TRĂIEȘTE, CREDE, FII FERICIT1

Trasee caă tre convertire la mormonii din Bucuresș ti

Adrian Deoancaă
SNSPA Bucuresti - Antropologie

This article draws on nearly three months of etnographic fieldwork in two Mormon
congregations in Bucharest, Romania and on in-depth interviews with several members of the
religious community. During my time on the field it has become vivivdly apparent that
Mormons put a particular emphasis on the importance of conversion without which one cannot
reach the Celestial Kingdom. This article deals in a descriptive manner with the stages of
conversion to the Church of Jesus Christ of the Latter Day Saints: acquiring conviction, going
through baptism and living in accordance to religious prescriptions. I analyze the various ways
through which one becomes and reaffirms the status of believer: rhetorical strategies, visual
materials and printed texts, public witnessing, conversion narratives and rituals. My argument
is that conversion to mormonism is not necessarily the conclusion of a Road to Damascus nor a
result of life hardship, nor the making of ritual drama, but rather the result of succesive
interactions with missionaries and scriptures the purpose of which is to preach and instill the
perception of truthfullness pertaining to the Word of God and the feeling of a personal
relationship with deity.

Key Words: religious conversion, agency, discoursive interaction, ritual drama, Mormons,
Bucharest, Romania

1. Expunerea subiectului și precizări metodologice

Articolul de fatșaă este primul rezultat al unei cercetaă ri etnografice pe care am desfaă sș urat-o

îîn perioada mai-iulie 2010 îîn douaă congregatșii de mormoni din Bucuresș ti, cu ocazia unui proiect

de cartografiere socialaă realizat de Departamentul de Sociologie al SNSPA. Scopul initșial era

simpla colectare a unor date obiective privind dimensiunea confesiunii sș i localizarea laă casș elor

de cult, îînsaă centralitatea pe care o ocupaă convertirea îîn discursurile sș i practicile mormonilor m-

a determinat saă juxtapun abordaă rii cantitative o dimensiune calitativaă sș i saă focalizez demersul

cercetaă rii pe investigarea felului îîn care se realizeazaă convertirea la mormonism.

Functșionarea sș i extinderea Bisericii lui Isus Hristos a Sfintșilor din Zilele din Urmaă 2 e

1
Am preluat formularea de pe coperta unei brosș uri religioase mormone.
2
Denumirea oficialaă a confesiunii religioase. Termenul „mormon” provine dintr-o poreclaă dataă membrilor
confesiunii îîn secolul trecut, poreclaă derivataă de la numele profetului Mormon, pe care mormonii sș i-au asumat-o
îîn timp drept denominator individual sș i colectiv. Acesș tia tșin îînsaă foarte mult la numele oficial dat de profetul
Joseph Smith la îînfiintșarea Bisericii îîn 1830. Voi folosi de aici îînainte prescurtarea SZU din ratșiuni de spatșiu.
dependentaă de atragerea de noi membri cotizantși. Pe de altaă parte, momentul convertirii este

referintșa temporalaă favoritaă a mormonilor din Bucuresș ti. IÎntotdeauna existaă un înainte sș i un

după, asș adar momentul convertirii devine punctul de rupturaă cu trecutul care consfintșesș te

transformarea personalaă , mai mult sau mai putșin radicalaă . IÎn plus, Cartea lui Mormon, scriptura

de caă paă taî i a confesiunii, prevede explicit caă doar celor care se convertesc le va fi dat saă cunoascaă

IÎmpaă raă tșia Celestialaă , cel mai îînalt grad de exaltare spiritualaă din escatologia mormonaă .

Bunaă oaraă , convertirea guverneazaă ataî t viatșa paă maî nteanaă a mormonilor, caî t sș i cea de dupaă

moarte.

Literatura vesticaă din ultimele trei decenii abundaă îîn studii care trateazaă o paletaă largaă de

aspecte ale convertirii religioase, iar multitudinea acestor studii nu este straă inaă de fenomenul

mondializaă rii sș i a resurgentșei cresș tinismului global. Cea mai mare parte a studiilor publicate

paî naă îîn anii '80, raă sfoite critic de Snow sș i Machalek (1984), caă utau fie saă taxonomizeze

convertirea îîn functșie de gradul transformaă rii personale, fie saă identifice cauzele convertirii. Alte

studii descriu tensiunile culturale dintre misionari sș i localnici sș i practicile religioase hibride

informate de localism (Cucchiari, 1988; Wanner, 2004). O altaă orientare metodologicaă , inspirataă

de lingvisticaă , respinge valoarea istoricaă a naratșiunilor despre convertire sș i propune îîn schimb

analizarea discursului despre convertire ca eveniment îîn sine (Beckford, 1978; Stromberg,

1993) dependent de context sș i susceptibil de sș i alterare temporalaă . Articolul de fatșaă nu-sș i

propune saă testeze „autenticitatea” convertirii – viatșa laicaă a mormonilor mi-a raă mas straă inaă ,

asș adar identificarea eventualelor tensiuni dintre mormonitatea discursivaă sau interpretataă sș i

cea traă itaă îîmi este imposibilaă – sș i nici saă descopere cauze ale convertirii, îîn conditșiile îîn care

acestea sunt nenumaă rate sș i imposibil de investigat empiric. Prin acest studiu, caut saă relevez

cum se face convertirea, iar nu de ce se convertesc indivizii. Asș adar, definirea cauzalaă cea mai

potrivitaă este caă indivizii se convertesc „pentru caă devin convinsș i caă supranaturalul este o

realitate, caă Hristos este literalmente Fiul lui Dumnezeu, caă a îînviat din mortși sș i caă traă iesș te îîn

ziua de azi, caă Duhul Sfaî nt le vorbesș te, caă Isus Hristos le va intra îîn inimi dacaă îîsși maă rturisesc
paă catele, caă vor dobaî ndi viatșaă vesș nicaă , caă Dumnezeu e cu adevaă rat real. A continua saă creadaă

altceva ar fi iratșional; este necredintșaă, este ceva fals sș i de neconceput” (Harding, 1987: 168).

Scopul acestui demers este saă investigheze cum se formeazaă aceastaă credintșaă irefutabilaă .

Analizez aceastaă problematicaă din douaă directșii complementare. Pe de-o parte, urmaă resc cum

mormonii bucuresș teni îîsși construiesc istoria propriei convertiri, care sunt evenimentele pe care

le consideraă relevante pentru parcursul caă tre adeziunea la Biserica lui Isus Hristos. Pe de altaă

parte, privesc cum se realizeazaă interactșiunile dintre nemembri sș i membri, îîn special misionari,

sș i cum textele religioase li se adreseazaă neofitșilor pentru a-i convinge. Convertirea se contureazaă

undeva la confluentșa dintre aceste douaă aspecte: traseul preconvertire sș i modelarea prin

interactșiune verbalaă sș i scripturalaă . Functșiile ritualurilor sunt relative îîn convertirea propriu-zisaă .

Ceremoniile religioase la care participaă mormonii sunt putșin pretentșioase sș i au mai degrabaă

rolul de a afirma sș i îîntaă ri convertirea decaî t a o provoca.

Datele pe care se bazeazaă aceastaă expunere provin din observatșiile participative la

adunaă rile duminicale de la douaă capele din Bucuresș ti, din discutșii libere cu membrii comunitaă tșii

sș i cu misionari straă ini sș i din interviuri îîn profunzime cu trei lideri ai comunitaă tșii caă rora le-am

cerut saă -mi spunaă „povestea convertirii” lor (folosind exact aceste cuvinte). Alte tipuri de

materiale care s-au dovedit utile sunt Cartea lui Mormon pentru ghidajul prin haă tșisș ul teologiei

mormone, caî teva volume de popularizare a religiei sș i multșimea de brosș uri tipaă rite pe haî rtie

lucioasaă de pe copertele caă rora nu lipsesș te aproape niciodataă chipul lui Hristos sș i pe care

misionarii le distribuie cu generozitate.

2. Mormonii în București: Istoric, organizare, statut

Comunitatea mormonaă din Bucuresș ti este relativ micaă sș i obscuraă 3. IÎn Bucuresș ti traă iesc

3
IÎn afara a douaă articole de presaă care vorbesc despre ascetismul misionarilor sș i despre febrilitatea cu care
mormonii scotocesc îîn arhive ca saă -sș i realizeze genealogii caî t mai detaliate sau a unor referiri pe bloguri îîn care
se îînfiereazaă „secta” din pricina „ereziilor” sș i „blasfemiilor” dintr-un unghi de vedere ortodox, sursele secundare
de informare lipsesc cu desaă vaî rsș ire. IÎn catalogul Bibibliotecii Centrale Universitare din Bucuresș ti, termenul de
caă utare „mormon” trimite la un singur volum, Cartea lui Mormon, scriptura cea mai de pretș a confesiunii. IÎn
aceste conditșii, intrarea îîn teren a fost îîn orb.
740 de adeptși îînregistratși ai SZU, caă rora li se adaugaă 25 de misionari straă ini. Dintre acesș tia, spun

liderii locali, sunt activi aproximativ 200, îîn sensul caă frecventeazaă cel putșin o dataă pe

saă ptaă maî naă serviciile religioase organizate la una dintre cele douaă capele din Bucuresș ti 4.

Fiecaă rei capele îîi corespunde caî te o congregatșie numitaă ramuraă (branch)5 sș i condusaă de caî te un

presș edinte. Cele douaă congregatșii din Bucuresș ti fac parte din Districtul Bucuresș ti, administrat de

un presș edinte de district care coordoneazaă sș i ramurile din Brasș ov, Ploiesș ti, Pitesș ti, Alexandria sș i

Craiova. IÎn total, Districtul are 1.200 de membri sș i este subordonat Misiunii îîn Romaî nia, la

raî ndul ei subordonataă Misiunii regionale Europa deasupra caă reia urmeazaă Autoritaă tșile Generale

ale Bisericii6.

