i 108 91.040 IRS aa STANDARD ROMAN SR 4163-1 . lulie 1995 \ Indice de clasificare G 54 Alimentari cu apa . RETELE DE DISTRIBUTIE Prescriptii fundamentale de prolectare Water supplies. Distribution networks Dasign specification ‘Alimentation on eau. Réseaux de distribution Prescription en vue de I'établissement des projets APROBARE Aprobat de Directorul General al IRS la 20 decembrie 1994 cu : aplicaro din 01 iunie 1995. : Inlocuieste parfial STAS 4163-88 _ CORESPONDENTA La data aprobarli prezentulul standard nu exist nicl un standard international care 88 se refere la acelagi sublect On the date of this standard approval, tHere 1s no Intemational * Standard dealling with the same subject ‘Ala date d'approbation de ta'présente norme Il n’existe pas de Nome intemationale traitant du méme sujet DESCRIPTOR! TIT Alimentare cu ap, refea de distribute, 2} prolectare INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L. Calderon 13-7020 TP (soty2107404; (401)2 F Sse a Dorit Rs Reprodscere au vewrea rig au pare prezonk andar nace publica xn xo procedeu(lectni, can [iaconinter emngrate anes vier chiro ret aaa aa Ref. SR 4163-1:1995 Edijia a 6-aPREAMBUL Stondardul roman SR 4163-1 Irloculeste parfial STAS 4163-88. Prima edifo a standardulu a fost elaboral8 In anui 1953 gi s-a revizut n anli 1961, 1979, 1960 gi 1968, Prin rovizuire, standardul a fost restructurat, find impart In 3 prj distincte, astfel: =SR41631 Rejele de distribute. Prascripfifundamentale de projectare. “SR41632 —_Rolele do distribuiie. Prescrpt de calcul 7SR 4163-3 Rojele do distrivutle. Prascrpfi/ de execufo pl explostare (Intrefinero). {La elatorare 8-a urmari aliniorea la standarde internationale (BS 8000, BS 8010, DIN 2000, DIN 2425, DIN 4279, DIN 19630, ONORM B 2533, ONORM B 2358, ONORM B 5011, ONORM B 6012). Prozenta parte a SR 4163 conjine prescripfilo fundamentele privind prolectarea rejelelor de distribufie @ apel tn focal urbana. Pana la olaborarea standardelor romane SR 4165-23 rman valable prevederile din 4163-88 corespunzBtoare obiectulul acestor standarde. : Prozentul standard a fost elaborat de Dna. Ing. Tanagoca Rodica de la PROED S.A.oa SR 4163-4 4 GENERALITATI 1.4, Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste prescripjille fundamentale de proiectare a refelelor de distributie a apel In localitati urbane. Prevederie prezentulul standard nu se referd la proiectarea refelelor irterioare din incite gi racordurtor de apa (brangamente) 4.2. Referinte ‘STAS 404/1-87 evi din ofelf8r8 sudurd, irase sau laminate la cald STAS 404/387 {evi din ofel fara sudutd, laminate a cald, pentru temperaturridicate STAS 530/1-87 evi din of! f8@ sudurd, trase sau laminate ta rece STAS 5303-87 TTovi din ofl f@rd sudurd, trase sau laminate la rece, pentru temperaturl ridicate STAS 695-75, Uiilaje de stins incendi. Hidrant subteran Pn 10 STAS 1342-91 ‘Aph potabild 1 STAS 1674-74 ‘Tuburi gi pieso de legatur’ din font& pentru conducte de presiune. Tuburl cu mufe pentri Imbinarea prin stemuire. Dimensiunl STAS 1675-74 Tuburl gi piese de fegdturd din font’ pentru conducts de preshine, Tuburl cu flange turnate prin grattajie Pn 10. Dimensiunt -'STAS 2550-901 ‘Armituri industriale din font. Robinete de tnchidere ou sertar Pn 2,6, Pn 4, Pn 6, Pn 10, Paié STAS 3470.90 ila] do stins incendii. Hidfant de suprafata STAS 4273-83, ‘Constructii hidfotehnice. Incadrarea In clasa de importanja a STAS 6675/1-92 evi dn polclorura de vininepastife8. Conll tehrice generala -STAS 6875/2-92__Tovi din polclorurd de vinl neplastiiats. Dimensiunt 'STAS 6899/2-90 Tevidin ofol sudate elicoldal pentru conducte STAS 7039/1-81 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tipurl STAS 70397283 _Tubur de presiune ain beton precomprimat. Tubur de prestune din baton precomprimat contrifugat STAS 7537-89 ‘Armaturi Industrie din font. Supape dé aerisie cu Hotor Pri 10 ’ STAS 7656-90 evi din ofe! sudate longitudinal pentru instalaji STAS 8797-80 ‘Armaturi industriale din font&, Robinet cu venti cu flstul tel la exterior Pn 6. Dimensiunt STAS 9195-73 Asmat indverole dn fort, Robinete cl eovtr, ci mute, pnt Imbiarea rn stem 5 Pn 40. Dimensiuni “STAS 10586/4.87 _‘Armatulindustrne dn oe, Robinets do Teglre ol futuro 16. Dimenshini STAS 12400/1-88” Construcfi civle gt industrials. Performante In constructi. Nofiunl !principil generale STAS 124007288 Constuei eve Idustale,Peformanfe n conetuc. Mod do exprimare a parforman- olor olidiri! in ansamblu 2 PRESCRIPTII FUNDAMENTALE DE PROIECTARE 24 Prescripfii generale \ 2.4.4 Rejelele de disttibujie @ apel trebule's8 asigure exi ‘de performanja In constr STAS 12400/1,2 privind: , ra " ‘erie a " nh, pesiene “stobitatea slrertenfa la at lato gl dnamice: : “Sigrane do uate . ~angetote ‘+ siguranja fa foc; Fonoonts igs . “elo otto termi antcoroaha, 2.1.2 Rejelele de distributie a apei se considera constructii de importanj’ deosebitd, conform STAS 4273.ee eee ee ee we eo tetnio oe, ‘Se interzice orice legdtura Intre refelele de distribufie a apel potabile gi cele de distribufie a apel nepotablie. Rejelole de distrbujie 2 apel nepotabile ru se supun exigenfelor de igiond din cuprinsul prezentulul standard ind caltatea apel transportate. So ee fous a ape potable rebule «8 axguo po told durataoxpoatr, dita apeila debate {1 presiunie pentru care au fost proiectate, ; : 34's Pentru siguranja In exploatare, la proiectarea relelelor de distribujie @ epel trebule 8 se find seama de ‘urmatori factor: ' “agresivtatea solulu 51, dup§ caz, a apel subterane faf8 de materialul conductelor; = cotoziunea (eroziunea) interioard; ‘ecfluni disiructive asupra echipamentelor mecanice, utiajelor, mifoacelor de transport etc. = condi climatice; . : alte condiji deosebite ce ar putea surveni : Masutlo preventive ce trebuie avute in vedere Impotriva actiunil acestor factori pot fi. = protecfia exterioard suplimentara (fafa de materialul de baz8) inclusiv protectia catodic’, = protectia interioard suptimentara, = micgo’area vitezei de curgere a apel; = respectarea ad&ncimii de Inghet; T prevaderea unior masuri de protectie suplimentar’ fal de actiunes factorlior mecanicl extern, Semnalizarea (reperarea) supraterand a conductelorrefélei tn locurle supuse unel circulail intense, : 2.4.6 Refelele do distribulje a apei trebuie astfel prolectate 91 realizate tncdt s& asigure postbltates spall! gt igienizarii periodice 51 succesive a tuturortronscanelor. 2.1.7 Prolectatea rejelelor de distribulie a apei se face numal de ete personel de specialitate. ‘ : ) 2.4 Prescripfii de proiectare 2.2.4 Trasoul rojelel de distributi 2.2.4.4 Stabilvea traseolar so face luand tn considerare:* * S“documentajia de urbanism §V/sau. amenajarea teritoriulul aprobata ‘conform reglementarilor In vigcare care ‘cuprind: trama stradala, dferitele zone de consum, ullizatori mal importaniiete.; ~ planurile topografice cu Indicarea curbelor de nivel; pee = planul cootdonator (planuri coordonatoare) al celorialte refelele ordigenestl existente (sau In perspectiva); = studiul geotehnic cu indicarea condiiior de fundare, oxistonta gl caracteristicle apel eybterane. : 2.2.4.2. Traseulrejelal de distribufe se stabllesto po crite tehniie 5 economice avandu-se tn vedere in principal: + folosirea optim’ a configuratie| terenulul pentru asigurarea presiunil minime necssare unel function} normale pentru consumatorul cel mai indep&rtat gi cel mai defavorabil plasat; : = realizatea unor conducte de lungime minim, : ~ evitarea, pe c&t posibil, a zonelor cu trafic intens sau @ accidentelor de parcurs {traverstri de ofl ferate, drumurt internajionale, autostrézi etc): - evitarea pe ct posibil a terenurilor cu capacitate portant redus’, cu ap& subterand agresiva, @ terenurfor cu ‘substante toxice, co pot contamina apa potabi Pentru traseele propuse pentru rejele se vor objine acordurile 5! avizele autortaior locale implicate. 