Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 2anatomia PDF

    Uploaded by

    Gusu Ella
    9 views42 pages

    Original Title

    2anatomia.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views42 pages

    2anatomia PDF

    Uploaded by

    Gusu Ella

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 42
    ANATOMIA GLOBULUI OCULAR Anatomia globului ocular, Tunica fibroasd Comeea Sclera Tunica vascular’ Irisul Corpul ciliar Coroida Tunica nervoasi Retina Mediile oculare Anatomia orbitei ‘Anexele globului Muschii extrinseci ai globului ocular Pleoape conjunctiva Aparat lacrimal Calea optica. Nervul optic Chiasma optica Tracturile optice Corpul geniculat lateral Radiatiile optice Lobul occipital al emisferei cerebrale Structurile nervoase orbitare... ‘Nervul oculomotor comun (1) Nervul trochlear (IV) Nervul abducens (V1) Nervul oftalmic Ganglionul ciliar Structurile vasculare orbitare.. ‘Artera oftalmica Vena oftalmica [TOL ANATOMIA GLOBULUI OCULAR Generalitat Ochiul, componenta a aparatului vizual periferic, reprezinta sediul —_celulelor fotoreceptoare care au rolul in transformarea. energie’ luminoase din spectrul vizibil (radiatia cu lungime de unda 400-760 nm) in impulsuri nervoase care vor fi transmise spre cortex. Globul ocular este situat la nivelul orbitet gi este invelit de un strat de fesut conjunctiv numit capsula Tenon, care il separ de grisimea orbitara. Orbita are nu numai rolul de a susfine si direcfiona globul ‘ocular ci si acela de a determina o relatie spafiala intre ochi, factor ‘fundamental in vederea binoculara. Nofiuni de embriologie. Dezvoltarea globului ocular incepe in ziua 22 prin aparitia a dowd sanfuri la nivelul prozencefalului. Acestea se adéncese si apar veziculele optice care intr in contact cu ectodermul. Vezicula opticd sufer3 un proces de invaginare rezultand o structura numitA cupa opticé. Aceasta prezinté un perete intern si unul exter separate prin spafiul intraretinian, in partea inferioard invaginatia cupei optice formeaz’ fisura coroidiand prin care patrunde artera hialoidiand. Ulterior aceasta fisurd. dispare astfel incdt marginea continua a cupei optice contureazi locul viitoarei pupile. Dac& aceast fisurd persité apare colobomul irian sub forma unei fante ce se poate extinde prin corpul ciliar si coroida pana la nervul optic. Contactul veziculei optice cu ectodermul induce o ingrosare a acestuia numit& placoda cristalinului care prin invaginare se transforma in vezicula cristalinului. Celulele peretelui posterior al acesteia se alungesc spre anterior formand fibrele cristaliniene, care ajung la peretele anterior al veziculei. Aparitia granulelor pigmentare in peretele extem al cupei optice va da nastere epiteliului pigmentar retinian. Spatiul intraretinian dispare si in peretele intern al cupei optice se diferentiaza stratul celuletor fotoreceptoare $i stratul celulelor neuronale. Axonii acestora formeaza un strat fibros din 2 care se formeazi fibrele nervului optic care stribat pediculul optic ce leaga cupa optica de prozencefal. Pediculul confine o parte a arterei hialoidiene care devine artera central a retinei, in spatiul dintre ectodermul de suprafagi si cupa—optica-—celulele mezenchimale se diferenjiazi in mugchii pupilei, muschiul ciliar si zonula lui Zinn. Mezenchimul care inconjura vezica optic evolueaza in doua straturi: unul inte din care apare coroida gi unul extem din care se formeaza sclera. Mezenchimul care particip& la formarea polului anterior al ochiului este clivat prin vacuolizare. Acest spajiu va deveni camera anterioara a ochiului. Stratul mezenchimal situat in exteriorul viitoarei camere anterioare se diferentiaza in stroma comeana acoperité la exterior de celule ectodermale (din care apar —celulele epiteliului comean). Stratul -mezenchimal situat profund de camera —anterioard formeazé membrana irido-pupilara_ care central suferd un proces de apoptoz ce va da nasfere orificiuluipupilar. Din mezenchimul interiorului cupei optice apar vasele hialoidiene si corpul vitros. Forma globutui ocular. Ochiul are forma tunei sfere care poate fi imparyiti in doua parfi, o parte anterioara, transparent cu raza de 8 mm, care poate fi aproximati ca reprezentand a sasea parte dintr-o sfera si o parte posterioara, opacé cu raza de 12 mm, Dimensiunile, — greutatea yolumul globului ocular. Globul ocular, sor aplatizat supero-inferior, are urmatoarele dimensiuni: diametrul antero-posterior 24 mm, diametrul transvers. 23. mm §i diametrul vertical 23.5 mm. Masa ochiului este de 7.5 g si ocupa un volum de cca 6.5 om* Anatomia de suprafata a globului ocula Asimetria globului ocular permite evidentierea polului anterior, a polului posterior, a axei anatomice, a ecuatorului geometric si anatomic si a meridianclor. Polul anterior este situat la nivelul suprafejei exteme a comeci iar cel posterior pe suprafaja sclerei. Axa anatomicd (axa geometric’) reprezintA linia care trece prin cei doi poli si este diferita de axa opticd (care neste polul anterior cu centrul cristalinului) gi de axa vizuala (care uneste punctul de fixajie cu foveea). in mod normal, foveea este situaté temporal de potul posterior al ochiului si astfel unghiu! format de axa anatomica si axa vizuald corespunde unghiului K, care in acest caz are o valoare pozitiva, Dacd foveea este situata nazal de polul posterior, atunci unghiul K este negativ. Ecuatorul geometric este un cere cu. centrul la jumatatea distanfei dintre poli, Ecuatorul anatomic intersecteari jumatatea meridianelor gi se afl la 13.5 mm posterior de limbul sclero-cormean. Meridianele reprezint& arcuri de cere care nese cei doi poli TUNICILE GLOBULUI OCULAR Ochiul poseda trei tunici dispuse concentric dinspre exterior spre interior: tunica externd, fibroasd (formati din comee si sclera), tunica mijlocie, uveala (uveea) si tunica interna, nervoasa (retina). Aceste structuri invelese —conjinutul globului_ ocular reprezentat de mediile transparente (umoarea apoasé, cristalinul si corpul vitros) TUNICA FIBROASA Corneea Comeea formeaz 1/6 anterioara a tunicii fibroase oculare si este 0 structurd avasculard, transparent, 0 interfat& cu rol fundamental in reftacfia oculars (contribuind Ja cea 2/3 din puterea dioptricd o ochiului) . La limita dintre comee si sclera se afla limbul sclero-comean, Forma, grosimea si greutatea corneei Comeea are o forma eliptict la exterior si circulara la interior. Grosimea sa medie este de cca 5501 central si 1000. perifer greutatea sa este de 180 mg, Suprafata anterioara este ovald, are un diametrul vertical de 10.6 mm si unul orizontal de 11,7 mm. Aria sa este de 1.3 com’. Accasti suprafata, interfaja principala a mediilor refractive oculare are 0 raz de curbura de cca 7.8 mm ceea ce corespunde uunei