UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA, Catedra de Istorie a culturi gi religiilor ISTORIA SI FILOSOFIA CULTURII Coordonator: Grigore Socolov, doctor in fosote, conferejiar universar FER. eTipograia Cena» (sings, 1008Zu on.001091K100) Colecivul de aor: Grigore Soealoy, doctor in flosfi confereniar niversitar Simion Rogen, doctor aso, confereniaruniversar Ludmila Rose, dictor floss. conferentaewiverstar Eugenia Visite, docior ir losis conferemtia nvr [Nicolai Stefanoy,dicor In flosofle conferoniar ivrsitr Valentina Socaey, ecor superior Colectival de redaepe: G.Socolay, 8. Rose, V. Soclow Referens Grigare Vasteoca, doctor habit in lose, profesor universtar 1 Text Grigore Soeolo, Simon Rog, Ludhila Rosca, Eugenia Vai, ‘Nicolai Stftno, Valentina Sooo, 1098, ISBN 9575.923.603 CCUVANT INAINTE (G. Selon 7 eaneal FILOsoFIA CULTURIE ‘OBIECTUL $1 PROBLEMATICA FILOSOFIE! CULTURIL (Sacto) 1 Obietl lois cat. 10 2 Caneel de estar. Define citar. 11 1) Raper deed mate 13 {2 Roprta si valor card {Moment defotort al cert 22 9 Pantie cd. a 2. Raportl dare cur cli. 38 Passa ISTORIA CULTURII UNIVERSALE (CULTURA EPOCILOR PREISTORICE (G Selo) |. Crono peice cua palo pei... 3. Orns ela sl: oral, i lig mitoge..26 (CULTURA MESOPOTAMIE! ANTICE Raya L Rye) |. Cametrisca pneral..47 2 Molo di Mesoprania.A8 Ane mesopotanind 4 Sore eran stoner boning asian. $1 5: Sina mesopomind. 33 (CULTURA EGIPTULUI(S Roya Rea) | Canes yneals..57 2 Molise spec. 893, Ata cepa. 4 Sting ein... CULTURA INDIEI(S Rage, L Royo} Cesc gone 2 Selene sores epopic inion, 5. Religie ese ‘rindi. (CULTURA CHINE! (S Rose Rosco) 2 Constr genera Mitton ea sae, Sin ats chine (CULTURA JAPONIEL(S Royer Repo) Corser genera Fost ris Ara apes (CULTURA ORECIEL ANTICE WN. Seon) casein seer Motil Tabla lsat a fe ara grea, (CULTURA HOME ANTICE (Sool) 3° 2 Consciritie grea Moi, ea 9 oso, ‘ra, ita eerie nv 5 in rep rsa ua 7 is CULTURA. ARABA WN. Sfnn) racerisin generat ‘sama dep istic Tesla sai abs ‘Arab 10 ‘CULTURA EUROPE! OCCIDENTALE MEDIEVALE (Secale, ¥.Soclo) | None mei 170 2. Conse cari Eropl Oseidene maleate shen acolo amie, cess fiacancior rile bate, 170 5. Tat eoncepea ing a iu. 178 4 Valor sie ls Eropel Oxides meee. 190 (CULTURA BIZANTINA (Socal) 1 Speci devo cou bizutin...201 2. Flonfa metsen elo bin ..208 5 Insimins tl eben. 208 Anabieatin 312 ‘CULTURA EPOCIL RENASTERIE(G. Saco: Socal) 1 Nojneade Renae ..219 2 Renatres tp de urd de wane. Rensre 9 Refoma...222 5. Unni dtip eset romovaennvialsou 228 {Netra pats In sae tine. 230 5. aie ise steep Rear. 234 ur. sn (CULTURA SECOLULUT AL. XVIKLEA CE ite) 1. Ono prion a ut..240 2 Stina loon clrs aclu al XVIJe.288 4 Guts anise soa a XV 268 (CULTURA SECOLULUT AL. XVII-LEACE te) | Caeterisica gone acutl umioismul.284 2fvesf mins 288 |Last ais. 298 CULTURA SECOLULUT AL. XECLEA E Viste) | Pili demotion ee. aE XT. 264 2 Stina flo clara secl at XICen 268 4 Anan car see XD, 223CULTURA SECOLULUL AL. XX-LEA (6; Socofo) 1. Special dzone XX, ..279 2 Revolucion pal bow gai. 284 5 Taal cones a i288 4 Cot arisish scsaa 9 XXle. 291 Panta ISTORIA CULTURII NATIONALE (6 oes Lago) CULTURA. ROMANEASCA ~ PARTE: COMPONENTA, 1S CULTURI UNIVERSALE...300 ‘CULTURA GETO-DACILOR 1, Apa evo culo getodacin, 308 2 Moin rligia gett. 312 5 Sima geodon 305 Aan geosdacee. 319 CULTURA ROMANEASCA MEDIEVAL Conse car civil mtn. 329, Rok reins i constuesculr rodney medina, .324 Foleo = eh opr eur 399 ‘Araromincre medicals 383 ‘end uanie Ta citron d..239 ‘CULTURA ROMANEASCA IN EPOCA MODERNA endiee pniple ale elu romtne din epocn aden. 36 Inet stim. 387 ‘Ar omanesil dn epoca mode 386 Clara rorn In Basaran hie st. 364 CULTURA NATIONALA CONTEMPORANA, | Unt aspect lc aol comenporae.370 2 Fs’ sins conenporand 373 5 Ara atontcomtemparans. 39 LITERATURA....294 CUVANT INAINTE curs “istora $1 flosofa cutur universal gi nationale re menos de a ven In autor sudentlor,doctorarzor profesor § {uur color care se rtereseazd de probiematica cuturloges. Reformareasiterulu do ivalamant dn Moldova node in sine stat pregatwe fundamentals profesionla,precum gi formares Sprival, ectotcoaristea gi moral, Wecerea Ia. nole print metodce g ofganaatonee In precarea daopanett cellu socal pote 9 vmantar necesta schmbarea radial atfud fia do Progattea cotwelagis. Tnsrureacuturologie3 © chemata 8 pregateascdtneett penta se aienta mai ugar in uma contamporana care conc Feria desvottstoice amalmulloreulun cvilza umane Es tees connbvi a Inelegorea ma buna! stabirea contactor five reprezentan dfertoreutun gt culz contemperane In ne, Sneretl studio Yebue 6 nfeleagscrignalatea al valewes de futur, 8 a8 onateze In med cura al sooet contemperane, fe pl dea parteipa in dllogul culture. ‘Stusinfea siecpnoor eu pro culuologe are scopul de 2 ‘eleva premise cultursstorce le cviizabelcontemperane, a ta tert stidos 58-9 fomeze onentare cular unanste \Cursulconine tl comparimente ce covespund standard interafonsie lost cutur, tose cut unwereal, tora cule jena ‘rime pat “Flsofiaculturl’ ne farviarzeaza ou flosofa car, cave aro ect de Susu podesul ces umane i ez {aul speate al acestl proces ~fenomenul cura ~ In mutiimon ‘Sonaltaten so, preum s1 meee scastua cu cellata compo, ‘emte ale socsuts "Sunt pute in dozbaterelegie genezol Genotar culm deta general, stucurla gt functoraia & fenomena curl; defya, atc funciona val, lasitcaes acest: raporul cine culture culate: ‘unctie ‘moselntoae ale cur stat de om cutee Pores 9 dou storia eur! universle®stuctrl se bo zesza pe studeea cular in eorespundere cu neuro de dex ‘otare 2 nelepelunlumane, Se stu cutunle dea org pn Io decin. sau pana in ele noatve Ex, In uta analiza. fot states cuts cvlzai cate popoare exist: dar sunt relat pute 7cole cave In antchtate au dovent cilia storie. Dine acestes Sela noaira 2 opt supra acl care In ocurslexsenol or ‘hau destagural, pe multiple planar toate posoataieceatoare, care Siau const un rode 0 marta ongnaliate, care shingand istel sa se mpung ca oganisme vguroase, male, complet, dove Find sdevacate medele penta une popoare dn jor g au conrbut Substanfal a Inbogatrespatimonui de vale a meni “Scopul sutarior a fost de a raleva spect oginlistea te cei cur cum, in condile or store concrete, fre popoare 4 fu format wn mod coerent de oranizare social, potted, acini tratva,jridica, relgioasd, rau exprimat vziuea lor propo asunrs Veli 1 omuli @ tami, formula gun sistem prop de vale: BU creat o 2a orginal. Pocare capitol deat unt anu cult ste dept scop 8 releve contro sa efectva 4 Toc pe care T ‘0198 an etoria mani Parte a oi atria cultur nationale ne fanilarizeaza cu ‘tigines, desvotrea ston, serachunes cu ae cul. specie ‘tgnalatea, tencejela principale ale cutun! nayenae, cu modal fata cad en utara universal ‘Dept modal soneceta de sbordare, autos au aplat ex punerea In sinera 2 culturlgiel contemporene. la © anu ro. ‘Blome de floats «cut sau, in cul torte cat, cand ae! a ercetsten eprezentati tat dn somentl stoic procum #1 8! ‘oso ts, eset, go sau al stant ara In unelecazur am {spaiatealzrie noase In dament, ar sclo unde ne eg ‘pus punctlenoatre pop de veer ‘Reet cure a apt datrté mune de mal mut ania colee- tu de autor dn ert insu de invatamant dn Mala ‘Grigore Socaloy, door In asafconfranfir fa catca ost a cultura religlor 2 Univers de Statin Maliovs, ‘Simion Ragea, doctor In fosats, confer unworsr, stealer stnje soco-amane a Univestat Cooperatst-Comer- ae din alcove. ‘Ludmila ogea, doctor in flosoe, conforma catera de ‘sing sool-umane a Universit Agrare de Sta in Moldova Eugenia Val. oct’ I ost, conforentir a catedra de ‘store a cultura religior a Universi de Sat dn Wokova: Valentina Socoloy, lecter superoy la cted'a desir soco- lumane a Unverstals Cooperats.Comereae cin Moldovs ‘Nicola Stefanov. 2octor In fosote coon la cated de cuturoogi elastin de Ate dn Moov, s ‘ Partea I FILOSOFIA CULTURIIOBIECTUL $I PROBLEMATICA FILOSOFIEL CULTURIT 1. Obicctal fos euterit Bost spiritual a om eontemporan cares fares son stent prope sa ore conver o deosbits importants semniica roblemclor cuir, Factor cultural sub nureroasele variate ui ‘pect, constiuie un mobil mere ac i stimulator. Derolare contmporantnculuri face nesestr ct. prob mole pivind fidsoFiacutri~ discpial losote, rea de sine Staite, apa cum sunt tics estate te. in cada baza ilo Sofi generale, sie supuse net anlize wi denvoti sstmatice, Problematic uel asomenea discipline ese vas vari FFlesfia clturit se ase la un nivel de generalizare mul nai ict dec injelecultrae speciale (ctngrai, storia, socio- lopia et.) Ea generalieaza asupra rezultaelor pe care fe ots liscpinle speciale le clr in aclai mod in ear Hloofa nat pencalizeaa asopea maerialul pe ear i ofrtansambulsinflor Particle ale nari ‘Obiectl i problematica floss cular cuprnd proces refieh_umane gi rezutatl specific al acest proces enomen cultural in multidimensional s; ~ generlzares maxing a elementlorsrutrale ale prooe- sul storie (economice,socia-poltice,ideologice, pastiche, Imejepuaest, siti, atstce, mor, religions, miololozice flosotice, najional-popolar, de va etc) sabia interac ces tor elementestuctirale gi raporl lo cu diferite tpt de clr cal: ~egilegenezi gi dezvotr cult; ~ deinen genetic, structural i fonctionals a fenomenula ula = Filosofia valor ~axologias dine, stuctura g unctio- ras valor clasfieare aestor “report dite