2.2.1.3 Reprezentarea refelelor prolectate se face conform reglementarilor tehnice Tn vigoare. * 2.2.2 Ansamblul refolel de distribufie a ape! 22.2.1 La proiectarea rojelelor de distribute trebuie avutd In vedere Incadrarea acestora In ansamblul sistomelor de alimentare cu apa a localitaii (ca, spre exemplu, surs8, tratare, Inmagazinare, pompare etc.). , 2.2.2.2 Pentru alimentarea cu apa a unei localii se prevede, de regula, o singura retea de distribujle. 2.2.2.3 Rejele de distribute pot fi: ; role inciare, = relele ramificate. . Refelele inelare oferd avantajul unei siguranje maxime tn continutatea ‘eliment&rii cu apaiprin alimentarea feral punct din goud par{i gi de aceea sunt recomandate tn toate cazurite. Refelele ramificate pot fi folosite In centrole Populate cu mai putin de 20.000 de locuitori i, numai in cazul In care nu se poate realiza o refeainelar®, Pentru alimentarea cu apa a claditlor de locut sau a unita{ior economice se admit ramificali de maximum 500 m- SR 4163-4 lungime, Aceasta prevedore nu se aplicd obiectivelor de Insemniitate deosebité In cazul tn care au gospodarie proprio. de ap3 tn incint ‘Conductele rejelelor ramificate tn care apa poate stagna, deci, | poate deteriora calitatea (sc&derea confinutulul do oxigen, sporirea conjnutului de fier, aparijia germenilor patogeni-ete.) trebule realizate cu posibiltatea spBliril riodice. 252.24 Presunea mini admis r- rjea de distribu este de 0,7 bar (7m #40), far presténea maxima este de 8 bar (60 mH.) Jn cazuri exceptionalo se admt presiuni mai marl, cu folosirea materialolor - conducte gi armaturi - orespunzaitoare acestei presiuni, In cazurlizolate se poate avea Tn vedere §| necesitatea provederil reductoarelor de presiune la consumater. * In cazul In care, datoritd configura terenului (orage de deal'si de munte, spre exempiu), tn refeaua de distribujlo ru se poate asigura limitarea presiunii de 6 ber, aceasta se va tmpaii tn zone de distribujie, separate Intre ole, funcliondnd ca rojele independente. . Legarea Intre ele a rejelelor din zone diferite nu este recomandatai decat pentru portiuni restrinse, prin intermediul reguiatoarelor de presiune care sé limiteze presiunea la maximum 6 bar. 2.2.2.5 Conductele refelelor exterioare de distribulia se monteaz3, de regula, siibteran, conform reglementérlor tehnice invigoare, Insituajia tn cate este posibil, rotelele se pot monta In galeril ediitare comune cu alte rejele, In condijile precizate In seglementarle tehnice tn vigoare, 2.2.3 Artore sl conducto do sorviclu . 2.2.3.1 Récordurle de ap’ se realzeaz8, de ropula, prin brangare la conductole de servilu. Fac excoptie cazurie Incore: ; i : : = dlametrlracordull este superior cell ol Conduictel de servic din ona; $ ~ numarul mic de bransamento din ond nu justifies existenfa unel conducte de servic; = diamotrul ater este mal mic de 300 mm (400 mm in cazul Munllpilul Bucurest- ‘ = 80 recomand consumatorimportani cu rejoa de hidran de Incendhi, consumetor ce Impun un grad sport de slguran{8 In functionaro te > Tmtoate aceste cazur, biansarea se face la artera din zona. ‘ ; Distanfa inte doua ‘puncte do legalura dintre conductole principale | cele de servick eéte, de: ropula, de 450... 300 m. : metrul Tinim al conductlor aferente rejellor de distibijie a apel potable gl de Incendi, este de 2.24, Dimensionarea tafelolor de distribu ‘Dimensioiarea rejelelor de distribute a apel se face conform prevederjor standardelor in vigosre. : 1 2.2°5 Materiale wei 22.54 Alegerea materilului din care se execut’ refeaua de distribulle se face In functle de conditle de unefionare (ce determin’ presiunea de tegim) gi de condijile locale (agresivitatea solulul, eapacttatea portant a ‘Solu, Incdrc&ti mecanice exterioare). . ‘Se au invedere urmatoarele: + diametrul nominal al conductei; = presiuned interioar&, r ~felullegdturllor (sudura, Imbinare cu flange, Imbinare cu mufe); = Inedrcarea mecanic& exterioa : : - é { Sotoziunea interna sau exiernd, c&rela ise va acorda o deosobité atentie, din motive igirice. ue Genero material conductor se au tn vedere rezutatele calcukiul do dimandlonare hidrauic8 91 de stent 5 2.2.52 Durata de exploatare rocomandata pentrd proiectaiea rejelelor de distribujle este de minimum 50 de ar ac8 ru rarvin a consderente speciale tuncjonare seu do cana gee oon : 2.2.5.3 Meterialele utiizato pentru execulia refelolor de distributio sunt urmatoarele: evi do ofe! conformn STAS 404/1,3, STAS 530!1,5, STAS 6098/2 si STAS 7650; -tuburi din fonta conform STAS 1674 gi STAS 1675; 2 + Jevi din polclorura de vinil conform STAS 6675/1,2: ~ tuburi ge presiune din beton procomprimat conform STAS 7039/1, + fevi din poliesteri armaji cu fibre de sticl& conform standardelor de produs. Pot flutiizate gi alte materiale numai in urma objinerii avizelor legale, potrivit reglement&rlor in. ‘vigoare.SR 416341 2.2.5.4 Conductelo metaice proiectate se protejes7 Impotriva coroziunlinterioare, in scopul pastrBri cali ape 2 de exomplu. tenculre Interioard, galvanizare, pelculzare sau alte sisteme de protectie, tn cazul In care Conducta nu este protejat fa interior din fabricate. ‘costo acoperii se fac numal cu condijia obfinerl avizului sanitar al Ministerului SAndtajil pentru materialole utiizate. in cazul prevederit conductelor din fonta, se recomanda utlizarea fontel ductile, pentru care furnizorul asigur& protec|iaIntérioara si care preziniS avantajul unei tehnologi simple pentru lucrérile de montaj g interventio, 2.2.6 Armaturl gl accesoril, construcfil anexe 2.2.6.4 Pentru conductele refelelor de distribulie se prevéd-armBturi de Tnchidere, ventilo de aersire-dezaerisro, aénaluri do golire a conductelor, hidranji de Incendiu, hidranji de gradind, fantani de baut, cigmele, masive de aicor 22.6.2 Armature, accesorile lor gi sistemele de Imbinaro alo acestora cu conducto trebule 88 corespunda tuturor texigenfelor ce s-au avut In vedere la elagerea conductelor (In cea ce priveste presiunea de regim gi de proba, coraziunea, Incarcarea exterioar3 ele), deci gi eventualole mésuri de protecie interioard sau exterioar8. 22.6.3 De regula, armalurle se prevad conform standardelor romane. In vigoare (STAS 695, STAS 1518, STAS 2550, STAS 3479, STAS 7337, STAS 9195, STAS 8797, STAS 10586/4). 2.2.6.4 De regula, armBlurle cu diametrul nominal mai mare de 100 mm se prevd in c&mine vizitabito. instalaile din c&mine trebule $8 permitd accesul usor si posibiltatea de intervengie facia la armaturi ‘Gaminele trebuie prevéizte cu trepte, précum gi cu trap8 de acces pentru arm&turi, functie de mérimea acestora. Se admite montarea vanelor cu diametru! nominal pan la 100 mm inclusiv ingropat cu tiete de manovra protejate ‘In cutii cu capac. In acest caz, tija de actlonare trebuie s& se opreasca la 0,15 m sub cota terenulul amenajat. 2.2.6.5 Amauri de Inchidere 2.2.6.5.1 In scopu!imit&ri la maximum @ tronsoanelor scosse din functiune spre interventie, 60 prevad armaturi de ‘nchidere de reguid = Intoate nodurilerelelelot ramificate: . pe conductele principal (artere) la distanja do maximum 600 mi, - he conduciele de servicu, tn cazyl tn care fw sunt racorduri la distanje de’ maximum 300 m astfel tnt 8 nu 6e s¢0at8 din funetiune mai mult de cincihidranji de incendiu. ‘ : 2.2.6.5. In cazul:consumatorior cu cerinjo speciale (sptale, gcol, consumatori foarte Important) se prevad ‘armaturi de’ Tnchidere in. punctul de racord pe ambele laturi ale conductei de serviciu pentru afi asiguraté permanent aimentarea cu aps < 2.2.6.5.3 Robinetele de Inchidere cu acfionare elected trebule prevazute gi cu posibiltatea actionérii manuale. 2.2.6.6 Armaturi de golire 2.2.6.6.1 Armature de golire se prevaid tn punctele joase ele conductelor principale de apa. 23 Racordurile de golre $i, spalare teebuie 8 fie astfel concepute Inoat 88 asigure proteciia sanitar’ (68 ‘mpiedice patrunderea impuritsitior in conductele relelelor de apai potabilg). = 5 2.2.6.6.3 Diametrul robinetelor de golire se poate lua, de regula, 1/4 din dlametrul conductel pe care se monteazl, ‘dar nu mai putin de 50 mm, 2.2.6.7 Dispouitive de acrisire - dezaerisire / 5 : 22674 bi pune cle mel Inalté ale arterelor se prevad fobinete automate de aerisre.