puteri dioptrice de 48.8 D. Aceasta valoare reprezinti % din puterea refractiva a intregului sistem optic, Studiile topografice au aratat cA suprafaja anterioard corneani este asferic’, adie& raza de curburé nu este constant’ ci creste spre _periferie. Asfericitatea comeei are rolul de a compensa aberatiile optice induse de variatia diametruiui pupilar. Suprafata posterioard este rotunda, are un diametru de 11.7 mm si o razi de curburd de 6.5 mm. Limbul sclero-cornean reprezinté 0 banda inelari de tranzitie dintre comee si sclera care se proiecteazi in sectiune intre linia care trece prin marginile membranelor Descemet si Bowman gi linia perpendiculard pe canalul Schiemm. Histologia corneei. Tesutul cornean prezinta dinspre suprafafa spre -—_profunzime urmatoarele straturi: epiteliul comean, membrana Bowman, stroma corneand, membrana Descemet si endoteliu! comean iteliul cornean este format din 7-8 randuri de celule si are o grosime medie de cca SO}. Acest strat este acoperit de filmul lacrimal cu rolul de lubrifiere, netezire si protectic. Filmul lacrimal are o grosime de 7 $i este alcdtuit din stratut extern lipidic (secretat de glandele Meibomius), stratul mijlociu apos (secretat de glanda lacrimala) si stratul intern mucos (produs de celulele ‘mucoase conjunctivale). Celulele epiteliului cornean sunt reprezentate de celulele bazale, celulele intermediare si celulele apicale. Celulete bazale sunt dispuse intr-un singur strat, au 0 activitate mitoticd intens& i 0 forma prismatica cu baza__poligonalt. Membranele laterale si cele anterioare ader Ge celulele invecinate prin desmozomi ‘Aderenja acestor celule de membrana bazala se face prin hemidesmozomi care prin intermediul integrinelor si_ polipeptidelor (180D, 200D, 230D, 480D) mediaza conexiunea cu filamentele intermediare de keratina citoplasmatica. Membrana bazala este produsi de celulele bazale, are o grosime de 90 nm gi ultrastructural este ttilaminaté: lamina lucida, lamina dense si lamina reticulata (care aparjine membranei 3 ANATO! ViECe Rep nuneeens Bowman), Substratul aderentei epiteliului de membrana bazal’, sunt filamentele fine care pomesc de la hemidesmozomi, traverseazi lamina densa si se unesc sub forma unor filamente de ancorare striate alcdtuite din colagen tip VII. Aceste filamente se termind prin placi de ancorare constituite din colagen tip IV in membrana Bowman. Lamina densa a membranei bazale poate fi foarte subfire sau chiar absent in zona central a comeei. Celulele stratului bazal se divid, se diferentiazi si migreazi prin stratul intermediar spre stratul apical. Acest proces dureazi aproximativ 7-10 zile dupi care celulele sunt eliminate in lacrimi. Eroziunile comeene au ca sursa de acoperire nu numai aceste celule bazale ci si celulele stem limbice. Celulele intermediare (wing ceils) sunt dispuse pe 2-3 straturi, au o forma poligonala si prezint& prelungiri celulare. Ele sunt ancorate de celulele invecinate prin desmozomi. Celulele apicale sunt turtite si pe suprafaja lor prezinta microvili si microplici acoperite de glicocalix, un strat glicoproteic cu rolul de aderenja pentru stratului mucos al filmului lacrimal, intre aceste celule exist atat desmozomi cit gi jonctiuni stranse. -membrana = Bowmann —_(limitanta anterioar) este 0 structur’ acelulard, colagenica cu 0 grosime de 10y, Ea este formata din fibre de colagen de tip 1, III, V, VI invelite de 0 matrice amorf’. Suprafata anterioard a acestei structuri prezinti pori de cca Ip diametru prin care fibrele nervoase ajung subepitelial. Suprafata posterioara este strabituta de fibrile colagenice care ancoreaz puternic membrana Bowmann de stroma adiacenta, -stroma cornean are o grosime de 450 in zona centrala si de 900u periferic. Ea este alcdtuita dintr-o retea de fibre de colagen tip L, II, V, VI si o substangi fundamentala care este compusi in principal din proteoglicani. Aceste molecule sunt sintetizate de keratocitele stromale ale c&ror procese stelate se interconecteazX realizind astfel 0 refea. in spajiul _interlamelar. Leziunile stromale pot transforma aceste 4 celule in fibroblaste. Fibrele de colagen tip I sunt organizate in structuri fibrilare cu diametrul de 30 nm separate prin spatii de 60 rm, Fibrilele se dispun in lamele paralele cu suprafafa comeei, de-a lungul meridianelor dt si circumferential in vecindtatea limbului sclero-comean. Fibrilele sunt dispuse paralel ‘in cadrul aceleiasi lamele dar sunt orientate oblic in raport cu lamelele vecine, Ochiurile rejelei fibrilare sunt spatiile de 60 nm si deci ‘intreaga refea se comport ca o refea de difractie cu o geometrie precisa in care are loc un fenomen de interferenta destructiva. Acesta reprezinti 0 anulare a undelor emergente din refea si in acest fel este asiguratl transparenta corneei. Edemul cornean prin maritea acestor spatii modifica fenomenul de interferenfa, creste dispersia luminii si scade transparenta. Substanta fundamentali a stromei este formati din proteoglicani, molecule care congin keratan sulfat gi dermatan sulfat, glicozaminoglicani care reglea7 conjinutului de apa al stromei. -membrana —Descemet_—_(limitanta posterioara) are o grosime de cca 9p si ests 0 structurd colagenica fibrilara (colagen tip TI, IY, V, VI) sintetizata de endoteliul comean. Din punct de vedere ultrastructural prezinta trei zone: zona externa (adiacenta stromei, are o grosime de 0.3 si este strabituta de fibre de colagen scurte care determin’ o aderen}i sciizuld intre stroma si membrana Descemet), zona mijlocie (are 0 grosime de 3y. si este formaté dintr-o refea lamelaré geometric& cu ochiuri de 100 nm) si zona inter’ (de 5.7u, care are o structurd fibrilogranulara); Fibrilele acestei zone sunt dispuse in trei grupuri: fibrilele anterioare care ajung la sclerd profund de canalul Schlemm, fibrilele mijlocii de care se ‘atageazi muschiului eiliar si cele posterioare ccare se inset prin intermediul ligamentului pectineu Huneck pe ~endoteliul cornean este un strat format din cca 450000 de celule turtite, hexagonale (5, inaljime, 204 ljime). Celulele au trei suprafefe: apical, lateral si bazala Suprafafa apical prezint& microvili, iar cea lateral posed’ jonctiuni stranse prin care freuen g Deere aderi de celulele invecinate, Celulele endoteliale nu se pot divide, numérul lor sciizand cu varsta, Fluidul din camera anterioar& trece pasiv pe cale paracelulara in stroma comeana dar celulele endoteliale prin procesele de transport ionic activ impiedica hidratarea stromal excesiva. Vascularizatia corneel. Comeea nu posed’ vase sanguine sau limfatice. Totusi, la nivelul stromei exist un sistem lacunar prin care difuzeazi fluidul care _transporta substanjele necesare metabolismului cornean si oxigenul . Acesta ajunge prin difuziune atat din umoarea