PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Scoala Gimnaziala S.V.Cantacuzino, Calimanesti

Profesor: Manolache Corina
Data: 22.03.2018
Clasa: a VI-a B
Disciplina: Limba şi literatura română
Titlul lecției: Fabula Bivolul şi coţofana de George Topîrceanu
Tipul lecţiei: însușire de noi cunoștințe

MOTIVAŢIA: Elevii au posibilitatea să-şi completeze cunoştinţele prin descoperirea unei

specii literare noi, să descopere asemănări/deosebiri între personaje animaliere şi tipuri umane.
Astfel textul literar poate fi valorizat şi dintr-o perspectivă pragmatică, deoarece propune un mod
de a vedea lumea animalieră în mod analog cu cea umană. Prin folosirea metodelor activ-
participative se urmăresc efecte preponderent formative.

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE :

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare.

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată.
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE :

2.4 Adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog

3.1 Diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

3.2 Identificarea modurilor de expunere într-un text

4.1 Redactarea textelor cu destinaţii diverse

CONŢINUTURI ASOCIATE:

C1: Organizarea replicilor într-un dialog complex;

C2: Identificarea problemei principale abordate într-un text literar: acţiunea, participanţii la
acţiune, timpul şi spaţiul, subiectul operei literare, momentele subiectului

C3: Caracteristicile operelor epice, naraţiunea la persoana a III-a, rolul dialogului într-o
naraţiune, rolul figurilor de stil învăţate, trăsături ale speciei literare –fabula.
C4 : rezumatul unui text citit, aprecieri personale referitoare la textul epic studiat, relatarea unor
fapte/ întâmplări.

Metode şi procedee: spargerea gheţii, conversaţia, brainstorming,cubul, lectura activă,învăţarea

prin descoperire, ciorchinele, eseul de cinci minute

Resurse şi managementul timpului:

Resurse materiale: Limba şi literatura română – manual clasa a VI-a, Editura EDP, fişe de
lucru,tabla, planşe, volume de fabule.

Resurse de timp: - timpul de desfăşurare: 50 minute

Forme de organizare: frontală, pe grupe şi individuală

Bibliografie:

1. Ilie Emanuela - Didactica literaturii române - Editura Polirom, Iaşi,2008 Târgu Mureş,
2006.
2. Manual de Limba română – clasa a VI-a, E. D. P, Bucureşti 2000.
3. Dobra Sofia – Ghid de limba şi literatura română pentru clasele V-VII - Editura Plus,
2004
4. George Topîrceanu – Fabule – Editura Gramar , Bucureşti, 2007
crt. instruirii Resurse Resurse materiale Forme de Evaluare
procedura organizare
Activitatea elevilor
Activitatea profesorului

1. Moment Profesorul asigură ordinea şi Se pregătesc pentru ora Conversaţia Frontal

organizatoric pregăteşte materialele de limba şi literatura
necesare pentru română. Elevul de serviciu
1min. lecţie .Notează absenţele. numeşte absenţii.

2. Verificarea Elevii au avut ca temă , Elevii citesc compunerile ,

temei realizarea unui text narativ ce fac observaţii, aprecieri,
avea ca personaje un greiere si corectări. conversaţia Caietele de teme Frontal
Aprecieri
6min. o furnica folosind si cuvintele Individual verbale
petrecere si harnica.
Profesorul verifică tema
cantitativ şi calitativ, solicitând
elevilor, prin sondaj, să
citească compunerile, să facă
observaţii şi corectările ce se
impun.

Profesorul face aprecieri

asupra modului de realizare a
temei.
3. Captarea Profesorul le propune ca Elevii asculta lectura Lectura
atenţiei/discuţii lectura textul Greierele si profesorului si cauta
pregătitoare furnica de Jean de la Fontaine. asemanari si deosebiri Conversaţia Fişe de lucru Frontal Aprecieri
verbale
intre cele doua texte. Individual
6 min Se fac observatii cu privire la
modul cum autorul acestui
text, folosind aceleasi
personaje ca cele avute de
elevi la tema, si-a imaginat si
creat aceasta opera.

4. Anunţarea După discutiile anterioare Ascultă, apoi scriu pe Conversaţia

subiectului şi profesorul notează pe tablă caiete data şi titlul lecţiei.
obiectivelor titlul lecţiei: Fabula , Caiete
Frontal
Îşi exprimă opinia despre
lecţiei precizând subiectul şi Brainstorming Tabla
competenţele specifice. conţinutul textului. Individual
2 min Atenţionează elevii asupra
corectitudinii scrisului.