SZU, confesiune îînfiintșataă îîn 1830 îîn America de profetul Joseph Smith Jr., a paă truns

relativ recent pe piatșa religioasaă din Romaî nia. Prima atestare a activitaă tșii mormonilor îîn acest

spatșiu dateazaă de la sfaî rsș itul secolului al XIX-lea, caî nd un misionar a ajuns la Constantșa. Caî tșiva

ani mai taî rziu, acelasș i misionar a pus bazele unei comunitaă tși mormone la Bucuresș ti cu sș apte

adeptși, îînsaă congregatșia s-a dizolvat inevitabil dupaă Al Doilea Raă zboi Mondial (Evenimentul Zilei,

august, 10, 2008), îîn conditșiile îîn care Decretul 177/1948 care a reglementat vreme de peste 50

de ani regimul cultelor religioase instituise obligativitatea ca totși liderii cultelor saă fie cetaă tșeni

romaî ni sș i interzisese legaă turile cultelor din Romaî nia cu cele din straă inaă tate. Mormonii au

revenit îîn Bucuresș ti îîn 1990 sș i au cerut îîn prealabil acordul Guvernului de la acea vreme ca saă

predice. IÎn primii ani, activitatea misionarilor, majoritatea americani relocatși din alte tșaări

europene, a fost exclusiv umanitaraă . De-abia din 1994 misionarii au trecut la prozelitismul

propriu-zis, iar o dimensiune importantaă a acestei activitaă tși a fost adoptșia de copii romaî ni de

4
Una se aflaă pe Sș oseaua Mihai Bravu sș i a fost dataă îîn folosintșaă îîn anul 2000, iar cealaltaă , dataî nd din 2005, xe aflaă
pe Sș oseaua Panduri. IÎnainte de construirea capelelor, activitaă tșile religioase ale mormonilor se desfaă sș urau îîntr-un
imobil îînchiriat îîn zona Eroilor.
5
Ramura este cea mai micaă formaă de organizare a unei congregatșii. Caî nd ramurile au peste 200-250 de membri
activi, acestea devin episcopii (ward), iar presș edintele de ramuraă capaă taă titlul de episcop (bishop). Tot îîn functșie
de numaă rul de membri, districtele pot deveni tșaărusș i ai Sionului (stakes of Sion) sș i, drept urmare, primesc
aprobarea sș i finantșarea de a construi, îîn zona geograficaă pe care o acoperaă un templu, claă direa cea mai
semnificativaă sacramental îîn religia mormonaă .
6
Acestea sunt Prima Presș edintșie, cu sediul îîn Salt Lake City, îîn fruntea caă reia se aflaă profetul îîn viatșaă, Cvorumul
celor Doisprezece Apostoli, Presș edintșia celor Sș aptezeci, Primul Cvorum al Celor Sș aptezeci, Al Doilea Cvorum al
Celor Sș aptezeci sș i Episcopatul Prezidentșial. (Revista Liahona, mai, 2010).
caă tre misionarii straă ini îîn perioada de maximaă liberalizare a adoptșiilor internatșionale sș i

predicarea Evangheliei, la îîncurajarea Bisericii, celor cu care misionarii intrau îîn contact îîn

timpul procedurii de adoptșie.

La 20 de ani de caî nd un membru al conducerii Bisericii a consacrat Romaî nia printr-o

rugaă ciune rostitaă pe o colinaă din Parcul Cisș migiu, statutul mormonilor îîn Romaî nia raă maî ne îîn

coadaă de lege. SZU nu figureazaă , îîn prezent, nici pe lista cultelor sș i nici pe cea a asociatșiilor

religioase recunoscute oficial de statul romaî n, asș a cum reiese din situatșia publicataă pe site-ul

Secretariatului de Stat pentru Culte (www.culte.ro), prin urmare nu beneficiazaă de facilitaă tșile

fiscale sș i de sprijinul financiar de la buget pe care le garanteazaă acest statut. IÎn temeiul

articolului 6(1) din restrictiva7 Lege 498/2006 privind libertatea religioasaă sș i regimul general al

cultelor, confesiunea mormonaă functșioneazaă ca grupare religioasaă definitaă drept „forma de

asociere faă raă personalitate juridicaă a unor persoane fizice care, faă raă nici o proceduraă prealabilaă

sș i îîn mod liber, adoptaă , îîmpaă rtaă sș esc sș i practicaă o credintșaă religioasaă ”. Ca saă poataă aspira la

statutul de cult, SZU trebuie saă devinaă mai îîntaî i asociatșie religioasaă prin depunerea unei cereri

de îînscriere îîn Registrul asociatșiilor religioase, cerere avizataă îîn prealabil de Secretariatul de

Stat pentru Culte, sș i apoi saă probeze îîndeplinirea unor conditșii de durataă (12 ani neîîntreruptși de

activitate îîn Romaî nia) sș i de reprezentativitate 8 (numaă r de adeptși echivalent cu 0,1% din

populatșia totalaă a tșaării adicaă cel putșin 21.680 de membri 9). IÎn pofida statutului SZU, ritmul

convertirilor, spun liderii locali ai Bisericii, a ajuns la 100 pe an.

4. Un altfel de creștinism: Câteva repere teologice

SZU este o confesiune esentșialmente teocraticaă , anticlericaă sș i restauratșionistaă . Mormonii

7
Dintr-o perspectivaă comparativaă Legea votataă de Parlamentul Romaî niei îîn 2006 seamaă naă foarte mult cu cea
promulgataă îîn Rusia, fiind totusș i, mai permisivaă decaî t cea din Belarus, spre deosebire de Ucraina, cazuri pe care
le discutaă Catherine Wanner (2006: 2-10). Drept urmare, Ucraina este tșara din regiune cu cel mai ridicat grad al
pluralismului religios.
8
Art. 6(1) sș i 18 (a) sș i (b) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasaă şi regimul general al cultelor Art. 6
(1), disponibilaă online la http://www.culte.ro/DocumenteHtml.aspx?id=1661 (accesat la 20.09.2010). Legea
prevede caă avizul consultativ este emis de Ministerul Culturii. Reorganizarea guvernamentalaă din decembrie
2009 a transmis nou îînfiintșatului Secretariatul de Stat pentru Culte sarcina de-a emite aceste avize.
9
Conform Recensaă maî ntului din 2002. http://www.insse.ro/cms/files/rpl2002rezgen1/2.pdf (accesat la
20.09.2010)
consideraă caă restaureazaă cresș tinismul timpuriu sș i caă fac parte din a treia mare ramuraă a

cresș tinismului alaă turi de catolicism sș i protestantism 10. O mare parte a credintșelor pe care le

predicaă SZU ies din circumferintșa modelului cresș tinismului consacrat îîn sș tiintșele sociale. E o

formaă de cresș tinism care nu insistaă pe separatșia absolutaă dintre lumea aceasta sș i lumea de

dincolo, sș i dintre corp sș i spirit, care propovaă duiesș te credintșa caă existaă viatșaă spiritualaă îînaintea

nasș terii, care permite botezul celor vii îîn numele celor mortși.

Mormonii cred caă taă raî mul vietșii de apoi nu este foarte depaă rtat geografic de lumea unde

ne aflaă m acum: „E pe aici, prin apropiere”, spune un mormon bucuresș tean. Altul respinge

conceptele de „rai” sș i „iad”, despre care spune caă „sunt inventșiile Bisericii Catolice”, sș i afirmaă caă :

Lumea spiritualaă 11 este un loc unde sunt totși oamenii, [un loc] foarte asemaă naă tor, [...] fix
ca aici (Fratele Marin Iachimov, dascaă l la bisericaă )

IÎn conceptșia mormonilor, IÎmpaă raă tșia Celestialaă va fi la fel ca lumea aceasta, doar caă îîntr-o

versiune perfectșionataă , din care va lipsi raă ul sș i durerea, dar altfel viatșa se va desfaă sș ura exact ca

îînainte: oamenii vor munci, vor merge la sș coalaă , iar cuplurile caă saă torite vor continua saă

procreeze, alimentaî nd ciclicitatea spirit celest – îîntrupare paă maî nteanaă – îînviere sș i

reîîncorporare (Cannell 2006: 336).

Pentru caă existaă posibilitatea ca nu totși oamenii de pe Paă maî nt saă ajungaă sau saă fi ajuns

îînainte saă moaraă îîn contact cu religia mormonaă , SZU permite botezul pentru mortși, un ritual

efectuat – asemeni caă saă toriei pentru eternitate – numai îîn temple, claă dirile cele mai

semnificative sacramental ale religiei mormone12.

Mormonii nu se îînchinaă „Sfintei Treimi”, ci „Dumnezeirii” formate din Taă taă l Ceresc, Isus

Hristos sș i Duhul Sfaî nt, ca deitaă tși separate, cu roluri distincte, ierarhizate:

10
Un mormon bucuresș tean mi-a explicat de ce nu numaă raă aici sș i ortodoxia, argumentaî nd caă îîntre catolicism sș i
ortodoxie nu sunt diferentșe majore sș i caă oricaî nd a doua ar putea fi aglutinataă de prima.
11
Potrivit interlocutorului meu aceasta e traducerea corectaă din aramaicaă a cuvaî ntului care desemneazaă locul
unde a promis Hristos caă îîl va duce pe taî lharul pocaă it, iar nu „rai”.
12
Un membru îîn viatșaă al unei familii poate saă se boteze îîn templu îîn numele unei rude decedate, iar spiritul rudei
decedate – aflat îîn „îînchisoarea spiritelor”, un fel de Purgatoriu –, are posibilitatea saă accepte sau nu pocaă intșa
oficialaă care s-a faă cut îîn numele saă u. De aici se trage sș i febrilitatea cu care mormonii, la îîncurajarea Bisericii,
sapaă îîn arhive pentru a-sș i realiza genealogii caî t mai detaliate.
 [...] îîn religia noastraă , noi nu credem îîntr-un singur Dumnezeu. Noi credem îîn trei
Dumnezei: Tataă l Ceresc, Isus Hristos sș i Duhul Sfaî nt. Asș a credem noi, caă sunt entitaă tși
diferite. Cel putșin asș a credem noi sș i asș a spun Scripturile. Faptul pe care noi ne bazaă m e caă
Isus Hristos a fost pe Paă maî nt, a primit trupul Saă u sș i îîn timp ce era îîn trupul Saă u, El vorbea
cu Tataă l Ceresc care maă rturisea pentru El sș i Duhul Sfaî nt era ca sș i porumbel semnul acela
sub care S-a pocaă it. Noi ne îînchinaă m Tataă lui Ceresc, noi credem caă Isus Hristos este
Salvatorul nostru sș i noi facem totul îîn numele Lui Isus Hristos. Noi caă utaă m Duhul Sfaî nt ca
saă ne confirme lucrurile pe care noi trebuie saă le facem. Fiecare îîmpaă raă tșie este guvernataă .
Sș i [conteazaă ] cine poate sta îîn prezentșa cui. Duhul Sfaî nt este pe Paă maî nt cu totși, sș i cu cei
buni sș i cu cei raă i, sș i cu cei care au intentșii bune sș i cu cei care au intentșii rele. […] Isus
Hristos nu locuiesș te cu noi, pentru caă Duhul Sfaî nt este aici. Duhul Sfaî nt este îîn Telestialaă ,
[îîn] Terestrialaă este Duhul Sfaî nt sș i Isus Hristos, [îîn] Celestialaă sunt totși trei. Noi vrem saă
fim ca Ei. (Fratele Marin Iachimov, dascaă l la bisericaă )

Pe laî ngaă participarea la slujbe sș i respectarea normelor de conduitaă ce le interzic

mormonilor saă bea alcool, ceai negru, ceai verde, saă fumeze, saă comitaă adulter sș i saă aibaă relatșii

sexuale îînainte de caă saă torie, Biserica asș teaptaă de la membrii ei saă doneze lunar 10% din

venituri, obligatșie impusaă prin Legea zeciuielii, ca o poruncaă strictaă de la Dumnezeu, a caă rei

îîncaă lcare poate duce la respingerea de la portșile IÎmpaă raă tșiei Celestiale:

Acela care plaă tesș te zeciuiala nu va fi ars la venirea Sa. (Doctrinaă sș i Legaă minte 64:23)

Rolurile sș i autoritatea îîn SZU sunt bine delimitate îîn functșie de gen sș i vaî rstaă . Doar

baă rbatșii detșin autoritate preotșeascaă , pot detșine functșii de conducere sș i au dreptul saă

binecuvaî nteze. Femeile sunt îînregimentate îîn Societatea Alinaă rii (Society of Relief), o structuraă

paralelaă celei a baă rbatșilor, cu propria ierarhie sș i cu îîndeletniciri umanitare. Fiecare dintre aceste

grupuri au la raî ndul lor subdiviziuni pentru fetele tinere, respectiv baă ietșii tineri.

