corecti sistem vesnic de galerit hexagonale aflator prend dar bibliotecd inseamni ptine sau piramidei sau orice alte 4 cele sapte cuvinte care o definesc au o alti valoare. Tu, mi citesti esti sigur ed infelegi limbajul meu?) * Scricrea metodicd ma distrage de la conditia prezentit a nilor. Certitudinea ci totul este scris ne anuleazi sau ne schi fantasme. Eu cunose districte intregi unde tinerii se prostemn fata cintilor si le sarutii cu eviavie paginile, dar nu st descifieze nici o liter, Bolile, discortiile eretice, ritici inevitabil degenereazi in banditism, au decimat populatia. @ am amintit de sinuciderile care se inmulfese an de an. $i ‘mi insaki bitrinetea si friea, dar bainuiese ci speta umat ~e pe cale de disparitie si ci Biblioteca o si dureze mai d f> iluminati, solitarg, infinitd, inutila, incoruptibili, secret. Am spus infinitd. Nu am interpolat acest adjectiv obicei retoric; nu este ilogic si gindesti cd lumca este i Cei care o considerti méirginita, afirmi ci in locuri depil ile si hexagoanele ar putea sit se oprease ceca ce-j absurd, Cei care si-o imagineaz’ fari margin, humvirul posibil al cArtilor © cuprinde in interiorul aces Indriznese de accea sii propun o solutie pentru accasta proble critick: Biblioteca este nelimitata si periodical, Dac un ci etem va traversa in orice directie, va dovedi la cap secolelor c& aceleasi volume se repetit in aceeasi dezort (care, repetati, ar fi o ordine: Ordinea), Singuraitatea me muljuimeste eu aceasta elegant sperantist Mar det Plata, 1941 ! Letizia Alvarez de Toledo a observat ci vasta Bibliotecd inutili: intr-adevar, ar ajunge un singur volum de format obisnuit, tip ‘cu corp noui sau zece, care ar consta dintr-n numar inf inceputul secolului al XVII-Iea, a spus c& corp solid este o suprapunere de suprafete infinite.) Minuitea unui a de vademecum de miitase nu ar fi comod’: fiecare foaie aparenta desface in altele analoage: inconceptiila foaie de mijloe n-ar 310 GRADINA POTECILOR CE SE BIFURCA Victoriei Ocampo La pagina 22 din Istoria Razboiului European de Liddell Hart, se spune ci 0 ofensivi de treisprezece divizii britanice (sprijinite de o mie patru sute de piese de artilerie) impotriva liniei Serre-Montauban a fost stabilit pentru douizeci si patra julie 1916 si a trebuit si se amine pind in dimineaga zilei de doudzeci si nou. Ploile torentiale (noteaza cipitanul Liddell Hart) au provocat accasti intirziere ~ flirt important, de bund seam. Declarafia care urmeazii, dictata, citit’ si semnatit de doctorul Yu Tsun, vechi profesor de englezi la Hochschule din Tsingtao, arunci © lumind neasteptati asupra acestui caz, Lipsese primele dowii pagini, -si-am pus receptorul in furci, Imediat dup’ accea am recu- noscut yocea care rispunsese in_ german’. Era cea a cépitanului Richard Madden. Madden, in departamentul lui Viktor Runeberg, insemna sfirgitul stridaniilor noastre si — dar asta piirea un lucru secundar sau trebuia sd-mi para — al vietilor noastre. Insemna ci Runeberg a fost arestat sau asasinat!. Inainte de a fi apus soarele acelei zile, eu ag fi impartasit aceeasi soarti. Madden era neiertitor. Mai bine spus, era obligat sii fie astfel. Inandez sub ordinul Angliei, acuzat de usurintt si poate de tridare, cum si nu’ fi imbratisat muljumind aceasti favoare minunata, cea de descoperire, prindere si, poate, ueidere a doi agenti ai Imperiului German? M-am urcat in camera mea; in mod absurd am inchis usa cu cheia si m-am trintit pe spate in patul ingust, de fier, Pe fereastri se vedeau acoperisurile | Ipotez groaznick si extravagantd. Spionul prusac Hans Rabener. alias Viktor