Solicită elevilor să facă

preziceri despre conţinutul
textului.
5. Dirijarea Profesorul realizează lectura Elevii recepţionează Lectura activă Fişele de lucru Frontal Aprecieri
învăţării expresivă a fabulei „Bivolul şi verbale
coţofana”. individule şi
30 min
Ciorchinele Tabla Individual de grup

Se realizează exerciţii de Citesc textul, realizând o Învăţarea prin Textul suport Lucrul în
lectură expresivă, cu descoperire echipă
lectură: citesc 2-3 elevi, Observare
respectând intonaţia şi respectarea intonaţiei şi a sistematică a
punctuaţiei. Conversaţia
punctuaţia textului. comporta-
Elevii îşi notează în caiete mentului
Li se solicită elevilor să
sensul cuvântului malac = elevilor
evidenţieze cuvintele
necunoscute: malac. bivol.

Aparţine genului epic,

1. În ce gen literar încadraţi
fabula „Bivolul şi coţofana”?
Argumentaţi.
deoarece:
- autorul îşi exprimă
gândurile şi sentimentele
în mod indirect prin
intermediul acţiunii şi
personajelor;

- întâmplările sunt
povestite de narator,
respectându-se ordinea
firească a momentelor
subiectului.

2. Care este aspectul general - G. Topârceanu satirizează

de viaţă prezentat de autor? în această fabulă tendinţa
unor oameni de a profita
de prostia şi slăbiciunea
semenilor, pe cei care,
plasaţi pe o treaptă
ierarhic superioară nu-i
acceptă decât pe cei care
le sunt de folos.

3. Explicaţi semnificaţia titlului - este alcătuit din două

fabulei. substantive comune
articulate: bivolul – simbol
al omului puternic şi
brutal; coţofana – simbol al
parazitului util.

4. Fabula clasică este alcătuită

din două părţi:

- cea narativă, care cuprinde

povestirea propriu-zisă
relatată în stil alegoric;
Povestiţi întâmplarea narată
de autor.
5. Fabula are morala sau
învăţătura ce se desprinde din
relatarea întâmplării.
Recitiţi textul şi desprindeţi
morala întâmplării.
6. Ca orice operă epică,
subiectul fabulei se constituie
în momente ale subiectului.
Grupa I. Stabiliţi expoziţiunea
şi intriga acţiunii.
Elevii povestesc conţinutul
fabulei, folosind
povestirea în lanţ, prin
trecerea de la unul la altul,
la întâmplare.
- morala nu este distinctă
ca în majoritatea fabulelor,
ci implicită, adică îi revine
cititorului sarcina de a
deduce din text: cei mari şi
puternici îi tachinează pe
cei inferiori lor atâta vreme
cât pot profita de pe urma
acestora, dar nu-i acceptă
atunci când aceştia, la
rândul lor, vor să profite.
Elevii lucrează pe grupe.
1. Expoziţiunea:
prezentarea celor trei
personaje.

Grupa II. Stabiliţi desfăşurarea
naraţiunii, punctul culminant
şi deznodământul acţiunii.
Grupa III.Care sunt
personajele fabulei? Arătaţi
caracteristicile umane pe care
vi le sugerează ele.
2. Intriga: trecând din
întâmplare pe lângă bivol,
căţelul vede coţofana
plimbându-se pe spinarea
acestuia.
3. Desfăşurarea acţiunii:
naiv căţelul sare pe
spinarea bivolului; bivolul
se supără şi îl răstoarnă în
trifoi.
4. Punctul culminant:
bivolul îl apostrofează într-
un limbaj dur.
5. Deznodământul: căţelul
nu i-ar aduce nici un
avantaj şi ar stârni uimirea
şi nemulţumirea întregului
neam de bovine.
Cele trei personaje
reprezintă tipuri umane:
- bivolul – omul puternic,
ocupă un loc de seamă în
 societate;

- coţofana – individul lipsit

de importanţă şi umil;

- căţelul – omul simplu,

naiv şi încrezător în ceea ce
vede.

6. Asigurarea Pentru a testa capacitatea La solicitarea profesorului, Cvintetul Caietele elevilor Frontal Aprecieri
retentiei si voastră de a sesiza esenţialul, citesc ce au scris şi primesc verbale din
transferului alcătuiţi un cvintet, în care să comentariile ce li se cuvin . Conversaţia Individual partea
surprindeţi trăsăturile profesorului şi
10 min personajelor şi modul lor de Răspuns posibil: a colegilor
comportare. a) Bivolul

mare, negru, fioros;

ofensat de îndrăzneala
căţelului;
agresiv îl aruncă ca pe-o
zdreanţă;

Intolerant

b) Căţelul

naiv şi nevoiaş;

lipsindu-i simţul realităţii;

doreşte să profite de pe
urma bivolului;

Credul.
 Anexa 1

Greierele şi furnica

de Jean de La Fontaine

Petrecuse cu chitara
toată vara.