5. Intrarea pe teren
Am aflat de existentșa confesiunii mormone îîn Bucuresș ti îîntaî mplaă tor, pe filiera

prejudecaă tșii patriotarde, caî nd un amic m-a îînghiontit pe stradaă sș i, indicaî ndu-mi cu degetul o

claă dire albaă , m-a îînsș tiintșat revoltat caă „asta e bisericaă de mormoni, secta aia”, dupaă care a

îîngaă imat ceva referitor la poligamie 13 sș i la subminarea religiei straă mosș esș ti a natșiunii. Am sunat

13
La presiunea Congresului american, SZU a abolit poligamia îîn 1890, iar de la îînceputul secolului XX, cei care
practicaă poligamia sunt excomunicatși. Biserica Fundamentalistaă a Sfintșilor din Zilele din Urmaă este o sectaă care
s-a desprins îîn 1932 din SZU sș i ai caă rei adeptși practicaă poligamia. O descriere jurnalistico-etnograficaă a
practicilor fundamentalisș tilor mormoni din Hilldale, Utah, se regaă sesș te îîn numaă rul din februarie 2010 a revistei
National Geographic Romaî nia (pp. 36-61).
mai taî rziu la un numaă r de telefon gaă sit pe Internet sș i misionara care mi-a raă spuns m-a invitat

insistent saă particip, îîn aceeasș i zi, la un curs gratuit de limba englezaă pe care îîl predau

saă ptaă maî nal misionarii la capelaă .

Taximetrisul care m-a dus la capela de pe Sș oseaua Panduri nu sș tia de existentșa vreunei

biserici la adresa indicataă . Caî nd am sosit, sș i-a exclamat uimirea caă „asta nu-i romaî neascaă ”. IÎntr-

adevaă r, îîn afara unui turn care poate saă indice natura religioasaă a claă dirii sș i a unei plaă ci de

marmuraă fixate pe peretele de laî ngaă intrarea principalaă pe care e scris numele confesiunii,

capela nu are nici un semn distinctiv, nici cruci îîn vaî rf, nici picturi murale exterioare cum au

laă casș urile ortodoxe.

La prima vizitaă cei caî tș iva misionari pe care i-am îîntaî lnit paă reau miratși caă cineva le caă lca

de bunaă voie pragul. Un misionar îîn vaî rstaă , fost luptaă tor îîn Fortșele Speciale ale Marinei

Americane, sș i-a asumat imediat rolul de ghid initșiator pentru caă avea o oraă liberaă paî naă saă

îînceapaă cursul de spaniolaă pe care îîl preda. IÎnarmat cu un marker pe care-l folosea saă -sș i

ilustreze spusele îîn scris, pe o tablaă albaă , mi-a servit un soi de curs de introducere îîn

mormonism. M-a adus la curent cu istoria religiei, cu organizarea institutșionalaă a Misiunii din

Romaî nia, cu gradele de preotșie pe care le primesc baă ietșii mormoni pe maă suraă ce îînainteazaă îîn

vaî rstaă (la 12 ani „diaconi”, la 14 „îînvaă tșaători”, la 16 „preotși hirotonitși”, iar la 19, „vaî rstnici” sau

„elders”, moment îîn care capaă taă sș i dreptul de-a boteza sș i de a da binecuvaî ntaă ri), cu importantșa

Societaă tșii de Alinare, „una din cele mai vechi sș i cele mai mari organizatșii filantropice de femei

din lume”. Ca saă -sș i îîntaă reascaă spusele, mi-a burdusș it geanta cu un vraf de materiale religioase,

printre care sș i un exemplar legat îîn piele albastraă al Caă rtșii lui Mormon sș i o brosș uraă cu îînvaă tșaături

despre familie îîn limba germanaă (vorbisem cu misionarul îîn englezaă sș i acesta era convins caă

sunt suedez). IÎnainte de plecare mi-a recomandat saă citesc maă rturia de credintșaă a lui Joseph

Smith din Cartea lui Mormon sș i a insistat saă vin negresș it la slujba de duminicaă .

6. Mormonii de duminică
 Am revenit la bisericaă duminica urmaă toare. De data aceasta, calitatea mea nu mai era de

simplu curios. Am fost prezentat membrilor congregatșiei drept simpatizant, termenul pe care îîl

folosesc mormonii pentru a-i descrie pe cei care ascultaă îînvaă tșaăturile misionarilor sș i frecventeazaă

biserica faă raă a fi fost botezatși. Imediat dupaă ce am intrat am fost luat îîn primire de doi misionari,

altșii decaî t cei pe care-i îîntaî lnisem cu caî teva zile îînainte, care s-au asș ezat laî ngaă mine îîn sala de

slujbaă îîndemnaî ndu-maă saă caî nt imnurile sș i oferindu-mi, chiar sș i faă raă saă le-o cer, explicatșii despre

natura sș i semnificatșia actșiunilor care se desfaă sș urau.

Pentru ceremoniile de sabat, mormonii folosesc alternativ „slujbaă ” sș i „adunare”, semn caă

duminica e prilej sș i de slujire religioasaă , sș i de socializare sș i coagulare a comunitaă tșii. Nu e astfel

de mirare caă holurile capelei se umplu îîncaă dinaintea orei 10 sș i coridorul de la parter devine

spatșiu de baă taă i pe umaă r, discutșii îînfocate sș i hohote zgomotoase pe care le îîntrerupe doar

îînceputul oficial al adunaă rii, caî nd lumea intraă îîn sala de slujbaă sș i se asș eazaă pe baă ncile tapitșate.

Caî nd vin la adunare, baă rbatșii, fratșii, sunt îîmbraă catși la costum sș i poartaă cravataă , iar surorile

poartaă o tșinutaă austeraă constaî nd îîn fuste lungi paî naă la jumaă tatea gambelor sș i caă maă sș i albe. Doar

caî teva surori ies din canonul vestimentar al adunaă rii de duminicaă prin decolteul rochiilor sș i

bijuteriile pe care le poartaă . Liderii locali ai Bisericii sanctșioneazaă aproape de fiecare dataă aceste

abateri îîn timpul predicii, faă raă saă o facaă nominal.

Sala de slujbaă este mai mult lungaă decaî t lataă , iar plafonul îînalt îîi conferaă o acusticaă aparte.

IÎn mijlocul îîncaă perii se aflaă douaă raî nduri de baă nci masive din lemn pe care asș teaptaă caî teva caă rtși

de imnuri religioase. Raî ndurile sunt separate de un covor rosș u îîngust care duce la amvonul

prevaă zut cu un pupitru îîn mijloc sș i o pianinaă îîn staî nga. Monotonia albaă a peretșilor lipsitși de orice

podoabe sau obiecte de cult e spartaă doar de un stativ din lemn laă cuit, pe care se afisș eazaă

numerele corespondente imnurilor ce urmeazaă saă se intoneze la slujbaă . Sala de slujbaă se aflaă la

parterul capelei sș i este flancataă de birouri sș i de saă li de curs, îîntr-un melanj de spatșii religioase sș i

administrative ce indicaă ethosul teocratic al SZU.

Fiecare adunare îîncepe sș i se îînchide cu intonarea îîn cor a unui imn religios îîn
acompaniamentul pianinei sș i cu caî te o rugaă ciune pe care o rostesș te un membru desemnat

dinainte de presș edintele ramurii pentru aceastaă activitate. Rugaă ciunile nu urmeazaă o structuraă

prestabilitaă , nu sunt rugaă ciuni îînvaă tșate ci improvizate pe loc, îîn care se îînvaă lmaă sș esc fragmente

de versete biblice sș i multșumiri adresate lui Dumnezeu. Potrivit canonului mormon, rugaă ciunile

se îîncheie îîntotdeauna cu formula „sș i am spus toate acestea îîn numele lui Isus Hristos”, cuvinte

care marcheazaă îîncheierea fiecaă rei adresaă ri îîn fatșa congregatșiei, fie caă e vorba de rugaă ciuni, de

predici sau de maă rturisirile individuale, sș i un „Amin”. Pe durata rugaă ciunii, participantșii la slujbaă

îîsși îînchid ochii sau îîsși tșin capul plecat, îîmpreunaî ndu-sș i maî inile sau îîncrucisș aîndu-sș i-le peste

piept îîn semn de devotșiune.

IÎntre aceste douaă serii de imnuri sș i rugaă ciuni, are loc îîmpaă rtaă sș ania sș i sesiunea de

maă rturii. IÎmpaă rtaă sș ania se face cu paî ine sș i apaă – alcoolul, chiar sș i îîn cantitaă tși infime, este prohibit

– care sunt distribuite pe douaă taă vitșe speciale pe care mormonii sș i le oferaă din maî naă îîn maî naă . IÎn

tot acest timp, congregatșia raă maî ne mutaă . Tac paî naă sș i cele trei femei pe care le-am auzit adesea

contabilizaî nd sș optit numaă rul necaă saă toritșilor prezentși. Dupaă ritualul îîmpaă rtaă sș aniei urmeazaă

maă rturiile individuale. Caî tșiva credinciosș i urcaă , pe raî nd, îîn amvon ca saă le vorbeascaă membrilor

congregatșiei – mormonii consideraă maă rturia drept o predicaă pe care o poate tșine orice membru

al Bisericii. Maă rturiile sunt, asemeni rugaă ciunilor, nestructurate, dar contșin, pe laî ngaă formula de

îîncheiere, sș i cuvintele „sș tiu caă Biserica lui Isus Hristos este adevaă rataă , sș tiu caă Joseph Smith a fost

un profet adevaă rat”. Un maă rturisitor recitaă pasaje din Cartea lui Mormon sș i spune cum

principiile i-au schimbat viatșa, o femeie spune caă are probleme îîn familie din cauza convertirii, o

alta îîi multșumesș te lui Hristos pentru sotșul ei, pe care l-a cunoscut la bisericaă , sș i pentru saă naă tatea

familiei, iar sotșia presș edintelui american al Misiunii îîn Romaî nia povestesș te cum rugaă ciunile

asidue au readus suflarea puiului de gaă inaă adoptat de fiul ei, Joshua, dupaă ce pasaă rea fusese

lovitaă de o masș inaă .

Dupaă îîncheierea acestui episod, mormonii, segregatși pe vaî rste sș i gen, participaă timp de o

oraă la sș coala de duminicaă . Femeile iau parte apoi la îîntrunirile Societaă tșii de Alinare, iar baă rbatșii,
la cursurile de preotșie. Aidoma slujbei, îîntaî lnirea sș colii de duminicaă pentru simpatizantși unde

am fost repartizat se deschide sș i se îînchide cu o rugaă ciune sș i un imn, dar cadrul este sș i mai putșin

formal. Interactivitatea ia locul predicii, ascultarea se transformaă îîn dezbatere. Acestea dupaă ce

o taî naă raă profesoaraă , desemnataă îîn acea zi saă tșinaă cursurile sș colii de duminicaă pentru

simpatizantși, a expus la tablaă Planul Salvaă rii, prin care Isus Hristos doresș te saă ne ia pe totși îîn

IÎmpaă raă tșia Celestialaă dacaă îîi vom urma etapele îîntocmai: credintșa, pocaă intșa, botezul, primirea

Duhului Sfaî nt sș i îîndurarea paî naă la sfaî rsș it.