Runeherg, Ia primit pe purtitorul ordinului de arestare cu tun pistol automat. Fra Richard Madden. Acesta, in legitima apSrare, i-a provocat rini care i-au adus mourtea, (n, ed. [Borgers])dintotdeauna si soarele acoperit de la sase. Mi s-a pli heputinta ca aceasti zi fr viitor si fra simboluri st fi mortii mele neinduritoare. in ciuda mort tatilui meu, in faptului ci am fost crescut de mic int-o griidina simetrie Hai Feng, trebuia si mor? Dupi aceea m-am gindit cit tol este dat sii ni se intimple se pettece chiar in clipa de fata. secol dupa secol, iar faptele se petree numai acum; nenury oameni in aer, pe pimint si pe mare, si tot ceea ce se inti cu adeviirat mi se intimpli numai mic... Amintirea apn intolerabilii a chipului tui Madden a indepairtat aceste diva La jumitatea uri si groazei mele (agum nu ma interest groazat; acum cind mi-am bitut joc de Richard Madden, iar, meu doreste funia), m-am gindit c& acest luptitor tumult fre Indoiala fericit, nu binuia ci cu posedam Secretul. Nut precis al locului pentru noul pare al artileriei britanice d Ancre. O pasiire a strabiitut cerul cenusiu, iar eu, in orbeste, am tradus-o intr-un avion gi acest avion i multe all (pe cerul francez), anihilind parcul de artilerie cu bo verticale, Dac& gura mea, mai inainte ca un glonte s-0 fac ar putea sit strige acest nume ca sii se audi in Germat Glasul meu de om era foarte slab, Cum si fac st ajung urechile $efului? La urechile omului acela bolnay si odios nu stia despre mine si Runeberg decit ci ne aflam Staffordshire si astepta in zadar sti sliricticios din Berlin, cercetind ziarele la nesfirgit. . spus cu voce tare: trebuie s@ fig. M-am ridieat Fari 7go ‘intt-o inutila perfectiune a linistii, Ga si cum Madden me Pindit prin apropiere. Ceva — poate simpla ostentatie de a pro ci mijloacele mele erau nule — m-a facut si-mi revizti buzunarele. Am dat peste ceea ce stiam c& trebuie si d Ceasul american, lan{ul de nichel i moneda patrat, port-chel cu compromifiitoarcle chei de la apartamentul lui Runebert livretul, o scrisoare pe eare-am hottirit s-0 distrug pe loc (dark am ficut-0), o coroani, doi silingi si citiva fenigi, creionul ro} albastru, batista, pistolul cu un singur cartus. L-am cintiit f palmé pentru a-mi da, in mod absurd, curaj, M-am gin cA o Impusciitura s-ar auzi destul de departe. in zece minut planul meu era pus la punct, Cartea de telefon mi-a ofeti numele singurei persoane capabile sti comunice stirea: triiam f suburbia Fenton, la cel pujin o jumitate de ori de tren. Sint un om las, O spun acum, cind am dus la bun sfirsit up plan pe care oricine il va considera riscant. Stiu ci indeplinin 312 ji a fost groaznici. Nu, n-am facut aceasta pentru Germani: iu mi intereseazi deloc o {ard barbara care m-a obligat la bjectia de a fi spion. In afari de aceasta, cunose un om din nglia — un om modest ~ care pentru mine nu-i mai prejos de jocthe. N-am vorbit cu el mai mult de un ceas, dar in acest ceas fost Goethe... Am icut-o pentru ci simfeam ea $eful se teme ire Zac in ine. Voiam_ si-i dovedesc ci un galben putea sa salveze irmatele lor. in plus, trebuia si nu dau ochii cu ciipitanul. Mina i glasul lui se puteau auzi in orice clip la us, M-am imbricat in liniste, mi-am spus adio intr-o oglind’, am coborit, am cercetat strada ticuti si am iesit. Gara nu era prea departe de casi, dar am socotit ci era mai bine si iau o masini. In felul facesta, pericolul de a fi recunoscut era cu mult mai mi adevarat ci in strada pustie si ticut’ m& simfeam foarte vulnerabil. Mi-amintese 1m spus soferului si opreasc’ putin mai inainte de intrarea principal. Am