un ‘captt un ambou adaptabil Ja amboul seringit si varful acului care poate # tdiat seurt sau lung murmit Dizon Dupé tipal de injetie acele sunt de dimensiuni gi calibre diferit: ace pentni ID sunt scurte 1 - 1,Sem, sub at sour; = ace pentra S.C. sunt mai lungi3 - cm cu bizoul that lungs {fee pentru IM sunt de diferite hingimi 4, 5, 6, Tom subjiri rezistente cu Dizou lung; ace pentru TV sunt rai Iungi, bizou scurt,lungimi si calibre diferit; + ace penta recoltri sunt de caibmu mai mare (groase) reistente ‘Ace pentru pimepi sunt lungi de aproximativ & - 10 cm, rezstente,elastice, Ge calibre diferite, din ofel inoxidabil previzute cu mane; punetia se fexecuti cu mandrenul fn ac dup care acesta se extrage. Se cunose ace de fpunetie lombara(spinalé) are au bizoul scurt, pleurlt, articular, abdominal, Trocarul este wn instrument care se foloseste la stripungerea fesuturlor penny a intra in cavitiile organismului si a evacun lichidele, Fxemplu frocarul pena punctia abdominald este previzut cu un stilt eu varFaseuti BInstrumente cchirurgicale Pensa simpli esi 0 pirghie de grad IIL, serveste la prinderea si mnipularea | obiectelor si fesuturilor; este formaté din dou braje metalice sudate la un capat, de lungime gi forma diferite. Pensa anatomicd este aseminatoure cu pens si ii ela partes inter a capetelor de apucare sunt previznte ev mici erestluri pentru a fi) folosite la apucarea esuturilor fine, la scoaterea firelor, extraperea tampoanelor de vath ete Pensele chirurgicale sunt previzute in loc de crestturi ‘mm care serves la apucarea gi susjinerea marginitor pl Tungimea de 10 -20 em. Pensa pentru urechi cu braje curbe foloseste la introducereatampoanelor in cconductul auditv, Pensa linguala foloseste la spucarea gi tagerea limbii inaine in stiri de ‘nconstien{, com sau la diferit tatamente tn cavitatea bucall. Penscle hemostatice sunt folosite Ja comprimarea vaselor de singe gi ‘oprizea hemoragiei; sunt Formate din dout brate articulate si o eremalier8 de |i care se poate regia deschiderea, Pesele hemostatice sunt de diferitetipurk urbe sau drepte Pensele hemastatice cele mai inrebuinjate sunt: 1, eudinyi numite Kocher cu brate drepte gi curbe; 2 pensele cu fei ovale prevazute cu erestatur transversale numite Pean; 3. _pensa Miluficz asemndtoare cu pensa Kocher dat de dimensiuni mari Tolosté la hemostaza vaselor mati; 4. pensa Masquito serveste Ia (bemostazs) pensarea vaselor si fesuturilor fine eare necestétraumatizae minima. Pensa Jones si pensa ciiribus servese la fixarea cdimpurilor operatorit pe pelea bolnavulutdelimitind edmpul operator. Ace chirurgicale: ‘cele chirurgicale sunt de diferite tipuri Reverdin sau Deschamps sunt {ntrebuinjate la sutura plagilor. |. Portace tip Mathieu sau Hegar folosese la manevrareaacelor chirurgicale pentru sutura meschilor, peli, 2. Departitoarele abdominale se utlizeaza pentru indepiriarea jesuturilor, forganelor cu scopul de a erea cimp operator suficient de lare peut esfisurarea operatici. Se cunose depirtitoare Kocher, Volkmanm, Juvara auostatice. 3. Ageafe ehirurgicale plagi in vederea cicatrizari Foarfece chirurgicate 1. Foarfecele chirurgicale sunt foarte variate ca marime gi intrebuinri; au 14 - 17 em lungime cu brafe eure, drepte,Irnte se folosese sila sala de pansamente de asistente Ja pregitirea compreselor, pernujelor, foarfece special pentru tierea gi scoaterea aparatelor gipsate, Bisturiele sunt instrumente tioase folosite la incizia tegumentelor si tesuturitor, formate din lama si miner; sunt confectinate din ofl inox de Snaltd caltate, lungi de 12 - 15 cm cu lama dreapts sau curbé, lath sau in timpul suturi, jchel se uilizeava la apropierea mayginiloralungitiy bisturile rebuie Si fie Toarle bine ascute, {nvelita in comprese de tifon agezate in suport special fn eutii metalice. Stiletul butonat si sonda canelati sunt instrumente din metal folosite la ‘explorarea trtvctelor gi drenarea unei pligi profunde si infectate. Sondele folosite in practica medical 1. Sonde pentru aparatul respirator = Sonde Metras sunt folosite la sondajultraheobronsic; © Sonde Nelaton(sunt universale) folosite la administrarea Oxigenului; ‘ochelari pentru oxygen, masc facial, = Sonde pentru intubafe oro-traheal8 -IOT folosite la respirafia artificial, la ‘anestezia general, in cazuri grave stop respirator; + Sonde pentru traheostomie; = Sonde pentru aspirajia