- dezaerisire, montate tr imine viztabile, te cu evacuarea corespunzStoare a apei (si se tmpledice patrunder ¥ Sfevce vctable, prints pa pei (68 se tmpledice patrunderea impurkafior, dect 22.8,7.2 Perr conus do servic, aera 6 face, de rogu prin brangamente isan, ciymel, fet do a bine In cazul tn care acest lutru nu este posibs se monteaza ventle de aerisire - dezacrisire automata. fe 2.2.6.8 Compensator! de montaj, de ditatare, de tasare Compensatori, de regula, se monteaz’: Mie = pe arterela telelelor de distributio ale c&ror Imbindei nar pot prelua doplastiile’ av temperaturil apei sau terenului, pe conductele din ofel pozate in galeriediitare sau pe estacade; =e arterele pozate In terenuri tn care pot apérea taséii; ‘ = pe conductele din ofe! Imbinate prin sudurd i montate In pimant, in vecindtatea armAturlor din font& eu flange. provocate de variatiaSR 4163-4 -1 Hidranji de incendlu 86 monteaz8, de regula, pe conductele de serviclu. Racordarea lor la conductele principale se poate face atunci c&nd conducta de servic are diametrut sub 100 mm, 2.2.8.0.2 Amplasarea hidranjlor de incendlu se face, de regul8, tn intersectiie de strBizi, precum gi tn lungul _acostora, la distanfe care 83 nu depageascd 100 m. 2.2.6.9.3 Distanfele dintre hidrani}, dintre acestia $1 carosabl, precum $1 fat de cl&diri, se stabllesc conform eglementarilor specfice, astfel Incdt 68 asigure functionarea mijloacelor de paz& contra Incendilior, 2.2.6.9.4 Conductole de racord ale hidranjilor trebule 88 fie cét mal scurté-g! nu mal mici de 80 mm diametru 2.2.6.0.5 Hidranji 86 put prevedea $i pentru igienizarea refelel 2.2.6.10 Hidrangl de grading Hidranti de gradina se amplaseaz’ In functie de necesitafie de udare a spafilor verzi, find racordal numal la conductole de servicks 2.2.6.11 Cigmote de stradi__ Clsmelolo do strad8 so amplaéeazA tn zonele tn care clédirle nu au install interioare de ep8. Racordarea lot se {face numal la conducte de serviclu la max. 250 m pare la 300 m distanja una fal& de alta, ‘Trebule 62 se asigure scurgerea apol de la clgmele la reteauia de conalizaro. 2.2.6.12 Fantini cu jot Fantanio cu jot periru bit apse emplasedz8, dup necestai tn locurle de maré eglcmerare sau agrement. Ele pot fi prevazute cu dispozkive de Inchidere, ‘Trebuie 88 se asigure scurgerea apei a rejeaua de cenelizare. , 2740 13 Pentru hidrani do Grédind, clgmelo gl fantani de but ap& trobule 68 se asigure postbltatea tnchiderl gi gol racordurior pe timpul ler. i : 2.2.6.14 Masive de ancora} ai : Masivele de ancoraj be prevtd, pe beza celculiul static tn secjlnie tn. care sistoméle de tmbinare nu pormt Preluarea eforturlorlangkudale{echimbri de dectie in plan ortzontal éau vertical, puncte de Inchidore otc. 2.2.7 Dispottive de masura 9 control ; : 2.2.7.4 Pentru urmarea circulajil apel,prelulrtor de aps a plerderiot de apa trobule 98 ee Prevada aparate de ‘masurare a debitului: oo * ; : ~ pe toate conductele de racord; . Phmporg: onaucele principale, In ctiunio de Injection rete gl 1n secflunile de plecare de la rezervoristajio do pa inate sect caractertteedeteminae prin Parl de epecerizare gl corto al rofl, ! JGeemenea, pe baza rezuitatolor calculolot hidraulice gl a planulul Ge. dispecertecre, Dg asemenea, pe aca rex 81 Panu de cepocerizare, to provid oparate do ‘+ nodurierefelei 2 ee i Ire ooen. c2racterslie ole rejelol, ca de exeinpli,puctul cel mal Indopartat de punctl de injojo, punctate Imai ose, puncele cola mal nat; adel tet leeeret aoe 7 Seetlunl da pe parcurs pentru determinarea conditior de functionare, F272 Dspoztvle do macurat debtul eau prestinea se morfezd tn cAmine viztablo, In climine 6 provid gi sisteme by-pass pertru aparate. * . stSR AST “of, Momori Comitetului Tehnic nr. 186 “Alimentari cu ap& si canalizért" care eu particpat la elaborarea prezentulul standard: Pregedinte: Secrotar: : Reprezentant IRS: Membril: Un. standatd roman nu 1. Oproiu Marian Dna. Alpopil Aura ‘Dna. Udran Mihaela DI. fonescu Alexandru DI. lanuli Victor D1. Berevoianu Constantin DI, Costache Mircea DI. Rojanski Viadimir * Di. Chercea Valentin 4 “DI. Zamfirescu Florin DI. Moraru Gheorghe DI. Murgoctu Costicas DI. Simionescu Leonte standardului sunt réspunz&tori de aplicarea corect’ a acestuia. Esto Important ca ullizatorlstandardelor romane 8a se. asigife c& sunt tn posesia ulimel edi gla tuturor ‘modificrilor. Informafile referitoare la standardele romaine (termenul de Incepere a apliciri, modifica! ete.) sunt ppublicate in Catalogu standardelorromane gi In Buletinul Standordizari Modifica dup’ publicare Institutul de Studi §i Proiectare pentru Lucrati Tehnnico-Edilitare S.C. Inginerie Urbana Univer Facultatea de Hidrotehnic& Regia Genorala de Apa Bucuresti Ministerul LucrSrilor Put Amenajarii Teritoriului Institutul de Ceroetare gl Ingineria Mediutui Ministerul Apelor, Padurilor gi Protecfia Mediului. Directia Strategli s1 Reglementari Resurse de Apa Facultatea de Geologie Insttutul de Studl st Prolectare pentry Lucrari Tehnico-Edilitare °° 5 institutul de Studil gi Proiectare pentru Lucrari Tehnico-Edilitare Lucrari Tehnico-Edilitare corine. nesparat totaliated prevederiior ‘necdsore, pentru contractre, Uistor core : NrJan Buletinul Standardizani Punctele modificate LEI 280ICS 91.020 IRS . STANDARD ROMAN SR 4163-3 lunie 1996 Indice de clasificare G 54 Alimentari cu apa RETELE DE DISTRIBUTIE Prescriptii de executie si exploatare Water supplies. Distribution networks. Engineering and operation technical directions Alimentation en eau. Réseaux de distribution. Prescriptions techniques d'exécution et d'exploitation APROBARE Aprobat de Directorul General al IRS la 12 decembrie 1995 inlocuieste STAS 4163-88 CORESPONDENTA La data aprobarii prezentului standard nu exist nici un standard international sau european care s& se refere la acelasi subiect On the date of this standard approval, there is no Intemational or European Standard reffering to the same subject A la date d'approbation de la présente norme il n’existe pas de Norme internationale ou européene traitant du méme sujet DESCRIPTORI TIT Alimentare cu ap&, refea de distributie, apa potabila, prescriptie de executie INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L. Calderon 13 - 70201, Bucutesti TF (401) 2107401; (404) 24113296; TE (401) 2100833 IRS Reproducerea sau uilzarea Integral sau parialé a prezentulu standard in orice publica qi prin oie procedeu (electronic, mecani,folocopiere, microfimare etc) este inerzsd dacd nu exist acordul sis al IRS, Ref. SR 4163-3; 1996 Editjaa 6aPREAMBUL ‘Aces standard reprezinta revizuirea STAS 4183-88 pe care I inloculeste parfal Prima edie a slandardului a fost elaboratinijial in anul 1953 gi a fost revizuit in anii 1961, 1970, 1980 si 1988, Prin revizuire, standardul a fost restructurat,fiind imp&rtit in 3 parti distincte, astfe!: = SR 4163-1: 1995, Alimentdir cu ap. Rejele de distributie. Prescripti fundamentale de proiectare Alimentiri cu apa. Relele de distribujie. Prescriptii de calcul Aliment&ri cu apa. Retele de distributie. Prescripti de executie $i exploatareSR 4163-3, 1 GENERALITATI 1.1 Obiect gi domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste prescripfile fundamentale de executie si exploatare a refelelor ingropate de distribufie a apei in localtat} urbane. Prevederile prezentului standard nu se refer8 la execulia si exploatarea rejelelor interioare din incinte si a racordurilor de apa (brangamente), 1.2 Referinte STAS 1342-91, Apa potabild STAS 7335/3-86 __Protectia contra coroziunil a constructilor metalice ingropate, tzolarea extenoard cu bitum a conductelor de ofel STAS 8591/1-91, __ Amplasarea in localitati a rejelelor edilitare subterane, executate in s8paturd STAS 9621/5-75, Masurdtori terestre, Trasarea pe teren a relelelor de conducte, canale $i cabluri STAS 9570/1-89, __ Marcarea $i reperarea refelelor de conducte si cabluri in localitat STAS 931287, Subtraversari de c&i ferate gi drumuri cu conducte Prescnptii de proiectare STAS 1098-85, __Aliment&ri cu apa si canaliz&ri. Terminologie 2 TERMINOLOGIE 2.1 Pentru scopul prezentului standard se aplicd definite ‘din STAS 10898 i urm&toarele definiti (a se vedea figura 1) 2.4.4 acoperire a conductei: Indijime de plmant cuprinsa intre generaloarea superioar’ a conductei si Suprataja solului, respectiv cota final8 a imbr&c&minfi drurulul. 