coborit cu o incetineal voit si aproape chinuitoare; ma duceam in satul Ashgrove, dar am luat bilet pentru o gari mai depirtatd. Trenul pleca peste citeva minute, la opt si cincizeci, M-am gribit; urmatorul pleca Ja noua si jumitate, Pe peroane nu era aproape nimeni. Am stib&tut vagoanele: mi-amintesc de nigte muncitori, de o femeie in doliu, de un tin%r care citea ca un disperat Analele lui Tacit, de un soldat rinit si fericit. In sfirsit, vagoanele s-au pus in inigeare. Un om pe care Lam recunosent a fugit pin Ia marginea peronului, Era cpitanul Richard Madden. Invins, tremurind de frit, m-am agezat pe canapeaua cealalt, departe de geamul infricogitor. De la aceasta spaima am trecut la o fericire aproape josnica, Mi-am zis eX duelul meu era inceput i ci am si cistigat primul asalt, bitindu-mi joc, micar pentru patruzeci de minute, chiar print-o intimplare norocoasi, de atacul adversarului meu. Am inceput s cred ci aceasta victorie minima prefigureazi victoria total, Mai mult, ck de fapt nu era deloc minima, c&ci fara aceasti diferent prefioasti a mersului trenuril inchisoare sau ag fi fost mort, Am dedus (nu mai putin sofistis ca laga mea fericire dovedea ci cram un om capabil si duc la bun sfirst aventura, Din aceasta slabiciune am prins curajul care nu m-a paiiisit, Previd cd omal se va resemna din ce in ce cu actiuni mai pline de cruzime; foarte curind no vor fi decit rizboaie si lupte de banditi; le dau un stat: Executantul unei actiuni atroce trebuie sd-si inchipuie cd deja a indeplinit-o, win de cei din rasa mea ~ de nenumirajii stramosi 313trebuie sd-si impunit un vitor care sa fie irevocabil, trecutului. Asa am procedat eu, in timp ce ochii' meiy mort deja, inregistrau curgerga acelei zile care putea ultima si imprastierea noptii, Trenul alerga asemeni mingiieri, printre pidurile de frasin. S-a oprit, aproay mijlocul cimpiei, Nimeni n-a strigat numele girii. As i-am intrebat pe niste copii de pe peron. Ashgrove, rispuns ei, Am coborit. ‘Un bec arunca lumina pe tot peronul, dar fetele cop Fimineau in umbr% Unul dintre ei m-a intrebat: Dumneavo mergeti acasé la doctorul Stephen Albert? Fark si rispunsul meu, un altul a adkiugat: Casa e departe de aici dumneavoastra nu vat veti pierde daca o tuati pe drumul a la stinga $i la fiecare incrucisare veti merge tot la stinga, dat 0 moned& (ultima), am coborit citeva trepte de piatray apucat-o pe drumul singuratic. Coboram ineet. Era un drum ari simplu, crengile se impreunau deasupra lui, iar rotunda si joast, pirea cX ma insoteste. Pentru o clip’, m-am gindit ca Richard Madden a deseo in vreun fel scopul meu disperat. De indaté ins’, mi-am seama ci asa ceva era cu neputint’l Sfatul de a apica mé stinga mi-a amintit c& era modul obignuit de a descoperi central a unor anumite labirinturi, Injeleg cite ceva din a labirinturis nu degeaba sint strinepotul acelui Ts’ui Pén, cel a fost gnvernator in Yonnan, si a renuntat temporar la. pu pentru a serie un roman care si fie mult mai popular decit Hi Lu Meng, $i pentru a construi un labirint in care si se rit tofi oamenii, Si-a dedicat teisprezece ani aceastei trude i si-a fost asasinat de 0 ming necunoscut, romanul n-avea nig ordine, iar labirintul n-a putut fi gisit de nimeni, Sub arb englezesti, m-am gindit la acest labirint picrdut; mi inchipuit inviolabil si perfect pe virful secret al unui munte, J-am inchipuit sters de orezarii sau scufundat sub ape, mi ‘inchipuit nesfirsit, construit nu din chioscuri octogonale i ci care dau roatd, ci din riuri, provineii si impiriqii... M-am gi la un labirint al labirinturilor, Ia un labirint