apoasa ct si prin interfata film lacrimal-epiteliul comean. Inervatia corneei. Fibrele»_nervoase comeene sunt prelungirile periferice ale neuronilor pseudounipolari din ganglionul trigeminal Gasser. Acestia _reprezinta protoneuronii caii sensibilitatii_ tactile, termice si dureroase comeene. Pentru a ajunge la comee prelungirile periferice strabat nervul oftalmic, nervul nazociliar, necvii ciliari lungi si scurfi, Dupi ce twaverseaz spajiul supracoroidian formeazi un plex nerves circumferenfial in jural limbului din care se desprind cea 70 de filete nervoase care patrund radiar in stroma comean’, Dupa un traiect intrastromal de 2 mm, ele pierd teaca de mielind, traverseaz’ partea mijlocie a stromei si emit spre planurile superficiale filete care se organizeaza sub forma unui plex subepitelial profund de membrana Bowman, Din acesta pleacd fibre care perforeazi membrana Bowman si realizeaza plexul intraepitelial ce se ramificd in jurul celulelor epiteliae. Selera Sclera formeaza 5/6 posterioare ale tunicii extere, fibroase a globului ocular. Ea are rolul de a proteja continutul ocular si de a menjine forma ochiului. Datorité structurii sale si a confinutului de 75% ap&, sclera are tun aspect opac si este extrem de rezistenta, Grosimea sclerei este minima in zona de inserfie a muschilor drepfi (300p) si maxima la nivelul canalului scleral al nervului optic (1000p). Suprafafa extern a sclerei este albicioasa si vine in raport cu fesutul adipos orbitar prin intermediu! capsulei Tenon. Acesta aparfine sistemului fascial al orbitei si se atageaz la limbul sclero-comean si la teaca durald a nervului optic. Aceasti capsula trimite prelungiri tubulare in jurul mugchilor drepfi. Insertiile mugchilor drepfi se afl tocalizate de-a tungul spiralei lui Tillaux Ja urmatoarele distanje faja de limbul sclero- comean: 5.5 mm (muschiul drept medial), 6.5 mm (muschiul drept inferior), 6.9 mm (muschiul drept lateral) si 7.7 (rmuschiul rept superior). Insexfile muschilor oblici se afl in. cadranul_postero-supero-temporal pentru muschiul oblic superior (la 14 mm de limbul sclero-comean posterior de insertia muschiului drept superior, extremitatea posterioard a tendonului acestuia ajungénd la 8 mm superior de polul posterior al ochiului {n raport cu vena vorticoas’ supero-lateral8) iin cadranul postero-infero-temporal pentra mugchiul oblic inferior (la 17 mm de limbul sclero-comean, la 4.5 mm lateral de nervul optic si la 2 mm infero-temporal de maculé), Orificiile venelor vorticoase _reprezinta punetele de emergenfa ale celor patru vene vorticoase care stribat oblic sclera Distanfele orificiilor in raport cu limbul selero-comean este urmatoarea: 22 mm vena vorticoasi supero-extern’, 20 mm vena vorticoasi supero-intern’, 19 mm vena asa infero-externa si 18.3 mm vena vorticoasa infero-interna. Orificiile nervilor $i arterelor ciliare scurte posterioare se dispun de-a lungul unui inel din jurul canalului scleral al nervului optic. Orificiile nervilor gi arterelor ciliare lungi posterioare sunt situate medial si lateral de canalul scleral al nervului optic. Orificiile arterelor ciliare scurte anterioare se afla anterior de inserjiile muschilor drepti Suprafata interna a sclerei are o culoare bruné si vine in raport cu spatiul supracoroidian. Canalul scleral al nervului optic (orifici scleral posterior) are diametrul intern de 1.5 i cel extern de 3 mm. in 1/3 interna a acestui canal, lamelele sclerale formeazi 5 lama cribroasi strabatuti de numeroase orificii acoperite de fesut glial. Acestea conjin axonii celulelor ganglionare care particip& la formarea nervului optic. In lama cribroasa se afla doua ori artera si vena centrala a retinei. Orifis scleral anterior corespunde limbului sclero- cornean. Acesta este o zon& de tranzitie care prezinté la exterior sanful scleral extern si la interior sanful scleral intem care vine in raport cu trabeculul, canalul Schlemm i cu pintenul scleral. Struetura histologied. Sclera este formati din urmatoarele straturi: stratul episcleral, stroma sclerali si lamina fusca. Stratul episcleral este situat profund’ de capsula Tenon si are in componenta sa fibre de colagen, fibre elastice, _ fibroblast, melanocite si substan fundamentala, Acest strat este vascularizat de arterele ciliare anterioare si posterioare. Stroma sclerali confine fibre de colagen dispuse in benzi fibroase de 100 lungime care conferd 0 rezistenfa deosebiti acestei structuri. in straturile superficiale aceste benzi sunt dispuse circular in jurul inserjiilor mugchilor drepfi. si oblici sia canalului scleral al nervului optic. in straturile profunde benzile fibroase sunt asezate meridional. Lamina fusca confine un mare numar de melanocite care dau culoarea bruni suprafejei interne a sclerei. Ea prezintA santuri strabatute de nervii si arterele ciliare posterioare. Vascularizatia sclerei, Arterele ciliare anterioare participa la vascularizafia stratului episcleral prin cele sapte artere ciliare scurte anterioare care provin din ramurile musculare ale muschilor drepfi desprinse din artera oftalmicd. Arterele ciliare scurte anterioare strabat stratul episcleral, anterior de insertiile muschilor drepti si se anastomozeazi la 3 mm posterior de limbul sclero-comean. unde formeazd cercul_ episcleral anterior. Din acesta se desprind ramuri care formeazi plexul conjunctival anterior. plexurile episclerale superficial si profund si arcadele arteriale _limbice. Ramurile terminale ale arterelor citiare anterioare se anastomozeaza in corpul ciliar 6 cu ramuri din arterele ciliare lungi si scurte si participa la formarea marelui cere arterial al irisului. Arterele sclerale perforante anterioare stabilesc anastomoze intre cereul arterial episcleral si marele cere arterial al irisului. Arterele ciliare lungi posterioare (medials si laterala) au originea in artera oftalmica si impreund cu nervii omonimi stribat sclera medial si lateral de nervul optic si ajung in spafiul supracoroidian gi vor contribui la formarea marelui cere arterial al irisului. Arterele ciliare scurte posterioare au originea in artera oftalmics, strabat sclera in jurul nervului optic, spafiul supracoroidian si se anastomozeazA cu arterele ciliare lungi posterioare. Ele contribuie la vascularizatia stratului episcleral din partea posterioard a sclerei. Cercul venos Ii si canalul Schlemm dreneazi in venele colectoare episclerale. Acestea vor forma venele ciliare amterioare. Partea posterioari a sclerei dreneazi in venele vorticoase. Inervatiaselerei, Nervi ciliari_lungi posteriori inerveazi partea preecuatorial’ a sclerei si nervii ciliari scuri —partea retroecuatorial8. TUNICA VASCULARA Tunica mijlocie a ochiului sau tractul uveal cuprinde irisul, corpul ciliar si coroida, structuri care se afl localizate intre tunica fibroas’ si cea nervoasa. Coroida tapeteaz suprafafa internd a sclerei intre discul optic si ora serrata; corpul ciliar se intinde intre ra serrata si circumferinfa irisului. Trisul Irisul formeazi partea anterioard a tunicii vasculare si are aspectul unei diafragme care separi camera anterioard de camera posterioard « ochiului. in centra prezinta un rificiu, pupila, care are rolul de a regla lumina incidenta, Irisul are un diametru de 12 mm gi 0 grosime de 300s. Diafragma friana separ’ camera anterioar’ de cea posterioara. Irisul vine in raport posterior cu cristalinul. Configurafia irisului. Pupila reprezinté. 