FORMELE FARA FOND — O PROBLEMA DE IERI SI DE AZI De-a lungul sccolelor, spatial romanese a reprezentat tinta « Marilor Puteri, acest lucru find fa estora , astfel dezvoltandu-se sub 0 corizat in special de continua influenta a vecinilor, Acest proces si-a pus amprenta stat asupra culturii, cat si asupl intregii vieti sociale, in toate aspectete ei As milarile care aut avut Joe in societatea romaneasca, fie ele pozitive sau negative, aw reprezentat 0 reala polemica intre mari oameni de cultura, inca din secolul al XIX-lea, Despre efecteke modemizarii romanesti desfasurate in aceste conditii au seris: A.D.Xenopol, ©.D. Gherea, N, lorga, St. Zeletin, F. Lovineseu si Tit Maioreseu Nicole Jorge sustinea ca in istoria lumii nu prezinta interes decat accle culturi care “circula”, care se extind dincolo de punctele ei de pornire prin “influente, inrauriri, imitatii", In conclizie, exista o regula generala eare face ca intotdeauna tarile superioare din punet de vedere cultural sa reprezinte un model pentru cele aflate in stadii inferioare ale dezvoltarii, In acest oderniz context, factorul al de favorizat pro fost aparitia noului sistem de viata sociala 2 capitalismului in Occident, Din acest moment si pana la formarea unei piete mondial era necesarat subordonarea tuturor statelor aflate in periferia ei Dupa cum era de asteptat, nici tarile romane nu au seapat de influentele occidentale, el cunoseandu-le demult si pe cele ale Bizantului sau pe cele austrivee, In dorinta de a prockama independenta statala si national aceasta modemizare in stil occidental avea rolul de a pune in evidenta si o alta fatada a tarii care se afla sub protectorat rusese si suzeranitate otomana, Aceasta era si conceptia pasoptistilor sub conducerea carora au avut loc toate actiunile prin care intentionaw sa egaleze cultura si civilizatia tarilor straine. Luand in considerare si faptul ea ta momentul producerii acestor evenimente societatea romaneasea era predominant rurala si singura realitate era reprezentata de taranul roman, modemizarea acesteia a fost doar superficiala, bazata pe adaptarea unor forme fara fond.Acesta este de fapt, conceptul care deserie cel mai bine sitwatia ereata in Romania in secolul al XIX-lea si al XX-lea din punctul de vedere al influentei straine, Autorul si prineipalul teoretivian care a dezhatut intens problema formelor fara fond a fost fondatorul Junimii, Tita Maiorescu. Cel mai dur atae al {ui Titu Maiorescu gi al sustinatorilor idcilor sale indreptat impotriva simportului* de eivilizatie curopean-oceidentaki, impotriva ,importulus de forme Riri fond, in at in studiul J contra directiei de astazi in cultura romand Romania anului 1868, este sintet Articolul, aparut in anul 1868, reprezinta 0 analiza patrunzatoare asupra civilizatie’ viata sociala, romanesti, a carei modernitate era fondata pe un “neadevar” care a cuprins intreag in toste aspeetele ei, "Vitiul radical in toata directia de astazi a culture’ romane, este neacevarul.”. prezent atat in aspirattile materiale cat si in cele spirituale. Fiind profimd indoctrinat impotriva idcilor liberale care isi aveau punetul de pornire perioada pasoptista, idei care eran responsabile pentru Romania aparent moderna ce se crease si profird indignat de superficialitatea cu care era tratata cultura romaneasca, acesta intra in contradictie eu viziunea contemporanilor sai, sustinind e3 Romania pana la inceputul secolului XIX era ined cufuundatd in barbaria orientali: abia pe la 1820 societatea romana incepe a se trezi din letargia ci, find apucata abia atunci de miscarca contagioasi prin care ideile revolutici franceze au strabatut pand la extremitatile geogratice ale Europei.” In acest contest au fost preluate modele din “lustrul” soeietatilor strane, precum Franta si Germania, dar din pacate a fost preluat decat “lustrul “dinafara, Aceasta se datoreaza in mare parte tingrilor care erau uimiti de fenomenele marete ale eulturii moderne, erau patrunsi doar de cefeete, au yazut doar partile exterioare, superficiale ale civilizatiilor si nu au fost interesati de cauze, de fundamentele istorice mai adanci care au produs avele forme evoluate, Mareati de spiritul occidental cu care intrasera in contact in afara granitelor, tineri se intorecau cu hotararea de a imita si de a raspandi caracteristivile culturii ap ene sperand sa construiasea literatura, stiinta, arte intr-un ritm alert pentru a prinde clin