7. Trasee către convertire

Voi parcurge îîn cele ce urmeazaă etapele convertirii asș a cum sunt ele stabilite de teologia

mormonaă . Saă revenim asș adar la Planul Salvaă rii care mi-a fost expus la sș coala de duminicaă :

botezul, „prima raî nduialaă a Evangheliei […] necesaraă pentru a deveni membru” (Ghid pentru

Scripturi, p.21) e precedat de credintșa îîn Hristos sș i de pocaă intșaă. Dupaă botez, mormonii trebuie

saă „îîndure paî naă la sfaî rsș it” viatșa îîn concordantșaă cu poruncile Domnului.

Ghidul pentru Scripturi de la finele Caă rtșii lui Mormoni definesș te convertirea astfel:

Schimbarea credintșei, a inimii sș i a vietșii cuiva pentru a accepta sș i a se conforma vointșei

lui Dumnezeu. Convertirea implicaă decizia conștientă a cuiva de renuntșa la obiceiurile
anterioare sș i de a se schimba pentru a deveni un ucenic al lui Isus Hristos. […] Omul firesc
va fi schimbat îîntr-o persoanaă nouaă , sfintșitaă sș i purificataă , naă scutaă din nou îîn Isus Hristos.
( p. 35. Sublinierile îîmi apartșin)

Teologia mormonaă pune asș adar accentul pe transformare ca proces cognitiv care

restabilesș te ordinea îîn viatșa convertitului. Pentru desaă vaî rsș irea procesului decizional, definit

drept ratșional de teologie, individul trebuie saă cunoascaă Adevaă rul, iar confirmarea poate veni

doar din surse supranaturale prin intermediul revelatșiei (Cartea lui Mormon, Alma 22: 15). Prin

urmare, cognitșia nu e strict paă maî nteanaă , ci survine prin stabilirea pe calea rugaă ciunii a unei

relatșii personale a credinciosului cu Dumnezeu.

Iar atunci caî nd voi vetși primi aceste lucruri, eu vaă îîndemn pe voi saă -L îîntrebatși pe
Dumnezeu, Tataă l Vesș nic, îîn numele lui Hristos, dacaă aceste lucruri nu sunt adevaă rate; sș i
dacaă voi vetși îîntreba cu inima sinceraă , cu intentșie adevaă rataă , avaî nd credintșaă îîn Hristos, El
 vaă va araă ta adevaă rul prin puterea Duhului Sfaî nt. (Moroni 10:4)

Procedural, pretendentșii la statutul de membru trebuie saă facaă proba credintșei îîn timpul

a douaă interviuri cu liderii congregatșiei de care apartșin. Doar dacaă sunt convingaă tori li se aprobaă

programarea botezului. Acelasș i mecanism de verificare, de data aceasta nu a credintșei, ci a

respectaă rii poruncilor se activeazaă sș i caî nd mormonii doresc saă intre îîn templu, cel mai

semnificativ laă casș din punct de vedere sacramental. Prin douaă interviuri, liderii Bisericii

evalueazaă dacaă aplicantul duce o viatșaă demnaă , conditșia sine qua non pentru accesul îîn templu.

7.1. Reconstrucția biografică

Am discutat despre convertire cu trei baă rbatși, cu vaî rste îîntre 34 sș i 43 de ani, membri ai

comunitaă tșii mormone din Bucuresș ti, totși trei detșinaî nd pozitșii de conducere îîn ierarhia localaă .

IÎntaî lnirile noastre au avut loc îîn birourile pe care le ocupaă acesș tia îîn capela Panduri. Discutșiile

cele mai lungi le-am avut îîn timpul saă ptaă maî nii, nu duminica, asș a caă interlocutorii mei

renuntșaseraă la costum sș i cravataă îîn favoarea pantalonilor scurtși sș i a sandalelor de varaă . Fiecaă ruia

dintre interlocutori i-am cerut saă -mi spunaă povestea propriei convertiri, ceea ce a rezultat îîn

exercitșii ample sș i interesante de reconstructșie biograficaă .

Vasile Doru, presș edintele Districului Bucuresș ti, are o diplomaă îîn drept sș i lucreazaă îîn domeniul

asiguraă rilor. E un baă rbat scund sș i îîndesat, cu un îînceput de calvitșie, cu un chip bonom sș i are

mereu chef de vorbaă . Povestea convertirii sale e cea mai spectaculoasaă dintre cele pe care le-am

auzit de la mormonii locali. Nu am fost singurul impresionat, mai multși mormoni bucuresș teni au

vorbit despre puterea maă rturiei presș edintelui Doru sș i o folosesc drept etalon („Nu am simtșit o

maă rturie ataî t de mare ca colegul de laî ngaă mine” - un membru nou al Bisericii ). De fiecare

dataă caî nd vorbesș te sau scrie - am primit sș i o variantaă tipaă ritaă pe care speraă s-o publice îîn

America - despre convertirea lui, presș edintele Doru îîncepe cu raă daă cinile ortodoxe ale familiei lui

din Moldova. IÎn ton cu convingerile ortodoxe ale familiei, s-a pregaă tit pentru admiterea la
seminarul ortodox de la Maî naă stirea Neamtș , unde fratele saă u mai mare era deja elev. Dupaă douaă

esș ecuri la admitere, Vasile Doru sș i-a abandonat planurile de-a deveni preot sș i, imediat dupaă

1990, a intrat îîn vria comertșului de contrabandaă îîn Rusia. A lucrat apoi îîn Iugoslavia îîn

constructșii, apoi îîn Italia, Germania sș i Frantșa. IÎn 1993 a imigrat ilegal îîn Canada, ascunzaî ndu-se,

alaă turi de altși patru romaî ni, îîntr-un container de marfaă care asș tepta saă fie expediat din portul

francez Le Havre. Drumul cu containerul a durat mai mult decaî t se asș teptau sș i cei cinci romaî ni s-

au temut caă vor muri de foame sau sufocatși din cauza lipsei de aer. IÎn Canada a cunoscut, îîntr-o

discotecaă , o membraă a SZU sș i, la invitatșia ei, a mers la o adunare, dar spune caă nu era atras de

practicile mormonilor („ce, Isus avea televizor caî nd predica?”). Citea totusș i din exemplarul din

Cartea lui Mormon pe care îîl primise pentru caă nu avea Biblie sș i spune caă lectura i-a declansș at

dorintșa de a-sș i schimba viatșa. IÎn prima fazaă , a caă utat solutșia îîn religia ortodoxaă .

Ca oricare dintre noi, faă cusem îîn viatșaă, paî naă atunci, lucruri de care-mi era rusș ine. Paă cate
uraî te despre care consș tiintșa îîmi spunea mereu caă nu sunt pe placul lui Dumnezeu […].
Odataă ajunsaă Cartea lui Mormon îîn casa mea am îînceput saă simt un mare imbold de
schimbare a vietșii îîn acord cu sfintele porunci ale lui Dumnezeu. O dorintșaă mare de
pocaă intșaă a venit asupra mea. [...] Am îînceput saă citesc din Cartea lui Mormon, iar
cuvintele ei faă ceau ca lacrimile saă aparaă pe obrajii mei, sș i saă -mi doresc sș i mai mult
schimbarea vietșii mele. Dar credeam îîn acelasș i timp caă pot realiza transformarea sș i faă raă
saă -mi schimb religia. IÎn data de 19 martie 1995 am decis saă nu mai fumez niciodataă , iar
cu douaă saă ptaă maî ni îînainte am îîncetat saă mai beau alcool. […] Am îînceput saă merg îîn
fiecare Duminicaă la Biserica Ortodoxaă sș i saă fiu foarte activ.

Un alt eveniment pe care presș edintele Doru îîl subliniazaă ca parte îîn convertirea sa se

leagaă de cererea de resș edintșaă pe care a depus-o la intrarea îîn Canada, caă reia i-a alaă turat o

poveste falsaă pentru impresionarea comisiei, îîn care sustșinea caă vine dintr-o familie de maghiari

persecutatși îîn Romaî nia. IÎn fatșa comisiei de acordare a resș edintșei din Montreal, confruntat cu o

crizaă moralaă , a dezvaă luit caă povestea sa e naă scocitaă .

Apoi presș edintele [comisiei] mi-a pus o îîntrebare care m-a blocat: Ce te-a determinat saă
faci acest lucru? A fost o taă cere adaî ncaă de cel putșin 30 de secunde. Nu eram pregaă tit
pentru un astfel de raă spuns. Am caă utat îîn adaî ncul fiintșei mele sș i am gaă sit: J'ai decouvert
Jesus Christ et je veux le suivre.

Presș edintele Doru consideraă caă acesta a fost ultimul test la care a fost supus îînainte de
convertire. Decizia de a deveni membru al SZU a venit îîn urma unei revelatșii personale, pe care a

primit-o îîn urma rugaă ciunilor prin care cerea saă -i fie confirmat dacaă SZU este adevaă rata Bisericaă

a lui Dumnezeu. Confirmarea a venit prin repudierea practicilor ortodoxe:

Eram la volan, cu un prieten de-al meu, îîn urma unor rugaă ciuni de o lunaă de zile. IÎn
fiecare zi m-am rugat la Dumnezeu saă -mi confirme dacaă aceste lucruri vin de la El. [...]
Momentul acela al meu, pe care eu îîl numesc momentul îîn care Dumnezeu a raă spuns
personal pentru mine la rugaă ciunea mea sș i mi-a daă ruit o maă rturie. Noi asș a numim, o
maă rturisire de la Duhul Sfaî nt prin care Dumnezeu mi-a confirmat acest adevaă r. IÎn ce fel?
Deci primul meu sentiment pe care nu pot saă -l uit niciodataă este acela caă Dumnezeu îîmi
raă spundea. Deci acea manifestare, acea atingere, acea prezentșaă îîn interiorul meu sub
forma unei caă lduri, a unei laă rgiri a pieptului meu. Deci aveam impresia caă -mi laă rgesș te
pieptul sș i caă -mi alinaă interiorul îîntr-un mod de neîînchipuit, de neimaginat. Toataă fiintșa
mea sș tia caă Dumnezeu raă spundea rugaă ciunilor mele. Tot, mintea, inima, corpul îîn
îîntregime. Sș i de asemenea, erau informatșii pe care le primeam îîn aceastaă stare. Sș i prima
informatșie a fost legataă de un lucru pe care eu îîl faă ceam. Maă rugam la icoane [...] Deci
Dumnezeu îîmi comunica îîn minte sș i-n inima mea caă eu gresș eam. […] Spiritul lui
Dumnezeu mi-a araă tat lucrul acesta sș i mi-a cerut efectiv, a fost ca sș i un gaî nd care spunea
saă nu te mai îînchini niciodataă acestor imagini, persoane, lucruri.

Imediat dupaă acest episod, Vasile Doru povestesș te caă a mers tșintaă la o capelaă mormonaă sș i

a cerut saă discute cu misionarii pentru caă -sș i doresș te convertirea.