secretilor din eile respirator 2, Sonde pentra aparatul digesti: ~Sonda Faucher pentru spltura gastric Iungime = 1.5m, Sonda duodenala penru sondajul gastric $i duodenal = Sonda gastric de aspraje flosia la asiraia conjinutului gastric; = Sonda peotrualimentafie edulis Sonda de nuttije pentru copii nou- nlscufi, sugaris ~ Sonda esofagiand pentru anestezia traseuluiesofagian; + Sonda esofagiand Black- Moore, prevazuti cu dubia balonas folosité la ‘compresiune pentru oprirea hemoragiei digestive superioare datorata variceloresofagiene; = Sonde intestinal: Miller ~ Abott Iungime ~ 310em este eu lumen dubia previzuta cu belong folosita Ia aspirtie intestinal continu In eaz de ileus paraltic sau mecanic, Sonda Dennis este 0 sondi cu lungime 230cm eu tei cis una pentru wflarea balonagului, alta pentru aspirajie gi evacuare pasiva, ‘un tub pentru ae. = Sonde recalefolosite la spaturi sau alte tratamente = Tubul de gaze folost eu punga colecoare la evacuarea gazelor 1h exz de balonare posioperatoric. 3. Sonde folosite in urologie: = Sonde uretrale foloste Ja sondajul vezical penta evacuares urinii ~ sonda Thieman pentru barbayi si pent femei se mai numeste sonda cu cio Jdeoarece are vaeful incurubat cu orificiu lateral, de aprox. 30 cm Iungime, calibra diferit ; = Sonda Nelaton de calibre dferte notate pe mumere dela | - 14 = Sonde vezicale: sonda Foley cu balonas eu lumen dublu , de ealibre ifeite penta bizbati gi pentru ferme folosté In drenarea continu a vericii urinare de aceea se mai numeste “sonda ademéure”; sonda Petcer pentru drenarea vezieii utinare prin cistostomie; sonda Malecot dreapt sau curba , sonda Gasper. Pungi colectoare de uf 0mm; __adaptate la sondele vezicale, gradate pentru determinarea diureze.Mobilizarea bolnavului—_ ‘Fig de lucru nr. 4 Definitie egtirea ‘Vebnica mobiliziei _|__ = _Grtbirea ciearizari plagitor, “Mobilizarea pacientului este o tehnied de igi srabirii vindecari si preveniri complicafior. ~ _ Prevenire esearelor de decubit, tromboembolillor, Hebitelor, - Prevenirea infecilor, pneumoniilor hipostatie, constipai ~ Prevenirea anchilozei; ‘Activareacirculafiei si asigurarea oxigendiil festvilor, Stimularea tranzitulu intestinal si eliminare gazelor postoperator, ‘Mentinerea tonusului muscular - - ica ~ se informeazi, se expled necesitatea, se incurajeaz’ pentru yh invinge teama; fz ~ se imbrach pacientului cu haat gros si papuci, se aut la mobilizare ~ mobilizarea bolnavului incepe in pat cu migetri pasive sav active de inmastia prin ridiearea si schimbarea pozijie membrelor superioare $1 inferioare, miscarea capulu | ~ Se controleaza pulsul, se urmreste faciesul bolnavulu dup migearie de gimnastid, Momentl mobilizarit este hotiit de catre medic in functie de boal stares _generala gi reactivitatea acest, | Mobilcarea activi reprezints migearile de wiicare Gin pal, Tabricare Se aplicd palma ape suprafala toracelui gi se inregisireaz’ mumanul de ridiedri a pereteli cut loracice eareesle corespuniitaare cu numaul de inspiraii pe minut. Expirul este un act pasiv de revenire la normal a ‘ust oracice prin elasticitatea sa gi nu poate fi misurat > La copii se mfsoard numarul de ridieturi ale peretelui abdominal prin ‘observatie, deoarece au o respiratic de tip abdominal > Frecvenja respiralorie se mai poate Inrepstta pe un ecran permanent cu ‘jutorul monitosrelor, bolaaval find coneetat in eicuit prin intermediul ‘nu electrod sau cleme aplicata pe deget Tehnica notsrit > Se foloseste un creion de culoare albastrd sau de culoare verde i fosia de temperatura bolnavulu ; > Se duce o sigeati cu albastrt in dreptulrubliei resprajies > Se noteazd teeven|s respiraiei dimineaja gi seara in flecare zi de spitalizare cu lini continu, realizind-se un grafic __> La figcare paraica de pe foaia de temperatur, corespunde o respiaje 1. Freeventa respirafei- veprezinti. numirul de respirajivminut. in functie de virsté valorile respiratici sunt: = la mou-niscut : 30-35 r/minut = ta copil de 2 ani: 25-35 e/minut ; Ja copil de 12 ani: 15 ~ 25 r/minut ; © [a adult frecvenga normal: 16 - 18 r/minut; = ta virstnie 15-25 r/minut 2. Amplitudinea ~ este dati de volumul de are care patrunde si se elimina ‘din plimmn la fiecare respiratie. Ea poate fi profunds si superficial, 3. Ritmul —reprezintd succesiunea respiratilor In intervale egale de timp. Normal respiratia este ritmied. 