Însă iată că-ntr-o zi

când viforniţa porni,
Greierele se trezi
fără muscă , fără râmă,
fără umbră de fărâmă.
Ce să facă?…Hai să ceară
la Furnică, pân’ la vară,
niscai boabe de secară.
-“Pe cuvânt de lighioană,
voi plăti cinstit cucoană,
cu dobânzi, cu tot ce vrei!…”

Dar Furnica, harnică,

are un ponos al ei:
nu-i din fire darnică
şi-i răspunde cam răstit:
-Astă-vară ce-ai păţit?
-Dacă nu e cu bănat.
zi şi noapte am cântat
pentru mine, pentru toţi…
-„Joacă astăzi dacă poţi!”
 Bivolul și coțofana

de George Topîrceanu

Pe spinarea unui bivol mare, negru, fioros,

Se plimba o coţofana
Când în sus și când în jos.
Un căţel trecând pe-acolo s-a oprit mirat în loc:
-Ah, ce mare dobitoc!
Nu-l credeam asa de prost
Să ia-n spate pe oricine...
Ia stai, frate, că e rost
Să mă plimbe și pe mine!

Cugetând așa, se trage îndărăt să-și facă vânt,

Se pitește la pământ
Si deodată -zdup!-îi sare
Bivolului în spinare...

Ce s-a întâmplat pe urmă nu e greu de-nchipuit.

Apucat cam fără veste, bivolul a tresărit,
Dar i-a fost destul o clipa să se scuture, și-apoi
Să-l răstoarne,
Să-l ia în coarne
Și cât colo să-l arunce, ca pe-o zdreanţă, în trifoi.

-Ce-ai gândit tu oare, javră?Au crezut-ai că sunt mort?

Coţofana, treacă-meargă, pe spinare o suport
Că mă apără de muște, de ţânţari și de tauni
Și de alte spurcăciuni...
Pe când tu, potaie proastă, cam ce slujba poţi să-mi faci?
Nu mi-ar fi rușine mie de viţei și de malaci?
Bivol mare și puternic, gospodar cu greutate,
Să te port degeaba-n spate?...
 Schema tablei

Fabula

Bivolul şi coţofana

de George Topîrceanu

I. GEN ŞI SPECIE
1. Genul epic
2. Specia fabulă
3. Trăsăturile fabulei:
- este în proză sau în versuri
- are personaje plante sau animale
- figura de stil predominantă este personificarea
- moduri de expunere: naraţiunea, dialogul, scurte pasaje descriptive
- transmite o învăţătură (morala)
II. CONSTRUCŢIA SUBIECTULUI:
1. Expoziţiunea: Prezentarea celor trei personaje.
2. Intriga: Trecând din întâmplare pe lângă bivol, căţelul vede coţofana plimbându-se pe
spinarea acestuia.
3. Desfăşurarea acţiunii: Naiv căţelul sare pe spinarea bivolului; bivolul se supără şi îl
răstoarnă în trifoi.
4. Punctul culminant: Bivolul îl apostrofează într-un limbaj dur.
5. Deznodământul: Căţelul nu i-ar aduce nici un avantaj şi ar stârni uimirea şi nemulţumirea
întregului neam de bovine.

III. PERSONAJELE FABULEI:

Obs. Cele trei personaje reprezintă tipuri umane:
a. bivolul – omul puternic, ocupă un loc de seamă în societate;
b. coţofana – individul lipsit de importanţă şi umil;
c. căţelul – omul simplu, naiv și încrezător în ceea ce vede.
Realizaţi un cvintet care să-l aibă pe Bivol în centru, răspunzând celor cinci cerinţe.

1.Subiectul:Bivol

2.două adjective care descriu subiectul;

3.trei verbe care exprimă acţiuni ( verbe la gerunziu);

4.patru cuvinte care exprimă sentimentele voastre faţă de subiect;

5.cuvânt care exprimă esenţa subiectului.

1. Bivol
2...........................................si..................................................................

3...........................................,............................................................,...................................................

4........................................,..............................................,............................................,............................

5.....................................
Realizaţi un cvintet care să-l aibă pe Căţel în centru, răspunzând celor cinci cerinţe.

1.Subiectul:Căţel

2.două adjective care descriu subiectul;

3.trei verbe care exprimă acţiuni ( verbe la gerunziu);

4.patru cuvinte care exprimă sentimentele voastre faţă de subiect;

5.cuvânt care exprimă esenţa subiectului.

1. Căţel
2...........................................si..................................................................

3...........................................,............................................................,...................................................

4........................................,..............................................,............................................,............................

5.......................................