Cătălin Fotea, presș edintele ramurii Panduri, este de meserie dulgher sș i s-a convertit caî nd avea

19 ani. Din spusele sale, provine dintr-o familie de cresș tini nepracticantși; totusș i, tataă l lui le citea

copiilor din Biblie timp de o oraă îîn fiecare searaă . IÎnainte saă îîmbraă tșisș eze religia mormonaă ,

presș edintele Fotea practica boxul sș i culturismul sș i ducea o „viatșaă de stradaă ” ce implica betșii,

baă taă i sș i mersul la „fetitșe”. Pe antebratșe are urme de taă ieturi sș i de arsuri cu tșigara care certificaă

acest tip de viatșaă. Presș edintele Fotea spune caă la un moment, viatșa de cartier nu l-a mai

multșumit. Punctul critic îîl reprezintaă momentul caî nd îîmpreunaă cu majoritatea prietenilor saă i a

fost retșinut de politșie îîn urma unui scandal.

N-am cunoscut Biserica atuncea. Simtșeam caă nu maă mai contopesc cu lucrurile pe care le
faă ceam. Nu sș tiu, poate caă Dumnezeu a lucrat cu inima mea, poate a vrut saă -mi arate caă
poate a venit momentul saă fac o schimbare îîn viatșa mea.

Fratele saă u a fost primul care s-a convertit dupaă ce a gaă sit un fluturasș al SZU sș i a

participat la adunaă rile Bisericii. Misionarii care îîl vizitau pe fratele saă u l-au convins sș i pe
presș edintele Fotea, care la acel moment cerceta posibilitatea aderaă rii la Martorii lui Iehova sau

la baptism, saă îîmbraă tșisș eze principiile moralitaă tșii mormone.

Misionarii aă ia caî nd veneau acasaă maă invitau sș i pe mine la discutșii. Eu purtam cercel
atunci, aveam plete, trei lantșuri, inele... Nu maă vedeam eu acolo baă iatul îîmbraă cat la
caă masș aă sș i cu cravataă sș i potolit. Nu prea maă vedeam. Dar ei mi-au vorbit despre Cuvaî ntul
de îîntșelepciune. […] IÎn cea mai mare maă suraă ei aveau dreptate. Au continuat discutșiile cu
fratele meu, maă invitau mereu sș i, la un moment dat mi-a fost rusș ine saă maă mai duc saă
particip la discutșie cu cercel, cu asș a. Sș i zic, baă i, maă simtșeam jenat. M-am îîmbraă cat asș a,
îîntr-o caă masș aă sș i zic, baă i, saă stau sș i eu acolo. Mi-au îîmpaă rtaă sș it principiile despre
standardele bisericii. Eu, îîn inima mea, simtșeam caă lucrurile alea sunt ataî t de importante
pentru un taî naă r. Eu am simtșit caă ar fi bine pentru copiii mei ca saă traă iascaă asș a. […] Dacaă
toataă lumea ar traă i lucrurile astea n-ai mai vedea ataî ta copii drogatși mortși la supradoze,
copii care fug de acasaă , care nu gaă sesc pace sș i sprijin, dragoste sș i alinare îîn familia lor.

La fel ca presș edintele Doru, sș i presș edintele Fotea spune caă a primit o revelatșie divinaă tot

îîn urma staă ruintșei îîn rugaă ciune, îînsaă nu o descrie la fel de detaliat, iar impresia e caă vorbesș te

despre revelatșie pentru caă asș a se cuvine.

[…] îîn timp ce eu aveam acest sentiment de regret fatșaă de paă catele mele pentru caă ...erau
multe, caî nd eu m-am rugat despre Cartea lui Mormon sș i Joseph Smith am simtșit... Pentru
mine lucrurile au fost clare sș i o luminaă mi-a umplut mie inima sș i o fericire care mi-a laă rgit
mie pieptul sș i sufletul sș i am simtșit cum mie Dumnezeu mi-a... Sș i caî nd eu eram foarte
concentrat îîn rugaă ciunile mele saă zic Doamne, Joseph Smith a fost un profet adevaă rat,
oare el a restaurat, oare toate lucrurile pe care le simt îîn inima mea sunt adevaă rate? Am
simtșit cum Dumnezeu mi-a raă spuns prin... nu sș tiu, este o pace covaî rsș itoare care te face saă
te simtși... fulg. Sș i zic, uau, niciodataă n-am mai simtșit lucrul aă sta.

Fratele Marin Iachimov este economist, dar a renuntșat acum 10 ani la slujba îîntr-o firmaă din

Bucuresș ti îîn favoarea unui post de dascaă l la Bisericaă , unul dintre putșinele posturi plaă tite îîn SZU.

Fratele Iachimov povestesș te caă s-a naă scut îîn orasș ul Briceni din Republica Moldova, pe atunci

parte a Uniunii Sovietice, îîntr-o familie de medici atei sș i caă îînainte saă devinaă membru al SZU nu

fusese botezat îîn nici o religie. A descoperit o Biblie la bunica sa pe caî nd avea 13 ani sș i o citea pe

ascuns. Dupaă terminarea liceului a venit îîn Bucuresș ti sș i a intrat la Academia de Studii

Economice. Aici a intrat îîn contact pentru prima dataă cu religia mormonaă , caî nd, la invitatșia unei

rude, le-a servit drept interpret de limba rusaă unor misionari umanitari americani care vizitau

Ucraina. A fost impresionat de îînvaă tșaăturile misionarilor sș i le-a cerut adresa bisericii din
Bucuresș ti. Caî teva luni mai taî rziu, caî nd de-abia îîmplinise 20 de ani, Marin Iachimov s-a botezat

îîn raî ndul mormonilor.

Fratele Iachimov e singurul dintre cei trei care pune convertirea sa îîn contextul moral al

anilor '90 sș i spune caă afilierea la SZU i-a oferit „raî nduiala” pe care o caă uta ca alternativaă la

dezordinea sș i decaă derea moralaă pe care a adus-o tranzitșia Republicii Moldova.

Eu vedeam caă cum era societatea nu era corect. Pe de-o parte îîmi convenea, caă era
libertate, cui nu-i place la adolescentșaă libertatea? Dar pe de altaă parte maă gaî ndeam, bine,
libertate, da, dar totusș i trebuie saă fie sș i ceva diferit. Trebuie sș i restrictșie, trebuia saă fie un
anumit principiu. Noi am iesș it din totalitarism la democratșie faă raă nici un principiu, totși
erau debusolatși. Paî naă a venit democratșia, saă traă iesș ti conjugal faă raă caă saă torie, asta a fost
tabu sș i îîn doi ani aceasta este bine. Dar nu a existat nici un principiu care saă explice de ce
este bine sș i de ce este tabu. Nu exista o explicatșie logicaă a acestor lucruri. Atunci a îînceput
caă utarea. Eu caă utam un adevaă r care eu nu trebuia saă -l pun la îîndoialaă . [...] Sș i fiind îîn
caă utarea acestor lucruri eu m-am îîntaî lnit cu nisș te misionari umanitari care aduceau
ajutor umanitar îîn Ucraina. M-a invitat un verisș or de-al meu saă traduc pentru ei. Ei fiind
din Biserica aceasta am vorbit putșin despre religie. M-a surprins caî t de mult se asemaă nau
principiile mele cu ce spuneau ei. Am cerut pe urmaă adresa, dacaă este îîn Romaî nia o
misiune a acestei Biserici, au aflat-o, mi-au dat-o, am venit îîncoace, am caă utat misionarii
sș i asș a m-am alaă turat Bisericii.

Un model fenomenologic al traseului convertirii la mormonism, asș a cum reiese din

istorisirile intervievatșilor, ar nota preexistentșa unei educatșii religioase, relocarea sau

dezraă daă cinarea viitorului convertit urmataă de o viatșa dusaă sub influentșa viciilor, o crizaă

identitaraă sș i moralaă , caă utarea echilibrului fie îîn saî nul religiei traditșionale, fie îîn ritualurile altor

confesiuni, descoperirea mormonismului (punct îîn care influentșa misionarilor joacaă un rol

foarte important) sș i îîmbraă tșisș area unui alt standard de moralitate dupaă oficializarea convertirii

prin botez. O formaă similaraă a acestui parcurs se regaă sesș te sș i îîn istoriile scrise de muncitorii sș i

tșaăranii rusș i convertitși la baptism la îînceputul secolului al XIX-lea (Coleman, 2002).

Am observat caă mormonii tind saă -sș i structureze naratșiunea dupaă cum scrie la pravilaă .

Istorisirile lor par saă ilustreze definitșia pe care o daă convertirii Cartea lui Mormon. Interlocutorii

mei mormoni spun caă au îînceput saă caute credintșa îînainte de contactul cu SZU, caă misionarii sș i

Cartea lui Mormon le-au deschis ochii sș i caă au cumpaă nit beneficiile sș i dezavantajele pe care le-ar

putea aduce convertirea îînainte saă se boteze, caă au avut o revelatșie divinaă sș i caă aderarea le-a
adus îîn viatșaă numai bucurii. IÎn plus, cel putșin o dataă îîn timpul interviurilor, fiecare dintre cei trei

baă rbatși mi-au oferit citatul din profetul Moroni (10:4), pe care l-am mentșionat la îînceputul

acestei sectșiuni. Aceeasș i tendintșaă de racordare a discursurilor convertitșilor la dogmaă o remarcaă

sș i sociologul James Beckford (1978), care, analizaî nd istorisirile despre convertire ale Martorilor

lui Iehova din Marea Britanie îîn anii '70, noteazaă caă discursurile acestora reflectaă îîntocmai

politicile Misș caă rii Turnului de Veghere.

7.2. Strategii verbale și scripturale pentru convertire

Dupaă cum reiese din istorisirile de mai sus, dobaî ndirea credintșei nu este strict rodul

eforturilor personale. Agency-ul misionarilor, lectura textelor religioase sș i comunicarea directaă

cu divinitatea ocupaă un rol important îîn naratșiunile celor trei mormoni.

Misionarii sunt un fel de fortșe de elitaă ale Bisericii, ei sunt principalele vehicule ale

propovaă duirii religiei mormone sș i, subsecvent, al convertirii noilor adeptși. Baă rbatșii pleacaă îîn

misionariat caî nd îîmplinesc 19 ani, femeile caî nd ajung la vaî rsta de 21 de ani sș i trebuie saă fie

necaă saă toritși. Prescriptul celibatului nu vine din ratșiuni de puritate – mormonii nu

conceptualizeazaă caă saă toria drept raă ul necesar de care vorbesș te apostolul Pavel (Corinteni 7:9),

ci ca un bine absolut necesar vietșii îîn IÎmpaă raă tșia Celestialaă – ci din dorintșa de a evita despaă rtșirea

unui cuplu sș i din obligativitatea ca misionarii saă se concentreze exclusiv la activitatea de

prozelitism. Din acest motiv, misionarii nu au voie saă aibaă îîntaî lniri amoroase, au acces la

Internet o singuraă dataă pe saă ptaă maî naă ca saă le scrie paă rintșilor, iar telefonul îîl pot folosi doar de

douaă ori pe an, de Ziua Mamei sș i de Craă ciun. IÎnainte de plecarea îîn misiune, tinerii îînvatșaă limba

tșaării îîn care îîi trimite Biserica (nu au posibilitatea saă -sș i aleagaă destinatșia). Fiecare zi a

misionarilor este dedicataă acestui scop: se trezesc de la 6.30 dimineatșa, fac exercitșii fizice

pentru jumaă tate de oraă , studiazaă apoi individual sș i îîmpreunaă Scripturile, iar îîntre 10 sș i 10.30 îîsși

exerseazaă cunosș tintșele de limba romaî naă pe care, am observat, ajung saă o staă paî neascaă foarte

bine, apoi merg pe stradaă sau bat la usș ile apartamentelor din blocuri ca saă le vorbeascaă
oamenilor despre mesajul Evangheliei restaurate.