0 apertura circulara cu diametrul de 3-5 mm usor descentrati infero-nazal. Suprafafa anterioard a irisului este imparjta de colareta irian, cea mai groasi portiune a irisului (600y) in dou% zone: zona pupilara central) si zona ciliark (periferica). Pe suprafaja zonei pupilare se observa trabecule groase si ramificate, orientate radiar, care separa depresiuni numite criptele Fuchs. Acestea sunt defecte ale straturilor anterioare ale stromei. Zona ciliar& este strabatuti de creste radiare ridicate de vase sanguine gi poate fi subimparjiti in trei zone concentrice: 0 arie interna (neteda), o arie intermediard (brdzdata de sanquri) si o arie extern (vizibila doar ~—_gonioscopic). Suprafaja iriand posterioard este neted 5i sirabatuti de santuri si de plici radiare, Acestea pot fi plici structurale (care se intind gin apropierea marginii pupilare spre procesele ciliare) si plici de contractie (care separ sanfurile corespunzitoarele crestelor radiare ale suprafetei anterioare). Structura histologica. Dinspre anterior spre posterior irisul prezinté stratul anterior marginal, stroma iriand, stratul muschiului ilatator’ al pupilei,stratul _epitelial pigmentar anterior si stratul _epitelial pigmentar posterior. Stratul anterior marginal conjine o retea de melanocite gi fibroblaste si in apropierea marginii pupilare fuzioneaz cu epiteliul pigmentar. Stroma iriand se afla in spajiul dintre stratul anterior marginal si muschiul dilatator al pupilei. Fa aste format dintr-o refea de fibre colagenice jin ochiurile cAreia se afla. fibroblaste, melanocite, mastocite, macrofage, limfocite si. substan fundamental, Fibrele de colagen se condenseaz& in jurul vaselor si nervilor stromali. La nivelul stromei, in vecinatatea marginii pupilare se afla muschiul sfincter al pupilei, o banda musculara de cca Imm grosime, Celulele musculare, organizate in fascicule separate de septuri, sunt fusiforme si orientate paralel cu marginea pupilei. Contractia acestora este urmatd de micsorarea pupilei. Stratul musehiului dilatator al pupilei are © grosime de 4y1 gi este format din celule musculare dispuse radiar. Ble _trimit prelungiri anterioare spre mugchiul sfincter al pupilei de care este separat printr-un strat de fesut conjunctiv. Stratul epitetial pigmentar anterior prezinti o suprafafi bazala in raport cu stratul precedent si 0 suprafatA apicala care aderd prin jonctiuni stranse si desmozomi de suprafata apical’ a epiteliului posterior. Stratul —epitelial pigmentar posterior este alcdtuit din celule pigmentate piramidale. ‘Vascularizatia arteriald a irisului. Arterele provin din marele cere arterial al irisului situat in stroma corpului ciliar. Din acesta pomesc artere spiralate cu traiect radiar prin stroma iriand, care ajung in vecinatatea ‘marginii pupilate unde formeaza micu! inet arterial al irisului care de cele mai multe ori ‘este incomplet. Inervatia _irisului, Nervi ciliari_scurti proveniti din ganglionul ciliar strabat sclera in jurul nervului optic, emit ramuri care formeazd un plex coroidian din care in partea anterioara se individualizeaza plexul ciliar gi plexul irian stromal. Acesta confine fibre senzitive ale nervului trigemen si fibre vegetative. Calea simpatica este format din doi neuroni. Protoneuronul ci se afla in nucleul ciliospinal Budge situat in miduva cervical. C8-T]. _Fibrele _simpatice preganglionare fac sinapsi in ganglionul cervical superior cu cel de-al doilea neuron al cai, Acesta trimite fibre simpatice postganglionare care ajung la muschiul dilatator al pupilei. Calea parasimpatica are protoneuronul c&ii in nucleul accesor al oculomotorului Edinger-Westphal si fibrele preganglionare fac sinapsé cu deutoneuronul in ganglionul ciliar din orbitd. De aici fibrele postganglionare ajung pe calea nervilor ciliari scurti la muschiul sfincter al pupilei. Corpul ciliar Corpul ciliar —_reprezinté_portiunea intermediara a uveei si are roluri multiple: secrefia umorii apoase, acomodatie, sinteza fibrelor zonulare si a bazei vitrosului. Corpul ciliar se intinde intre ora serrata si radicina irisului si are 0 grosime de 5 mm. Limita posterioard se proiecteaz’ pe sclera la cca 65 mm posterior de limbul sclero-comean. 7 Corpul ciliar are o fat ciliaré (intern) gi o fata scleral (externa). El este impartit in dow’ zone: corpul ciliar anterior (1/3 anterioara) si corpul ciliar posterior sau pars plana (2/3 posterioara). Corpul ciliar anterior prezinti: muschiul ciliar (situat anterior) si procesele ciliare (situate posterior). Muschiul ciliar Briicke are in secjiune meridional forma unui triunghi cu baza anterioard si varful alungit posterior spre pars plana. in apropierea irisului grosimea corpului ciliar atinge 700p. Posterior, acest muschi vine in raport cu procesele ciliare si anterior cu sclera. Muschiul ciliar are structura tridimensional care poate fi_sintetizati astfel: partea longitudinala (alcatuits din fibre cu dispozitie meridionalé situate superficial), partea radial (mijlocie) si partea cireulard (situata profund). Fibrele pari longitudinale au originea in vecinatatea orei serrata in lamele conjunctive supracoroidiene, pe tunica elastic a vaselor din pars plana si in stratul elastic al membranei. Bruch; ele se inser prin intermediul unor fascicule elastice pe pintenul scleral si pe porfiunile comeosclerali si uvealiextem3 a trabeculului, Inserfiile fibrelor longitudinale au ca substrat microfibrile colagenice (colagen tip VI) asemandtoare fibrelor elastice care se ancoreazi in refeaua pintenului scleral, trabecular. gi Juxtacanalicular’. Fibrele parti radiale ale muschiului ciliar au originea pe inelul tendinos Délinger, structura colagenicd ituata posterior de canalul Schlemm. Inserfia lor se afl in partea uveala interna a ‘rabeculului. Fibrele circulare sunt dispuse in partea intern a muschiului ciliar si se inserd in stroma corpului ciliar si a ridacin irisului. Contractia intregului muschi citiar deplaseazA spre posterior gi interior pintenul scleral si trabeculul (deschizind spatiile intertrabeculare), producind totodati_o deplasare anterioard usoara a pars plana. in procesul de