2.1.2 pat de pozare: Zon8 cuprins& intre fundul s&p&turii gi planul orizontal ce trece prin intersectia laturilor unghiului de pozare cu suprafata exterioard a protectiei conductei. 24.3 zona de umplutura specialé: Zon& cuprinzand paijle laterale conductei si cea de deasupra ‘Generatoarei superioare a protectiei acesteia, pand la minimum 0,30 m peste generatoarea superioard ce se precizeazé in functie de fiecare tip de material si de protectia de catre producdtor. 24.4 ampriza a conductei: Spajiu cuprinzdnd patul de pozare si zona de umpluturé special, limitat de pereti transeii (pentru conductele pozate in ganuri) sau pe 0 latime de trei ori diametrul exterior al conductei (pentru conducte pozate in rambleu sau santuri foarte largl). 24.5 zon& de umplutura: Zon8 Cuprins& intre planul delimitand zona de umplutur& special& si suprafaja solului sau a mbr&cdmintii definitive a drumuluiSR 4163-3 TAROT IT IT — Unghi de rezemare IZond de umpluturé pareeeies eee eee manual § ae Sp Zona de umplu turd as ‘speciala 33 98 ss | Pat de pozare blucru de S7"'b luce le ae |Ampriza a- in transee ( santuri) TESTERS | = ras ~ - »o|E BIE | Zona de umplutura ge es ‘manuaia aS 38 alt = . 5 s Zoni de umpluturé = Speciala * % S 8 Pat de pozare tucru =) lucru |__—_Amprizg, conduct b-fn santuri largi sau in rambleu Figura 1 - Zona de pozare si adancimea de acoperire a conductelor 3 PRESCRIPTII DE EXECUTIE 3.1 Prescriptii generale 3.4.4 Refelole de distribute a apei trebuie executate din materiale ({evi sau tubur, piese speciale, armatur de inchidere gi reglare) care corespund cerinjelor impuse prin proiect si reglementarile tehnice in vigoare si anume: ofel protejat, beton armat, policioruré de vinil, font& ductla, poliesteri armati cu fibr& de sticl, polietilend de inalt& densitate etc. ‘Acestea trebuie s& suporte sarcinile provenind din masa pamantul ‘speciale, precum si presiuni maxime ce pot apare in functionare. |, clrculatia supraterand sau alte solicit 34.2 Calitatea apei transportat& trebuie s8-si mentin& parametrii, in tot timpul funcfiondi pe toatt lungimea refelei. 3.4.3 Suprafaja exterioard a conductelor, cAt i a protectiel acestora nu trebule si fie deteriorata in urm ‘actiunil apelor subterane sau a solului tn care sunt pozate. 3.4.4 Ariplasarea in localitit a refelelor de distribujie se face conform STAS 8591/1. 3.4.8 Trasarea pe teren a relelelor de distributie se face conform STAS 9821/5. oe‘SR 4163-3 3.4.6 Subtraversiirile de cfi ferate $1 drumuti ale rejelelor de distributie se execut& conform STAS 9213. 3.4.7 Marcarea $i reperarea rejelelor de distributie se face conform STAS 9570/1, 3.1.8 Lucriirile de execufie a retelelor de distribufie, de urmBrire a executiel, ca gi exploatarea acestora se efectueazé numal de personal de specialitate, calificat gi atestat de organele abilitate in acest sens. 3.2 Prescripfli pentru transportul gi depozitarea conductelor gi accesoriilor 3.2.4 Incarcare gi descircare 3.2.4.4 Elementele componente ale refelelor de distribujie trebuie protejate de delerior’ri in timpul manipulailor (la inc&rcare, transport si desc&rcare pe santier). 3.2.4.2 La Inc&rcarea si desc&rcarea din mijloacele de transport trebuie intrebuin{ate numai dispozitive de ‘manevrd potrivite.Este recomandaté folosirea chingilor late textile Sau a altor dispozitive protectoare, care nu afecteaz’ in niciun fel suprafaja exterioar’ a conductelor sau a protectiei exterioare a acestora. Este interzisa folosirea lanturilor sau a cablurilor metalice, precum si cea a cArligelor sau ghiarelor metalice, ce pot detenora elementele transportate. 3.2.4.3 Se acord8 atentie manipulasi fevilor protejate la exterior pentru a nu se produce o deteriorare a ‘upratelel exterioare. La acest tip de materiale se are in vedere gi influenfa negativé temperaturior foarte scdzute sau foarte ridicate. - 3.2.1.4 Pentru materialele sensibile 1a variajile de temperatur8, @ c&ror rezistenjS la soc scade la temperaturi sc&zute se impun masuri speciale de protectie, conform proiectulu 3.2.2 Transport 3.2.2.1 Transportul materialelor la gantier se face cu asigurarea fevilor, tuburilor, pieselor de imbinare etc., impotriva rostogoliri, socurilor, a alunecdirii sau degradaril lor din alte cauze. 3.2.2.2 Transportul materialelor in interiorul santierului se face manual sau cu mijioace de transport adecvate, Este interzis4 deplasarea prin t€rire. Riparea pe role este admis& la conductele de policlorurd de vinil, polietilend, conform indicatilor producstorilor. 3.2.3 Depozitare 3.2.3.1 Depozitarea conductelor trebuie fScutd astfel incat si nu fie afectat’ nici geometria acestora (sé nu ‘apard deformas ireversibile ale seciiunii transversale, ovalizan etc.), nici suprafata exterioara a lor. 3.2.3.2 Inaltimea de depozitare a conductelor se stabileste conform indicajilor produc&torilor, cu luarea {uturor masurilor de asigurare impotriva rostogolirl acestora. 3.2.3.3 Conductele si accesorile trebule depozitate astfel Incdt si nu vin in contact cu substanje ce pot alaca materialele din care sunt confectionate Nu este admis& patrunderea in interiorul conductelor, pe perioada depozit&ril, a p&méntului, noroiului, apelor uzate etc. iin cazul in care aceasta nu se poate evita, se procedeazi la curdjarea conductelor si a accesorilor inainte de punerea lor in oper’. 3.2.3.4 Pentru conductele protejate la exterior cu materiale bituminoase este interzisé depozitarea direct& pe ‘$01 SaU pe Supratefe rugoase, recomanddindu-se folosirea suporjilor de lemn. 3.2.3.6 In cazul in care depozitarea conductelor si accesorillor se face In spatii deschise, supuse pericotulut de inghet, se interzice pozarea lor direct pe sol Pentru materialele sensibile la variaji de temperaturd sau la acfiunea. directé a radiatilor solare se recomanda potecfia depozitelor prin acoperire, 3.2.3.6 Durata de depozitare a materialelor pe santler trebuie $8 fle minima. 3+Fess sann nnn Nunn nee aaaa aaa RRR RRR E ERR rern rrr Dr tr 0000002 ENTE TRTNTTNTITTEEer ete 2t eee TTTTTTT SR 4163-3 3.3. Prescriptii privind executia transeelor pentru pozarea conductelor 3.34 Execuia trangeelor pentru pozarea conductelorrefelelor do distribute a apei se face cu respectarea prevederior proectuls, a normelor de protects Iglend a muncil in construci,precum sla condiilr locale ée teren. 3.3.2. Stparea irangeelor pentru pozarea conductelor se poate executa In terenurl cu umiditate natural $i fara ape freatice, cu pere|i vertical, f8r& speiinin, in urmatoarele tipuri de teren: “teren usor la 0 adancime maxim& de 0,75 m de la suprafata terenulul; ~ teren mijlociu Ia 0 adancime maxim& de 1,25 m de la suprafata terenulul, vteren tare la 0 adancime maxim& de 2,00 m de la suprafaa terenulul, v teren foarte tare la 0 adancime maxima de 2,00 m de ta suprafala terenului jn eazul existentet unor terenuri cu condiji dferite de cele ardtate mai sus, trangeele se executd cu peret! in Kiiocari, fara sprifnin’ sau cu pereti verticali sprijnti pe toat& inlymea. Inctinafia taluzulul sau modu! de sprijinire este indicat prin proiect Pati adancimi de pana la 5 m, speijinirea perefjlor verticali ai s8paturi se face, de regula, cu elemente de | inventar, conform proiectului Pontru adancimi de sSpaturd peste 5 m sprijinirile se execut& dupa proiecte special intocmite, | 3.3.8 Alegerea latimii trangeelor se face avandu-se tn vedere asigurarea spafiulul de lucru minim necesar (ien) pentru 0 execufie corect’ a montajului conductei, conform figuil 4 3.3.4 Pentru gantur cu perefi vertical gi ad@ncimi de s8patur’ pan’ la 4,00 m se Indic urmBtoarele valor orientative pentru ampriza conductel ~ conducte cu Dn < 200 mm; minimum 0,70 m; ~ conducte cu On > 200 mm; denailor + 2 Puce In care: a Gonenee diametrul exterior al conductei, in centimetr; Duew pati minim de lucru conform tabelulul 1 Tabetul 4 Diametrul nominal, mm D200 s Dn < 350 Dn 360 1400 Pentru ganturi sprijinite valorile minime se asigur& intre fetete libere ale dulapurilor. 