Raducanu Gabriel Ionut Cultele religioase in perioada interbelica in spiritul hotararilor de Unire, adoptate in anul 1918, statul roman a promovat o polities de egalitate a cetajenilor, indiferent de neam, limba sau religie. Articolul 22 din Constitutia adoptata in martie 1923 prevedea, printre altele: . Libertatea constiingei este absolutd. Statul garanteazi tuturor cultelor o deopotriva libertate de protectiune, intrucét exercipiul lor nu aduce atingere ordintt publice, bunelor moravuri si legilor de organizare a statului.” in mai 1925 a fost adoptata. legea de organizare a Bisericii ortodoxe romaine, iar in mai 1927 s-a incheiat Concordantul cu Vaticanul, dar acesta n-a fost ratificat decat doi ani mai tirziu gi pentru ci trebuia mai intai adoptala legea general a cultelor. Prineipala lege, care a fixat regimul cultelor Romania gi care a stat la baza activitatii respective pana in anul 1948, a fost Legea pentru regimul general al cultelor din aprilie 1928. in ce priveste legatura intre stat si culte, legiuitorul a preferat sistemul superioritafii statului fata de bisericd, numit i sistemul autonomiei bisericesti, urmand a satisface atat pretentiunile juste ale Bisericii, cat si drepturile normale ce decurg din suveranitatea Statului Cultele erau clasificate in culte istorice, culte noi gi asociafii religioase. Asociatiile religioase stditeau sub regimul legilor privitoare la asociatii in general si la intruniri publice, fiind vizate aici sectele, care dup rizboi s-au sporit in chip neobisnuit, provocand prin acfiunea lor clandestina stari de spirit adane pagubitoare linist si intereselor permanente ale statuluiUnmatoarele culte erau considerate culte istorice: ortodox, greco-catolic , catolic, reformat, mozaic, mahomedan. Erau recunoscute drepturile comunitaii baptiste, acordate printr-un jural al Consiliului de Ministri din 21 noiembrie 1927. Toate cultele din fara noastr’, cu exceptia celui romano-catolie, erau autocefale, Aceasta neatimare se intemeia pe principiile lor fundamentale, din afar dogmatice si canonice. Legea intervenea pentru a impiedica anumite legituri cu autor Cultele nu puteau crea eparhii, dieceze peste cele existente si nu puteau schimba titulatura, intinderea gi sediul lor, decat dupa aprobarea guvernului, data prin lege special’, Cheltuielile pentru intrefinerea cultelor se vor acoperi in primul rand din mijloacele proprii; statul putea acorda ajutoare, in raport cu numérul eredinciosilor, cu situatia materiali a cultului respectiv gi cu nevoile sale reale. Se prevedea dreptul cultelor de a face instructie religioasa elevilor de credinta lor din scolile publice si particulare, precum si dreptul de a savargi, prin preoti lor, in armata, in spitalele civile gi militare, orfelinate, scoli corectionale gi penitenciare, pentru credinciosii lor, servieii religioase de orice naturi, cu observarea legilor sau regulamentelor institufiilor respective. in condigiile realizarii Marii Uniri gi, implicit, a cresterii numarului de credineiosi, s-a impus ca a, [n februarie 1925 a fost Biserica ortodoxi romana. fie ridicata la cea mai inalta treaptit ierarhis adoptata Legea pentru ridicarea Scaunului Arhiepiscopal gi Mitropolitan al Ugro-Vlahiei, ca Primat al Roméniei, la rangul de Scaun Patriarhal. in baza acestei legi, mitropolitul primat Miron ortodoxe romane; ceremoni iia avut Cristea a devenit patriarh al Biseri investiturii $i inseau loc la 1 noiembrie 1925, in prezenta Sfintului Sinod, a reprezentantilor statului, a celorlalte culte din Romania gi a numeroase delegatii din partea unor Bisericii ortodoxe surori Biserica ortodoxit romani avea ca unitifi componente: parohiile, protopopiatele, mandstirile, episcopiile, mitropoliile si patriarhia. Biserica ortodoxa romand avea 8.279 de biserici cu 8.257 preoti si diaconi si 8.279 céntireti, precum gi 75 de minastiri gi schituri, cu un personal de 