4. Zgomotele — normal respicatia este linigtta, Fara zgomote. 5. Simesria miscarilor respiratorii ~ amibele hemitorace prezint® acecast ‘immpal inspiral si expiratic. Valovi patologice 1, Alterarea voeil — poste fi cauzata de procese inflamatorit Ix nivelul cilor respiratorii superioare nas, laringe, faringe, dar si prezenja alergenilor din ‘medial inconjuritor, = Disfonia ~ este o wulburare a emisiunii vocaleinteresind inlhimea si timbrul voei, Se manifest prin ragusie, voce stnsa, voce asp, = Afonia ~reprezintaimposibilitatea dea vorbi. = Swlocarea— este lipsa de wer. 2. Dispneea — reprezint& 0 respirafie grea si anevoioasi. Fa se m subieciv printr-o sete de ar gi abiectiv prin migeari respiratoiifojate Tipwrile de dispnee '8) Dispnee Cheyne-Stockes ~ se caracterizeazA prin perioade de respatie frecventd ajunsd Ja un grad maxim, dup& care urmeaz o petioadi de seldere a amplitudinii, urmmti apnee cileva secunde (pauza In iets 21B) Digpnesa Kitsmanl ~ esie caracteriata prin respiraie lung urmall de paz’, apoi o expiraie hing’ si apnee, dupt care ciclul se reia, Este 0 dispnee adonict in patra timp. ©) Dispneea de efort — apare al efort fizic, se manifest® prin tulburdri de respirate att la eforturi mic cit $i mai 44) Dispneea de repaus ~dificultatea de a respira tn repavs, ‘e) Dispneea de decubit (de pozifie) ~ bolnavul prezinté tulburdri de respiraje n pozite cult. 1). Dispneea expiratorie din asim insofita de wheezing (zgomotsuieritor. 3. Clanoca ~ reprezints colorajia tegumentelor gi mucoaselor in albastru- violaceu eu localizare la nivelul extremitajlor: nas, buze, lobul urechi, ung 4. Obstructiacdilor respiratorii poate fi produst de procese inflamatori ale ctilor respicatrii, dae gi de prezenja unor corpi ptrunsi accidental in ile respiratoii in deosebi Ia copil, defonmari ale septului nasal, Bolnavul respira pe gum, Secreile abundente impiedic’ resprajia, epistaxsul (hemoragic raza) > Apmeea ~ este opritea sau lipsa respiratie. > Ontopneea ~ pocita fora, sezind la marginea patului cu brafele pe nga corp pentru a favoriza espirajia. Bradipnea ~reprezinth seiderea frecveni respiraici sub 1Oriminul, Tahipnea sau polipneea — reprezinta cresterea frecvenjci peste 20/tninut, 25r/minut la adult. “Hiperventlagie ~ pitrunderea une cantitafi mari de ae i plimi Hipoventiayie ~pateunderea nei cantitati mic de erin plimni Tusea — este o expiralie forfat urmaté de eliminarea secretilor (expectorjie) din eae respirator sau pkimin, Hemopticia ~ hemoragie prin cavitatea bucald provenité de la nivel i plaminulu (expectorajie eu singe) i > Spuia ~ este un amesiee de secrefi din arborele brongic, formath din ‘mucus, singe, celule descuamate. > Deformérile ale nasului— sunt determinate de deviaile de sept au prin traumatisme. ‘Carnaj ~ este zgomotul produs in timpul inspirului eu caracter de suiertura,auzit in caz de obstrutie a cBilorrespiratoi > Tirajul ~ este 0 depresiune inspiatorie a pirflor moi ale toraceli supraclavicular, intercostal si epigast —_! vy vvy v v Pulsul Fig de Iucru wr 9 z Pulsal reprezinii expansiunea ritmic a arterelor sineroni cu sistolele ventricular; arterele se pot comprima pe un plan osos pentru a palpa unda ppsaill. Pulsul mai poate fi denumit ca unda de soe cauzati de volummul de Detinitie | singe expulzat de ventrculul sting In aortA in timpal sistolei ventriculate, 2 se propaga de-a lungul tuturor arteelor din corp. Aceasta nda de 30¢ se cexteiorizeard prin destinderea ritmied a arterelor, care pot fi palpate [ comprimindu-le pe wn plan osos ~ a. radial, a humerala, a. pedioasd, a | 2BTemporal, entra aafla valoarea pulsului se nurndrd numrul de pulsaifminut, Pulsul ne indie informa: pretioase despre activitatesinimii si a vaselor de Scop - indicat | - Evaluarea Toncfiei cardiace, = Se masoard pulsul In toi pacientii: Ia cei constienti de obicei se palpeazé la artera radial, iar la incongtieni sau la cei in stare grav se palpeaz4 pulsul la artera éarotida, Calitaite pulsulai 1. Frecvenja normali a pulsulul ropreainia wumiral de pulsaill ‘minut. Valori normal = lanou- naseut 130 = 140 pr = lacopilul mie 100 - 120 3”; + lacopil de 10 ani 90 100 py"; =_ lw adult 60-80 pulsafii/ minut; _virsinic 80 90 pulsaii 72 Rima putsatuis |= pulsatile normal se sueced en pauze egae inte ele; = normal, pulsul este ritmie; se constat o ait fi iyi coordoneaza activitatea eu respiratia; tologic pulsul