Misionarii mormoni fac o distinctșie foarte claraă îîntre cei care sunt dispusș i saă -i asculte sș i

cei care nu.

De obicei, nu vor saă sș tie nimic. Persoana obisș nuitaă spune „sunt ortodox, nu vreau saă sș tiu nimic”
[…] Sunt sș i oameni care ne acceptaă , care sunt bucurosș i saă îînvetșe mai multe despre Isus Hristos,
care cautaă ceva sș i vor saă facaă ceva mai mult cu viatșa lor, care vor saă -sș i îîmbunaă taă tșeascaă relatșia cu
Dumnezeu sș i saă aibaă sens îîn viatșa lor. (elder Lyon din Vermont, SUA sș i elder Herrick din Ontario,
Canada. Discutșia s-a desfaă sș urat îîn limba englezaă )

IÎn cazul celor din urmaă , existaă o probabilitate caî t de micaă saă se prindaă îîn jocul discutșiilor

sș i lecturilor religioase cu finalitate îîn convertirea la Biserica lui Isus Hristos a Sfintșilor din Zilele

din Urmaă . Pentru aceasta, asș a cum subliniazaă misionarii, trebuie saă „îînvetșe mai multe despre

Isus Hristos”. Cei din a prima categorie, sunt aproape pierdutși cauzei. Interesul principal al

misionarilor e saă facaă pe caî t mai multși saă -i asculte.

Tș inuta vestimentaraă pe care sunt obligatși saă o adopte - costum, caă masș aă albaă , cravataă sș i

ecuson - face parte din arsenalul de convingere al misionarilor.

Ca misionari, avem un mod specific de a ne îîmbraă ca. Purtaă m caă masș aă albaă sș i cravataă sș i
costum îîn lunile mai reci ale anului pentru caă trebuie saă araă tam profesionisș ti sș i business-
like, saă araă taă m respectabili. Dacaă m-asș îîmbraă ca îîn jeans sș i cu un tricou murdar, sș i mai
putșinaă lume m-ar asculta pe stradaă . ( elder Herrick, misionar din Canda. Discutșia a fost îîn
limba englezaă )

Saă ne amintim îîn context de povestea presș edintelui Fotea care spune caă sș i-a scos cerceii sș i

a îîmbraă cat o caă masș aă pentru caă -i era rusș ine saă se prezinte misionarilor îîmbraă cat vulgar...

Cursurile de limba englezaă 14 pe care le oferaă gratuit la capelaă sunt printre cele mai

fructuoase metode de captare a atentșiei; de fiecare dataă caî nd am vizitat capela îîn zilele de curs

am îîntaî lnit cel putșin cinci-sș ase amatori de limbi straă ine. Cursurile sunt promovate tot de

misionari care distribuie fluturasș i prin orasș . Pe respectivii fluturasș i nu existaă nici o referire la

mormoni; este indicataă doar adresa, nu sș i natura religioasaă a claă dirii. Strategiile de captare sunt

mult mai variate. De pildaă , îîntr-o zi i-am gaă sit pe misionari asș teptaî nd îîn poarta capelei laî ngaă

14
Dacaă existaă misionari care vorbesc sș i alte limbi se organizeazaă sș i cursuri de spaniolaă sau germanaă .
douaă tarabe deasupra caă rora trona un anuntș scris cu pixul pe o bucataă mare de carton: „Noi te

îînvaă tșaăm cum saă renuntși la fumat”. Tarabele improvizate din mese scoase din capelaă erau,

desigur, pline de caă rtși religioase. Un alt exemplu din aceeasș i sferaă a abordaă rii pe teme practice,

laice, îîl reprezintaă o brosș uraă pe care am primit-o îîn primele zile pe teren sș i care, sub titlul „Cum

saă îînfruntși problemele financiare”, vorbesș te despre necesitatea economisirii lunare a unei paă rtși

din venit sș i a stocaă rii de apaă sș i conserve de hranaă pentru zile negre.

IÎntr-una din zile i-am îînsotșit pe elder Lyon sș i pe elder Herrick pe traseul lor îîn zona Casei

Poporului sș i am avut ocazia saă -i vaă d la lucru. Cartea lui Mormon sub bratș , un rucsac plin de

brosș uri frumos colorate de pe coperta caă rora privesș te blajin Isus Hristos sunt echipamentele

auxiliare de care misionarii nu se despart niciodataă . Nu abordeazaă niciodataă femei singure sș i

nici copii, pentru caă „ar fi ciudat”. Nu intraă îîn vorbaă nici cu tinerii care se tșin de maî naă pe stradaă

pentru caă „probabil merg la o îîntaî lnire sș i nu au chef saă audaă despre Hristos”. De regulaă , intraă îîn

vorbaă cu baă rbatși îîn concordantșaă cu ethosul patriarhal al mormonilor. Din motive evidente, caî nd

cutreieraă scaă rile de bloc baă taî nd la usș i, selectșia este mai putșin riguroasaă .

Voi relata îîn continuare cum s-a desfaă sș urat o conversatșie cu un baă rbat îîntre douaă vaî rste

abordat pe stradaă . Misionarii l-au oprit saă -i propunaă saă discute despre Isus Hristos, dar baă rbatul

a refuzat, motivaî nd caă este graă bit. Misionarii au sugerat saă stabileascaă o îîntaî lnire la o dataă

viitoare, baă rbatul le-a raă spuns caă nu este din Bucuresș ti sș i a dat saă plece. Atunci, unul dintre

misionari l-a îîntrebat dacaă are familie sș i copii, iar baă rbatul s-a oprit sș i a spus caă are doi baă ietși.

„Saă vaă traă iascaă ”, a replicat, idiomatic, elder Lyon sș i, imediat, din geanta lui s-a ivit o brosș uraă

galbenaă , îîn limba romaî naă , despre valorile familiei pe care le promoveazaă SZU. Punct lovit:

baă rbatul a luat-o, a frunzaă rit-o sș i apoi i-a dat misionarului numaă rul lui de telefon dupaă care sș i-a

vaă zut de drum. Misionarii sunt multșumitși, dar rezervatși. De multe ori, caî nd sunaă saă stabileascaă

îîntaî lniri, cei care le-au dat numerele de telefon nu mai raă spund sau, caî nd misionarii vin la

îîntaî lnire nu le deschid usș a sau îîi refuzaă pretextaî nd caă sunt ocupatși.

Brosș urile pe care le distribuie cu generozitate sunt un soi de prelungiri ale discursului
verbal al misionarilor. Aceste brosș uri contrag îînvaă tșaăturile mormone îîn cuprinsul a caî torva

pagini ilustrate cu fotografii colorate îînfaă tșisș aînd familii mormone zaî mbind fericite sș i scene

biblice avaî ndu-i drept protagonisș ti pe Isus Hristos sș i pe profetul Joseph Smith. Raportul dintre

imagine sș i text este 1:1. Pe verso e scrisaă adresa capelei Panduri, numaă rul de telefon al unui

misionar sș i ora de îîncepere a slujbei de duminicaă ; brosș ura e îîn acest fel sș i o invitatșie scrisaă sș i

personalizataă .

Brosș urile sunt scrise îîntr-un limbaj accesibil marcat de oralitate. Mormonii sunt convinsș i

caă pot saă traducaă orice îîn orice limbaă gratșie revelatșiei Duhului Sfaî nt. Este vorba de aceeasș i

inspiratșie divinaă care i-a facilitat lui Joseph Smith saă traducaă îîn englezaă Cartea lui Mormon scrisaă

îîn limbile pierdute ale iareditșilor sș i nefitșilor, descendentșii popoarelor cresș tinate de îînsusș i Isus

Hristos îîn timpul vizitei pe care, asș a cum ne îînvatșaă Cartea lui Mormon, a îîntreprins-o pe

continentul american caî ndva îîntre IÎnviere sș i IÎnaă ltșare. Textul acestor brosș uri este, de regulaă ,

structurat sub forma verbalaă îîntrebare-raă spuns: „Ce este planul salvaă rii?”, „Care este scopul meu

îîn viatșaă?”, „unde voi merge îîn aceastaă viatșaă” (brosș ura intitulataă Planul Salvaă rii), „Ce este

Evanghelia lui Isus Hristos?”, „De ce trebuie ca eu saă fiu botezat(aă )?” (brosș ura „Evanghelia lui

Isus Hristos”), „Bisericaă sș i credintșaă. De ce sunt importante” (brosș ura „Traă iesș te, Crede, Fii

fericit”). Raă spunsurile vin sub forma unor versete din Biblie sș i din Cartea lui Mormon puse îîn

chenar. Ultimele pagini ale brosș urilor sunt dedicate unor formulare pentru studiu suplimentar

cu îîntrebaă ri deschise sub care sunt indicate pasajele adecvate din Scripturi. Adresaă rile din text

sunt la persoana a doua, singular sau plural: „dumneavoastraă suntetși faă cut(aă ) dintr-un trup

spiritual […] sș i dintr-un trup fizic”. La fel de interesantaă din acest punct de vedere al conversatșiei

scrise dintre Bisericaă sș i ascultaă torul/cititor neinitșiat este sș i coperta din spate a brosș urilor care

îîncepe cu îîntrebarea „Ce trebuie saă fac?” sș i continuaă cu recomandarea „Cititși Cartea lui Mormon.

Pasaje recomandate...”.

Strategiile de convertire pe care le angajeazaă misionarii indicaă o juxtapunere a oralitaă tșii

cu textul scris. Adresarea directaă din brosș uri sugereazaă dialogul îîntre divinitate sș i cititor sș i
stabilirea unei relatșii personale, nemediate cu Dumnezeu. Raportul dintre retoricile scrise sș i cele

orale este dezechilibrat îîn favoarea primului tip. Cartea lui Mormon reprezintaă o lecturaă

obligatorie îînainte de botez, iar cititul este o îîndeletnicire pe care Biserica o îîncurajeazaă asiduu

îîn timpul sș colii de duminicaă , dar sș i îîn timpul „serilor îîn familie” caî nd mai multși membri ai

congregatșiei se adunaă la domiciliul unei familii ca saă citeascaă îîn grup din Scripturi.

7.3. Antropolog de convertit

De fiecare dataă caî nd am deschis, îîn varii medii sociale din Bucuresș ti, subiectul

mormonilor - sș i am faă cut-o foarte des de la îînceputul cercetaă rii de teren - invariabil prima

reactșie a fost interogatșia pe un ton la intersectșia dispretșului cu zeflemeaua: „care, aă ia cu ecuson

îîn piept sș i cu caă masș aă albaă care tot umblaă prin orasș sș i te tșin de vorbaă ?”. Raă spundeam de fiecare

dataă la aceastaă sinecdocaă reductșionistaă lansaî ndu-maă îîntr-o peroratșie presaă rataă cu argumente

istorice sș i teologice despre relevantșa antropologicaă a mormonismului. Din aceastaă cauzaă , nu de

putșine ori, prietenii mei m-au suspectat caă m-am convertit; mama chiar s-a îîngrijorat pentru

viitorul meu. Aveam saă realizez mai taî rziu caă aceastaă perceptșie era catalizataă de faptul caă

diferentșele dintre discursul pe care-l adoptam sș i discursul interlocutorilor mei mormoni

deveniseraă foarte subtșiri. Pe scurt, vorbeam ca un mormon, desș i convingerile mele despre religie

sunt inspirate de Feuerbach sș i Marx, nu de dogma cresș tinaă .