cult iit, onal create de excep sututl uman ula et 2. Conceptul de cultura 4) Define cul 0 definite waivers clr nu exist. Sut posible diver se dosrici functions din domenia ctu, formulate de Fecre da {In fete de scopurile concrete ale ert itorc,soiolgie, sinograie,ailogice, smite, etice, estetice et.) nso define imegala, esenfal a euluri, care ar ciplin © rispéndire-unanim recmoseutd ma exist desi voluml semantic al acest nolan este considerate ind init la Definien concede culurd se impne cu ate ma mult cs clt ct circu in lita cogadh 9 chiar, in cea ined, avn Seosur variate, Cultrlogi ameriant Kroeber st Klvekholn a ‘onsite erie de specaitate,notumen de “eulue” prinit Tt de defini un at speci i problemele curt A. Moles invegistat in jor de 250, iar R. Rabin 300 de defini Tximologie, cuvintl “cultura” era vechi ta Fab tating Radicins din eae a derivate verb "colere” ce osearn, in primal rind" cliva”anumite lar, ev noes dea le "ngri” spre ale melon clita sau af spor prodotvitatea. Ta incepatnotunea de cular peeveden nui util a ‘mula asupra mati (evar, prelueraves pel et), a fel ‘lai i nstuiea om Horas olsen ea sensl declare | spin, Cleo punes in dsc “eulura agrorun” si “eulura int” pin aceasta din um neegind wn efor educational cx are ‘fect in rodiren seul, fot educational ce insumeaza att proces ‘de nvtinint, t experena personal Hecral nivi (Cu tote ed nofunea de cultura flo pe lag sin sens stint din-» dog junta a sec. al XVI-tea de cre savant n‘ewopei,nchipuasemsntoare pot i evident Ia opel np de deavotare 2 dieriteloreivizai’ at din Oven, ct i din Oe ident In cultura chert flo ermensl "jn in ee nan — “aharma”, la greci ~“paideie™ Elin yedeau in “pad” educa leas principal or deosebire dea kurbari ir dee, ln Eval mediv se imbogtejteconjnutulacestei nou, care « leant de medal de vial orgenes se prop de comin notin fe ciliate ce pare mai tres, Covel “cal” se wsocaz8 cu nivel desivisinpersonalitagi. In epoca. Renaxor dosariea aural Tneleas in corespandre cu dela uma om a rea cu ideal lini Reprezetani epost minimal (scols XVID Volar, Jet. Rousseau, Condorster et. acon atente deosbith problemelor ‘ultur. Aflindu-se pe poze raonalismulu, Inelegénd pin cal {urd infelepiunea aman. auiodervolaes spritualt'a soli 3 ‘mul are se manifest inate de dome sle viet spiral, cur Sunt ara, morale, eli, sinja ete. Vole afm, cd cutis ne inject pata de proces de dezvitre a rap mane. Nivel de ultras eWvizale aul najun, st depinde de carscteal ration fe rezonabiliaea aesor soca, de structure poitice, de nivel fe dervoltare a lines arte, In scopal clr Corespunde meni “raj ea tof cameni st ie fers, seas In eanforitate cs neces fies 2}, Rousseau supune unl cri cura hilizatia uma ‘cao mamuriea dectdri moravurlr Popoarelecvilizae wo moral Strieal i descompunere, desténaEopune acest mova ‘reins natualjen moravuror soit petal primitive). Tendnfleiuinistilor in tate. gi fondamentarea nojuit de iran omtnvare se piseaza. Fiosofl german LKant aim 2a mia ampli doroltare a sprtul emeness are lc into afl de Ser a cult cum este morta, iar Hegel consider cla acest rl Pretindeflosoia. ‘Schimbile profunde ce su produs in epoca modems a influent gi sensu, semniiayia coneptulu de cult. Sa creat ase premizainflegeni cult ca roses si store de clive In Tumina uni ideal de pereciune say ch ansambls de oper, urmare 8 tne intense mun’ ileal fective Un rol important in imbogtites sensurlor cultura avut migcaren romania, prin extinderea alort cullurii popular, 4 traf arclor si cbiesirlordisietve ale popourelor ce vor atu 1 tnpul aitentoe muclee ale clr nationale, ca manifests Specie orginal ae spiritual mane. in mare miso sconribut la infelegerea cut gi Herds. Aw trcut peste dul sco de nd Herder deplinge Fpl cs “ic este mi yg dest ede “cul”. Ela insist asupra fap ferment “curd” ar putea aves un destin Mosaic tn masirs in ‘area vie alata obiciarr, mravurlor,formelor de wine Imodalitilor de actin earateriice Une scietatpaiculre git nasa i asigreacesteia prior la ideca ma patunzsoare de mania (rsa Trnpromatindtermenal de culurs de la Hewet, E:Tylor ba intros in regis linge al anropoogiel alta. Tn cuvénal ‘erode a ata "Cultura pimitiva (1871) el desea cultura ca snsanbi al ahiiilr (onl, cunosting, ober ete). S-adeschis| Isic drum diverslor abort non-losoice ale elt din sesoul Filosofia cut na poate inst rerum cultura doa a cova ce Ielgena i inlepeunea umand au reaizat d-2 Tango seolelor tie, sinbolir, mtr, ibe, art, sine, moravur, sistem de les, concep losoice, reli. institu et. Dacd sar opr a, ar piven stl dea tata cultura cao Toalitte de component nea ordte te ee. 0 filosofe a alti presupune cd univers cult five 0 simpla aglomerare de componente separate, Punt ei de plecare poten ei de hero rezida in convingeres cB multiple si parent lnpetitlet componente pot fi adnate si readuse la un ‘er conn. Tipuile de define a culturi n peroada contemporant — isceiptvie, storie, pibologist, nomativite, sociologist, str furl, strait, nganicite, posite ee. ~ care cic in Ie de anroplogie cultural, socologis, psbolgie,enograie, citurologe ee find lpsite de 0 vizine flosofic integroare. ‘scileazh ive cateme, Extind sfera call in azul deine Frorie, care = subsomindwi te cee ce este un prods a ered” ‘Socal nor-bilogie ~ajng sh iene clara eu social) su @ ingusteac i imitele exprsiloresimbolice~ presriptve (i eazal Befntitor normative), Deplseazt accents spre momenelsubieti al culturit in defile psiologice) sau, deschiddrumul spre onsen unoe modle ate sf surpinds (in defn structure) ‘momentul ei obietiv. Apeleari la defini enunerai-dseiptve, freevente in einologie (E. Tylor), desemnad prin eulturt tt ce a contur o stare earactersicd’ modula de viet al wel societ t eeurg. Ia definitt_genetice i inrevhd tn caw aide a eect socio-umane lest nara acestor alternative o poate ofei, mma ne ste de tiprle de defini no losofie It determination cali, earele categoriale ale uneiontologt suman xioe centric, care va ape I vile metodologice ale concept de ‘alate, Dino asl de perspec in sens lrg, cultura cuprinde ‘otattate vaorlr materiale sprue tnt de dramatic po ‘es iare de afirmare a omaiui ca om, proces care event pro rel meni cunoasterea ransformarea gi stipininea mat Societal sta canoasteri sd! (Bit). Fe a subapeci aes efor, avem ex premizd elise «ele doi cerettor american ~ Kroeber si Kluckoln~ care, ince ind si deslugeasch specifica clr er ca acest si fe staliat Intro tip cela report inte cult natn, ~raportl inte cute i seitt; spor ite cults aoa in teratura de specialize se vorbeste despre 0 structurs specifi culture i despre tipologi specie eat, In primo caz eae In vedere o stactr ce arcupindedome- bile mari ge aletiese fea clu: domenil valor mete spirale, domeniul mijlocelorcomuncailor de mash eat, cine ‘matograie,telviiune, pest, biblitei, maze ee) aed cova ce © ‘nuit mass-medi, insole ela, lt i ela dine sestea, Casifcareatipurlor de cules “se face in fincie de urmitoaele ete ~ criteria temporal sori, ned posbiltatea de vorbi deo ul anict, medieval, renascenis, moder coutemporand, ~erierilspatit-geografc aja la impiite clu in cl ‘uri Orieala gi Ocedenala ord epiteana, elt reac te, 4 = erteraltiplogic, car parte culture in: pit, a id volt “ipa de coturspreroi wn sso de lai al twuar com ponent proceslu! itor (economic, politico-seih, ideologies, fehl, siti, tis, moral, eligi, ilsofe et) dito aw ‘nth perioadh storie spat ogre. Acest sistem eun nea, un fli cu 0 stturd.speeiicd ce exprims sen Tut materials 3 ‘pinta 2) Report dre cul sina sora coli nivel ne ace dover cnr cut — fom = nur a exist lepiturs permanent. pari, deavotare 5 Infloies multoreivilizatit aw depins in mod direct de condiile climaterie, pei de atudine om fa de natura (en tipi a ‘tui ~ cum ela ehilizaile europene sau ca eopil al natu dv riate com en ciizatile Oren (China, Japon) (Out ec in biosocala naclai inp eo pate a naturi si subiect i obiect al eulturil. Omul are dout Tneepaturi: natural 5 ‘ural. sore portal dine acest dousinceputur era pit nm dite Tn indires mitologics nauralul gi cufualol nu se conte ‘pune, In anita unde mitologinprives raportl dine compra cloaca o armonie,fceputl caltural inom, cu toate ch ea fecunosstinsernstaten Ii era plasst pe lanl dot faa de ce altura Cosmosut material er Teles ca ceva absolut perfet tn ‘omparati cu eomoall omenese, caren totdeauna e perfect Pent lini cultura ¢ ace! mic ev aera eluia se poate aduce staca corporal Ta nivel perfectunit In Evul media vers coltrll (pital) infles nu ea un moe de Tanabe a corporlula ci ‘chun sop in sine, Corporal e pus mit mai jos des sprtasal se transforms ntean smbol al dul, Umanisti epoeti Remaster realest armonia dite incepuurile cultural natural in om. Dat incepind ev epoct moderns 3 pt in zilele noose, epocior pine de dramatism $i de coli tagice,raprtl dine acest Jou Tneeputi Se conplic,adeseor se ajonge In confit 3 corespunior par ol concep refer problena du.Dac ne vom refer nemo i problema report inte ulus atu, apr putem evidenta momente de unitate inom Aistintive ‘Analiza comparativa a nari i eului,dop8 cum menyi- near savanulromdn 1 Batlan, deal o serie de parila tnza crore este posibilio determina a To in pan concept ‘Una di aceste particular) cons fptl in tp ce bitte 1 procesele in natora ingens se manifest numa ‘Spontan, relate domeniuli cultural presupun