este aritmic in tulburirile de rtm si de conduce 3. Ampliidinea sau volumul pulsului este dat de cantitatea de singe ‘mpins de inimé in timpul sistole; la vasele mai aproape de inima, volumtul este mai mare decit la cele perferice; la arterele simetcice |____volunmul este egal. “% Tensiunea pulsului ~ sie Geierminaié de fora ou care inimaTmpinge | ‘ingele in timpul sistoli;tensiunea pulsului poate fi curd sae moate. HVS (hipettrofie de ventricul sting) determina un pals. dur; stenoza mitral un puls moat, jologicd, cand inime ‘undei pulsatile. Pulsul poate fi = celer —apare si dispare repede; ~_tard ~ una pulsailé spare cu intrziere si dipare cu imarzere “Arterele la care poate fi numirat pulsul sents = arvera radiata = _artera temporali se palpea78 la nivelulosului temporal 5 ~ artera carotid pe suprafaja anterioara a gilului lateral pe partea ‘dreapt sau stings = artera femurali se palpeaza Ia nivelul plicit inghinale pe partes «reap sau stangt = artera pediousd- pe faa dorsal a picioruui drept sau sting; = artera poplitee se palpeazi la nivelul spafiulii poplitew in parier posterioari a genunchiului. Tehnica Pregitivea pacientului > repaus psihie gi fizic cel putin $ min. ininte_pacientul trcbuie si fe 4‘suri relaxaly > pozits bolnavului: ~ decubit dorsal sau gezind cu breul sprijinit si relaxat pe masa de examinare sain pat; > se palpeass artera radial pe marginea externa a antebraulu ccomprinind-o pe radius cu trei degete indexu, mediu si inelarul Ia adult si cu dout degete Is cop > se nurird pulsatile arterei pe un minut intreg. ‘Materiale necesare: tun ceas cu secundar sau un eronomet,stetoscop, pix de culoare rosie; = se noteszA pulsul periferi( pulsul Ia artera radiala) in FT. cu pix sau ‘ercion rop line continua ficSndu-se o sigeatt To dreptul coloanei pul, = se poate masura la bolnaviicardiaci cu tlburdiri de vitm pufsuf central {n regiunea precordial ascullind bitile init cu stetoscopul;, = in regiunes cefalich- la cap, pulsol se poate misora It artera temporala, care se poate palpa tn regiunea temporala Ia 3 = 4 cm de ccomisura exter’ a fantei palpebral; = Ia artera earotida polsul se misoard cdnd mu se pereepe la artera racial de obicei in stare de urgent soe, colaps, coma pentru a depista stopul cardisc; artera carotid se palpeaza pe | suprafifa anterioart a ‘tului fa nivelul ganfului delimitat de laringe anterior gi moschiul sterocleidomastoidian lateral; = pullsul perferic se mssoard de obicei la membrele superioare Is artera ‘radial, artera humerala sau brahial, = lamembrele inferioare se misoara la: artera femurald, artera poplitee, artera tibial st artera pedioasa; = pusul a artera pedioasa se palpeaza pe faja dorsal a piciorului in sanju) intermetatarsian, Tehmnica notirit in foaia de temperaturd: > pulsul periferie se noteaxi cu inie rosie continua D si St Interpretarea valorilor > _pulsul central cu lini rosie intrerupti D siS. Modificiel de freeventa a pulsului: = tahicardie = cresterea frecventei + bradicardie = scaserea freeventei pulsului sub 60-50%" Modificiri de volum: = puls filiform ~ puls ca volum redus, aia perceptibil se intilneste in colaps, sti de oe; = puls asimetrie= volun dierit al pulsulu f ater simetrice. Modificiri de ritm: = puls ariemie = pols cu pauze inegale ince ‘exrasistoli in fibrilaie atrial «= puls dierot = se caracerizeaza prin perceperea une pula slab se intineste in febra ibid; = pulsul celer se caractrizeaza prin sparta si disparitia undei pulsatile cu rapiditate se intélnese in stencza mitral g insufleients mitral, = pulsul tard se manifest& prin apart si diparijia cu intirziere @ undei pulsatile, se ntIneste in stenoza antics. se intineste in arti, puternice gi alta 25medicale tutun, cafee, Adminiraea medieamestelerprseise ‘ntiatitmice,vasodilatatoare,hipotensoare anticoagulante, diuretice. Pregatrea phic a pacientului — informeaz& pacientul a juli boii, Definite “Tensiunea arterials reprezintspresiunea exercitata de singele circulant asuy peretilr arterial Factor care influenteart TA. Factorii care determing tensiunea arterial = debitul cardiac; = forja de eontracte a inimi + elasticiate si calibrul vasclo, = viseozitatea singel. ‘Tensiunea scade de la centr spre perfec ‘actori Biologie « virsta —fensiunea este mai mici la copil si creste pe masura ce inainteaz in ‘virsti; devine stabil fa adult, crest usor la persoanele