Antropoloaga Susan Harding povestesș te o experientșaă asemaă naă toare de pe terenul ei,

centrat pe fundamentalismul baptist din America. Plecaî nd de la o îîntaî lnire prelungitaă cu un

reverend, Harding a fost pe punctul saă aibaă un accident de masș inaă sș i s-a trezit îîntrebaî ndu-se ce

vrea Dumnezeu saă -i transmitaă prin acea îîntaî mplare. Cuvintele reverendului paă trunseseraă îîn

exprimarea ei, iar de aici antropoloaga conchide caă , din moment ce un indicator al convertirii e

reprezentat de internalizarea sș i reproducerea discursului religios, convertirea e dependentaă de

dispozitșia de a asculta cu seriozitate îînvaă tșaăturile religioase, chiar sș i la îîndemnul demersului

etnografic (Harding, 1987: 169). IÎn cazul lui Susan Harding, factorul decisiv a fost retorica
reverendului care, pe parcursul conversatșiei lor, a jonglat retoric astfel îîncaî t saă se prezinte pe el

drept sufletul salvat sș i pe interlocutoare drept sufletul paă caă tos care poate fi maî ntuit dacaă va

urma aceeasș i cale. Eu am ajuns saă vorbesc ca un mormon pentru caă ajunsesem saă sș tiu cum

vorbesș te un mormon, dupaă discutșii lungi cu misionarii sș i lecturi cu pixul îîn maî naă a Caă rtșii lui

Mormon. Aceasta este maă rturia mea asupra puterii de convingere a retoricilor misionarilor sș i a

lecturii textelor religioase. Nu m-am convertit de-adevaă ratelea, asș a caă nu spun toate acestea îîn

numele lui Isus Hristos...

7.4. Botezul, contractul cu Hristos

Am avut ocazia saă fiu martorul unui botez la capela Panduri cu prilejul Conferintșei

Districtuale care-l avea ca invitat pe un mormon din Brazilia, membru al Autoritaă tșilor Generale.

Sora M. este septuagenaraă sș i recunoasș te caă nu a citit îîn îîntregime Cartea lui Mormon. IÎntr-un fel,

botezul ei a avut un dublu rol interpretativ, de ritual de trecere propriu-zis sș i de afisș are a

succesului Misiunii îîn Romaî nia îîn fatșa unui personaj îînalt din conducerea confesiunii. Botezul

Sorei M. era programat la ora 11, imediat dupaă intonarea ultimului imn din adunarea

duminicalaă . La îîntaî lnirea specialaă prilejuitaă de Conferintșaă, sala de slujbaă care are aproximativ

200 de locuri era plinaă , chiar se aduseseraă scaune îîn plus. La botez îînsaă , de-abia dacaă au mai

raă mas 30 de credinciosș i. Ceremonia urma saă aibaă loc îîntr-o îîncaă pere de la parter, special

amenajataă îîn acest scop îîntre toaleta baă rbatșilor sș i cea a femeilor. Usș ile glisante din plastic

dezvaă luie o cameraă micaă , pavataă cu dale de marmuraă rosș cataă îîn fundul caă reia, îîn spatele unei

balustrade din otșel, e un bazin umplut pe jumaă tate cu apaă . Peretșii camerei de botez sunt

zugraă vitși îîn alb, iar camerei îîi lipsesș te orice podoabaă care ar putea indica natura sacraă a acestui

loc. IÎn bazin a coboraî t un misionar faă raă pantofi sș i îînvesș tmaî ntat îîn alb. Dupaă caî teva momente,

Sora M., îîmbraă cataă îîntr-un soi de halat îînchis la spate cu un fermoar, alb de asemenea, a coboraî t

sș i ea cele caî teva trepte ale bazinului îîn apa ce-i ajungea paî naă la braî u. Cu maî na dreaptaă ridicataă

ca la juraă maî nt, misionarul a spus cu glas tare numele îîntreg al neofitei sș i cuvintele "Fiind
îîmputernicit de Isus Hristos, eu te botez îîn numele Tataă lui sș i al Fiului sș i al Sfaî ntului Duh. Amin".

Apoi a scufundat-o pe femeie îîn apaă , pe spate, sș i a ridicat-o imediat. Sora M. mai trebuie saă fie

confirmataă ca membraă a Bisericii dupaă o saă ptaă maî naă . Confirmarea se face tot ritualic, de caă tre un

preot, prin asș ezarea maî inilor pe capul proaspetei convertite îîn semn de binecuvaî ntare.

IÎn religia mormonaă , botezul reprezintaă actul ritualic ce marcheazaă trecerea de la statutul

de "simpatizant" la cel de "membru al Bisericii". Practic, e singura dramatizare veritabilaă a

procesului de convertire la mormonism, iar importantșa ei îîn economia convertirii este totusș i

scaă zutaă . Putșinaă lume a fost interesataă saă asiste la ritual, ceremonia a durat doar caî teva minute 15,

iar botezul îînsusș i a fost un accesoriu al adunaă rii duminicale obisș nuite.

Mormonii tșin foarte putșin la dramatizaă rile colective, nici vorbaă de spiritualitate colectivaă

extaticaă la slujba de îîmpaă rtaă sș anie sau la botez. De aici rezultaă douaă caracteristici importante ale

religiei mormone pe care le are îîn comun cu baptismul fundamentalist despre care scrie

Harding (1987) sau cu penticostalii sicilieni (Cucchiari, 1988): faptul caă spiritualitatea nu se

experimenteazaă colectiv, ci este vaă zutaă drept relatșie individualaă , personalaă , îîntre credincios sș i

Dumnezeu sș i faptul caă realitatea spiritualaă este arareori transmisaă prin mesaje non-lingvistice.

Acest din urmaă aspect se poate observa punaî nd îîn balantșaă durata scurtaă a ritului de

îîmpaă rtaă sș anie sau a celui de botez pe de-o parte sș i numaă rul mare al adresaă rilor individuale din

timpul adunaă rilor sș i importantșa pe care o atribuie mormonii cititului din Scripturaă pe de altaă

parte.

E nepotrivit, dar vine [de] ataî t de departe îîncaî t nu-sș i mai are rost îîn ziua de azi. Lumea a
evoluat, sș tii. Dar noi nu vorbim despre lucrurile alea. Sș i, îîn general, nu ne place saă aducem
critici la adresa altor religii. (Presș edintele Vasile Doru)

Sau:

IÎn Republica Moldova îîn aceastaă varaă era un panou unde Patriarhul Bisericii Ortodoxe
15
Un aspect interesant al botezului e caă modificaă mai degrabaă relatșionarea cu deitatea, îîn sensul caă faciliteazaă
exaltarea spiritualaă , sș i nu statutul îîn Bisericaă al botezatului. Mormonii se refereau la sora Marcu îîncaă dinainte de
botez cu apelativul „soraă ”, caracteristic, potrivit dogmei, doar membrelor Bisericii. De asemenea, îîn teorie,
liminalitatea se prelungesș te paî naă la confirmarea prin primirea Duhului Sfaî nt. IÎn practicaă , Sora Marcu era
asimilataă unei membre a Bisericii îîncaă din vremea caî nd era doar simpatizantaă . Un exemplu din aceeasș i categorie
este cel al sotșiei presș edintelui Fotea caă reia mormonii îîi spuneau soraă dinainte saă fie botezataă oficial. Asș adar, nu
botezul îîn face mormon pe individ, ci îîn primul raî nd participarea la activitaă tșile comunitaă tșii.
 Romaî ne sș i prim-ministrul. Sș i era frumos. Sș i acolo Patriarhul spune traditșie, iubire sș i
muncaă . Eu, cel putșin, credeam caă acolo trebuia saă fie scris credintșaă, nu traditșie. Dar a fost
scris corect, pentru caă aceasta definesș te Biserica Ortodoxaă . Este traditșie sș i e maî ndraă de
asta. Nu neapaă rat toataă traditșia e rea, dar traditșia nu îînlocuiesș te credintșa sș i declaratșia
este nu credintșa, ci traditșia ne salveazaă pe noi. Noi îîncercaă m saă scoatem traditșia din toate
lucrurile. (Fratele Marin Iachimov)

Traditșionalismului sș i formalismului institutșional al Bisericii Ortodoxe, aspecte pe care le

consideraă piedici îîn calea progresului relatșiei personale cu Dumnezeu, mormonii îîi opun
caracterul modern (un mormon spune caă a sș edea pe bancaă îîn timpul ceremoniilor, spre
deosebire de statul îîn picioare îîn bisericile ortodoxe, permite acordarea unei atentșii mai mari
spiritualitaă tșii pentru caă eliminaă gaî ndul la durerea de picioare) sș i democratic al confesiunii lor.

Din momentul intraă rii îîn Bisericaă eu aveam posibilitatea saă slujesc. Eu aveam ceva de
faă cut îîn bisericaă . IÎn celelalte Biserici, totul era profesionalism. Adicaă numai anumite
persoane sunt destinate saă facaă anumite lucruri. Predicaă doar o persoanaă , îînvatșaă doar o
singuraă persoanaă . […] Eu pot saă progresez caî t de mult vreau eu, nu existaă restrictșii de
parohie, de bani, de claă dire, de nu sș tiu ce. Nu existaă nimic. Sunt eu, Dumnezeu sș i slujirea.
Sș i acesta este progresul nelimitat. Orice altaă religie te delimiteazaă din start din progres
prin forme administrative sau alte lucruri. (Fratele Marin Iachimov)

Referindu-se la botez, fratele Iachimov, cel care mi-a servit cel mai des drept vademecum

prin teologia mormonaă , asociazaă ritualul botezului parafaă rii unui contract. „Asta e raî nduiala,

este semnarea contractului. Raî nduiala este cu semnaă turaă ”. Metafora cu iz economic sugereazaă

multiplicitatea etapelor convertirii. Semnaă tura este o simplaă formalizare, datele acordului au

fost stabilite anterior, iar semnarea implicaă drepturi (posibilitatea intraă rii îîn IÎmpaă raă tșia

Celestialaă ) sș i obligatșii noi (îîndurarea paî naă la sfaî rsș it) pentru convertit.

7.5. „Înainte trăiam ca un om din restul lumii”16

Un aspect comun al istorisirilor despre convertire ale mormonilor din Bucuresș ti este

accentuarea caracterului radical al transformaă rii pe care o aduce convertirea. Tonurile gri ale

vietșii preconvertire se pasteleazaă odataă cu intrarea îîn SZU.