435. Pentru addncimi de sép&turé mai mari de 4,00 m, valorile din tabelul 1 se pot mari cy minimum, 5 cm, dar lajimea Sanului trebuie sé fie minim 90 om, 43.3.6 in timpul lucratilor de execulie a rejelelor, trangeele si gropile pentru Imbin&ri, cAmine etc. se| pistreaza uscate (cu eventuala ap& epuizat’). | 3.3.7 Acoperirea conductei este Intotdeauna superioar’ adancimil de inghet 3.3.8 Fundul trangeii trebuie sii asigure rezemarea cofductel uniform pe toat& lungimea acesteia, confor Frotiulul longitudinal din proiect. Dac& este neceser, functe de tipul materialulul conductl Intrebuinfat, iq Freptul imbindrilor se mareste ad&ncimea trangeel pentru @ se permite efectuarea Imbin&or. 43,9 Patul de pozare @ conductel trebule s8 asigure 0 repartizare uniforma a efortunilor. Nu se admit rezemari punctuale sau pe generatoare, a : | Lnghiut de rezemare este cel special pentru flecare material, funcfe de conciile speciice cle terenului d pozare. 3.3.94 De regula, pamantul natural poate f utiizat, In condifi bune, drept pat de pozare. Fa exceptie terenurle sténcoase, cele care nu sunt capablle s8 prela sarcinlle provenind din pozares Conductei, ca §i terenurile necoezive ce nu pot fi compactate corespunzator. eae——————————— SR 4163-3 In acest din uma caz, se procedeazé la eliminarea pimantulul necorespunzator $i Inlocuirea sa cu p&mént cu capacitate de compactare sau prevederea unor paturi de pozare de beton. 3.3.9.2 In terenuri stancoase trangeea se executd funciie de materialul conductei si de prezenta protectici exterioare. Aducerea terenulul fa cota de pozare a conductel se face prin realizarea unui pat de pozare din nisip 5i pietris sau p&mant cemnut, fara impuritati sau substante agresive. Grosimea patulul de pozare, dup compactare trebuie S& fie 100 mm + 0,1 Dn, dar minim 180 mm. 3.3.9.3 In cazul terenurilor slabe masurile ce trebuie luate pentru realizarea patulul de pozare sunt determinate prin proiect, pe baza studillor geotehnice. 3.3.9.4 Patul de pozare in condifi variable de teren in lungul axei conductei sau in zona intersectilor cu alte existente se realizeazd cu luarea tuturor masurilor de protectie pentru conduct. Acestea pot realizarea unui pat de nisip mai gros sau prevederea unor imbin&ri elastice si lungimi reduse de tronsoane de feava pe zonele respective. 3.3.10 In terenuri cu pant& mare trebuie luate masuri speciale care s& impiedice spSlarea patulul de pozare. 3.4 Prescriptii privind montajul conductelor si accesoriilor 3.4.1 Inainte de coborarea in sant, in vederea mont&ri, conductele, piesele de imbinare, armatuile etc. trebuie verificate in vederea depistérii eventualelor deteriora apSrute in timpul manipul8rilor gi inl&turdni acestora de catre personal de specialtate De asemenea, conductele $i accesorile se curd’, atat la exterior dt ga interior. 3.4.2 Cobordrea in trangee a conductelor $1 accesorillor trebuie f&cut& cu mijloace adecvate, astfel incdt acestea sf fie ferite de lovituri sau deteriorri ale suprafefelor exterioare gl inerioare in siguranta, 3.4.3 Téierea conductelor trebuie si se fac& cu Gnelte potrivite, in funcfie de materialul conductei, conform indicagilor producétorutu “ i Seotiunea tdicturi trebuie s& fle normala pe axul conductei si neted’, £878 asperta Capetele conauctei tBiate trebuie pregalite corespunzdtor materialului din care este fScut8 conducta si modului de imbinare. Dupa taiere, in cazul in care conducta este prevazutd cu protecfie exterioard sau interioar’, se procedeaz la fefacerea protectiel 3.4.4 Panta de montaj a conductei este cea indicat prin proiect asigurandu-se rezemarea conductel si accesorillor uniform, pe toatd lungimea acesteia, in zoneie cu panté foarte pronuntatd trebuie s& se ia mAsuri de asigurare a conductei impotriva alunecdri, prin prevederea de masive de beton corespunzatoare sau alte masuri prevazute de proiectant pe baza indicatiilor producdtorului 3.4.5 La amplasarea conductelor retelelor de distributie @ apel trebule s& se respecte distanfele minime Intre acestea gi alte conducte $i instalatii subterane conform STAS 8591/1 3.4.6 Schimbarile de direotie de pe traseul refelelor se realizeaz functie de materialul conductel si de modul de imbinare, prin: — montarea coturilor preuzinat = montarea tuburilor inclinate in mufe (la imbinari prin mufe), unghiul maxim admis, fiind cel precizat de producator; = montarea de coturi din segmente sudate (la conducte de ofel); ~ folosirea capacitai de Indoire a fevii (pentru materiale care se preteaz& la acestea) La schimbérile de directie, ramificati, capetele conductelor, reduofii etc., pentru preluarea eforturilor suplimentare ce pot aprea pe feavd, se previd masive de ancoraj in conditile precizate prin proiect. 3.4.7 Pe durata executiei, conductele trebule protejate impotriva patrunderil impurtatilor. La Intrerunerea lucrului, toate deschiderile se protejeaz& prin mijioace adecvate (dopurl, acoperiri, flange ‘oarbe) impotriva patrunderit apel sau n&molului. Tn cazul in care apar totusi, impurit8fi In interiorul conductelor, acestea se curdta. Montarea armaturilor se face f&r& a supune conducta la eforturi Pee 3.4.SR 4163-3 Amméiturile se sprijind pe masive de rezemare. 3.4.9 Trecerea conductelor prin pere}ii constructor anexe ale retelei de cistrbute sau prin pereficl&dlor se face cu luarea tuturor mAsurilor constructive ca 88 impiedice orice influen}& negativa 3.5 Prescriptii privind realizarea tmbinarilor conductelor 3.5.4 Imbindiile conductelor trebuie s& asigure o perfect® etanseitate, precum si posibilitatea preluéri tuturoreforturilorstatice gi dinamice. 3.5.2 Inainte de executia oric&rui tip de Imbinare se asigur8 curdjarea interioar8 atAt a pieselor de imbinare, cét $i a capetelor de conduct&, cu ajutorul perilor moi sau a c&rpetor. 3.6.3 Pe intreaga perioada executiel, in cazul In care apar Intreruperi le lucrutultrebuie s& se ia masur de protectie a conductelor impotriva pBtrunderil de corpur strdine, animale mici, apd, nmol etc. 3.5.4 La imbindrile cu guruburi, acestea se strang tn cruce, astfel ncdt s& realizeze o presare uniforms a elementelor de etangare. 3.5.5 imbindrile cu mufe, trebuie executate astfel incat garnitura sa fie montaté nedeformatd si exact la pozitie. 3.5.6 Pentru toate tipurile de imbindri trebule s& se respecte prevederile producstorilor si cele ale reglementdrilor tehnice specifice in vigoare 3.5.7. imbinarea conductelor metalice 3.5.7.4 ImbinBrile prin sudurd ale conductetor metalice (o{el) se realizeaz& conform indicatilor projectantulul ‘mbindrile se execut& numai de personal de specialitate, cu calificarea necesard. 3.5.7.2 La imbindle cu flange ale conductelor metalce strangerea suruburior si piuielortrebuie efectuata asifel incat s8 asigure o etangeitate de durata, f&r& a supune suruburie si piulifele unor eforturi suplimentare. Flangele si accesorile montate direct in p&méinttrebule protejate anticorosiv, 38.7.3 Imbinavile prin ingurubare (filet) se realizeaza cu folosirea materialelor de etangare corespunzitoare (calli, band’ de etansare etc.) 3.5.8 Imbinarea conductelor de material plastic 3.5.8.1 Tuburile si racordurile de policlorur’ de vinil se imbin& de regula prin cap cu muf8, cap drept cu ‘ajutorut unui inel din etastom La temperaturi mai mici de 5°C trebuie 8 se la masuri speciale fa montaj iar a temperaturi mai mari de 40°C tuburile si racordurile trebuie protejate de influenta direct& a razelor solare. La montajultubutilor si racorduilortrebule s8 se find seame gi de recomandaite producstorul. 