vrstnice, somal -TA este mat mic tn timpul somnulu decat in stare de veghe; actvitatea ~ dium produce eresiotea T.A, si efortul fi 2, Factor psihologic = Emoyille cree valorile TA; = _Plinsul gi mania pot provoca HTA. 3. Factor soviologict “climatul ~frigul produce vasoconstictc i duce Ia eresterea TA; produce vasodilaaje, deci si sciderea T.A, Vatori normale ale TA Valori : 1. tenshunes_ maxima este valoae cea maimare dia timpul sistole i este valoarea cea mai mid in timpul diastolei (TAD); TA se misoara cu aparate numite sfigmomanometre (lensiometre) aleatuite din bransarda sau mangota si un manometra gradat in mm coloani de mercur de Ia 0 ~ 300 mm Hg ; para de caueiue previzutd cu ‘un ventil pen se, Valori normale TA dpa varsta ire linitee: e1-3ani TA max= 75-90 mm Hg/TA min = $0- 60 mm Hg; e411 ani TA max = 90 - 110mm Hy TA min 60 -65 mmHg, + fotre 12-15 ani TA max = 1 00-120 mama Hig/FA min = 60-75 mmlig; + fa adult TA maximi = 110 - 140 mmflg / TA minima = 65 - 90 mmitg; valoarea de 139 mmig este considerats valoare de gran ine TA normald si HTA; la varsinc TA are valori normale a 9 adultul “Fensiunea diferealiala reprezinta diferenfadintre TA maxima gi TA minima, ‘TA diferenjiali = TA maxima ~TA minima Raportului normal dintre dintre TA maxima s1'TA minima este: "TA minima ="TA maximal2 + 1 sau 2 6C Modificarile patologice) ale tensiunts arteriale sal > hipertensiunea ssteralt~cteserea TA peste voile normale 140 mm Hg TAS 31> 90 mn lg TAD, Interpretren |” MPetnsnnea atrial = scidrea TA sub vlrite nomale 100 mm Hg ‘peru maxima si sub GO mg pent minis valorilor | Cauze care pot modifica valovile TA swt multiple: afetiuni ale mugchiulsi cardiac; afetiuni vasculare - ateroseleroza peretilor arteriali $1 Venosi, | obstructiile arteriale provoaci hipertensiune arterial, Deasemenea siresul,anxietatea, efortul exagert, situ de erica gi lipsa de ccunostinte despre o alimentajieechilibrath fra excese de grisimi gi sae, fie obiceiuri daunatoare eum ar fi fumatu. TA se misoard la nivelul artere humeral Pregitirea bolnavulu Psihicd: ~ se lniseste, se informenz’ pacientul Fizied: - pozitia bolnavulsi este gezand cu brajul sprijinit pe mass sau culcat pe spate — decubit dorsal; repaus 5 - 10 minute fnainte de masurae. 1. Masurarea TA cu tensiometru prin auscultatie: | 1, Se fixeaza manseta tensiometrului la | ~ 2.cm deasupra plicii cota la | nivelul brafului; se ayeazA manometr la nivelol mangeteiastfel ea si posta fi cit 2, Se introduc ramurilestetoscopului tn urechi gi se aplick cutia de rezonanya a Stetoscopului sub margines inferioara a mangetei im dreptul arterei humerale pe partes internd a bratului; se menfine diafragma steloscopulut iit de tegument prin apisare cu degetl ardtitor; se inchide venti. 3. Se pompeazi treptat aer in manget cu para de cauciue, pind ce dispar ‘gomotele pulsulu, peste valoarea maxim’ a TA. amsuririt | 4°Dupi care se decomprima teptat mangeta din 10 in 10 mun dnd deur la si se urmfreste momentul cnd se aude prima bataie care corespunde pe mamometru cu yaloarea indicatd de acul aititor ; aceasta va fi valoarea TA-maxime. 5. Se ascullé in continuare pand nu se mai aude nimi, notindv-se momentul ulrimei bai ~ valoarea indicaté pe cadran corespunde TA ~ minime. HL, Misurarea TA cu tensiometru prin palpare: Metoda prin palpare ‘necesitd numai tensiometru; pozitia pacientului este decubit dorsal, dupa repaus 10 min. se aplick mangeta la fel a nivelul braqului deasupra plicit cotului, se palpeazt pulsul la nivelul arteret radiale, se inchide ventlu, se ‘pompeazA aer in manseti pind Ia dispaifiapusului radial cu ine8 30m mai : mult; apoi se di drumul treplat Ia ser si se palpeaza pulvul la radial observndu-se pe cadrenul manometruti, momentu in eae se percepe prima pulsaie radial. AceastA valoare corespunde tensiunii maxime sau sistolice. Prin metoda palpatorie nu se poate misura valoarea TA minim sau I diastolic TTA se noteazi in FT, eu pix de cwoare rosie sub fond de coloand hayurat cand se misoar4 in ortostatism si coloand rosie compacta end se misoara in Galben deschis in functe de alimenteleingerate lactate gi vegetale; > Galben inchis spre brun in egimul carat urina concentat, 4. Mirosul in stare proaspitt este aromatic de bulion; amoniacal tn eaz de rind ferment, veehe; eteu = 4°75 wor ack Careers| Hemme ne Wie crmaleale | Comte wri et sara wots 50, S00mt 2 2 Spire