eu necestate prea ‘Botorau consent. Ctra este existenf comsintizath sco 1s fnalizats in existe, Nate est exisenaabitv, aid enfin teaz in sine, tv afr independent deo i congtina mana (O als paricularitate const in Fpl & natura este pus a inwgraltaten ef determinism obec. Ease supune unor cae, ‘nor lei, neces sau intimpl bietive, Domenil cur apare 20 expres liberi umane. Orie act de bette mand et un ct do cult i iver, once cree cultural este un ps in spa liberi Cutra este tomalrezltatal efor uma In supneres reali rte, natn soot Daca ahordim natura gi cultura din net de vere al eve- ic lor se evden o alt particulate fn cadrulproceseoc natu ‘ale predomind repetabilitaen, im timp ce Fenomeatl cultural evo- Ineszdnumai prin erate fa domeniol nati se manifest ciel ‘vege al materiel; miearea se realzenza ea demvotare pit mulimea tendinelor itimplatoare. Prin culturs omul depizete elie txteme,Iisind tn urma sa o lume nous, cae se alagh peste es aural. Caltura repretinttoemui cele rela pe cate oameni ‘restr le aug nari, reli la eare natura na Fi june nbs legit sale. Geaita dine natura culturd se gst acolo unde ‘sbjstluranpreluceazt naar asformddel cata ‘Unies diate cular instr apare in prim rind pin fap eal cltrale sunt prelunie ale natu. Orce contre cata re Ta bazh wn clement natural desi acest Inu nu apa ca vided i mat als penta tof cameni. Mijloscele de munch ea ‘domeniu Catural sunt create de cament prin pelucaren materilor prime cen le oft natura. Chiang in domenile dinte ele mt Indep de natrd, cum sunt valrile sprue, elemental natal ru dispar 6 ede al pare, cultura care pare chiar exte 0 plunge a ats estinde domeniol, pavunde In Sfer naar, Podure sau hmeroseletinelur aa viaduct oe fae dramul accesiBil pot fi xerpl aes sent. Nata devine rin afine uma consti 0 aur culvat Suntem de scord cu perea ssn de savant roméni “Viana, Av Tanase, | ila prom ch principal determinae dis tintv cat in taport canara rebui fe umanizarea. Prin cultur, mul supune procesul mea eteriari 0 transform into Tame as, pe masa propel sale esene. Presa timaniari, ca dimensune fundamencals cult, serealzeaxt dle, in roport ont, eu Wak seca, cu invioaiaten mand fnsigh Pein cukivere “ators natwala™ devine natu umanizat, 0 treapt sri ocak se transforma in al, i wan, rl devine 6) Report dire cut socetate Real coli pst concept in are cad social ponte rel var esas oun pas Stout reson omol eof shit Etre sarin cet ‘Site cspinind Weer. spat soi conta prin rein so'cu nine Cooly camo iw chiar lee Sian. Finite yale nw doen a alae condi si emi cas ope ira satire, Title valoro Toot Se see, orb de tune anomie ‘Suet sato, dn epoch stich al olay esi! colar sa In fncje de dere soceai E oro se Serle snare deep sages ‘cuteusea inn ipa etemin sta nr ier ‘rc vente ual ee eat eae scl ar nu se pots pone ch cce rata socal cw tn scl tp fbaanen cltalEit esomere sce saat aca (Cm tr rc soi ccoomiz) ancl oom reo SSupoisiede pti)) Raportul dine valores xdrd Depate de a fi numai © componeatt a ei, Hlosofa este instana prvelegits 4 cult, prin care aceasta ~ serond universal valorilor ~ prinde tre de sine 9 isi Inetine continia voce Uumanist. Mai mult de doud mili de eau au cond flowin dows jumitte a sec, al XIXlen, Ia dezvalire unit universal ‘aloclor, ieductibil a uiversl fei sau biologi. Constiuires ‘voli gf detetarea une! luni a valeiloe a deschis papi non in exporarea modulu specific deaf a omulu, can care crear ‘lorie se read pein a. fn sens resin, gu cam am vimit, cultura este defini 6a ansambil valorior existent la ym moment dat in soca, In ‘oatinuare ne vor refer la domeniul valrilor, pera a luca @ pate dn problematiea ce o impli. (Condita primordial a tnegi exitene eed tn setivitaten specific omaneasa de crete, eanoagere i receptor valor, For ‘i supremt de obectivare a sere umane, atl producer wan tite valoilor machezhimpliniteadeplind a frelor demure ale ‘mul, realzaren posblitiior sl mereu sprite de spies transformare « aturi, Valorie misoarhnivelurile de civic ale Soci, dimensiones capaci eeaoare ale om dar sens 3 finale actunlr sale, concreting Tn realitatea practic Scopus Itengie, proectce, devas iealurle pezente in orice tp de studing umana. ‘Omul eis, se foreazagie afr in-an cimat de valor, fring umanisirodl energie Sle Tice gi ineleealepreschis tate in diverse forme valorce, Dach vei atte uc de propria valoare, atu! confer ovalare lami (Goethe). ‘Preccupare dine ele mai tmp ~ primele rele se intl. nese in vechea Mlosfie chines indiana, dezvolist de cugtarea ‘reed, de conceptile Evului medias Renate — problematic aio logic coups un loo central in gnies moderns (Locke, Descartes, Pascal, Diderot, Lita, Spinoza, Kant ete) pont af roasts sob ‘prt genetic in ilosofa contemporand (Lotz, cae vtlizeazh pin fermen de valare ded din ltinesul valor — valor, Seoala de It ® Baden, Dewey, Durkheim, Mors, de struct, existentialist 6), in cukuraromin8 preocupiei notable de Glsofa valeilor fx avut: A. Xenopo, V. Piva L. Blaga, M. Florian, T. Vigo, M Rls, L, Grinberg ‘Genera si natura valor. Valorie Ip au eines in pro- ces munet in acflnensccalslrich de procure a celorneceare tril, de umanizare a medial inconjurior. Adaugind calor Primare (mecanise, fie, chimioe, biologic) ale erulrexistente bjt, conere, neuro pare tot mal insemats de reativitate, fmol a seu si faueaacd un eds existential now, popula de bu ‘ur inobine cu nso saplientare, de lrg Sema, pu {aoare de valor, capable st satisfaca cevnelecomuniti unane, st igure ecu ascendent al soci Existenjavalorit ese, ate, conditions de prezonia conc item a obieculu, eu Suma insurer ce aparin iiss si fbi in stare a fe pretuiasea,flosndule potrie multilelor Sale novi. Sting valor, axiclogi insist asupra nar particule 1 relat asologice proven din contact activ al subiccu “alorizator ew obetol valriat. Fenomene ana, valoie nu exis 1 fn sine sini pent sine, nerducindo-se, x stare, nei la sub Sanaliatea ontologies Tumit sensi, nei la iealatee whiner tuicctive Finca ca unitate a amindoors, a simbiors dilctica ‘ceva prea de etre eineva ae sh poathapecia. Eset referential ‘valor se dstinge att po plana Saori elamentlor naturale proumane, st lh sfraeximsri Bonu crete de mites gi mina mol Valoril reprints sinteze subline al clon $1 isu {ino subisaliuman ristnteasupra Irae i bone, fare seat tn pemanonteraprtr pe temelurile frizate de pro prietilecaractrstice de cate dspuncbietel i fenomencle ses, ‘Valarea dupa cum menioneaza I. Bitlan preci un port fage un abet In genere (on bun materi o rea spr, Principio, ode, un comportment x un subict care apes abe {ul respect, Valouen este valoaes unui obiect pera un subi, penta emul care evalueszi, aprecazh, nizuiete eae aceste deter ‘nina eatatve pe care le posed un obiet, un fenamen de.Obie devine obit vlrzii in vite calor pe ace la bist arecinh acne cli nmr In car le ‘istic nome nesest. de orn mera sa pit apo dre bis subtalar se stable inaran coment sci-uman determina, Subcelveliaa Acl de ‘lorie invites or eri ar varizh de lao epes I a ian grup soil a al. Asal de onserate al var sparine Colecviior mane inva oli Un bu mati ee, in pnp devin valor: nomi ind sunt recooscte casa de 9 Coletta, far indivi apeciazh mes din url suc jr ‘mor eter pe cae lor soit ‘Gpblemd mt derbi contoverth ee ce est de satura valor Ces alo? Ex lobe sau sunt poeta rings? wo sa frit declare valor sunt existent obi: tive sa sbi aceasta peta ch seo rela ne abet g ict dip com aim | Bit. Ea ee extents ame, 9 Coenen anumeocoaiseny chee bec Dick am incre 0 dfinie, am aera cea dats de 1 Grunberg “Volos este aca reli test obit Incr, prin polit i ruhi, ne expina priren aor (Se 0 perc Sas colette waa) enor ing au ap (aly sci, pails) in vrten capaci acewor de a stice webu, Seceriepati unane aie determinate” Ciastearn valorlr. Regist! valor cpend pati raga existences ce ipanesisicare lo cit a igo. Cr {eile perspective desler, doce aria axl Sor cvlut i tmp spa, iaptinds inte, completa se ringing ep. Cle a valor materiale spiritual apps inain sccepa usc Indl pte ints pe plan reaar diinieneor dint el . a ‘Nameroas cl vem a sus ovale emank de lau sublet eancedetl (emerge sinbolizezs Tran holt (exisenalisms, c3provin sin ir rfl, stmpoae (Guiana, sau ch idk un Scomportamnt pretreat "LGraborg AN condi mana. Bu, 1972, p77 20 dine spcien ee. Visite raat au evident dependents ‘tobe cute de procaine elreconomice soil, dar 3 {ela or tno TE Te de dcuais 0 dvedit i claicarea dup abet respi men in orn val poi, eof, sie, ‘cde sub apt oan eipoc, a falc dei dis See Se aidoane sanctioned vale fr ears auth elmer de inert ierendionii, Este fue exemple, proporddono dtgare abso tel con Fan eco vl operatic pein cae “inti valor este orion (eon. Enehca gic soln unitaten, ssa conics a tor vaio, Tegurle idle dite ce fi gor pe ‘Gadi deflect spec eval spun thumitor erin ler “hare vali deal, cele are antisipen elizare mand var rele concrete ale atv reas var “Te lucrarlor vl ale persoanelor individual sau soci fais rive alte, bitin bie: tote ‘ElSsepatve inva cae se escars ration sensilla sx Sayer elo fumdamentae 9 derivate, lit de mote al Mia Sompletaceaxilgial,muteines puncelor de ‘Siilon neo tare neprindew.Enumeravstebuie comple Inu tn valori-mifl valor-seop, respi i aor doe Tn settee pote adoce In dobanien ara valor ema Fem! prcam sdcrRal incl framorl ese reese Pe Tr sl lave