acomodatie, contractia pari circulare deplaseazé anterior i inferior procesele ciliare si are ca efect relaxarea 8 zonulelor si a capsulei cristalinului Procesele ciliare sunt reprezentate de 70-80 de plici rotunjite al c&ror rol principal este acela de a secreta umoarea apoasd. Ele sunt ‘imparfite in dowd porgiuni: partea superioara din vecinatatea orei serrata (care formeazA orbiculum ciliaris) si porjiunea inferioara (care formeaza corona ciliaris), Procesele ciliare se afla intre r&dacina irisului (de care este separatd prin sanful ciliar) si fafa anterioara a cristalinului in spaiul camerei posterioare care confine umoare apoasi. Extremitatile inferioare se insinueazd intre fibrele zonulare. Corpul ciliar posterior sau pars plana este limitata posterior de ora serrata. Fiecare proces ciliar este marginit lateral in partea posterioara de striile ciliare, _creste pigmentate care se prelungesc spre ora serrata unde separa spatii cu concavitatea anterioaré denumite golfuri ciliare. La limita dintre acestea retina trimite prelungiri care in ansamblu confer’ aspectul dinfat al orei serrata, Procesul ciliar impreund cu golful ciliar corespunzitor formeaz’ 0 unitate anatomica. Structura histologic’ a corpului_ciliar. Corpul —ciliarprezinti_urmatoarele componente histologice: epiteliul ciliar nepigmentat, epiteliul ciliar pigmentat si stroma ciliar& care confine muschiul ciliar Epiteliul ciliar nepigmentat este alcdtuit dintr-un singur strat de celule care continua stratul epitelial posterior de ta nivelul irisului. in pars plicata celulele sunt cuboidale gi orientarea celulelor este data de tracfiunea fibrelor zonulare. Suprafafa bazala a epiteliului este orientatd spre camera posterioari, Suprafata apicala vine in raport cu suprafafa apicali a epiteliului ciliar pigmentar, Suprafefele celulare laterale formeazi bariera singe-umoare apoast datoriti complexelor jonctionale (zonula adherens si zonula occludens). Prezenja interdigitafiilor, a1 pompelor ionice si al anhidrazei carbonice contribuie la secrejia umorii apoase. Epiteliul ciliar pigmentat este format dintrun strat de celule care posed& o suprafajt bazala bogata in falduri agezate. pe o membrand bazala care fuzioneazi cu cea a capilarclor fenestrate adiacente, Suprafaja apical aderi de suprafaja apical a epiteliului—ciliar nepigmentat prin desmozomi si puncta adherens, Stroma ciliard este formatd dintr- © substanfi fundamentala (in care predomind proteoglicanii), fibre colagenice (tip 1, Ill), fibre elastice, fibroblaste, melanocite si fibre musculare netede. Procesele ciliare confin plexuri vasculare de capilare fenestrate, Stratul de fibre elastice care continu’ pe cel de la nivelul membranei Bruch este separat de epiteliul pigmentar printr-un strat de fesut conjunctiv lax. Fibrele elastice realizeazi 0 retea microfibrilara care confine _agregate omogene de clastina. In anumite zone elastina este inlocuits de fibre de oxytalan neelastinizate, care au rolul de a ancora fibrele musculare, vasele si celulele epiteliale. Mugehiul eiliar este constituit din fascicule de fibre musculare netede inconjurate de teci de fibrocite. Ele au o citoplasma care confine mitocondri, reticul endoplasmatic, aparat Golgi si miofibrile. ‘Membrana celulara este bogata in jonetiun neuro-musculare colinergice care au aspectul unor vezicule agranulare. intre corpul ciliar si lamina fusca scleralé se afla spatiul supracoroidian ocupat de fesut conjun lax. Spaiul supracoroidian aparjine ii uveosclerale de drenaj al umorii apoase. Aceasta stribate stroma ciliar’, partea longitudinal& a muschiuluiciliar, spatiui supracoroidian, venele ciliare si venele vorticoase, Vascularizatia corpului ciliar. Arterele ciliare anterioare (7) emit ramuri care formeazi plexul episcleral anterior din juru! limbului comean. Fiecare artera ciliard anterioara se ramifica, perforeazA sclera, se anastornozeaz cu ramurile arterelor ciliare lungi postericare, formeaza in corpul ciliar un cere arterial ciliar intramuscular. Din acesta se desprind ramuri recurente care ajung in coriocapilar’. Arterele ciliare lungi posterioare (2) se ramifici in apropierea corpului ciliar si participa ta formarea atét al marelui cere arterial al irisului cat si a cercului arterial ciliar intramuscular. Coroida Coroida reprezinté segmentul posterior ai tractului uveal gi este format in principal din vase conjunctive si fesut conjunctiv bogat in melanocite si fibre nervoase Dinspre exterior spre interior coroida are urmatoarele straturi: stratul supracoroidian, straturile vasculare si membrana Bruch. Grosimea coroidei variazi intre 100, $i 300. (cel mai gros strat este cel vascular) si are 0 culoarea maronie dati de prezenja melanocitelor Stratul vascular coroidian este organizat in trei substraturi dinspre exterior spre interior: stratul Haller, stratul Sattler gi stratul coriocapilar. In stratul Haller, arterele coroidene mari si venele sunt dispuse paralel cu exceptia regiunii dintre discul optic si macula in care aspectul lor este tortuos. In stratul Sattler apar numeroase ramificafii si anastomoze vasculare, care preecuatorial au © dispozitie paraleli. fn aceste straturi exteme ale coroidei majoritates vaselor sunt vene care dreneazi prin intermediul_unor ampule in venele vorticoase. Toate elementele vasculare sunt inconjurate de o stroma formatd din fibre colagene gi elastice, melanocite si fibroblaste. Sursele arteriale ale coroidei sunt arterele ciliare posterioare si arterele ciliare anterioare. Arterele citiare posterioare reprezinté ramuri ale arterei oftalmice dispuse medial si lateral de nervul optic. Teritoriul arterei ciliare posterioare mediale este coroida nazala, foveea si uneori discul optic. in cazul unei predominante a arterei ciliare posterioare laterale atunci discul optic este vascularizat de aceasta Arterele ciliare posterioare se ramific& in artere ciliare scurte si lungi. Arterele ciliare scurte strabat sclera infero-temporal si nazal de nervul optic, patrund in stratul Haller al coroidei si au un traiect meridional spre ecuator. Ele vascularizeaz’ mici aril triunghiulare cu baza situatd la ecuator. Din acestea se desprind ramuri_recurente paraoptice care irigé coroida peripapilara. In 9 jurul nervului optic ramurile intrasclerale se formeazi 0 anastomoz& circulard, cercul arterial Haller Zinn al cérui teritoriu este coroida peripapilara si partea retrolaminara a discului optic. Arterele ciliare _lungi posterioare strdibat sclera impreund cu nervii omonimi. Ele au traiect prin spatiul supracoroidian si particip& la formarea marelui cerc arterial al irisului din care se desprind ramuri_—recurente care vascularizeaz’ coroida __preecuatorialé. Arterele ciliare anterioare au originea in ramurile musculare ale muschilor