serpuitor, cuprinde trecutul si viitorul si care implic’, int-un anunte fe prezenta astrelor. Absorbit de acest imagini iluzorii, am uitat Soarta mea de urmarit’ M-am_ simfit, pentru un. ti nedeterminat. stipinul abstract al lumii, Cimpia vagii si vie, lt si ultimele urme ale inseririi an patruns in mine; de asemé inclinarea drumului, care inlitura orice posibilitate de a 3l4 aproape silabic’, venea si pleca, dusit de vint, ingreuiat de frunze aitui om, al altor clipe ale altor oameni, dar nu al unei ¢ licuricilor, al cuvintelor, al gridinilor, al curgerilor de ape, al | apusurilor. Am ajuns, fier forjat. Printre gratii am descifrat o alee si un fel de pavilion. Mi-am dat imediat seama de doui lucruri, primul trivial, cel de al doilea aproape de neerezut: muzica venea din pavilion, muvica era chinezeased. Din aceastit pricini 0 injelesesem cu destvirsire, ffir si-i dau atentie. Nu-mi amintese daci 9 clopot sau © sonerie, ori am chemat bitind din palme. Murmurul obosi. Inserarea era intima, nesfirsiti. Drumul cobora si se ifurca, intre sesurile nelimurite, O muzic patrunzitoare, distant M-am ginit ef un om poate 3 fie dusmanul al in felul acesta, in fafa unei porti legatt in aun muzicii a continuat. ; : Dar din adincul casci intime se apropia un felinar: un felinar care fulgera si din cind in cind anula trunchiurile copacilor, un felinar de hirtie care avea forma unei tamburine de culoarea luni. {1 purta un om inalt. Nu i-am vazut chipul, cici mi orbea lumina, A deschis poarta si mi-a vorbit, fr grabsi, in limba SY Vid ci piosul Hsi P'éng se striduieste si-mi corecteze singurdtatea, Dumneavoastra, fart indoiali, doriti si vedeti gridina? { oii recunoscut numele unui consul de-al nostru gi am repetat dleconcert | — Gradina? / — Grlidina potecilor ce se bifurc’. | Ceva s-a clitinat in amintirea mea si-am pronunjat cu o sigu- rani neingeleasts a — Gridina strimogului meu Ts'ui Pén. - | — ‘Strimogul dumneavoastrt? Tlustrul dumneavoastré strimos? Pottiti : E Cararea ued’ mergea in zigzag, asemeni celor din copiliria | mea Am ajuns intr-o bibliotcck a cirfilor orientale si occidentale. Am recunoscut, legate in mitase galbend, citeva tomuri manuscrise din Enciclopedia Pierdud pe care a indrumat-o Cel de-al treilea Impiirat din Dinastia Luminoasi $i care n-a fost tipirit niciodat. Discul de gramofon se rotea Tinga 0 pasire fenix de piatr& Imi mai aduc aminte de o urn’ din familia roza gi de o alta, anterioari cu multe secole, care avea albastrul accla pe care mesterii nostri lau copiat de la lari din Pers i.__ Stephen Albert mi cerveta suri Inalt, cu tisituri aspre, cu ochi si harbit cenusie, Avea c prot marinar; mai tirziu mica spus cd fasese mision fens opi a na aspia si fie sinolog" le-am asezat: cu pe un divan scund. ake |asez a ivan si larg; el, cu feasts ing un ces nal si rotund. Am socotit eX unm u, Richard Madden nu ar putea ajunge mai i Hotiritea mea irevocabila putea s-aglepte ma ian arhon iininttor destin cl al 1 Tul Pen, a cost 8 ert. Guvernator al provinciei natale, doct in astr : n tale, doct in astro astologe i inepretarea neoosith cio canonioe, if oet faimos si caligraf: a pirisit totul pentru ‘si un labirint. A renuntat la toate pli H esiunit led si : rate plicerile opresiunii, la 318 mull fem a banchete i la enue ssa cla fece ani in Pavilionul Purci Singuritaqi, La mostntoat nad git dvit mansense hae. Faas dl c meavoastr’ stifi, a vrut sit le-arunce é exccutorul siu testamentar — lugi Seas ae cane ste un calugir taoist sau budist conn gf fin neumul lui Tsui Pen, fm replicat continu sil detestim pe clagol aces, Publicarea