to ass dimers fufameniale ale fami, coronal de dant al omen ‘Seta aloe ce anal de dons fei de ore jin et comport ule rei empor, Pole {canna nemo scl! else de yl, deorece oi ‘Sates eect valor na adit spent de ans Tene ices omalonre se carne reso ga de valor Teufel jase Pourtata velo advil ~eadevirat, ine — a dimen’ wat ete fonctoasrh ca un important rei Ta “intr valor attic, rele de pseodovaon. a6) Momentle defitori ale cxturit Pe baza unr realizit le cercetaior ilsofce roan (A Tanase, I Bitln) yom inceca st deterinim spect fenomencie cal, Cultura, ca ansamblu de prods cummitive ale cunosseri si practic umane,cuprinde urmstoarele moment onsite Inte sicesiane lio sri ce refects nai dalectica practic sociale ‘Cunoasterea (nomentul eognitivy efetates a mull sa mai putin advarat a unor li, fate su procese nares sociale ‘objetve sau subisetive ram deaf ituchpare valerie ce impli Feast pe ct posbilebstacole, grew fenomene de iasrinare a confit iatrumane. Toate aeeson in de importants fenetc ‘sovialzatoare a culturi,creasigurefetivrealzaren emul in cok 4 ‘ce are el ca tesstud definite, soc ‘sul rt de cae oml me putes fom. ‘Und dine cle ma porate funei ale uli este facta tranformatare in plan natural ca dato existefcor nou crete, tlle dot cle pe care lea zimisit rar, ada "peste natura {url now existe ransfomind-o pe aceasta dno at pen tr sine Inte natrd pons om. O serniieata influent tanser- imatareo are cultura plan socal. ultra, dupa cum am mentiont tai ss, e manifest ca un Fel de crest a valu, ce conibue ‘evs la teansformares sci Cea mai imporana inient trmnsormatoae acute supra emule Sehr merirai, modelareapesonalizi nose, poten tire in plan superior avalenclr umaniste,cielare sensibitai s {eznanjes mente note la uml de ling noi este de fap fanctia| smaniztoare a clr, care inal unanal din oi la eo ality supeiare 3. Raportal diate cultura gi lilac continua ¢ neces ne refer In comtnatl agua “evilizag care ae floc in filosofia clr de rnd eu termenul eat Termeni “eviizae” este fost Herstra lose in urmdtouse ener: we sinotim al clr, uneori de Sinoniy al cultui mate- vik; de nivel rept a dezvoliscile,dezvotr materiales (civilian, ciliata eipeana et) de reap devo soviet ce ureaza dup sbaticie sibabare(L Morgan, B. Tylor) de cap final dezvltci utr in stadildedepradare 2 catia (0, Spel. “Termenul de civilizatic ou exist in limba lain nich in stiches lait et nev meu El pare tzu, cite sis Renayteri Incepualtimpurile modere, end majoitatea and tori foloseau limba lana de circulate interaponalé petra a svi 2sfacia relate dino a spec, pentru comunicarea repro « corer “Temienul de civilzteapare din vechilerivini latin: cnt si ivr, tis hela. Termeni “cli cetesn) deserna a oman un om cate mi ti en pecan un pst, fn senor tuei comuniat umane uo astiel de orgaizare care sé favvieze ‘ial Torn comun, adic neo “evita” (cota, stat). Cuil roma “cis” semnfica.semimentle pe are ar tebui sh Te posede-un cation pentu a merta sd poate acest nume. Aceste Sentiments treba Sh ici a fi in apo ex semeni sii modest, modent, Simpl, ambi ete. “Chis” desea, deci, amabiitatea, Dante, Simpliaten puta, Bladen, dors sma guveraei. Cu inp pin evolu sensu i semnifcate au eprut din ridcina “civic ‘eral “eare i substantvul eho” Ficind absracie ait de acepiunenetnografied concep tall de ciate cae desereaza paricularisile une elect determinate in virute crea vrbim despre evilizaja acc. ers fu daco-gte), elt i do accopiuneatntoricd (Vind un stacy Contains in dezvoares mani, deossbit de silbtcie barbaro prin aparitia soul, a oajeler gh ereeres completa ‘onzanizirit vic socibe), owofa eultwrt confer un alt sens oncepul de civil, desemnénd universu varie Inscrse in ‘raontlsatificei ebunglor materiale. Dia oes uli punet de ‘oder, fers cvilizatie sunt inchse componente pein excelent de ‘atu ‘uti: tec si thnologe, loca, almentaia,ibrach ‘mine, consist pubie i mifaacele de comunicate, seve sonomice si admintaraive oganiares social poiick, militar = Jwiics, medio ania care asigurdgradul de confeet al viet caidene ee Dincole de unee conotati semantice ditinete in diverse inbi romance ermanice, precum i de uncle conepli spacial confer ‘dcutre sa clare sor, concept de cular este liza inde tere fosfil la care ne refeim punindu-se ie parantezesensul erg, axologie (cultura otalitatenvalorlor materi spiritual), pentru ase apela Ian sons ign al concep, spe a desert ‘humai cele valor care slyjese webuinfet dengan spiiual (desc perirs necinoscutl, Sutra uni ideal devil, revelare de sn, SHuurea si regtsvea in cell, sete de absolut, comtemplarea 2% frumosulu, exerctre libers a creative). Din acest im pnt de vedere seri citi iv apartin doar valor sprit, ‘bictivate In dais abiceiur, oredine si practic vligiase, ope ‘inte si Moses, Ieraurs 9h musica, arhiteturs, pctrs, Feulprrt arte decorative sau aplcate. © asemenea conceptalizare sugeats. de serail ai Nitsche si spit do direcin nes ‘inlay ca ansamblual valor materiale, de lor ex ansambe ft lorie sprue, a cond in cele din wma, prin cle tl ‘Weber, Spensler, Toynbee, Ia tea poi ireonciabile dine cullrd gi civiizajie.Aceastatezaa fost sinetizat de losofl perman ©. Spengler iro’ cate de mare risuet (Declinul Ocideul, 118) El suntien cd aceonel pus pe valor srt titre, tehnico™ conomice, are efectnegativ in plan spiritual (eriza_ moral eincredotea in deluile democrace si umanise, marginalieces flock si arel et), asl incitchilizain ar marca, “amg ‘uur fara lor de" degenerare 31 delin, ‘Sub inflena Tut Spengler Toynbee in ulimuldeconia ete promovats de los seciologul american Osborn ideea unl fatale "raminer in urna 8 uu, latrun apo iaversproptiona eu progres cvlizatic, Cac reacte in acest pane de vere a apart concept flosofice Marois. Sevier flasoie, Buc. 1977) ear idea un im de sla socieiiorguverate deo ralfonaliate lehaologies i 0 mentale onsumatorss, utaristh, considering progreel cular ralizbi rin aplatizarea oizontuul spiritual. In ambele concept ~ fe cd Friveegiza coli din prspectva spiritualist, fee 0 dapresiaas {in perspectiva tehnocratich — exits un moment esenfal comin ‘vila ese priv co enate ce ar opune ular Ori pe deo pate dlinitares stot 4 valoiloe materale de cele spirale ae Semuificaie dearth anumie oatente (end. deci evden £3 ‘alorle materiale sunt valremijloe i numa valeile spiritale pot {ira indretti a rngal de valortscop) eit orice tentative Ae absolute. Pe dealt pare, dstnetia tre cvilizae (materials) ‘clr (pits) na impli un colli das in soit olnave: fectele negative ale tchnocratsmui, alergiaregimurlor toate fal de valle colt spiral. ‘Daca suntem consecvenicTelegeea flosofco-axeooaicd ‘cul, sens larg, ca ansamblu al valorior materiale spirale Structurae in cursul store, dp cum mentioned 1. Grunberg, nconceal de civilate — gu cum este angajat in dialogs flosoic ontemporan nv vzeazd ceva exterior opus cult ce ref ot Ja cals, dav Ta o cultura pals, defns exclsi prin valle ater, care ao fnltat practictlitar ‘Be ote, cum romarclT. Vian, nu trebule sk dori dist area civlzatel pentru a objine clr: trebuie cel mult st dorim ‘completed ear eid recunoasem e8in-un anumit media vari ‘hills proprtzise au cresct, Uebuie ne iebm nu ac ‘alvaren exclsiva aesor inte ese scien dick oy curva es teebuie completts oh wrmariencelorake fina cull ale ‘meni, Cu alte euvint, cvilzaa nu tebue sie desconsiderts penta salva cura, ese gerea fi deavolaa gi ngegi. Aver evo deo eulturd integral, in cae tote forme sale autonome 8 ‘cvolveze ini conexune resis Risul conic apare ane ind se descosiders diteen- tieres valoiloescop (inrene cult spiriuale) de valrle-miloe (caracterstice evict materiale), transformandeseaberant valor le tlie, tehnico-economice sau pole din mijlaceefiiente po tru iplinre and in scapula sine G. Calinescu afr cu sigurana civilize tins imple tit cu cltra, pn ime-acolo ce greu a le sopra. Singura distinc legit este scoea cd in ule valor accent cade asupr universal, arin ateleasupra gral speci ‘nal culurolog romdn, I Bian, afi cS lnd nstere pe terenal vet sociale, reslicrle rota clara se “reinor” In cesta, sirbcturindu's si funcionind ca civiliaie. Orce valoare ultras, devia in procesul generalizari i ssi fap soci, fxte-un bun al civilzates. Ine cultrd. gi civilize nu exist 0 ‘dentitatedeping, dupa cum, iaers, ele nu pot dspargite tn mod bso, Caltura ext cvilizaia in construct, civiiatieviral in ‘acest sens ea poate apitea ca find contaditore in report cu weap Ge civlizate promergtoae. Dinw-o lis pespectiva, ea Tormeaz’ 6 unite cu civilizaia care se constuese i baza ei cao prelungie 2 i, Ciilizatia, la rdndul ef, ete cultura ia sctiune, deveni val cial coins, with de oamentintrn fl anon, instruct le Sociale, in stare de funeGonare ec. Cultura se “deportes” in ‘ivi. Civilizatia neste mama rezilatl efor elo ‘za de pomire gi realizare a orice cult Partea II ISTORIA CULTURII UNIVERSALEcunrora EPOCILOR PREISTORICE, 1. Cronologa si prlodizarea alturtepocllr preistorce vice rer ma fps tetra period socket umane {Gomatite social-economic sau ake ceri) ete car ca sea Sent acne opal indenga epoca estrca Upeleconpartinemt al i uur abr sres ditesioe maser, ar crs epocior peor dune Se !semenen se, Resin cep rao dl 2 mal mul sting. pinul ind a chopra soli ings oe Ne Slee set pertonde vind ns probleme cle Sa eet Ch ap ol pepe ett a er Solos saca ela al inten! wor fine erect shin Com pa iu teas ete mec, ‘rican? Com a apt cult prs: wean ita elie Gos determina apr iit monpane pope pt? (Ca dec rine de rane oe “Lain in conser atl ch nuke popare din Asia, Aca i Americ Ltn, Oceania pnt dont au alt soi ot 4e afl) a dire veut de dentate a sere, pine incre fi de acest pobleme exe, dear Ca rit ss ontop curs cmtemparan acso poyore srt, rm ot edit mal nna rion din ira emeni. Apri tele! inpupor teste dle jars. Conor dato sholoic en San aim 3 cond staves a apt cu 13-2 mi a ha hd hotatle weceri de fornia primitive seen c clase pe Aiteritecominent ier, fn Asia i Africa primele soe state 0 ole 50 formeaza Ia Frontier milenilr 4 53 pk leet ae regiun si mai tira Exist diferte ets care stu la baa pero societati primitive. Petr noi pezint un tres deosebit peridizarea aro Foi nbz crea srt pase dose dine materiale i tehnica enTetoniiuneictor de mune. Peviodizarea itr srivechi in tre epoci — de pst de bronz, de Ter, cunoscut deja de cate ‘los amici chinez romani ptt Fandamentre sien se, XIKOXK, poet de pst are elteva pevoade: pleted, mero, reolted 1 encoli. Aces datare se baeaz8 pe dere metode folosite de ete single concrete. 