drepti, ramuri ale arterei oftalmice. Arterele ciliare anterioare sunt in numér de dowd pentru fiecare muschi cu exceptia muschiiului drept lateral care are o singur& arterd. Arterele strbat sclera anterior de inserfiile muschilor drepti, strabat spajiul supracoroidian si dau ramuri in corpul ciliar si formeazi marele cere arterial al irisului. Artereie coroidiene prezinti dinspre interior spre _ exterior endoteliul, lamina elastic’ interna, stratul muscular si adventicea. Ele se ramified pana la nivelul coriocapitarei pe care 0 abordeaza oblic. Coriocapilara este un strat vascular adiacent membranei Bruch alcatuit din copilare de 40 diametra organizate intr-o retea in care se poate distinge o structura lobular’. [n regiunea maculara coriocapilara irigh toate straturile retiniene spre deosebire de periferia retiniana unde irigh doar 1/3 extem’. Analizind structura _lobulului coriocapilar din zonele periferice s-a observat ci de la arteriola precapilara iradiaza spre periferie “in spife de roats” capilare fenestrate (cu pori de cca 70 nm) cu 6 lungime de 350. Din capilarele periferice se formeazi venulele postcapilare cu diametrul de 30. Din punct de vedere functional, arteriolele precapilare sunt vase de tip terminal. Vasele lobulului sunt ‘inconjurate de fascicule colagenice provenite din membrana Bruch. Abordul planului lobular de c&tre arteriola precapilari. este perpendicular in regiunea ecuatoriala si tangent in zonele periferice coroidiene. in coriocapilara perifericd se observa tipul de 10 lobul inversat in care arteriola precapilara se dispune_periferic si venula posteapilara central. in regiunea maculara si peripapilara aspectul lobular dispare.Unitatea functionala a coriocapilarei este formata dint-o zon de capilare centrifuge care pornesc din arteriola precapilars, localizata central si o zona de capilare centripete, afluenti ai venulei periferice, Modul de ‘curgere al singelui prin lobulul coriocapilar depinde de rezistenta periferica. Membrana Bruch este un strat acelular alcatuit din fibre colagenice si elastice ancorate intr-o matrice glicoproteicd. Ea este situatd in partea intern a coroidei si are 0 grosime de cca 3p. Dinspre exterior spre interior prezint& cinci straturi: membrana bazala a coriocapilarei, stratul colagenic extem, stratul elastic, stratul colagenic intern $i membrana bazala a epiteliului pigmentar, Membrana bazali a coriocapilarei este incompleta in dreptul_—_septurilor intercapilare. Straturile colagenice extern si item sunt alcituite din fascicule cu dispozitie meridionala, paralela. Stratul elastic este constituit dintr-o arhitecturd densi de fibre elastice si este strabatut de benzi colagenice care realizeaz’ punti intre cele dou’ straturi. Membrana bazalé a epiteliului pigmentar este separata de acesta printr-un spafiu de 100 nm. Unghiul irido-cornean $i trabecularé Unghiul irido-comean este ocupat de o structura conjunctiva - rejeaua trabeculard - situaté intre ridicina irisului si linia Schwalbe. Aceasti structur’ are rol in evacuarea umorii apoase din camera anterioara, Rejeaua trabeculard este format din lamele trabeculare separate de spaji intertrabeculare si prezinté dou& portiuni: partea comeo-sclerali (care poate fi Imparyitd intr-o parte iriand gi una uveala) si partea juxtacanalicularé. Refeaua pari iriene este situata intern gi este aledtuitd din lamele lungi care separ spat intertrabeculare de dimensiuni mari. In refeaua uveald lamelele sunt neregulate, refeaua interconectate si spatiile sunt mai mici. Rejeaua juxtacanaliculari este dispust in exterior gi lamelele acesteia separa spatii mmici fusiforme de cca 10p. Lamelele refelei corneo-sclerale au un ax central colagenic, invelit. de celule trabeculare. Axul colagenic este format dintr-o substanti fundamentala care confine acid hialuronic, proteoglicani, microfibrile asemanitoare fibrelor elastice si fibre de colagen (tip II, 1). Celulele trabeculare emit prelungiri care trec peste porii refelei sau se conecteaz de cele ale celulelor lamelelor invecinate. Celulele trabeculare au urmtoarele roluri sinteza alicozaminoglicanilor (acidului_ bialuronic, condroitin sulfat, heparan sulfat si dermatan sulfat) si fagocitoza pigmentului provenit din straturile epiteliale. Datorita confinutului de alfa-actina, lamelele au si propriet contractile care contribuie la deschiderea spatiilor trabeculare. Refeaua _juxtacanaliculara. = (lama cribriforma) este format dintr-o refea fibrilar’ inglobati— intr-o—_substanja fundamentala tapetata de celule trabeculare. Rejeaua fibrilara este aledtuita din fibre asernanatoare celor elastice si ea conecteaza fibrele refelei corneo-sclerale de peretele intern al canalului Schlemm, in vecinatatea endoteliului canalului Schlemm existi o zon& de jonctiune caracterizata prin spafii tapetate de —glicozaminoglicani, care determina 90% din rezistenta la scurgere a umorii apoase. Peretele intern al canalului Schlemm este format dintr-un singur strat de celule endoteliale agezate pe o membran’ bazali discontinua. Celulele sunt solidarizate prin joncfiuni stranse si macule adherens si sunt invelite de un strat de celule stelate cu directie perpendiculara pe direcfia canalului. Att celulele endoteliale cat si cele stelate au rolul de a regla fluxul fluidului spre canal in functie de presiunea intraoculara. Cresterea presiunii determina accelerarea transferului umorii apoase prin celulele endoteliale prin intermediul unor vacuole gigante care pot forma adevarate canale transcelulare. Jonetiunea refelei_trabeculare cu muschiul citiar. Insertia mugchiului ciliar la nivelul refelei se face prin trei tipuri de tendoane: tendoane tip I (care au originea la in fibrele musculare longitudinale si se atageazi de pintenul scleral pe care fl tractioneazi spre posterior), tendoane tip Il (prin care fibrele longitudinale strabat refeaua trabeculard si se inserd in rejeaua subendoteliala; ele deschid —_refeaua Juxatacanalicular’ si lumenul canalului ‘Schlemm) si tendoane tip I1I (sunt benzi care strbat reteaua trabeculari si se inser’ in comee si in refeaua comeo-sclerala; contractia lor determina deschiderea spafiilor intertrabeculare). in concluzie, contractia muschiului ciliar duce la deschiderea rejelei trabeculare. Canalul Schlemm este un vas neregulat, aseméndtor vaselor limfatice, —_dispus circumferential in exteriorul —_refelei trabeculare a unghiului sclero-comean. El este strabitut de septuri oblice atagate mai ales de peretele extern. De pe acest perete pornesc 25-35 de canale colectoare fie direct prin intermediut venelor apoase limbice spre plexul episcleral, fie indirect prin plexul intrascleral ‘TUNICA NERVOASA Retina Retina tapeteazi % posterioare ale ochiului si este format dinspre interior spre exterior