a fst ‘a I-i In Morman inc € cik contradietri Am cercetat-o cindva: in epi a _ ware, in capitolul patra tra salt Toate in capitlul par triste. Cit prvestecealalt oped — Labirintul se afl aici — mi- ti nats ici ~ mi-a spus el, aritindu-mi un bi mine bitint de fides! am exelamat eu. Un labirint ji — Un Iabirint al simbol Ii invizibil labirint al timpului. Mie, cigs inate ma uu si dovedese aceast taint fragild. La capatul a yaoi bine de th de ani, amanuntele it irecuperabile, dar nu-i g1 respon ces tna, Tsui Pén a fi spus odati Ma retra 'u a scrie 0 carte. $i alt& dati: Ma retrag pentru a consir wn abirin, Tui si-au inept dou ineruns niment au 34 gingit Tabi si carteaerau un singur obiect. Pavilion Purl Singur se iat mijloul nel sri de nepiras faptal cesta poate si fe fi suzert oamenior un labisint fie ee 7 7 - ae pe dilatatele piiminturi care-au fost eal. i gisit fabirintul: confuzia romanului mi-a sugerat 41 acest ar fi labiriniul, Dow imprejuriri m-au [cut st ‘itor. Era (am spus-o) 36 ajung, direct, In aceastit solutie. Una: ciudata leg Pen si-a propus un labirint care si fie absolut nesfirsit. Alta: un fragment dintr-o scrisoare pe care am descoperit-o. “Albert s-a ridicat. Pentru citeva clipe, mi-a intors spatele: a deschis un sertar al biroului aurit si innegrit de timp. S-a intors cu o hirtie care avusese cindva culoarea purpurei; acum era rosietici, subjire si pitrati, Renumele de caligraf al lui Ts"ui Pen eta indreptiit, Am citit cu nedumerire si fervoare cuvintele uurmitoare, pe care cineva din singele meu le-a transcris cu 0 pensulii, minutios: Las mai mulzor viivoruri (nu tuturor) gradina mea cu poteci care se bifurcd. Am restituit scrisoarea in ticere. Albert a continuat: — Mai inainte de a fi descoperit-o, m-am tot intrebat in ce fel o carte ar putea si fie infiniti. N-am putut si-mi inchipui decit procedeul unui volum ciclie circular, Un volum a carui ultim& pagin’ si fie identicd primeia, cu posibilitatea de nesfirsiti continuare. Mi-am amintit de asemeni noaptea aceea care se afla in centrul celor 1001 de Nopti, cind regina Seherezada (printr-o magica distragere a copistulvi) incepe s povesteasc’ textual istoria celor 1001 de Nopii, cu riveul de a fjunge inci o dati la noaptea in care povesteste si astfel, la nesfirsit, Mi-am inchipuit, de asemeni, © operi platonici, creditari, transmisi din tati in fiu, in cate fiecare now individ si adauge un capitol sau si corecteze cu grijé pioasi pagina ‘intasilor Sai. Aceste situalii ui-au distrasi dar nici una au pirea sti corespund’, nici micar intr-un mod indepirtat, Capitolelor contradictorii ale lui ‘Ts'ui Pen, Pe cind mai aflam in aceasta nedumerire, mi-au remis de la Oxford manuserisul pe care lati examinat. M-am oprit, cum era si firese, la fraza: Las mai multor viitorari (nu wruror) gradina mea cu poteci care se bifurcd. Am injeles totul, pe loc: gradina potecilor care se bifurca era romanul haotic; fraza mai multor vittoruri (mu futuror) mi-a sugerat imaginea bifuredrii in timp, nu in. spati Recitirea operci in intregime mi-a confirmat aceasta teorie. In toate fictiunile, ori de cite ori un om se intilneste cu diverse | solutii, alege una si le elimina pe celelalte; in cea a tui Ts'ui én, aproape de nepitruns, le alege ~ in acelasi timp ~ pe toute Creeazd astfel, diferite viitoruri, diferite timpuri, care se fnmulfesc, de asemenea, si se bifure’. De aici, contradictiile romanului, Fang, si spunem, define un secret; un necunoseut bate la poarta sa; Fang se hotliriste si-l omoare. Fireste, exist mai multe desfiisuriri posibile: Fang poate sii-l ucida pe intrus, 37 eee