3.5.8.2 Tuburile si racordurile de polietlent se imbin8, uzual, prin sudurd sau cu flange. ‘Sudura se poate executa in dou’ moduri: — cap la cap cu disc (oglinda) cu rezistent&, deci o sudurd prin fuziunea capetelor, ~ cu termoelemente pentru sudurd si piese electrosudabile (mangoane, coliere de priza). Realizarea suduri si rezistenta ta presiune interioara sunt condifjonate de snumii factori care trebuie s& fie corelati prin masuri adecvate, astfel: ) temperatura exterioard care acfioneaza asupra timpului de sudur&: = la temperaturi mai mici de °C, trebuie 58 se asigure 0 protectie exterioard si o inc&lz = a temperaturi mai mari de 40°c trebuie s& se asigure 0 protectie exterioard si impiedicarea curenfilor de aer prin tubul sudat; b) _compatibilitatea materialelor sudate ~ acelagi tip de polietilend — PE 100 sau PE 60 etc.; ~ indice de fluiditate-topire MFI cuprins Intre (0,4...0,7) 1,3 gr/10 min; ©) gradul de instruire a sudoriior ” ~ trebuie s8.se fac& instruirea de c&tre producdtor sau s& se ut )_respectarea parametrilor de sudura: ~ presiune pe supratete; ~ timp de sudurd 1ze personal atestSR 4163-3, timp de récire tnainte de scoaterea clemelor de fixare; ©) _respectarea recomandésior producdtorulul la montarea tuburilor $i racordurilor. 3.6.8.3 Conductele de policloruré de vinil si polietilend cu flange se imbind asigurandu-se protejarea ‘conductelor faf& de eforturile de incovolere sau de eforturile datorate variafilor de temperatura La montarea armaturilor grele se iau masuri speciale de rezemare. 3.5.9 Garniturile si materialele de etansare folosite la executarea imbindrilor nu trebuie S& influenteze callatea apei potabile transportate gi nici materialele din care sunt fabricate conductele. 3.6 Protectia impotriva coroziunii a conductelor $i accesoriilor 3.6.1 Conductele refelelor de distributie @ apei trebuie s8 reziste eventualei actiuni agresive a solului si a apei subterane. In cazul in care materialul din care este alcdtuit conducta nu prezinla rezisten{& l2 actiunile agresive mentionate trebuie s& se realizeze 0 protectie impotriva coroziunil, ce se alege functie de recomandarile sludillor hidrochimice s1 geotehnice 51 de prevederile reglementérilor tehnice in vigoare. Protectia exterioar& trebuie s8 reziste la solicit&ri mecanice. 3.6.1.4 Conductele $i piesele speciale realizate din ofel se protejeaza conform STAS 7335/3. Se recomanda ca aceasta protectie $8 se realizeze de cAtre producdtor, pe santier urmand a se realiza completarile implicate de suduri ete. 3.6.1.2 Conductele de material plastic nu se pozeaza in terenuri cu confinut de hidrocarbur 3.6.1.3 Conductele de poliesteri armati cu fibre de sticld nu necesitd nici un fel de protectie. jn cazul in care apare necesitatea protejfrii tuburilor de beton protectia este cea indicat& prin proiect gi se recomanda sd se realizeze in uzind. 3, .4 Pentru conductele de font& duct’ eventuala protectie este funcjie de natura terenulul 3.6.2 Portiunile deteriorate ale protectiei exterioare trebuie refacute, cu deosebit’ atentie, la locul de Punere in opera a conductei 3.6.3 Pentru conductele metalice pozate in zone cu cureni vagabonzi, protejate la exterior se prevede si 0 protectie catodic’, ce se executd conform STAS 7335/3. 3.7 Prescripfii privind pozarea conductelor gi realizarea umpluturilor 3.7.1 Realizarea poz&rli conductelor prezint’ o deosebité important, In sensul asigurSrli repartifiei tniforme a eforturlor, stabilitati conductelor gi reducerii la minim a riscurilor de deteriorare a conductelor. ‘In acest scop se au in vedere: = conditjile locale (stabilitatea generald a terenului, caracteristicile solului si cele ale apei subterane, alte rejele ediltare din zons, in special canalizaritelefonice, electrice, gaze etc.) = natura $i destinafia terenului in care sunt pozate refelele (zone carosabile $i pietonale cu categoria respectiva, terenuri agricole, spafi verzi); ~ condi speciale (\raversari de cursuri de ap&, rape etc); = tipul conductei (materialul din care este alc8tuitS conducta: proprietaji mecanice, clase de presiune, ‘capacitate de rezisten\& la coroziune etc.; mod de Imbinare si comportarea Imbindrilor ta intindere, incovoiere etc.; dimensiuni, diametre, clasé de fabricajie etc); = modul de execufie a terasamentelor. 3.7.2. inainte de a se proceda la realizarea umpluturilor se verificd conductele gi toate elementele acestora, in vederea depistarii eventualelor defectiuni survenite In timpul montajului si remedieri lor. 3.7.3 Materialul rezultat din s8p&turd se poate folosi, de reguld pentru realizarea umpluturitor atat in zona de proteciie a conductei, cat si pentru restul umpluturilor. ‘in cazul In care acesta nu este corespunz&tor pentru zona de umpluturi speciale se procedeazi la inlocuirea cu paimant adus din alte zone sau objinut din prelucrarea materialulul rezultat din s8paturd prin diferte procedee. Pamantul inghefat nu se foloseste.SR 4163-3 474 Realizarea umplutul se face conform reglementaile tehnice specifice pentru tipul de conduct® aes, Spatilelaterale conductel se umplu gl se compacteaz3 simutan, in acelas sistem, de reguid manual, ca patil de deasupra conductl, pan la limita superioard a zonel de sigurantd. Gradul de compactare este stabilt prin prolect. Seerecizeard cd dimensiunile zonel de pozare a conductl, deci si @ zonel de sigurants, sunt exprimate, pentru diferte materiale, considerandu-se pBm&ntul compactat corespunzator. 47.8 Zonole de imbinare a fevilor sau tuburilor sunt lisate lbere pand la efectuarea probe de presiune ie 37 coll find realzat® umplutura cu pAmant rezultat din SEpBturS cel putin pan ta limite superioaré @ zonei de siguranté. 2nd tenminarea probel se realizeaz8 umplutura s1 In zonele de imbinate, exact tn aceleasi condi cu cele avute in vedere la realizarea restului umpluturilor. 3.7.6 Umplerea trangeil pand la cota sinald se face respectandu-se si conditile proprietarului sau celui in @ aru folosin{& se afld terenul in care sunt amplasate refelele de distribute. 37.7 In general, relizarea umpluturi fn zona de umpluturl manualé sau mecanic& nu reciamé condi ‘Speciale, nefiind dependent& de diametrul conductei si tipul acesteia, Fretiearea.gradulur de. compactare specificat in proiect se poate face prin ullizarea mijloacelor de ESmpactare mecanic8, cu excepiia cazurilor In care producatorul conductelar sau alte reglement&r tehnice specifice interzic acest lucru in zona de deasupra conductei. 5.7.8 Inpartea final a zonel de pozare @ conductelor se pozeaza si elementele de marcare 8 conductelor eontorm STAS 9570/1, Aceste elemente nu se monteaza In zona de siguran{a sau deasupra conductel. egetal 3.8 Prescriptii privind refacerea suprafefei drumurilor sau solul 384 Refacerea suprafelelor drumuriior sau solului vegetal este independent de materialul conducte Giametrul seu tipul acesteia, ea depinde numai de condifile, impuse de proprietar seu de cel care administreaz& terenul. 7 438.2. Pentru Conductele pozate sub zone arosabile, pana la realizarea imbracAmintl definiive se fecomanda realizarea unei imbr&ic&minti provizorii din materiale bituminoase sau pavaje. 4.8.3 Inainte de refacerea imbr&c&minji definitive se verificd, impreund cu cel ce, administreaz’ drumut ‘gradul de compactare a umpluturi existente In momentul inceped 3.8.4 Imbric&mintea definitiva trebuie s& siba ‘cel putin caltatea ‘cell tratului de wzurd iucrdnor, cu realizarea stratului de fundajie (cu toate componentele sale) § 3.8.5 Capacele cdminelor sau gurilor de acces se pozeaza la nivelul imbréicAmintii definitive @ zone carosabile sau pietonale conform standardelor in vigoare. e 3.86 In terenurt agricole este obligatore retacerea stratulul vegetal, la parametti existen{|Inainte ¢ Inceperea lucrdrilor, astfel Incat s& nu fie st&njenitS dezvolatea cuttuilor. ‘Capacele cdminelor sau guilor de acces se pozeaza la cotele din proiect, conform standardelor in vigoare cou acceptul proprietarului sau a celui care administreaz& terenul. 