1. Epoca de pati T Pericatapaleotiies aleolitcal neice —2.8 min. ~ 10080 mi ani aeolian 100-80 mi ani 4S 30 i ani, — paola superior ~ 45 — 40 mans — (2 10 mi ans, 2, Perioaa mezoliied~ 12-7 mi ani 5. Pert nolticd~ 7-6 mis = a 4 Perino encod 43m paca de brows = 5:2 mi ai Ti, Epoca de fer 2-1 mi ani pin Ise i dares pi in von de ates ‘Aceh perodizare, care, deal, nue lipsits de deficient (ea nu este universal, a fost o descoperr tinea desta de impor tan, Faa dat posites de a se jude despre dervotareaunetlor de munch arin eptura acenst, despre reli sociale seu noi eprezi interes peiodizarea ce se bxzea att pe dacle etngratise, cit fi pe cele atheologice. Savantul american |LMowgan pemeste dea eerste istorclr din sec al XVI impart proves orc in elapse, barbara eval are se havea in-pricipi” pe nivel dervotitiTortlor de producti, evident fn feared ele stile interior, medi uperioe. Stl inferio al slit incepe eu spariia cml si Timbit ca miloe de comuniare inte amen, cel media capariia pescuitali a flosin fouls, cel superar ou inventarea arcu "eigtior. Tecerea Ia stad inferior al Barere leg de pain cram ln cl media ~ de insuien agricul sere nie 4"male, a el superior ~ de folosien fier, Oda cu invertares ‘Soul eroglifi a cela alfabetic cape epoca chili Epocn Slice eat ma mult x economia de cons, fa barrel — fu economia de producie. Pe acelesi pout seal vetial savant engl al ce ab XIKlea A Tao. store comtempevani Inceared sb pun In baza period modal de onganiare scialt'oamenier, Aceast perodizare e in Tepitura directa cu perodiare arheoogid 1. Epoca cand amen ten fm time corespunde paleo ul inferior mei 2 Epa comunii primitive gence. Staal dnp co- respunde paleoleull superior $i mezaicul. Aceeas se refrd $1 Ta staal inferior al neoial 3. Epoca apariel claslor corespunde meolicuid ari convo Pe asete pesos ase in ansumblu ne vom haz, cing vom analiza genera culurii materiale, cit gi cultira spiila & soceti primitive 2. Originea eulturit materiale E logic de a incope tates acest tee cx problema xg cova, decree male crestral esl, Exper ih ‘materia spiral valor rae tmpol activi om devin ‘ill cari umane, Aosta 0 problema ce tebe ie sa tare. Noi ide st prcargn cal oa pucineo om, tnd imi pin ath, 58 im spans an rd ces eg de eral . Care cultura omeneasci incepe s& apari cu confectionares. cielo rede unc Creem ch da Dup cm ne demonstra Cite stelle, prime eke de munca fost confront srrosinatv min. dean umn, Acasa prion plete ‘Mronou ind cel oie in tet mal co wa Spur de ties anal 2 ‘Tura uman se deoseheste de tuma animaelor. Pent s supriviit este nevoie deo munca colestiv, de eden colectv 3 Tuemasilor In Tegra cu dfcuteie pe eave Te Imdlnee aml is cbjineren bunuriloe pent extn, ined individual sau chiar | perechi familie n-r pot exist. Fi pute 58 supravituiase 5 Ei continue neamol numa In solethu age-umt tum, wade ipsa familie monogame. Spe deosebire de tumele de animales care un mascl i in fumtea turme, intra de came ei Barba tau egal ih depr arlipsasenimentul de gelore a fost uaa Sinve condiile isi ait de indehngate 4 acest gropari de foamen. Fania polgami ¢ prima forma a etsnice. Reale Sexle ferezovaa in med page, Sentiment de gelore inh apae alt ai in periods aceasta ait de indelungata a convene camesi- loe in rurme a irepneal un progres tenico-ultral, et denvoliat industria de conectionare a neleer de mone, incepind eu ance ‘ole mal smple termini cacao ai complicit: eu dn put, bite. Descperreaseereuli de dba focal flees fo in prere hanes in impolvéndtor enespus de important (Foct! Incepe se ols aproximatv 500 mil ani urmd de ete om snatzop Malte everimente sau perecut pe plmint in peioade cit mul tit in turme (2 min ani) de nenumarate oi Sa schinba onfguratia continent mailer 3 url, de cdleva of =a Schima lima (nctzndu-se sau racindse), au apt sau dispar Ge pe fap pumsntlst multe speit de animale (mami, gr cu ‘in sabi, rs depts ee) ‘Si ots,omtl~ ni molt mai sibs —a mass supravie- tuiasca $f a split pe toate coninentle. Apartiaomuli ons tuie wn eveniment epoca in deavotaresvitié pe pint. Dac majo rites organismelor vil se acomeodears doar la medial in care vie vies, stuns om gi schimbl acest mediv pin munca sa. Dorit tunel sale emul ereazh un medi artifical care apis de inlvenia Sirects s medias natal. Medio aii ma este alice dest ‘omosfra in afra cen omv! mu oat existe. Exclus din omosfr, fom sabstcese, se anstorms ng-un animal homo fers Coat mee nimaleor stra uman a ceva oman Ine ele (de exempla, stra acrdat nea de prime), totus le »ek ea. Contin dlr eng, te cane fn Shr conn in 0." 30 ded oni el ind 9S Sag fe ttc 3c ah 3 eal Sos gh mad 0 Be ie ‘She rei cslenter pope sees 4 stag cope nd acronis vl tl omfor {ona ame de sinnre ae oan do fap copie, anan- Unis epee via. Aslan gain cipin pe tare dares pepe ‘Dyin pa mi ir mentum opr ei car pot mer pun wep ee umare: A ge Svea se em score om at Da Fog et nial det ate tm te nd 3 Ingopa ne dence hol spe sin gi de ‘erupt, Dn nude opt: ups ato ue wpe ier roe Sy wesc hems pesca ple eg ‘areca scsi in pin sme oe woh moe it ee menfrat reed homo hab (lee ptr In, est ot ene, y cot vem Lips optoe a alo otai ops pica peo nd nc et pre coma en, rota cusps oma doa cu conga (han apa) co ‘eas compe cores ar sine (mor a pavminoge) ‘ets perl de pce mati isa case eich ca Cona noi pesmi fel comin tee caprina fare sai oar scone Tnpraisle pesstetsgupirie decane co xmiian ba tama opines optess jean loll dine indi on tra sabe mae oper Spin s.r tsps, san wt gin Asel ape acl taste po teu tai un ie oon se Bane Ion esos tan omc mene sca so ‘Sheela ei epi nd era Sages overtone vise aatnet ne ina ga ct hn pia lg eels ‘ite etn mete be ‘Pe primal plan tebe pus roll een gospoie. Cu toate bias se peupa ct vinsoaea, de cele mah multe ose = {moran cu iainfe goal Si atune peincipaledeveneau poviile soumelate de fem, adolesceng i bat, Pe lingh aceasta femeia tna inten gi foc ‘Mame ea in cen stented coletveor. Grad de rude rie x socote dup amd, deoarece in ura lepaturitr sexta bao te se icine eta “Tetdatl ema exe i autorl ama lor invent cura smatrials acl sty Siporivele pentru es, neiimines 3 Lnbrciminte,vasele int courte mpeit. Tmblincves animaelor #1 domestcees lor © un merit tt al femei, Femein mal eesten gi educa cop. Toten seumulacanostin- {ele loge de ature bolo. Sin genor ea ea generator Fore *pinituale si morale fu deeveltaen rariaratluk pot fi evident dow stad impure trae, Ponte primul stad este carctrisic® pospoiria ‘Sc cornu (flosies produsclordo-a gata) bazat pe vankoare, pes Sit cles Fama in aceatsprioada era pligams. Bisbati int-o fis convietuiay eu fomeie din at gmt csitorie i snl ite Find eategone nterise. Membr faiie tray aoa: birbai in ita for it fermen lo. Dox spre sft acesti stad apar Famille monogame Exist 0 epalitate in sfera de producer ncaa. Sem Din secoll VI icn. clan imperial a Tnlocit sail ane esate fanerareinsofte de reproduceile fn ceramics de ‘ier obicce din vias cotiian,precum s de imaivile de mons. In epoca Han (202 hen, 220'em) seulpmn chinerd tee To Sineasiuile tei ale monamentelor.faeana din grote temple Yilan Kang, on Bia cols tinge inate de 14 m Celeb ‘Ete complestl de animal Tanastice vale. Basrelifr i coloane ‘nae de-aIungul dram ce de la morminele imperial. Acest Tram este nomi "rma spinel. Obiecelefanrare sunt remar ‘aie realism fe ‘Dine genre atsticechineri consider demne de mune deat pictur cag. Din epoca Shang ve inrcbuintea pct ftir pen sore, cit i pony sulpur. Se sri se pice ou emesis cv foe, pe ites, apot pe bite ventas ia se. 1D, Cone olosite erav de orgie mineral, vepetalf,avind o bosxth ‘pa de toni ante (pee exempl, s&Toloseat 40 de nuante de nee) ideogramelechinere coin tia ale uno imagii din rea tate, Execute pene fm sne un carat att de decor Tne, deseor un tabla et inst deo insriptie care i eompleteazd ‘egies Din seclal IV ie. daeaz cea mal veche pictur chez Execs cult chineze se deosebeste de cea european, Poti ‘sonepielconfliene, un pstor ni pote atinge in ari apoge,dack Tn ate un caacter excelent din punet de vedere al morale, Penta stor chine matrainteagh exe pauunsa de oesenh diving nex 103se invegiseat din e se desprinde 4 natura