2.842 persoane; functionau 10 seminarii, 3 faculta{i si 5 academii teologice, Jurisdictia Biserieii ortodoxe romane se intindea gi in afara granitelor {arii, asupra comunitatilor ortodoxe romine de al Paris, Viena, Sofia si Ierusalim, unde exista cate o bisericd intresinuta financiar de statul roman. Pentru comunitigile ortodoxe din America s-a infiingat, in anul 1935, un episeopat ortodox roman.Cultul greco-catolic avea 0 Mitropolie la Blaj, cu patru episcopii sufragene: Episcopia Oradei- Mari, Episcopia Lugojului, Episcopia Gherlei si Episcopia Maramuresului (la Baia Mare), previzuta ca o nou diocez ce wma si se infiinfeze, fapt realizat in iunie 1930. Greco-catolicii dispuneau de 1.725 de biserici cu 1.594 preoti; pe lingi centrul metropolitan gi centrele episcopale ul mai erau 34 canonici, 75 protoerei gi 38 funcfionari administrativi. Concordatul cu Vati prevedea c& episcopii catolici si ajutoarele lor trebuiau s& fie cetdjeni romani, Se preciza in conformitate cu dispozitiile legii cultelor din aprilie 1928 cd nici o parte a Romanici nu va depinde de un episcop al carui seaun s-ar gisi in afara hotarelor statului roman gi ca nici 0 diocezit din Romania nu se va putea intinde dincolo de hotarele {ari Cultul reformat (calvin) dispunea de o Episcopie recunoscuta de statul roman, cea de la Cluj, de care {ineau protopopiatele reformate din Ardeal. O parte din protopopiatele care depindeau inainte de 1918 de Episcopia reformati de la Debrecen s-au afiliat la Episcopia reformat de la Cluj, cealalti parte s-a constituit incetul cu incetul intr-o nou’ Episcopie la Oradea. Cei peste 700.000 de credinciosi erau grupati in 828 parohii (cu 836 preofi si capelani), constituite in 25 de protopopiate; functiona yi un institut teologic la Cluj. Biserica unitariana se bucura de autonomie, Avea in frunte un episcop, cu sediul la Cluj si doi prim-epitropi. Tot acolo functiona un institut teologic Cultul armeano-gregorian cuprindea comunitaile armene din Romania constituite, din punct de vedere religios, intr-un episcopat la Bucuresti Spre deosebire de alte culte, cel mozaic nu avea o autoritate culticd centrali care sd inglobeze in sine pe tofi evreii din Romania. El era organizat pe comunititi, autonome fafa de celelalte, cu diferite rituri: spaniol ortodox si reformat, in Bucuresti funcfiona, de multi vreme, Comunitatea israeligilor de rit spaniol. In 1928 s-a constituit, tot la Bucuresti, Uniunea comunitatilor evreiesti din vechiul Regat. Evreii aveau un sef rabin, care ii reprezenta gi in Senat, Pentru cei peste 756.000 de credinciosi existau 922 sinagogi si case de rugiciuni si 731 rabini, Pe Langa alte geoli, in 1927 S-a infiinjat la Bucuresti un seminar teologic iegovit.Comunitafile musulmane din Roménia erau constituite in patru muftiate, pe judefe: Caliacra, Durustor, Tulcea, Constanta, Mai exista o comunitate musulmana la Bucuresti si alta la Ada-Kaleh. Cultul mahomedan, cu aproximativ 185,000 adepti, dispunea de mai multe moschei, cu 221 hatipi, 64 imami gi 12 muezini; la Medgidia functiona un seminar musulman, rau admise de lege: © Asociafia religioasi baptisti (cu 35 comunitati baptiste romane, 55 germane gi 15 maghiare — cu peste 3,000 case de rugiciuni in total), © Asociatia religioasa adventista de ziua a saptea, cu comunitati grupate in ase conferinte zonale yi avand 520 case de rugiciumi, in 1920 se organizeazii unirea acestor comunititi din Romania; ‘© Asociatia religioasi a lipovenilor, avand peste 57.000 de credinciogi si regedinga la Féntna Alba, in Bucovina Pe lista celor interzise in conformitate cu prevederile legii din aprilie 1928 figurau: secta nazarinenilor, a adventistilor reformafi, a seceritorilor, a penticostalistilor, a inochentistilor, a bisericii ui Dumnezeu apostolice, a martorilor lui Dumnezeu (Jehova), a stundistilor, a duhoborfilor, a molocanilor gi a studentilor in Bible (milenistitor.