din urmatoarele straturi_histologice: membrana limitanta intema, stratul fibrelor nervoase, stratul celulelor ganglionare, stratul plexiform intern, stratul nuclear intern, stratul plexiform, stratul nuclear extern, membrana limitanté extern’, stratul celulelor fotoreceptoare si_epiteliul pigmentar_ retinian. Retina se _extinde anterior pan’ la ora serrata (0 structur’ cu aspect dinfat situaté la 5 mm anterior de ecuatorul anatomic gi la 4.5 mm posterior de limbul sclero-comean) si are 0 grosime de cca 0.10-0.17 mm fiind mai subfire la nivelul foveolei. Retina poate fi imparyita in mai multe zone; regiunea maculara (care cuprinde regiunile foveal, parafoveala si ul iene perifoveala), retina periferica si ora serrata.. Ora serrata prezint4 prelungiri_retiniene separate de golfuri orale. fn aceasta zona este vizibili demarcatia neta dintre {esutul retinian si epiteliul nepigmentat al pars planei ciliare. De o parte gi de alta a orei serrata pe o band& circuferentiali de cca 4 mm se inser baza vitrosului. nea foveal, Foveca este cca mai specializati zona retinian’, structura ei histologicé fiind substratul acuititii vizuale maxime sia vederii colorate. Diametral foveei este de cea 1.5 mm si in centrul ei se afli 0 depresiune numiti foveol’ (cu diametrul de 0.33 mm). Zona centrala cu diametrul de 0.40 mm este lipsita de vase si de aceea a fost denumits zona avascular foveal. La examenul fundului de ochi se observa 0 tenté galbuie a acestei zone datorita xantofilei, pigment sintetizat de neuronii bipolari si de celulele ganglionare. Acest pigment are proprietafi antioxidante, contribuie la diminuarea aberafiei cromatice si la absorbjia radiafici albastre-ultraviolete, Principala caracteristich. a foveei este predominanta celulelor cu conuri. Regiunea parafoveal este 0 zoné inelard de 0.5 mm care circumscrie foveea, Ea se caracterizeazi histologic -—_printr-o ‘multistratificare a elementelor celulare in straturile celulelor ganglionare, nuclear intern, nuclear extem, plexiform exten (stratul Henle). Aceasta se datoreaz’ deplastrii elementelorneuronale spre exteriorul zonei foveale pentru a nu ecrana celulele fotoreceptoare foveal. Regiunea perifoveala are o latime de 0.7 mm si este situaté la periferia intregii regiuni maculare, Rogiunea retinei__periferice este reprezentat de restul retinei situate intre periferia maculei si ora serrata. Ora serrata este zona de tranzitie dintre retin si pars plana a corpului ciliar. Ea are un aspect dinfat datorita proceselor dinate, prelungirilor fesutului retinian in epiteliul nepigmentar ciliar. Aveste procese sunt paralele, orientate meridional, au o lungime de 1-2.5 mm si au o forma triunghiulard cu 2 baza posterioari si cu varful spre depresiunile dintre procesele ciliare (vaile ciliare). Unele procese prezinta la suprafata lor o plic& glialé meridionali care uneste baza de varf. In spariile dintre procesele dinfate se afli depresiuni cu concavitatea anterioaré numite golfuri orale. Ora serrata poate prezenta anomalii _anatomice: procesele gigante, hiperplazii gliale, plici ‘meridionale proeminente si insule de epiteliu ciliar nepigmentar in fesutul retinian Structura histologicd a retinei. Retina este format din 10 straturi dispuse dinspre exterior spre interior: epiteliul pigmentar retinian, stratul celulelor fotoreceptoare, membrana limitanté externa, stratul nuclear extem, stratul plexiform extern, stratul nuclear intern, stratul plexiform intern, stratul celulelor ganglionare, stratul fibrelor nervoase si membrana limitanta intern’. Toate aceste straturi au 0 arhitectura specifica datoriti relatiilor _sinaptice, celuiclor gliale (celulele Miller Miller, microgliile, macrogliile) si matricii intercelulare. Celulele Miller Miller sunt celule gliale cu rol de suport, care ocupa spafiul retinian dintre membranele limitante externa si interna. Aceste celule prezinta procese radiale si orizontale care realizeazA © rejea in ochiurile careia se afld corpii neuronali, sinapsele retiniene si capilarcle. -stratul epiteliului pigmentar retinian este format dintr-un singur strat de cca 5 milioane de celule hexagonale cu atat mai aplatizate cu cat sunt dispuse mai periferic. Acest strat incepe de la marginea discului optic gi se continua la nivelul corpului ciiar. Stratul epitelial are o fata apicala in raport cu stratul celulelor fotoreceptoare si o suprafaa bbazald spre membrana Bruch. Suprafafa apicala este separati de stratul celulelor fotoreceptoare prin spajiul interfotoreceptor ‘ocupat de matricea interfotoreceptoare; in aceasta prelungirile apicale ale celulei epiteliale (reprezentate prin microvili lungi si scurfi, procesele viloase i creste) ajung si inconjure treimea extern’ a segmentului extern al celulelor fotoreceptoare. Suprafata bazala este neregulata datorita prelungirilor celulare si ader& de membrana bazala prin aderenje focale formate din integrine (care fixeazi lamimina si fibronectina matri extracelulare). Aceastli suprafaji este ancoraté de o membrana bazala cu structura bilaminata (lamina lucida si lamina densa) aledtuitd dintr-o rejea de fibre de colagen tip IV, heparan sulfat, lamimina si fibronectin. Suprafaja lateral permite 0 aderenté intercelulara prin intermediul jonctiunilor stranse, desmozomi si zonule adherens. Celulele epiteliale au un nucleu oval, o citoplasma bogati in mitocondrii localizate bazal, reticul endoplasmatic rugos, complex Golgi, fagozomi, lizozomi, granule de lipofuscind si melanozomi care contin granule de melanina. Funcfiile epiteliului pigmentar sunt axate in principal pe sinteza si degradarea —moleculelor_—matricei interfotoreceptoare, pe realizarea_unei bariere selective coroida-retind, absorbtia energiei luminoase si transportul ionic activ. Celula epitelialé pigmentari reprezinti o cale de transport coroido-retinian (pentru oxigen i joni de Na, Ca, Mg, Cl, aminoacizi si api), fagociteazd discurile segmentelor exterme ale celulelor —_fotoreceptoare, metabolizeaza vitamina A, sintetizeazi cromoforul 11 cis retinal, sintetizeaza membrana bazala, matricea interfotoreceptoare si granulele de melanind. Acestea absorb energie luminoasa si scad fenomenul de dispersie. stratul segmentului extern al celulelor fotoreceptoare este format din celulele cu conuri si celulele cu bastonase dispuse axial. La nivelul foveei se afla doar celule eu conuri pentru culorile verde si rosie (140000/mm*) dispuse paralel. Inaltimea acestor celule este de cca 80, si axonii lor patrund in regiunea perifoveolaré in unghi de 90°, ajungénd tangent cu suprafata retiniand, Ei formeaza stratul Henle de fibre orizontale care isi vor schimba directia in unghi drept pentru a doua oard inainte de a face sinapsi cu dendritele _neuronilor bipolari. Segmentele exteme — alle