umana — cerease i ea In lina insta De aceeapstura natives mite reaisten, nr veea 0 copie, ci dour s sugereze. Pictorit ni ofer spectral ompozii in negine, las le liber imaginati ale Civilzaa cultura chinezh au oti onsierabil le der votarea omen, Din aceasta i inep storia unele reali the nice tehnologce, de care se floss ast! nteaga omni. ven tia hii, a cemelei parla pocotanuli, abuso, «pat de pus. diferitelor procedee mataorgce sit elie nest nem, Ei au dirt omeniti nu mum abet fumosse de ceamic ‘i fesituri de mate, eare a insets at este, et 1 pactch Alituri de aceste realizar se inser gi medicine chined care a onebuit in dezvelitea medicine aor popoure. “O.inlicn deoscit a svuco cultura chinezt asupa deavoftri cul japoneze CULTURA JAPONIEL 1. Caracteristica general Rationalism i practic, discipling i inalts organiare fax permis poporulujapaner sii cecze © cul so chile ali inn medi i asp Populaja aims coupe in sfryil secoulul X hen. inregul schigelag st lapniet In secolele X-V ten. popula ins est ‘att de ous var migratoar: unl vine din regime Mongol rei i Chet de Nord celia val vine din so, din arhipelo malazian si cl indonezan. In condi climateice extrem de sele po insu japoneze se conte o eiviizai speci modus oie devin Discipina severiatea civlizati,respectarea wait ~ us tart ese ae oct ~ au fost eflectate despite do ‘mints de buddhist chinez tn forma zen-buddhismulu, de sbi toism ot, de explcai ale exitenfe umane.Japoneai “mere Find recep” la snzailecultulor vein, “rama ftdeauna spin pe sine” (Eaure) Cusoscind tadiile si realiiile iscrise Je alt Popont, ei reuges ss ride propia chili i ular 2. Filosofia goign Discptna si ondine caracterizaz8 reli, Filosofia, estetice si via acest popor insula, admizat de popeacle din jor penta Inodestia,dseipin i voi hi, Reign etic japonezd, consis ia call divintatior iadigone ese shintoizmul (cae zie) “aponeni in shins ft vid spesifical modula propriv de vat ‘Aceast elise aare, ea 0 react la eAspingiera buddhismulu. Din cele mai veehi tpt shinoismal diviniza seaele, una, pleas, tosfutgersl imino, fost, vintsl, mares, voleani, etremuree, ei lee, plantele, sub forma de spite anonime (kami), ie tmprstl (kao), fn ead une anropolari spocfice, et cvintaten ii Bilt (AKisw-Kami, secondath de ert legendan 9) de divniiie {enomeneor principale care devin eu timpulantopomorfe, Shinto ‘nul nce diferte cle ttemic, In paneonl primi a shinioismall apar un sr de divin facopand cu peoches ceatoue Tana si anamt si culminind eu ‘it solrs Amateras, sc din ochial ting al uli primordia Tenogi dupa morta soit acestuia Inari, alctueste un cup cu oul Tarn, devenind stramoasa directa primulul inp apo ‘serttoare sinbolick insole nipoe. In eps istorick shins Capito stucur cultural, eu o Hlsofereligigsh de vente ee fH opniuais. ln secoll af Xe Japonia fost nvadats de tuple Inpartest ale rege ino Rog. Treat shintismal a patans de davis, iar mal tirziv ‘de buddhismel Zen. Accast.eoaborare Spirals a celor dows cultura fost eficient, deoaece poner Shino si chiezi dao simgeau 5 gindeau natura nu pes dei A percepe naa, ints In aporur spirale cu ex sha wana legate, inseam’ a ur “aml zion Tn sccasle VIILIX.sbintokal est influent de Floste ould, iar in secolul af XViblea inceacd sa se clibereze de ‘infor Ii Eibeaen de prineile buddhist Wi prop pe shin toi de neoconficiang. Ase! shintoisml modem adors divine are cer vit i sinceiat, Fite oreligieetnid ce se concentrezi ‘pencil imperial si a adoririzeieh sore” Amaters, Shinisiul dela imparaul diviniate inarats si de aco este rit sef eligis supe, ‘Un sist filosoic practic, © dectrind religicastautonoms ‘exe Zena jponee. Zen ese un cure budding, este se ders ‘in Mahayann in solabrare cu sofia doit, Zen este traderea Japoneza ‘a euvdntlul chan. Primul Zen pur esto comsidert Dogen Inset in Kyoto in al 1200, descendent ditran ira din seoll Tiers cumat ot impatl care domes. La vst de 3 ani Doge ios Un mindsten Hie, cen ten dal cre era destaat cloe tai inate dernit eclesisice. Into ui Dogen, cae tnt vinta a tut doar adevra, est copinst in “laswuctianile pert Za-Zen (Fakan ~ za-on gh, 1227) i In “Comeara adevirtei lei” (Shobo- ‘Genz, 1251-1253). In epoca contemporand (See.XX) in Japonia louise 10 niloane de adept si Zena, pata inte Soto (6-7 milioane) Rinzai (23 mili). Dela sft elt deal oie ribo’ mondial Zen ete nods in America, apo in Europa, pin maustri janes ‘re sntconving 8 Zen poate ce Tami forts usm "Hebe a jong in secoolurmitor fra capable ua omul cvolere gt sk aduch paces. Carcteizind epoca contempora, ‘macsritZen-lui afd ch x ene tb de revolfi create Spe exterioe, care au dreptscop si obfina bundstrea, confor posesun de toate fetril Veraila revolute, considers macy, "tebe erie spre intro, spre spirit nostra Oastfel de revolt poate generat dor de spiral Zen, Zenal ete 0 flosofe profunds, a clte esen mo pater stinge prin indir, c doar dincalo deen. Suprema nfelepcie post fi atins si desopertt pin practicarea acest} oso cate devine ste o fort moice pater, 0 arth Seat, o masa de #1. fn fibsfiapractes Zen problema cea mai importants devine conca teren de sine, Acostlilosofie are origin th fosotia "saya" = Widuluh, sistematiznth de Nagaruna. Sub inient. buddhism Inaluyana ~ aceast docrind din India patrunde Ta China, poi in Japon Filosofia vidual a dat nage inlepcunli Orient. Zen- Japon et elibest de mists indian bstatia metafrc, de paradox dais al Il tao Zi st de pragmatismal lui Confucius. th Sccstt evoluie Zena a adopt alti pie japoneze: exact, Soiae, preci, simpiate en sepretch pein iteemodiol Zazenuul.Zaze0 (medi- tai in postr den gods) esl ransmiterea vriabial sprit de a massa disepol. Fate o vansmitee directo comunicareimedia ela spiriy dela fin a fn. Zezan este abandon! inten ost eu Este itarea eval. ste renunarea total la acest ev. Cli tu pote gis tot dest abandonind to. Zazen fascamnd ate seufunds| fn tharegul univers. ind at de popular, 2em-boddhismal se isi th spit tates japonet, inventing dervoltarea tutor formelor cult fn primal nd, Zomul a iuenatceremonia ceaiull(chaneyi 5 cha 0), ata aranjamenoll oir Ghebans), ata gridinlor zn, care 3 vorspindt pe fegularhipelay: arta calgrafat(sho-do); ana part url @io-do), petra (zene; tear (po) arta ulnar 2en (2e8 "yor shojn-gyor facharyor). Kyo (sea ral cu arcu, Kendo (Galea sabe) Tudo (clea supe, Aikido (calen unit cw evrsia universala) ~ sunt "arcle martle care apar din practice Zen, Filosofia proctca Zena ilunft si medicina oriental, ntercith pe conceptle asupa spaiulut 1 tipulu Prerentl, alr 2e Badass este parcel cen mai infin timp nares dine treit 3 vitor, ar spatial este o pare ‘nfintezimal tom, ea mai micd ce poate fi sitet. Sprtl uman conine univers 3 pote si se tpeasc in univers, dinclo de fala consin deaf Separat. Incecind st explice apt neputnet medicine contr Poa de tata malt boi, com ar f cancer, wel asta Zen Prope st nevtalizeze efx (Ca'un mod specific de vals, Zen-ul ese pracitt yi de ssinucsi, cre ‘fi formulezS principle comportamenul soci odol de onoare mit “Bushido” Teemenal bushido (hsht =e boinc, do ~ ealea moval) fox ost in sori lai Ganga Soko (1622-1685) si fost popularzat pin Iucrarea Tui Niobe maz "Bushido", puicas in anol 1905. Cod Bushido i eres rzhin ki basi sa samurai st edo va fart abated la ormele moral, sh dispretuiascd moar, si dea dovadi de litte fn arce Inpejarare, fas de gf, de car, de polite, de sincere, de stipe de sine. Pe ang stpdnireausteler martiale Nite Inara 4 Stabilt7 virut pe eae webui Te ab bone (bush)~ inal rept sal onestiii,curjo gi dispel fa de mor, corda- Tite fa de oi oameni, olen respectarea cts, sincere $i Ginerea cuvdnull dt, oialiaten absolus fas de superior ti Sfigtapirarea onoareinumeui sau i clanull. Acee vith 30 fost sinetizate in cuvntle gir (store), sik (hota), anh (generoitae) sno foment. ‘Primal cod seis al “cil rzboiniclo” a fost “Bake sho hao". Apo! umeazh renumital “Hagakure™ sts de Yamamoto Teoneiomo in mol alu 1716, Conform acestor luca seri, Bushido" este un cod al onoarl, conform stra rSahoiicl indcoubi samira, rbuiay st find sama de o tick sever Hi sb consace vata spirit ute Sau mai mulor activi, “deptyind apaitatea omului de eind” yi mai preses devia ide moare, Est 108 ‘orb de un fl dea de wn comportament, 6 o deitate absolut Fath de o norma de vias (alt dat feta de_un senior, fai de un ‘pei care estea abnegarea ~ dacd acest sarfica(autem) era noceiar cae implica espctl fa de sie i fat deal, eicine ar Fi fost, sabi sau pater, cs tien perfects faculaoe nenal, a por insinctusle gi & pasion pom elisa Spinal Iiberates dea nta in arom ex univer In msjoristea carl “Bushido” era considera un ansambla <4 repli de ee, de commportament, excesve, desiate sb inpund ae Dorrie existent inte clasa taboo, efit de province sa de ‘lan “shogin’ camel de rind. “Bushido” era destin cas dom nants, a esi membri de rind pateau sii permit orice, ca co ‘cen a mumeroaseabuaus de potere "Bushise”aveascopul de ‘chili pe rizoins,obligindel sf se supuni nei cod de com Portamen miliars todat ivi. in “Bushido” se floss expresia Saucony No Naske™ (Guisia izboniul). Pin aeast none propaganigs oul voi spun c8careni cei mai pute, cet hist vt rebuiay 38 fie in acelin aces uno senimente ht af compasune,blindete, depts 9 dragosea au mai Tah Se pal Torch fh de teate Minfele, Duph “Bushido” fort 