sto. Boomaas SEI Tao 1800 math nt decane deities Ace aca rope = inert | Tilt deen war peor |e Puntura reyes cepa fervent muon pacennt Vatortor” | "index func ii cr ae; henge fe oc neg | 7 Ser ce peed cases ees caer ee eres prosttite Ta barbati © Disuria reptezint’ urinare cw durere, grea i anevoions® insoteste polakiuta © Retenjia de wrind sau iskuria este ineapacitatea vezici urinare de ai elimina conyinutul; se intiineste in obstacole pe cslea eliminani adenom de prostati calcul real inclavat pe ure stricturi cieatriceale ale uretrei, tumori ale aparatului genital la femei, dup intervenil chinurgicale.O complicatie a retenjiei de urina este globul vezical (dlstensia vezici) care necesita interventie de urgent in spital ~ sonda} vezicl evacuator. Nicturiareprezintd schimbare ritmulul de eliminare dintre noapte gi zi; se intlneste in afectiuni valvulre stenoza mitral, Incontinenya de wrind este eliminarea urinei fir8 conteolinconstient giTnvohuntar se fombare cu sectionare de miiduva), paral sfincterelor. © Bmurezisul nocturn este emisia urinari in timpul noptit la copii, ew fulburiri nevrotice peste varsta de 3 ani; se trtearA prin educaia eliminator si vointa. Tulburdri de cantitate: = Poliuria = diurez4 > 3000m1/24 h se intlneste in abet zaheratalaturi de celelalte simptome caracteristic polifagi (manned mult), polidipsie (bea = mull; + Oliguria = eliminare in canttate mic& 100- S00m/240; ~ Anwria reprezinti absenla urinei in yezied adica fntreruperea total a climinarit de urin8 0 ml/24h; este o urgen{i medicala ce necestéinterare ‘obligatore; se intneste in IRA, IRC, Glomerulo-nefria dif acu, = Oligo-amuria = 50)-100ml/24h, Tulburdri de culoare: Hematuria = urna rosie la culoare din eauza elimindri singelut Brun inchis ea berea neagr& = in hepatita epidemics Deschisd la culoare ca apa = in scleroza renala cind rinichiul igi piewde capacitatea de concentrare; in diabet zaharat gi insipid culoarea este deschist, iar densitatea este crescutd Medicamemte care modifica culoare: furazolidon ‘bru albasteu de metilen ~ in verde. Aspecte puologice = urind tulbure care confine puro = piurie; = aspect tulburealbicis coafine albumine = albuminurie: = Urind de euloare rosie in eax de hematurie; = Glicozurie = rina care contine glucoza apare in DZ. = Cetomurie ~urina cate conjine corp cetonci in DZ decompensat. Tulburari ale densitigié uri Liperstenuria = arind cu densitate creseuta. >1030 rise de iia, Hipostemuria = urins eu densitte seit ‘osteruria = menjinerea aceleiasivalori a densitifii cid rinichiul igi pierde ‘capacitatea de diluie gi de concentraie vevicit gi a sgalben; aspirina = in jdnegie Ta paral, parapleyi (in cazul ausnatisinlor | | Temperatura Fig de ern nr. 12 TMeafinerea temperaturit corpului in limite normale este 0 neces Dede | rpuianchal Go’ covecrve tmpersnrd Ia un goal coml, pat imap ena bine | ease aac pnt xl le gi cased ts tempertra medulla, Evates sige pln a ba SI Scopul | - Dingnostic. “ * Materiale | Masurarea temperaturii se face cu termometrul. | necesare = _Termometrul maximal este gradat dup’ scara Celsius (de Ia 34,5° pana 30| a2"), + Termometrele in uz sunt finute in soluit dezinfectante cloraming 29% Int-un borcan pe fundul chruia sa pus vata sau tifon, sohiia sf fe pn la jumatate, termometrele inte vertical; = Alte termometre medicale special confectionate se folosese pentra ‘masurarea temperaturii culanate: termoelectrce, electronice sau sub forma de benz termosensibile; = Pentru mlsurarea temperaturii globului ocular sunt termomeme speciale curbate, ~ Se falosese in practica medicala termometre electrice cu care se poate ‘isura temperatura in esofag sau in eavitile tubulul digestive. = _Prosop: Foaie de temperatura, pix cu culoare albastri sau cereal. Paihicd— se informeazi, se ix consimimantul bolnavull Fisicd ~ se recomand misurarea inainte de a se da jos din pat dimineaja tn stare de repaus, pozija decubit dorsal sau geznd. Etapele de execusi 1. slegerea loculuis 2. pregitrea bolnavului —pozitia; 3. aplicarea termometrulu gi menfinerea lui cit timp este necesar; 4 3 ‘hire valor tempera reps pe ermometis roars in fie de emperors 4) Masurarea fn axilé~ este moda cea mm fecvent de termometizar. Tinpal de menjnere termometrfai este de 10 minute; pocgia bolnmului yerind sou decubit dorsal; se slerge cavates ail) cu rool pacenli; se aplica reerorutemometmhi, dp