urma societatile straine,Adevaratul mobil care s indreptat publicul roman spre cultura occidentale nu a fost insa pretuitea inteligenta a acestei eulturi, ei vanitatea de a arata popoarelor cu orice pret (chiar prin dispretul adevarulu) ca le suntem egali la nivelul eivilizatiilor Tocmai aceasta va au impins la fondarea de jtate si dorinta de a copia universalitat jurnale politice si reviste literare, scoli, atence si alte asociatii culturale si stintifice, insa toute inainte de a detine 0 baza culturala proprie, solida si oameni competenti care sa se foloseasea de acestea, Astfel, forma acestora era conform standardelor externe, dar nu aveaut un fond de tionare, Toate aceste infrastructuri sunt "pretenti fara findament, stafit fara trup, ihwzi Fara adewar" Existenta acestor institutii perieuloase datorita superficialitatii si: medioeritatii care nu aveau la baza o infrastructura bine fondata si na se bucurau nici de sprijinul oamenilor valorosi reprezinta expresia a egea ce Tit Maiorescu denumes ca fiind forme fara fond. Acesta nu defineste in mod concret conceptele de forma” si fond”, dar putem deduce 4 forma se referd la inst Hii, iar fondul ka esenta eutturate Prin notiunea de forma” el se reftra 1a stracturile institutionale, politice si juridiee ale socictatii, sistemul de invaitimant, institutile culturale care organizeazdi cnergiile ereatoare gi asigurd difuzarea si cireulatia valorilor in societate™ Prin nogiunea de ond” el se refera la sistemul activitatilor materiale si sociale, continutul pe care trebuie siel aida o activitate specified, dar yi zestrea culturala « unui popor mentalitatile si struetura psihologici colvetive, traditile yi patrimonial spiritual, toate asimilate in conduite practice. (Grigore Georgi, .lstoria culturii romaine moderne”, pag Teoria formelor fara fond, elaborata de eritie si devenita, pentru multa vreme principalul subject dezhatut la nivel formal simu numai, reliefit toomai aceasta neconcordanta intre prineipiu si forma, Revenind la studiul criticului, acesta afirma ca mai periculoasa deeat lipsa de fandament in sine cra “ipsa de simtire @ necesitatii acestui fundament™ a pudhicului si conformarea acestuiacu modele cultural importate superficial din societatile straine, traind cu impresia ea au realizat cultura valoroasa. Trebuie precizat faptul ea la momentul producerit acestor false modernizari singura elas reals a societatii cra cea aU imii si tot aceasta reprezenti: mijlocul, mobilul prin care au fost constinite aveste edifieii material si tot ea furniza intreaga re financiara de care se foloseam clasele superioare. In timp ce elitele se preocupan de atingerea standardelor europene, realitatea era mult mai dura, avand in vedere s taranul se afla la limita subzistentei, iar diserepantele dintre cele doua realitati erau covarsitoare. ~Plangerea poporultt de jos” si “ridicolul plebei de sus * ajunsesera la un punet eare mu mai putea fi tolerat deci era necesar ea accasta caricatura a eivilizatiei romanesti sa fie indreptata corcetata, In acest sens, Maiorescu este radical susfine ea totul trebuie Inat de la eapat, ereat din now in cultura romina, considerand ca aceasta este singura metoda prin care am putea sane aliniem la standardele europene mai ales din punet de vedere ealitativ. nu doar eantitativ, Tot ceca ee se erease pana la momentul acela era Tipsit de autenticitate iar eultura romana pentru a deveni una valoroasa ave nevoie de elemente conforme cu realitatea avelui timp, find neces un fond siabia apoio forma, Valoarea culturii costa de fapt in elementele originare, nefalsificate, aut ice ale poporului roman, acea esentd « neamului roménese deci, trebuia sa se climine orice a fost imprumutat si folosit in mod neadecvat. Maioreseu refivza hotaritimitaia, importurile fri discernimant, exeesele ori deformérile, pronuntindu-se in acelasi timp in favoare unui set de valori raportat ta nevoile inteme, pus mere in relatie ett treeutul gi et viitorul Studiul fa contra divectiei_de astazi in_cultura romana ( 1868 ), lanseazi teoria .formelor ira fond”, analizind cu rationalitate modul in care curentul pasoptist « determinat procesul de modernizare a socictitii si culturit romine, prin imitarca formelor civilizatici occidentale, fir jnare in vederea unei asttel J se intereseze de stabilirea unor criterii proprii, or de transtormari, itu Maiorescu identifica problemele de fond gi propune soli