9 ‘unorstere artclorraboil sbi sh leash pind a wr in Timp de pace, deci pent a aps pe ce slabi, 2 insu pe et ignorant Coltrajaponert so dozvolt et, cunoscind si similnd re laarieeultur ndens, chineze Japoneai eivess nian mod deo- sebit multisite lururor 31 fenomenclor natal 3 processor fecine. Reflectind realist objective, ef Ig feemuleazd propia fsttci, Dei dvnia frfle naturale shits posers ima nea. 3. Arta japonend Sub infiena sisemelor fosoic, tice gi elisiose se ervot ata, Zit shot era iain bron sain Hero eu och Plecaieu mine deschis, sunt repezentati ca un blo rotund si pur Prodelt deli. Tn secolul VI in seulptra religions incepe 38 Sefirme geminata sentimental nina. [n statue lal Kobo Dash $12 alr sculptor sunt inst! 22 rizboinii,plini de ene, Inzesraj cu un fel do bland. Impeaite,aceste str rect speificljaponer Arts refi st redesfervonres minis, lana Cole dus gol de pitt din Tosa (Se. XII), care expr spiriu insulcoejaponeze gi Marea goals Kano (se XIV), caret fet spirit continental, propgau pci etce antagonist. in ana japoneehidelizarea nu deormeacs obec, ea Tl rodreseazl completcaza, pen a exrae din el seasul oi uma, elma general el mai pr, cl mai Boga aspera ilar adapeaz la Tone decomtv, sistratizind esracterele sproape constant pe cae le prezins forma stdith. Arist japonez a vazut ct tote formee toate gesture, tote arbiter fn repous sau in migare pasta titova dominate sae le deine in ates nose sae, pen Saloate, prin procedee schematic, se apicau decorate cu © Figsare perfect ‘Prin pueren sade a anaioa hea arta japonecd reine cel rma intelectual, cel ma filowoic dite lacie mane Figurative Siilizaea ta ofertposiiliateaaistulu japaneses pund tina in jb on fate fr inte Ea autres si nchi informe ‘geometice © inveaph natura wanspusd si recompust animale de rin, de cosor su de aur, plane de lac negra sa ou, Moe aur, alas, veri, funze roi lbs, negre, np ile are mu ma plsreza nimie din cule for prmae. Dar logis riguroast care ‘Srdoneszt sensi din care $0 Hv le dS existent indies, ristalzad sh magniich Via tebuie cfutad in rape care se Sable; obiectal nu are valoare dee prin obieul pe care ae ltr iradevrolsoperioe na srlest icodat inf, i lal dd fjlege gi deal uni eu alte fap. Anis aponez privet amen Si cee sftal cw o fervoare aeoboui. Elete vege pleat aspen ‘at so ved din memerie, numai dupa cea aeumulat prin mi de ‘uh minotoase cele mai infine deta. In secoul al XVillea picturajaponeeh se imbopeste ca cipal uman aad. Glcatupuli Femina i ncepe striae Kerisa = pitonil rdahoniilor sal feioreor. Ca si in Ocident ana Secolul al XVIlI-ea sin Japnia este aproape in integime un ‘magiv adusindrgostiulu. Arta se. XVIIEXIX eu toatl bos ‘vera pi caratera stu vi, pare oaecum Fav infinite, ‘acta pe ing ea scaler precedent “Ata aponec elects fumossfen un gen specific einal al actor oietle ~ arta grinilor.Geidiniejaponeze pre deo- ‘ebire de cele chineze, care sunt peje Hsroce, sunt pesaje clase Grivinile japoneze au un sim| exaoedinar al edi. Japonezt a pelt de a hiner tomele principale ale grin. Gradina japoneza Ste caraceriais de 0 dimensiune moral, ete pltrunshadinc de Spirit buddhist, de celal Zen-lu. La taza arte gril se afl ‘rnc argument de sino preluat dela dao gi bud, Conform sia nara este rumoast in sine gi rumen ct ebnic fespectath piv in nie err de pa avigite dea alma sunt Ina rumoase deci cele puse de mina emenease. Prelcratd de om Shu silbateg prvi ndelong, nature cu ineabiu ei te umple de tiling melancolie 4b) tezete indo, Wei care te conde spre Climossereadevarf univer. Urmind acestor pincipi, grid Japoneeh are © planificae glacial, apoape tot timpul ranal jpovecindgindies Estetica grin aponeze se kazzaz pe Tai Chi Conitate vangeyin) ce se expina prin amenajarea supaeelor de sip su mug arbor g arbutlor, snc ape nap ined si exprime unten exireelr. ‘Geiina petty jponeci ma are un rl de refi, tn ea pote f contomplt fmusees optsd mere vii ctiiee. In doctins Filosofia. Zen, care aumentench concepia steed Cha No Yu, trina este pvt cao inj melacole,griina cu pele de tous, ett dena burt de futon, iviora i nso dines {pir lai Cha No Yu. Malte din srbitorile 4 ceremonie jponeze Se perecea in gins, Ail gina si omul ies: melanclia pes in gridina japonez4 nu lipsose pietele, care sunt aerate in rupusi des 5.7, 10. Penta a evoea uncle carctenstc ale Fetmjla attics, se aduceu pie din eponilestncoase, penta ca frida amintasea de ace nt. Gradnle japoneze se impart tn tridni de cimpie, de monte, de rion, de stini. Dach se tnerea ‘vocaren nu stil arn, tbl se fle In grind stn i pere fe pe mall malar ch secre o ring til dee, nu tebuia 1 lipsease pict nei de ru gi cascade. In sia numit “valle Ini? ridin ee copes ev nisip asl areblt, netsh superezermisearen valor iri tial ibn de latina” avea pice plate ‘egsatie acvates, Apa cu pietele 1 eu arbor corespundeau ct ‘eanjament ll Tal Chi dar aaa tip suger ere nti ale STaponii Pil Hngh 0 pit round alta cu acesta unk Semantic, era un smo 1 alu sino, reprezentt de anita dine comb gi broasea jestoash (boaicn stom serie I japonea! remus). Pinul ea simboll singurti, de seen de obit era Plast pe isl, kala egeati ne ‘Apa mt pseaniiodats cand era vorba de lac aves une foume bizare, de Gob Sau de broased tesloass. Dack sea, apa era suger prin alli eu nnip su pictriele deri, Dac po nel Senafla un cope i lanerna de pst, propre webuia exist $1 Un po. Lantercle de pate forma Tor eunoseut i Epa, st Piete decorative specific japonere, La inepat japonezit foxes Femternele penta lint Ua timpul ceremonilor Weigicase nace, poi au devenitelemonte pur deorative si su rispndit fn eo Fomea- © lasted de pati forma cunoscus, ern deja tno dina european sau american “oll japones” “Genule ane japoneze ate tepte de manifesta: Shi — still mare, Gyo ~ sil intermedia So "sll shi. In uvcie de ‘ele dou doting estate: Cha No Year proc sprit buddhist Zen, simplitatea ca norm steed si Sibu care propune hvu 5 ‘afinamentil, de cele tei tipur contante stlistic, precum si de influeele da afer, de pence eligonse ~ au cxslizat ur toarele pur de_gridin_gridina terpla, ridina ceremonsh alu, gina dtmionlu, adding initrd plate pice dina Ban Chet si Kara San Sui storia gridiior aponeze este srs legit de cea a staf. La monte fear impirat cute imperial se musa inal foe In epoca Heian, dato aptll ed impr Kwammu alege Kyoto cafe al ejedine sale, ineepeistora “ory dine” japoneze. Dine gine japoneze sunt considerate cl be cole din Katsura, cca de a Kyoso "pridina api scale Toa imelectal 5 spiritual al grin japoneze gustl pentru abstrat 5 "imboie eleagh de arta mee ocedenal. Ele unt lag rispndite ‘Din dragosteajaponeilor fa de lori sa nseut ana ara Jamentlui ono thebana (are vie). Japoneri au grin de Fries europe, eau copac nln i kebane Tupi oe au m2. 4 ramus flor bi abo nuit form nian foe ales ate net pa cain madil din ere a fost adus.O simbolct so risen specils, baat pe observa tens a nar, pe eetion de tare rafinanent Tiel cube cre curgere aves [a baz cee ei numer 3.57 jar arta Reba, care devent obec oval de Studi in anversp. ‘Cul gehilizniajaponer4 Fidla. concept even supra vot, rezulton a ni mod sever de Vist, sit subordont Aisspline, pluunde in Europa si America, 91 deschide secretul ‘gina sale. Mere ifletat de culture popoarelor mar eum a Fi Chinas India elt japoners ramine fn sen serpin, specified Spill geografe al Japoniei si modolui de via al IeeatanirI Clore popoarelor Orient ante se deol jn voi! vey nie al vai, expres lor conconteaza diferite forme ale cuneate lami, tiege si imbogifeste in activitaten geneatilr urmatore Acastsexperiend paricp Ta crearee unor noi eu mai mate, ‘nai stable n 38, inspieadu'se dn ereingle veoh pimive gi tin mtoogi, arts popoarelorpeistorice.popaazle Oriental snc fu creat o evilizaie i cultura ma ina teil umanistesalorile ‘general umane, propagate insistent do eugettort inden, chine Jiponeei vor inflveny pindiea, atinen fs de natu, celaile Aline cument yi sstemul de vaio accept de citura Grvii, & Romei aie 9 pi ele vor contribu a dezvotarea cult cuopene In iegimeCULTURA GRECTEL ANTICE 1. Carnetitcn generala Poporul gee are un merit mens fat de cultura 9 civilian contemporand. Calagorile gindii, de care ne flosim, a Tost definite ‘eel. Acestui popor fi dtorim esenifl asenalull incest principle morale, Chie lovin ere, care se afd hati Ia taza civilzai\ ewopens, ni = transmis pin intermedia gin rece care clonal i sitematzat ie fundamentals Tnvoarle de canoasere a Greseh antic sun exceptional de bogate i variate. Desctaren ublielor de Iut micenione ne of posites sf eonoatem inceputuie elu greet inc din se, a XV-let en, Limba greact ete reprezentaiaincontingy. de texte ‘ieraredatnd din Sec VI Le pad tile noste. {Cadel geografic in cae a apt si evouat civilian 5 cal grec cuprinde nu numal Grecia sontnental, stich apascanh a Asii Mit, inslele Misi Eee ie ma re colnie din Sod Hale Sila de pe emul Mari Neg Populi, care adevenitcleba grate crafi sale arise, Floste lito format prin hibsdareapopatil Iocae 2 teburilr de rizboinilindo-europeni, care a evolat i eteva val st ‘4 ncheat mien I Let. ndo-europeni as port din sie. Primi migrates no-europeni care eborit in Grci de a a oe ioniniz ups acest val vine val alr area tgonit pe oniens 1 inslele din bazinl egecan i pe coastaoecientald a ASici Mic Dp invazi ahilor a unnat cea