3.9 Prescripfii privind zonele de lucru $i de protectie 4.9.1 Pe toa durata executiet ucralor, in lungul conductelor trebule asiguart® o zoné de Iucru si¢ protectie. Lejimea acestor zone se stabilete funcfe de tipul si diametrul conductel side conciile locale, 4.8.2. Ininteriorul zonel de lucr side protec nu este permis accesul persoanelr $I a utilajlorstr&ine\ santier. Sona de protectie se m&soard din axul conductet gi afe, orientativ, valoile Indicate tn tabelut 2SR 4163-3 Tabelul 2 Diametrul nominal, mm Lajimea zonel de protectie, m ‘Dn < 150 4 150s Dn < 400 6 400sDn<600 0” 8 Dn > 600 10 La conductele pozate in paralel se méireste lijimea acestei zone, corespunzator. 3.10 Prescripfii privind proba de presiune a conductelor fe presiune inainte de darea in 3.10.1 Refelele de distributje nou executate trebuie s& fle supuse probi funcfiune. ‘Scopul probei de presiune este verificarea etanseitai conductelor, imbindrilor acestora si @ tuturor ‘accesorilor etc., precum si a stabilitS\i conductetor la regimul maxim de presiune, 3.10.2 Probarea rejelelor la presiune se face pentru fiecare tip de conduct, conform prevederior producdtorului, a standardelor gi teglement&rilor tehnice specifice in vigoare i @ caletelor de sarcini intocmite de proiectant, dup’ o spalare prealabil8. 3.10.3 Nu este admis punerea in functiune a tronsoanelor de rejea in care pot apare fenomene negative datorit’ aparifie’ lovituri de berbec, fard realizarea mAsurilor necesare de prevenire si'sau protectie, 3.10.4 Lungimea tronsoanelor de proba este de maximum 500 m, ea putand fi mai mare doar in cazuri in Gare experienia anteprenorull 51 garanfile ofefite de acesta sunt acceptate de beneficiar. Tronsoanele de probé pot fi mai scurte in cazulterenurilor in pant& sau pentru poriunile de relea pentru care condijile locale impun Inchiderea rapidd a trangeelor. eg 8 3.10.6 Tronsoanele de proba trebuie 8 cuprind’ portiuni de refea cu aceeasi presiune de functionare (nominald). : 7 3.10.6 La inceperea probei de presiune tronsoanele de rejea trebuie sa aib& montate toate armaturile, jnchiderea capetelor tronsoanelor se face cu blinduri, flange oarbe, capace. in cazurite in care acest lucru este posibil, probarea tronsoanelor se face si cu conducte de brangament montate aval de robinetele de concesie ale acestora 3.10.7. Umplerea conductelor cu ep& potabild se incepe de la punctul cel mai de jos al tronsonului de probat ‘si numai dupa montarea dispozitivelor ce asigur& liminarea'aerulul. Bupa umplere se recomand’ o aersire final, prin realizarea unei usoare Suprapresiuni pand la eliminarea | tolala a bulelor de aer din ap. Apol se procedeaza la inchiderea dispozitivelor de aerisre. 3.40.8 Punerea sub presiune pentru proba 43.40.8.1 In cazu! conduiételor realizate din materiale Impermeabile la ap& (font& ductla, ofel, neprotejate prin {tencuire) ridicarea presiuni, dup umplere, se face in trepte, secfiunile de imbinare I colelalte secjiunl specifice find sub permanent supraveghere a personalului de specialitate. Ta cazul in care aetisirea nu este facut’ corespunzaitor, sesizat& prin raportul necorespunzator dintre calitatea de api introdus& $i cresterea presiunli, se procedeazi la reducerea presiunil si 0 nou aerisire, dup care se reia procesul. In cazul in care apar deplasdrineimportante ale conductel sau pierder! nesemnificative de ap& th lmnpul ridicgrit presiuni, se poale continua ridicarea presiunii pnd la presiunea de proba, dac& acest lucni nu genereaz8 efecte negative importante. imbindrile neetanse se remediaz& dupa sc&derea presiunii 3.10.8.2 Pentru conductele realizate in’ materiale permeabile (tuburt de beton armat, de beton armat centrifuga, ce font® ductil8 sau de ofel protejate prin tencuire) rdicaréa presiunii se face Tn trepte, nnd la presiune de regim, dup& care tronsonul de probii se menjine sub aceasta presiune minimum 24 h Bupa expirarea acestul timp se trece, tot in trepte, la ridicarea In continuare @ presiunil, pana la atingerea presiunil de proba, {in continuare, se tin sub observajie tronsoanele de proba tn condifile ardtate la 3.10.8.1. -o-SR 4163-3, 43.10.8.3 Pentru conductele de material plasic, dup atingerea presiunii de proba se mentin tronsoanele de proba sub presiune circa 2 h. 3.40.9 Pentru efectuarea probel = pompe pentru ridicarea presiuni — manometre cu domeniu de masurare care acoperd presiunea de proba si cu diviziuni de 0,1 bar; ~ clapete de retinere; = dispozttive de aerisire; = armaturi de Inchidere; — contoare sau debitmetre, cu diviziuni de 1 | (sunt indispensabile pentru conducte din beton armat sau beton ‘armat precomprimat) presiune se folosesc: 3.10.10 Presiunea de proba este, de regula, 1,5 Pn. 3.10.14 Durata probel este, de regula, 1h. 3.10.12 Scdderile admise de presiune $i pierderile de ap& admise in timput probei sunt specificate pentru fiecare tip de material din care sunt realizate conductele in caletele de sarcini ale prolectantului 3.40.13 Desfasurarea probel de presiune, cu toate datele din masurdrile efectuate se inscriu in fige speciale. Aceste fige trepuie & cuprinda gi toate defectiunile constatate pe perioada probe’ si remedierile efectuate, 3.10.14 Scdderea presiunii, dupa Inchelerea probel, se face in trepte. Masivele de prob& se demoleaza si se indeparteaza 3.11 Prescriptii privind spalarea gl dezinfectarea retelelor de distributie a apei 3.41.4. Dupd ce proba de presiune a fost incheiat& si s-a constatat c& nu mai sunt necesare nici un fel de reparalil, se procedeaza la spalarea conductelor. 3.11.4.4 Splarea se face de catre constructor, cu ap& potabild, pe tronsoane de (100...500) m. Durata spaldrii este determinat& de necesitatea indep&rtériituturor impuritajilor din interiorul conductei 3.11.1.2 In cazul in care se spald mai mutte tronsoane succesive, spalarea se face dinspre amonte spre aval. 3.41.2 Dezinfectarea se face imediat dup& spalare, pe tronsoane separate de restul refelei si cu brangamentele inchise. 3.11.24 Dezinfectarea se face, de reguld, cu clor sau cu o alld substanfA dezinfectant, sub forma de solujie, care asigurd in relea minimum (25...30) mg clor activ la 1 1 apa. 3.11.22. Solutia se introduce in retea prin hidranfi sau prin prize special amenajate si se verific& dacd a ajuns in intreaga parte de retea supus& dezinfectari. Verificarea se face prin hidranji sau cismelele de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerat& terminata in momentul in care solujia dezinfectat& apare In toate aceste puncte de verficare, in concentrajia dorité 3.41.2.3 Solufia se mentine in refea 24 h, dup care se evacueaz& prin robinetele ce golire sau prin hidrani si se procedeaza la o noud spalare cu apa Spalarea se considera terminat& In momentul tn care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se inscrie in limitele admise. upd terminarea sp&lari este obligatoriu efectuarea analizelor fizico-chimice gi bacteriologice. ‘Se recomanda ca evacuarea apei provenind de la dezinfectarea rejelei In rejeaua de canalizare sa se fact ‘cu luarea masurilor necesare de neutralizare a clorului. 3.41.24 In cazul tn care intre dezinfectarea si darea In exploatare a refelel trece 0 perioada de timp mal mare de 3 zile sau in cazul in care, dup& dezinfectare, apa transportaté prin tronsonul respectiv nu indeplineste condifile bacteriologice gi biologice de calitate, dezinfectarea se repeta. 