ee » fst weit, in. aila cw revervoil; se feccart bral! pe torace, iat §ntbrfulinunghi dept pe faa anterioars a toreshi s= roa banal = ‘enfin aceasta pci 8-10 minute Masurareatemperatri la pica inghinald~ se practic a bolnaii fare slabi 1 ln cit ici (sugar). Porjiabolnavulitdeeabit lateral 9h = festeactcoapea pe bazn necesits impel de 8 minut. ‘Masurarcatemperauri in cavitatea bucald~necesiétinpul de 5 minut; se preptcle pactentul expicindl ces fact ci 10 minut inaine nt trebuie st bea Ficide cle sau rec penru a nu intivenja temperatra local se recomans bola sn eze fins, a nu mestee gum, se folosee termometre speciale penint cavitatea bucal, se introduce rezervral temmometrlu in eavitatea bua lateral in vestibul Buca, se cites dp cinct minute, Contsnical ase msi evita bial la ei ala ce cu afectun inlamatori le caviti vite. 4) Masurarea temperaturt in rect se practic de obec Ia sugars se Iubrefiaa rezervorl cu vasiting fainted al ince infect Se acre copa in poziia decubit dorsal ot membre inferoare riicte. alta ove decubit ventral pe genunchi examinatorl se indepitcaa esele fu mins sting, se introdce rezervonl eaomtl fn fete ae blnde Ta admire» Som la cop mis termometrl va f Fat (inl) cu ‘nina in tot ipl msi ects dupa 35 minut. ul2) Misurarea temperaturil in vagin ~ ( procedeazi la fel ea in reel), inregistrarea se face dimineaja insnte de se da femeia jos din pa, timp 3 = S min; veloarea temperaturit in reet gi vagin este mai mare cu 0,5° decét temperatura axilar. Ciirea termomesrului cu mereur dup misurare: se {ine termometral in| pozitiaorizontalt, fa nivelu ochilor. | Notare : T° se noteazi in foaia de temperaturi cu albastru (pix, cernealé) sub forma de linie continua cu sBigeata in dreptul rublicii emperatura; la 0 piteticd revin dow subdiviziuni de grad. Valoarea normalé a temperaturi corporate Uaterpretanen | ouenaact 9 copa mie 3610-37, = adult 36°-37°C; = = _varstnic 35!-36°C. Sere sib 30°C hiporermle? Cresterea peste 37°C - hipertermie. Gradele dehipertermie. Naor | Oe teria 37. 38C patologiee | 7 pra moderata 38-39% ; © febrd ridicati 39°. 40°C ; = febri foarte ridicati sau hiperpirexie 41"-42"C. Timentafia Figd de lwcru nr, 13 ‘Alimeniajia”wafonala sau slinjifiel reprezinia por de alimenle tw concordanfd eu nevoile organismulu, diferentiat dupa virsti, mune’ depusi, starea de sindlate sau de boalf, stare fziologic& ‘stabilt in functie de boatd side necestajile sale. TL sh inlocuiasea cheltuielele energetice de baza organismului; Exemple: a copii cele necesare cresterii; Ia adulfi cle necesare sefaceri pietdeilor prin consumului exagerat 2. 88 asigure aportul de vitamine si siruri minerale necesare metabolismului sicelorale funcit 3. st favorizeze procesul de vindecare prin crutarea organelor bolnave; alimentaja dietetic3 poate influenja tabloul clinic, earacterul procesului patologie si evolufa acest 4. sf prevind evolufia nefavorabila a unor boli Iatente sau transformarea bolitor acute tn eronice si pita recidivelor 5. si consolideze reaultaele terapeutice obfinute prin alte tratamente, Prin deta ( regim dietetic ) se inflege regimul alimentar al unui bolnay Calcularea rafiei alimentare Prin rie alimentara se injelege proportia de alimente de origine animal Sau ‘vegetalf necesara unui bolnay pe 24 de ore Definiic | “Raji alimentara se ealouleazs jindnd cot de varstd, sex, greutete corporal, ‘mune prestal, stare de boal sau sinitate, a Won ‘Raja alimentari se misoard in calor, Pentru a calcula numirul de calor asistentei | _necesar unui pacientasistenta medicald trebuie: 2‘medicals = a8 identifice nevoile energetice ale organismului in Funchie de boats, fbr, vars = a8 termomettiaeze pacienfi pentru a afla valoare tempe = shcunoased valoarea energetics a diferitloralimente —proteine, lipide, ‘Necesarul de calorii in stare de repaus este de 25 caVke/corp/si Valoaren nutritiv’ prinipiloralimentare in urma metabolizari lor este ~ Igglucide = 4,1 calor; Iglipide = 9,3 c = la necesarul de calorilin sare de repaus se udangii pentru: = munca usoard- sedentarism = 3 0 ~ 35 callk/corp/2i = activitate moderatd = 35 - 45 ealkg/corp! = munca fizic prelungitl st intensh = 40-45 eal-kp/compl2i = mune foarte grea 50 - 60 caVkg/corp!2i alucide | ~ Igproteine~ 4,1 ealori; | Ratia » "Nita minimis de 1600 ealortextenecesar8 organismal in stare calories de reps, In cre seal raja care rebuie st