Eu maă simt ca pesș tele îîn apaă acum. Dacaă paî naă atunci maă simtșeam ca pesș tele îîn acvariu.
Am reusș it saă ies din Republica Moldova saă fiu undeva... este putșin Vest fatșaă de
mentalitatea din Republica Moldova, maă simtșeam ca îîntr-un acvariu. Acum maă simt ca
îîntr-un ocean. Sunt distantșe enorme de parcurs, faă raă ca nimeni saă maă limiteze pe mine,
gaî ndirea mea, slujirea mea (Fratele Marin Iachimov).
16
Citatul provine dintr-un interviu cu presș edintele Caă taă lin Fotea.
Sau:

Pot saă spun caă biserica a adus foarte multe binecuvaî ntaă ri îîn viatșa mea. Eu de profesie
sunt taî mplar, dar eu am vaă zut cum Dumnezeu ne-a dat nouaă bunaă stare îîn familia noastraă
sș i binecuvaî ntare. Sș i Dumnezeu nu sș tiu cum reusș esș te dar ne ajutaă pe noi ca noi saă avem
belsș ug de hranaă îîn aceste timpuri care... vedem. Sș i taî mplar îîn Romaî nia nu este ca sș i cum
ai fi taî mplar îîn Canada sau îîn Anglia. Dar vaă d caă Dumnezeu nouaă ne daă bunaă stare îîn
familia noastraă . (Presș edintele Caă taă lin Fotea)

Adeziunea la SZU e îînsaă de ajuns pentru rezolvarea convertirii. Dobaî ndirea credintșei nu
oferaă eo ipso pe tavaă cheile IÎmpaă raă tșiei Celestiale.

[La] Noi, credintșa îînseamnaă caă trebuiesș te actșiune. Este belief sș i faith. Faith este believe in
action. IÎn romaî naă nu pot saă delimitez acest lucru" ( Fratele Marin Iachimov)

Dupaă cum reiese din citatul anterior, pentru mormoni, a crede sș i a face nu sunt

disociabile. Transformarea spiritualaă trebuie sustșinutaă (sș i afisș ataă ) prin comportament.

Abaterea de la normele de conduitaă pot atrage autosuspendarea din Bisericaă a credinciosului

sfaî sș iat de crize morale. Presș edintele Fotea povestesș te, caă sora lui a renuntșat saă mai participe la

adunaă rile duminicale pentru caă sș i-a reluat obiceiul fumatului sș i sș i-a motivat decizia spunaî nd caă

se simtșea ipocritaă . Biserica are metodele ei de îîndreptare a celor raă taă citși, fie prin convocarea la

discutșii cu preotșii, fie prin suspendarea permisului de templu sau prin îîntaî rzierea acordaă rii

acestuia pentru o perioadaă ce depinde de gravitatea paă catului 17.

Comportamentul social se modificaă pentru convertitul la mormonism sș i antreneazaă

reconceptualizarea sinelui sș i a celorlaltși prin lentila noii viziuni asupra lumii adoptate. Din

aceastaă perspectivaă , Salvatore Cucchiari, exeget al cultului penticostal îîn Sicilia, descrie

convertirea drept o îîntaî lnire „creativaă sș i constitutivaă ” cu religia, episod marcat de formarea unei

„noi consș tiintșe, a unei noi fiintșe sociale sș i a unei relatșii noi cu sacrul” (1988: 417-418).

Plaă smuirea acestei noi fiintșe sociale duce la anularea sau transformarea relatșiilor sociale laice,

mai ales ale acelora asociate practicilor interzise cum sunt fumatul sș i consumul de alcool

17
De exemplu, abaterea de la prescriptșia sexului premarital se iartaă îîn aproximativ doi ani, estimeazaă un misionar
american îîn vaî rstaă .
(Wanner, 2006: 12-13). Necesitatea reconceptualizaă rii relatșiilor sociale dupaă convertire este

ilustrataă de cuvintele sș efului ramurii Panduri îîn timpul unei predici:

Atentșie la prietenii pe care ni-i alegem, la limbajul pe care-l folosesc. […] Dacaă voi nu vretși
saă respectatși standardele mele, e treaba voastraă . Suntem colegi, dar paî naă aici.
(presș edintele Caă taă lin Fotea)

Convertirea pune presiune sș i pe relatșiile de familie. Riscul respingerii este mare, asș a cum

a aflat Presș edintele Doru pe care trecerea la mormonism l-a costat definitiv relatșia cu fratele saă u,

preot ortodox. Un alt aspect social al convertirii la mormonism sș i al comportamentului tșinut îîn

limitele prescriptșiilor este prejudecata cu care se ciocnesc adesea mormonii sș i care provine,

îîntr-o mare maă suraă , din perceptșia publicaă a „sectarilor” drept deviantși (Hampshire sș i Beckford,

1983). De pildaă , un membru al Bisericii povestesș te caă totși angajatșii din firma îîn care a lucrat s-au

opus angajaă rii sale pentru caă „nu vroiau saă lucreze laî ngaă un mormon”, iar Presș edintele Fotea

spune caă sș i-a pierdut totși prietenii pe care îîi avea pentru caă „au zis caă m-am dat cu mormonii aă ia,

cu sectarii”. Cea mai extremaă dovadaă a perceptșiei publice îîn Bucuresș ti fatșaă de mormoni provine

îînsaă de la doi misionari care mi-au povestit caă un copil (a ten year old) i-a amenintșat cu cutșitul

chiar îîn fatșa capelei, acuzaî ndu-i caă „momim copiii cu jucaă rii îîn bisericaă sș i apoi îîi omoraî m”.

Concluzii
Convertirea e unul dintre conceptele cele mai volatile ale antropologiei religioase din

pricina complexitaă tșii acestui proces care nu e o simplaă problemaă de afiliere, ci un proces

multifatșetat, care antreneazaă transformarea viziunii asupra lumii sș i a vietșii sociale a

convertitului. Am îîncercat îîn acest articol saă surprind traseul devenirii pe care îîl parcurg

mormonii din Bucuresș ti analizaî nd istorisirile convertitșilor sș i interactșiunile misionarilor cu

potentșialii adeptși.

Naratșiunile convertitșilor vorbesc despre o educatșie religioasaă preexistentaă descoperirii

Bisericii lui Isus Hristos sș i un trecut personal plin de probleme sș i dileme morale pe care le
rezolvaă acceptaî nd salvarea prin acceptarea lui Hristos. O explicatșie simplificatoare s-ar opri aici.

Oamenii se convertesc pentru caă au avut probleme îîn familie, pentru caă n-au mai suportat saă

traă iascaă îîn viciu, pentru caă li s-a uraî t de viatșa de stradaă . O astfel de argumentare are cel putșin

douaă mari lacune. Pe de-o parte, nu ia îîn considerare contagiunea dintre dogma teologicaă sș i

discursul despre convertire. Pe de altaă parte, asș a cum demonstreazaă Max Heirich (1977),

circumstantșele traumatizante au o incidentșaă la fel de mare sș i îîn raî ndul celor care nu se

convertesc la cresș tinism. Evenimentele dramatice nu pot fi asș adar explicatșii pertinente, de

naturaă cauzalaă , ale convertirii; cel mult sunt de naturaă saă maă reascaă probabilitatea ca un individ

saă asculte cu luare-aminte îînvaă tșaăturile religioase (Harding, 1987: 168).

Am remarcat totodataă importantșa redusaă pe care mormonii o atribuie dramatizaă rilor

colective prin comparatșie cu predilectșia pentru cuvaî ntul scris sau vorbit ca temelie a relatșiei

individuale cu deitatea. Rezultaă de aici caă acceptarea, internalizarea sș i reproducerea Cuvaî ntului

lui Dumnezeu sunt principalele motoare ale convertirii la mormonism. Un rol de netaă gaă duit îîl au

aici misionarii care faciliteazaă , prin contact interpersonal, îîntșelegerea îînvaă tșaăturilor din Scripturi.

Am remarcat îîn acest context proeminentșa pe care o are îîn economia convertirii cultura textului

scris la mormoni. Accentul pe citit presupune un grad ridicat de alfabetizare îîn raî ndul

convertitșilor. Din aceastaă perspectivaă , confesiunea mormonaă ar putea fi descrisaă drept „elitistaă ”,

ceea ce ar putea explica, îîntr-o oarecare maă suraă de ce SZU a adunat mai putșini adeptși decaî t alte

culte de provenientșaă americanaă (Martorii lui Iehova, cultul baptist sau cultul penticostal).

Presș edintele Districtului Bucuresș ti spune caă 80% dintre membrii comunitaă tșii au absolvit cel

putșin studii medii sș i caă dintre acesș tia 30% au studii superioare: recunoasș te îînsaă chiar el caă

estimarea e faă cutaă „pe genunchi”. Nu am reusș it saă obtșin date obiective cu privire la studiile

membrilor bucuresș teni ai Bisericii sș i nici date despre ocupatșiile lor profesionale pentru caă

Misiunea îîn Romaî nia nu contabilizeazaă astfel de informatșii, asș a caă ipoteza raă maî ne la stadiul de

speculatșie care necesitaă cercetare.

BIBLIOGRAFIE

Beckford, James, A. 1978. "Accounting for Conversion" îîn The British Journal of Sociology. Vol.

29. Nr. 2 (Iunie). pp. 249-262;

Cannel, Fenella. 2005. "The Christianity of Anthropology" îîn The Journal of the Royal

Anthropological Institute. Vol. 11, Nr. 2 (Iunie). pp. 335-356;

Coleman, Heather J. 2002. "Becoming a Russian Baptist: Conversion Narratives and Social

Experience" îîn Russian Review. Vol. 61. Nr. 1 (Ianuarie). pp. 94-112;

Cucchiari, Salvatore. 1988. „<Adapted for Heaven>: Conversion and Culture in Western Sicily” îîn

American Ethnologist. Vol. 15. Nr. 3. (August). pp. 417-441;

Hampshire, Annette sș i James A. Beckford. 1983. "Religious Sects and the Concept of Deviance:

The Mormons and the Moonies" îîn The British Journal of Sociology. Vol. 34. Nr. 2. (Iunie). pp.

208-229;

Harding, Susan. 1987. "Convicted by the Holy Spirit: The Rhetoric of Fundamental Baptist

Conversion" îîn American Ethnologist. Vol. 14. Nr. 1. Frontiers of Christian Evangelism (Februarie).

pp. 167-181;

Heirich, Max. 1977. „A change of Heart: A Test of Some Widely Held Theories about Religious

Conversion” îîn American Journal of Sociology. 83(3). pp. 653-680;

Mauss, Armand L. 1984. "Sociological Perspectives on the Mormon Subculture" îîn Annual

Review of Sociology. Vol. 10. pp. 437-460;

Seggar, J. sș i F. Kunz. 1972. „Conversion: Evaluation of a step-like process for problem solving” îîn

Review of Religious. Research. 13(3):178-85

Snow, David A. sș i Richard Machalek. 1984. "The Sociology of Conversion" îîn Annual Review of

Sociology. Vol. 10. pp. 167-190;

--- 1983. „The convert as a social type” îîn R. Collins (coord.) Sociological Theory. San Francisco:

Jossey-Bass. pp. 259-289;

Stromberg, Peter G. 1993. Language and self-transformation: A study of the Christian Conversion

Narrative. Cambridge sș i New York: Cambridge University Press;

Wanner, Catherine. 2006. "Evangelism and the Resurgenge of Religion in Ukraine". Raport The

National Council of Eurasian and East European Research. Disponibil la

http://www.ucis.pitt.edu/nceeer/2006_819_19g_Wanner.pdf ;

--- 2004. "Missionaries of Faith and Culture: Evangelical Encounters in Ukraine" îîn Slavic

Review. Vol. 63. Nr. 4. (Iarna). pp. 732-755.