3.41.3 In cazul conductelor realizate din materiale permeabile (tuburi de beton armat, fonta ductla sau de fel protejate pin tencuire) se recomand& efectuarea operafiunilor de proba si de dezinfectare concomitent -10-SR 4163-3 3.12. Prescriptii privind evidenta refelelor de distributie gi marcare 3.42.4 Evidenja refelelor de distributie a apei sub forma de planuri, schife etc. cu indicarea tuturor elementelor caracteristice (diametre, cote absolute etc.) care constituie cartea constructiei, se pastreazd de organele de exploatare. Toate modificdrile ce se aduc retelelor se transpun si pe planur 3.12.2 Conductele gi celelalte elemente caracteristice constructive ale rejelelor se marcheaz’. conform STAS 9570/1 4 PRESCRIPTII DE EXPLOATARE 4.1 Punerea in functiune a rejelelor se face treptat. pe tronsoane succesive de conducte principale si apoi conducte de serviciu, astfel = se deschid hidranti de la extremitatea aval a portiunii care urmeaz& a se pune in functiune; ~ se introduce apa in conduct&, prin deschiderea treptat& a robinetului de la extremitatea amonte a portunil respective; = dup ce apa a umplut conducte $i a iesit complet limpede prin hidranjit deschisi, se mai asteapté Inc& '§ min dupa care se inchid hidranti In cazul in care pe conducta ce se pune in functiune se afl montate aparate de masurat, cigmele publice ‘etc, se venficd functionarea acestora. De asemenea, se verificd existenta reperelor cu care sunt marcate robinetele $i celeialte armatun, c&minele etc. Punerea in funcliune se face numai cu avizul organelor sanitare locale care venficd dac8 apa transportat& prin reteaua respectiva indeplineste condifile de potabilitate conform STAS 1342. Solictarea verificdii si a ‘Acordului se face de cAtre inlreprinderea de exploatare, cu minimum 5 zile inainte de data prevazuté a punerii in functiune a refeletor. 4.2 Exploatarea ‘ejelelor de distribujje cuprinde totalitatea operatiunilor care se efectueazé de catre personalul unitati de exploatare, astfel incat refelele s& functioneze in permanenta la parametri stabilit prin Fegulamentul de exploatare. 4.2.4 in exploatare trebuie s8 se asigure: ~ continuitatea distribuirt apei fa toate punctele de consum, nefiind admise intreruperi in functionare, decat in cazuri considerate de forja major’ ca: Intreruperea alimentarii cu energie electric’ la statile de pompare care fefuleaza apa in retea, lipsa accentuat& si prelungitd de apd la surse, avaril pe aductiuni, conducte principale sau de serviciu, situatii de deteriorare a calitajil apei sub standardele in vigoare, ~ mentinerea presiunii de serviciu intre valorile minime proiectate si cele maxime admisibile; = prevenirea fenomenelor care pot stanjeni funcjionarea retelel prin implicalii asupra debitului, presiunii sau calitatit apei. 4.3 Exploatarea relelelor se face cu toate robinetele de linie 5,de ramificalie deschise, inchiderea paris ‘sau total a unora dintre acestea flind permis& numai in cazul unul incendiu de proporfi, c&nd este necesaré alimentarea cu precddere a anumitor puncte de consum, in defavoarea altora, pe o perioada strict limitat&i de timp, sau in cazul unor avarii, in sistemul de alimentare cu ap. Exploatarea refelelor ce este imparjité in zone de distributie se face cu robinetele de separatie dintre zone fnchise $i sigilate, lar robinetele din interiorul fiecdrei zone complet deschise. Manevrarea robinetelor de separatie este permis numai in situafi speciale (incendii exceplionale etc.) cdnd este necesard prelevarea tunui debit de ap8 suplimentar dintr-o zond invecinat. In asemenea cazuri porjiunea in care se introduce debitul -suplimentar trebuie s& fie minima iar restabilirea situatiei inifale se face imediat ce aportul suplimentar de ap& nu mai este neces. 4.4 In cazul in care, din una din cauzele enumerate la 4.2 nu este posibilé mentinerea in permanent& a condiilor de debit si de presiune, distributia apei se face cu restricfi. Durata $1 amploarea restriofilor trebuie sé fie minime, in acest scop luandu-se unele masuri ca: = suspendarea temporard a unor puncte de consum sau folosinfe ca: spalatul strizlor, functionarea fanténitor ‘ornamentale, stropitul spatilor verzi etc. = folosirea intens& a sistemelor de recirculare a apelor de la consumatori industrial! reducerea pierderilor in instalaflle propril, Inclusiv In refele interioare; = remedierea operativi a avarilor in cazul in care acestea constituie cauza introduce aplicarea mésuillor de restricfilor, eltGE oxploatare, organelor sanitare si de gospodéricea apelor Pompierilor etc. in conformitate cu prescriptile de provectare, 4.6 Pe toaté durata restrictor, dezintectarea apel se face cu doze mai mari decat cele utilizate in mod Curent, doze ce se stabilesc cu avizul organelor saritare locale 47 Introtinerea reteei penta corectaexploatare cuprinde urmatoarele ‘perajiuni ~ Supravegherea functionari refele; = veriftcarea punctelor de vrare a ape direct din efea: Treen Geticienteor care implies inerventiaechipelor de tnreinere a rofelei Banos noon uot manevreor pentru izolarea unorporluni de elee I cane executé lucrar de racordare @ unor imobile, racordarea la fete a unor conducte noi, lucriiri de remediere a unor avarii 4.8 Supravegherea functondireelei cuprinde veriicarea Citculajiel apei tn conducte, controlul presiunitor imegonluctele de serviciu, situalia robinetelor care, dupe Gestinatie, trebuie s8 fie complet deschise sau terenuta |! Sondcte $1 descdrcarea apei intcun canal Invecinal fa semne Valbile la suprataja terenutul subteran de cag coe miportant de ap ain rete, rin aspire seu prin desc8rcarea intr-un rezervor fumigare a gpent® UP Consumator neautorizat sau autorzal dar te nea Conditilor din contractul de furnizare a ape. debtle $i pasterpretarea datelor colectate, prin’ comparare er ean Uuzuale le parametnilor privind Sehitele 51 presiunie in punctele respective. se stableste aacg exploatarea refelel se destasoard normal, sau este perturbat& de anumifi factor, 4.10 Veriicarea punctelor exterioare de consum ‘uprinde controlul modului in care sunt foloste gurile de Spa calre organele PSI, de cdtre personalul unit de Salubritate, al spatilor verzi, al santierelor de faa ohyat®,Cal@eorl de consumator temporan, tunchonace Cismelelor publice de stradé gi cu jel, @ fanténilor ommamentate ete. ice, verticd atat aspectele privind corecta manipulare a instalatilor respective, cu respectarea regullor de Nor ategrivind ullizarea rationala @ apei, f5rd depasies Cantitatilor avizate, in vederea principal: sruenticarea neetangeit8ilr puse tn evident prin plerderile de @pa vizibile (la suprafafa pavajelor, ta ‘armaturi in c&minele de canalizare etc.) si ascunse. Sea pstatarea deterioréril armaturitor sia constructor anexa ale fefelei ca: robinete blocate, capace sparte faulipsis,ziddrie deteriorata,trepte edzute, repere devenite Hizibite, gamituri neetansate etc. Fersonalul de exploatare are $i sarcina de’a examina dec Pe traseul sau In imediata vecinatate a refelelor rae Cee Hucrat de Consituire a unor eid sau rejele ediliare, esre poi evea implicafi asupre funcjousn normale 2 refelei de dstrbujie sau asupra cali apel potable 4:12 Depistarea pienderior de apl escunse se face In functie de dotares flecérei unitati de explostare ir| SeeeenernnereTS conformitate cu instructiunile de exploatare. Utiizarea metodelor acustice care folosesc stetoscopul, geofonul ‘sau aparatul denumit “ureche elecronic&” se face Indeosebi pentru localizarea unor neetangeitéli a c&ror existent se presupune in anumite zone, unde se constat& sc&deri importante de presiune sau de debit, {nfitragi puternice tn refeaua de canalizare, subsolul imobilelor, sau alte simptome. Folosirea si intrelinerea Acestor aparate se face In conformitate cu indicatile tehnice date de unitatile care au produs eparatele respective. 4.13 _Constatérile fAcute de personalul de exploatare cu ocazia efectuiil lucr8rilor menfionate la 4.8..4.12 se consemneaz& in rapoartele zilnice de activitate ale acestuia, iar aspectele care implicd interventia Personalului de intrejinere se transmit imediat unitajii respective pentru a fi solutionate. 4.14 Pana la introducerea supravegherii computerizate @ refelei, la intervale de (1...2) ani se efectueaz’ de catre personalul de exploatare céte o masurare generald, pe ansamblul rejelelor de distribute, @ presiunilor de serviciu. Operatiunea se organizeaz8 intr-o perioad& de consum maxim, de preferinfS in luna lulie sau august si const In masurarea presiunilor de serviciu intr-un numar de puncte caracterstice, Fispandite c&t mai uniform pe tertoriul deservit de refelele de distributie, la distante de (400...600) m. Determinarile se fac la hidrani, cu manometre portabile. Fri,, mAsur&ri se pun in eviden{& zonele deficitare din punct de vedere al presiunilor, stabilindu-se mésuri necesare pentru echilibrarea refetel 1%