teburilor coli, iar cite sna 1200 fen, vine invazia dover Pin ln agecarea defini ne cll, fecare di aesteramuri ea preocupath i si age lt mat favorable pentru activites co 0 desTioark piston agricul, Mare este olomentul eo dtermiat in misur dcisivs mo ul de vith reir. Co care sa stait pe posigaile Peninsle Baleaic a cua neon s ib aces la mare; cei cae au cst ma tru, porind din nord-vest, au coborit spre sid de-a lung [armor ajungind pin i Creta, ca apot si tcacd marea spre Fine Avid Mit " storia politics a Gre, dest de hie canosct, ncepind ca milena Irene. a fst yi inept de rll munis si (akan! a pein cootnentae a insur, lpsite de vii tna sde clit mons Un asemenea eli favoriznaparia noe Comuniii sovsle separate mele de atte. Organizarea polit In ‘rae sate sclavasteisernat promis spar vie eine i Europa care pesupane Ia rndule pari oganeor de ta, preci Sho activa paripar, paris sau tl, « cetenior Ia thule pubice Era 0 orzanizare bazlt pe principle “autonomic” $i a ei Chitra viz great au recut ctevaperoade toric: perioad arid, peropads prosasica 51 peioada clase si pos Pevioadaarhicd cuprinde anit $00-700 Len. In acca pe rica are la procestl constr oajlorstate In eat, putea Spartincepincipllorproritar de pant, ivor de baz al bogie ‘Net se ensituve regina suocesoa care prevedea impirire aver in piri egal la mogtentors dei, Pentu propitrt miei acest beet dice la siciveslor_ Aceatdstuae ha determina pe grec pipers ia cals colonzir, Dezehilibal social din cette Esser fvoriza ristumfsi police; deepe rezuta ves. lo con entvares puter in mini uni sing om. Apsteay tani, Tian favorinu deopotrivartele gi ieratura din dorinta de fx si pent & impresiona imginaiaocitortor et in ait 00-500 en, Croc int ito noua pion — preclasc, react pin activin politic. In aeasth peroads se Servolt sae formesci cadrul juridical cet, cae reglementa Siti cettenilor In Athena prio consinimintl tutor aro 3i legislator a fos als Solon, cares reformat Constituiastatl stnian, rnin Bree vitcorel democrat ante. Sccoll al Vile Lem este marca prin expansive rept pers. In see. V jen. intezlatl douh rizboaie greco-persane Victriase Grecia inet intro nous pericadh case, care a natn usstorie ca epoca de aur a euluri si cviiatie recs, Athena ‘evi central viticultural Din sec. 1V Les, Ceca ine in peroad posts sarc ‘iat prin expansivnea iui Alexandru Macedon, care se incheie ct spaija formajilr poiice-adminstatve sub forma statelor “ele ‘iste De acum nate mse mt poate vob de cultura Greve de inceputul onet oi peicode ‘stoic, un ansambla social pote 9 ‘ral caractrizat prin fenomendlesplciel demograic sece azul Mari Mediterane prem si im multe trot din Aca $i Asia pin la cucritea roman. Principals caraceistich 2 acest Pevioede consth ia infusia de element cual grees in statle Infinae de umait hit Alexandr fenomen extaceina, care Semnifica expansiunca fiek precedent in himea vecho 2 imbi ‘moravuilor alo orme de sass, 2. Mitologia rl Caracteristca gindirit mitlogen-eligiase 4 grcilor Petru majorite cootemporuilr nos’ mitlogin gi relia are east sunt in fond un ansambl de legend din care poe $a ‘oder, incepand cu perioada Rensseri, s-au inspirt ese, mind pe predecesrit er grec Milologia i religi la presi repreznts elemental pibologic tsenfl, care asigtracoeziunes griputiior gi dinar lr. Spit tient sf mobil al greclorreeptiona cu aviate mpresile nati, lnieaga nar ea divinizat- Ommprezenta divi, resi 9 ecb otenstae consti rely cel mai train elem Initoloue eligi rece. Mitologia grea seco era i ln genera optimise i Jn mitoloe slic omol eau st obins pote zilr In tmp ett mai mult dest dup mearte. O'nitloui. reli, cae sccepind in pateonul ei si divinitii tine," oo manifest fsclisivismel si ifleraja pe care o vor manifests idm fretiismol. su islamismul” Mitologia si religia grea sunt suprioareceorae prin extroedinara bogie de mits pe eae le ‘eat in juralzior sti i pin implica gsotce sa prin fal ck us ritologia grec fcundat alt creaia terra, prec sl domenil fei s'ciar mare pate din gindire ilosoTeasreact. Poni gel zit sunt apopiat atin simile Tor, precu prin cultura lo, find conv igi c8 pure care o au pat Erscurta murtorion. Ast rela ite rec savin capita 0 oloraturh personals, Zeca sh adoratul este © individual: Solicits protec cTneredere $i simpate, nu uma cu respect si Is evotuia so divine grees capt un earacter atro- pomor, apart din coutopire celor et carctersic cae deineao Solel aoesuh poporsseatimentul sacri rationalist! practi Jmaginata crestor. Spre a ropezeta fn chip coneret dvi, ‘loi essen smeau dct, grecii au conceputo interment usr ‘de asinilt pene coletvitatea cae tran, adie sa forma una, ttibuindit wn rng superior i eraria socials. Dror ielgente fxigents a rel patel zilor umanizag fost organiza into Seale leahizth activa, scesibila, deschishpreocopailoe morse Sieve foot eu oanumi form de spintualiate ‘anteonal imple, In se. VI Len jn lumen groac se del rites car dout niveuri de piadite religions, dou forme de dine mitologicoreigiose in mod substanfal diverse ~ eligi asl — desta, cea popular Prima ii aea conte panteonel ind di epoca micenians, in care zai paren ca nse nob dina Pinca i era in tome de 12 organiza nie famille: tal ~ Zeus, cv sti st Her, Ui face iu Poseidon sca sao ai Hes si Demeter: uray ei Sante copia si ~ rate numeropt lf coi ~eascu (eu excepto Site do) adr, in sfaraciminulu conjugal: te ee (Athens, “Artemis Ata) pat fi (Apollo, Hennes, Ares, Hefists) Zeus ~ singe dvinate grea comun §alkor popoat indo ceuropene. Nome Zeus intl sub diferte forme in limbile ido uropene are In ba rising defies. senmiicnd “Cera, "Lamina orto "Ze ceri”, Dessifaren uhlielor de tut din zone ‘Orensini Apropiat cupate de ube indo-europene, ndeosei cee tse in “bible” hitite (a Anatolia) sau in marea “bles” Rita "de- ln ReeSharma. (Nordal ii) a sos. Tumind suiprinaioarea apropiee ca sistemul teogonic grecese. Pe aces fenton asic, care capri oath Anatali, Nordul Mesoptaie\Nowl Siri -2 prods o simbiozd de cur in care au inuat i sirivechi elements smero-scadine, In “Teogois" Hesiod pera ‘time oadk onganieazt hea lnt-un it “istore™ Un eit complex fre poate fr dscompus in dou, dick chiar in rel "stu Lames hesiodiea ete’ ma inti fume fir crest, in care forel aut se desc, preci, dn haos si noapt, ea sin cosmozoile trie, Asfel mu exist legatra ttre postertaten Haoslu ices Gale: seas i amsleste de altri ce mi mul tre i Prk autor masculin™ Tot aga 54 noapea, Din acest materie prin se a transmis dcp prn oper sale, Presi prin avin pacticat cu ncepere din 387 in inna Trina eroullAcademos; de act numeleacaemis date aces scl Col mai impunaior scipol al Tut Piston a fost Arsotel 384-322 len), rector al indi ocidetae Arist! infin 335 en Ia Athens 0 youl sock rumiafceu. Opetele fu eupeind aprope tate domes sini Topica formals, polis, sinfele natri, soria, pie, ia, enfin allel ‘Mire luiAvistotl cons in acoea 8 ete printle log Grate lia devent ew pints ie pus i umn intel means sl ganda, independent de coasinatl ei. Aristotelinepe ou corectrea faptele, apo! Tace covelurit de ordn liniic Hosoi. Fath de Platon adic in plus scree sale despre rete despre probleme istorie losoice. El elaborat prima tore a pose Tsoringrtia dn seo. Vente dominat de gh pesonalitica Herodst, Dionysos side Tucidid, Dionysos din Halcernasspune x smandeie despre Herodct cf a atrbuit ate sre flor, ine ‘nei pe independena lor eauzala,concentrnd into imine Sot m4 et mule fine in Europa 9 din Asia i shame, cum spane insai Herod, pentru cs fap mari si minunae ale einer gale ‘ara 28 mind fir lori, un gan eae nu arf reat prin ‘inte nici unui babar. Opera hin nook ei, nila "Tso reprint 0 crate deoscbia. Deseriind rzboaiele greco-pesane, si ‘Scete in vila istridin vila motor popoare, ines eonsarae Inbuloeracioe gate Tucidide a desis obicetveaboial polopoesic. Ela ince: «ats formulezeconcuzi de odin general asypraexoluie soit ‘meres penn transite astfel general Witere rodul bse “alo se pe caret denomese “on eta ent totem Herder si Tusdide au consitot mode pe care colt ito "ei u era in tare, mfcar cel pins le urmeze. Xenofon,Diodor ‘in Sia se prope Intrcitva de opereleacestor dos a tec. In domeniolastenomil 2 sinelor natri rei, umn i pe eaiten aime ta nivel Toate Ina. Cl mai de vas savant a fost Hipscrat (460-375 Lea.) ~ fondatoral medicine eadifionale are !nfsient devotes medic! nal ulterori,Acumalind eae Practch ewatng, ol lea expus in tatael sv de mediving, numit "Conus hipoeratc™ fy acest watt ela desris earl unor bli s 2 recomandattatamental fr Hipocrat este const pe dept cuvnt Pirimele medicine Tr epoca elenist sa dervotatcoasiderabiltenica. Pinte progresle din aeasth perioads puter enumera ivenireainrit de ops, losin pda a rats lau acionta cu pir, Dice de micinat gine, apariia masini eu abr cemprima,trecerea ela rabotal de yesutvertcal la cel orion, invents Is Pergam Peeamentui hire (92-1) ondatorl gol mecanict fost Ctsiios ia Alexandria (10-240 ten), eae a constuit magna hidauie $1 pneumatic, Invented caso! de aph 0 pomp compresoare. Ist cel mai tnare inventor «fost Arhimede (287212 tem) El abit rola ‘ina sit flosivo Ia masiile hidralie. Ahimede a invent Surubul ert sf Tot cl 8 aplietseipetele ai Avista Icom Strcta acral cu sripete pl Inmecaicd Heron din Alexandria (ee It Le) a descoperit proprittile abril, iagindnd prima maina cu vapor