fotoreceptorilor foveali sunt cilindrice spre deosebire de cele extramaculare care sunt enue e) conice. Densitatea celulelor cu conuri se: Ja 100000/min? la 130q de fovee unde incep s& apara celulele cu bastonage care cresc in densitate pana la 170000/mm* la 3 mm de fovee in periferia parafoveal, La nivelul zoneiperifoveale celulele cu bastonase separa celulele cu conuri, La Imm posterior de ora serrata dispar celulele cu bastonase, Celulele cu conuri sunt in numar de 6-7 milioane si prezint& un segment extern si un segment intern. Segmentele externe ale conurilor foveale sunt cilindrice si cele ale conutilor extrafoveale sunt conice. Aceste segmente confin un sistem de discuri membranare suprapuse care au continuitate cu membrana celular. Membranele discurilor conjin trei tipuri de fotopigment care asiguri celulelor cu conuri sensibilitati spectrale diferite: conurisensibile Ia culoarea rosie (absorb lumina cu lungime de und’ de 565 nm), conuri sensibile la culoarea verde (530 nm) si conuri sensibile Ja albastru (450 nm). Rodopsina se sintetizeaz la baza procesului extem reticulul endoplasmatic si apoi este impachetata in aparatul Golgi in membrana discuritor care apar la baza segmentului; pe masuri ce avanseazi, discurile devin. paralele si ajung la extremitatea distala (in cca 10 zile) unde sunt fagocitate de celulele epiteliului pigmentar. S-a observat_ ci discurile conurilor sunt de fapt invaginari ale membranei celulare. Extremitatea distalé a segmentului extern este aderent& la matricca glicoproteica interfotoreceptoare care separ stratul celulelor fotoreceptoare de. stratul epiteliului pigmentar. Aceast_matrice alcdtuits din condroitin sulfat gi acid sialic, confine 0 proteini care leagi retinalul Segmentul extern este conectat de segmentul inte printr-un col subfire pe care se observa un cil. Segmentul intern este alcatuit din dou’ zone: elipsoidul (zona externa) si mioidul (zona interna). Elipsoidul este bogat in mitocondrii, confine 1-2 centrioli din care poreste cilul sau corpul bazal. Mioidul confine reticulul endoplasmatic rugos. $i aparatul Golgi, Celulele cu bastonase sunt in numar de 150 de milioane si posed& un B MI. Sees Ss segment extem gi unul intern. Segmentul extern prezint& un sistem de 2000 de discuri membranare suprapuse care si-au pierdut contactul cu membrana celular. Membrana discurilor confine 10° molecule de rodopsina, fotopigment sensibil la lumina cu lungime de undi de 500 nm format din retinal si opsina. Discurile se formeazi la baza segmentului unde inglobeaz’ opsina si pe masura producerii se deplaseazi distal Ultrior sunt fagocitate de celulele stratului epitetiului pigmentar. intunericul are un fect depolarizant (-30 mV). Aceasti diferenga de potential numité si curent de intuneric este produs’ prin patrunderea Na” si Ca’ prin canalele deschisé de GMPe. Menjinerea curentului de intuneric se realizeaz& de c&tre pompele 4 Na‘/K"/Ca”” si 3 Na‘/ 2 K*. Rodopsina este format din ‘opsina (o proteind formata din 7a helixuri) $i retinalul (cromoforul). Fotonul determina izomerizarea retinalului din forma cis in forma trans. Acesta modific’ conformatia spatial a opsinei care trece prin mai multe stiri intermediare (rodopsin’-fotorodopsing- bathorodopsing-lumirodopsina- metarodopsing —-metarodopsina I). Metarodopsina Il activeazi transductina care atageazi o moleculé de GTP. Are loc 0 amplificare a reactiilor datorit recrutirii unui numar de pana la 4000 de molecule de transductina, Se elibereazi complexul transductind a-GPT care activa fosfodiesteraza. Aceasta hidrolizeaza mii de molecule de GMPc la 5° GMP. Scéderea GMPe produce inchiderea canalelor de Na’ si de Ca’, Un singur foton blocheaz’ intrarea in celula a 10° joni de Na* side Ca” avand astfel loc o hiperpolarizare de pana la 80 mV. La sfairsitul reactiei, metarodopsina Tl este fosforilatd treptat de rodopsinkinaza pentru a scidea viteza reacti Arestina blocheaza reactia si II se scindeaza in opsind si retinal. Pompa de 4Na‘/K"/Ca’ scade concentratia de Ca” in celula si prin activarea guanilatciclazei creste GMPe. La sfargit are loc resinteza rodopsinei, a transductinei inactive si a fosfodiesterazei inactive. —-Ceelulele 14 fotoreceptoare sunt conectate intre ele prin joncjiuni de tip gap care au rol in ‘amplificarea sernnalului luminos si amortizarea semnalului_ lu ‘Acfiunea luminii_—asupra_—_celulelor fotoreceptoare dintr-o zona central are un ‘fect de hiperpolarizant care este procesat de celulele orizontale prin intermediul neuromediatorului GABA; acesta determina un efect opus asupra fotoreceptorilor dintr-o zona inclara situati la periferia primeia. Acest exemplu de organizare centru- periferie poarté numele de cémp receptor si are rolul in sublinierea contrastului, -membrana limitanti externa reprezintd 0 Tinie de aderenfa intercelularaintre membranele celulelor fotoreceptoare si celulele Milller Miller. Acestea sunt celule gliale care separd si izoleazA fiecare celula fotoreceptoare. Membrana limitanté extema are rolul de bariera pentru moleculele care provin din matricea interfotoreceptoare. -stratul nuclear extern este format din nuclei celulelor fotoreceptoare. Nuclei celulelor cu bastonase sunt inconjurati de itoplasma si sunt conectati de mioidul segmentului intern prin fibra extern& (axcnul extern) formati din neurofibrile, Nucleii colulelor cu conuri sunt dispusi_usor excentric si conexiunea cu mioidul se face printr-un segment citoplasmatic mai scurt. Stratul nuclear extern lipseste la nivelul foveei, ins’ in regiunea parafoveali si perifoveala datoritt deplasarii centrifuge a nucleilor apar cca 10-1 straturi nucleare. -stratul plexiform extern este format din douk zone: © zond extema (formaté din axonii celulelor fotoreceptoare) gi 0 zona intern’ ( care confine sinapsele dintre fotoreceptori si celulele bipolare si orizontale). Celulele cu conuri au spre extremitatea intern un axon (fibra intema) care face sinaps& prin intermediul unui pedicul cu dendrita celulei _bipolare. Pediculul este o structurS membranard presinaptica cu diametrul de cca 7p si are mumeroase indentafii in care patrund atat dendritele celulelor bipolare cAt si cele ale celulelor orizontale. Fiecare indentajie confine aceste structuri organizate sub forma de triade in care procesul central este dendrita celulei bipolare pitice gi cele dou procese laterale apartin celulelor orizontale. In afara triadelor exist sinapse cu dendritele selulelor bipolare difuze. Fiecare con face sinapsi cu 4-6 celule orizontale si cu mai multe celule bipolare, O celuld bipolara face sinapsi cu un singur con. Celulele cu sastonag au un axon a c&rui extremitate ‘nterna este rotunda sau ovala si se numeste sferula. Aceasta face sinaps& cu dendritele

    You might also like