acoperenecesaral de stabi in calor pent mines depusd, Aporul de substan aimentare webu st port cu Se asigue potrivit nevesiailereale de ealori le organsrului in munca fimefede vist, ex, nas corporal, activitte profesional | epust | Exemplu: Un botnay in repaus Ta pat necesitS 25 ealorilKg corp om bony cu G ~ 60 Ke neces 60 25 = 1500 ca’24 de ore; | 1 um copil nests cu 20-30 % mai mult formula 25 X G+ 20-30%: | 1 an tin necesiti cu 10-15% mah putin 25 X G~ 10-15%; | ~ lin botnay cu siarefebrilnecesarul de cori este cu 13% in plus pentra | fiecare grad de temperatur; formula 25 X G + 13% (pentru = 38°). Exempla: unbolnay cu disrgericelulare eves cu 10% mai ul in traumatisme sunt creseute cu 40- 100% in fancied gravitate; “in hipertoidism se eres eu 10 -100% aru se eres en 40- 100% fn funcie de gradu suri, Raja alimentaré child a unvi adul va curd Gineie (ica de carbon) trbuies&acopee 50 55% din ati cari; din ruin [ Ase, ile raiteonent) st my dts 1% dn | shitbrath a | roy = 10-18% dia ai cali ii; din aces cel pin 35% sun | wnt om | Georgie animal, iar resi din acsea de origin veal; neces Je proteine Ig/zikgcomp Lipide ~ si ws depigeasca 30 % din ratia calotied; nevoin zilnica este de 1 _zikkgcorp: canitatea de colesterolingerattebuie sf fie< 300me/2 Exemplu: la un adult ex G = 7Okg rafia va cuprinde: ~ aproximatiy 400g lucie /24 ore (6g/Kg corp24 ore) =70 glide /24 ove ( y/Ky, comp!24 ore); = 70g proteine 24 ore (g/kg com/24 oF). Raia de proteine la copii in perioada de erestere si de dezvoltareereste Ii 3s corp/24 ore, devarece _proteinele alimentare_sunt_principalele| famizoare de aminoackail necesari sitezei de proteine din organism, | La batréni scade raja de proteine cu minus 10-15% « La pravide se ereste cantata de proteine sila femei care aliptexz’. Caleutaren afi alimentare in functie de boala = in blilerenle IRA, IRC, GNDA) se reduce cantiatea de proteins, regi id care; = In afetiunilepacresui(pancreatite acute i cronies) si disipideit se veduce cantata de lipie find permis cant Fare ris in Special lipdedeorigine vegetal, = imeiabet cart tips Ise rede canttatea de sci. > Tnanemicgisltbit se crete cantata de protein, guide gid, la cae se adauga vitemine gi re in intocmirea gel de alimentatie Tiga de alimentape este un document necesar Ivar wumarulul de port din tu-un regim dietetic pe o clinic, Intocmirea figei de-limentajie revine a fesponsabililate asistente see: + asistentele de salon raporteazi flecere numérul de regimuri dietetice gi de suplimente recomandate de medic la bolnavi care it ingrjeste; apoi asistenta ef totalizeaza numarul de regimuri dietetice pe clinied si trimite fisa de Alimentaje la laboratoral de dicteticd pentru efeetuatea si livrarea regimior, Figa de alimentajie se intocmeste in fiecare zi de spitalizare. Exempla pe 0 clinic medicala vor fi intr zi: ~ 10 regimun de diabet; 5 regim colecistita, 6 rogimur renale irk carne; 20 egimuri comune et ~~“ Modurile de alimentafie ate bolnavului Figd de lucru nr. 1b Clasificare Alimentarea activa 3) wlimentare activd — cind bolnavit winanel Singur Tari ajulor, iar alimentele po fi servite, b) alimentarea pasiva - cAnd starea general a bolnavilor nu le permite st se alimenteze singuri gi alunci ei trebuie si fe jut; ©) alimentarea artificala ~ cind alimentele ebuie introduse In organisin pe ‘ale artificial, ‘estate cu fefe de mass, loi; ‘+ ordines servrit mai inti regimul comun, apoi regimurile tp( renal, hepatic, desodat, de diabet) gi cele speciale hipocalorce, hipercalotice, hidvi suplimente de eatre asstenta, care va avea mini, sort; + bolnavii care nu se dau jos din pat, vor fi servifi In pat, fie pe masute speciale de servire atajate de obicei la noptierd sau pe tava agezatl pe unchi sau coapse in sptalele nedotate cu mobiliercorespunzitor; cole artificial, _________} ‘Se face in sala de mese cau suffagerii inzasiate cu mobilier si aranjate | Alimentarea pasivd este indicat Berecomanda la + bolnavii ravi, imobilizali, paralizaj, adinamici, epuizayi sau cei eu ‘uburic usoare de deglutfe, care vor fslimentati de asistent cv lingu ‘vor fi servifi dupa distribuirea alimentelor la ceilali bolnavi, pent @ timp necesar de hrdnie; ‘+ pozifia bolnavului poate fi semisezinds dacd starea o permite; se va pune servel sub birbie gi se va hrini bolnavul cu rabdare, calm si buna dispozitie pentru stimulareaspetitulus uM | | \