Capitolul XI PROTECTIA PRIN RELER ae A. CERINTE GENERALE Scurtcircuitele care apar in rejele trebuie lichidate in- trun timp cit mai scurt, astfel fncit efectele lor ddunktoa- re sk fie cit mai reduse, Sistemul de declangare al intrerap’- toarelor este comandat fn acest scop de cAtre protectia prin relee. Protectia prin relee trebuie sk functionezet sigur, = sensibil, = rapid, > selectiv. Siguranta functionSrii este necesar’, avind in vedere pa gubele mari care se produc in echipamentul electric sau.la con- sumatori, dac& scurteireuitul nu se deconecteaz% suficient de repede, prin efectele arcului sau efectul termic gi dinamic al curentului de scurtcircuit. Gu cft echipamentul este de mai mare valoare (de exemplu generatoare de mare putere) sau cu cit paguba produsi 1a consumator, prin intrerupere. neoportund, este mai mare, cu atit gi costul echipamentului de protectie poate fi mai ridicat. In general, cheltuielile efectuate pen ~ tra o protectie siguré sint intm totul justificate prin redu- cerea pierderilor fn cursul exploatérii, chiar dac& scurteir — cuitele sint rare. Siguranta protectiei se asigurd prin adeptarea unor solu~ $i tehnice corespunzdteare, pe cft posibil simple, prin folo- sirea unui echipament bine construit gi prin exploatare bine organizat& supraveghere atent&. Cu toat& grija pentra alege= rea si exploatarea sistemului de protectie prin relee,in une- le cazuri releul de protectie ar putea s% nu functioneze.~ 416 = Pentru sceast&é situatie, protectia prin relee trebuie proiec- tata in aga fel, incit pe.ling& protectia de bazd s& existe si una de rezerv’. Sensibilitatea protectiei implic& functicharea ei la mici abateri de 1a valoarea normald a mirimii reglate la releu (cu- rent, tensiune). Rapiditatea protectiei este necesari atit pentru a micgo- ra efectele curentilor de scurtcireuit, cit gi pentru mirirea capacit&tii de transport a liniilor, Intrmadevair, dup% cum s-a aritat, efectul perturbator al scurtcircuitului asupra stabilitatii dinamice depin- de de durata avariei si are influent& negativA asupra pu- terii care se poate transni- te in mod stabil pe linia data. Selectivitatea protecti~ ei prin relee asigur& alege- rea, pentru deconectarea Piz, X1,1. Retea tnelani. ecurteireuitului, a intreru- celor mai apropis~ vd _te de locul de scurtcireuit./Astfel, la um scurteireuit in punctul K din fig. XI.1, tronsonul de linte se deconecteaz&d prin intrerupStoarele « gi «, Dack in loc de & curentul de scurteireudt dinspre stinga ar fi intrerupt de intrerupito ~ ral f’, atunci consumatorul ¢ nu ar mai fi alimentat dup& in trerupere, de c&tre linia dinspre centrala A. Totugi intreru- perea in 4’ este necesar& dac& nu a functionat protectia de bazd si de rezervd din « . Dac& nu deconecteaz% Intreruphto- rul cc , atunci va trebui c& se deschid&’ wgi 4 , c0eeace are ca efect nealimentarea consumatorului 0 gi separarea ge- neratoarelor B de la sistem. ee a= Apo Bo PROTECTIA RETELELOR Retelele de configuratia cea mai simpld sint cele radiale sau cele arborescenteIn nod corespunz&tor si protectia lor poate fi relativ simplA, fiind realizati cu relee maximale de curent. La retele inelare este necesaré o protectie echipat& cu relee directionale, iar la retele buclate complexe, o pro~ techie de distant&. In unele cazuri ge foloseste o protectie diferentisl&, omopolard sau de inalt& frecvent&. 1. Protectia maximel% de curent. Protectis maximala de curent se realizeazé cu relee de supracurent, care actioneaz& atunci, cind la un scurtcircuit sau o suprasarein& curentul dep&seste intro misuré bine determinat& valoarea normal& din timpul exploat&rii, Selectivitatea se asiguri prin alegerea potrivits’ a temporiz&ril protectiel. teristic’ de declansare. Se numeste caracteristi- c& de declangare curba t = f(I), t fiind timpul de actionare a veleului (temporizarea), iar I valoarea efectivii a curen- tului prin releu. In afar de cazul declang%rii instantanee (in realitate la t #0,1 s), relecle de suprecurent pot func-. fiona cu o temporizare care depinde de valoarea curentului, temporizarea fiind realizat& fie prin constructia releului, fie printr-un refeu de timp, care face parte din schema de ao Gar: protectie. ty t tmax ~~~ t penal i f i i ' | poet nh Ta eae ?) 4 0) Fig. ¥1.2. Caracteristici de declangare. Pigura XI.2 represint&é trei caracteristici de temporiza- re sou declansare. In figure XI.2,a s-a reprezentat o "carac~- 418 ~ teristicd independent" la cere t nu depinde de I, in figura XI.2,b 0 "caracteristic& dependent&" 1a care t scade de la eae pink la zero dac& curentul ia valori mari, iar in figura XI.2,c o “cameteristicd senidependent&" sau "limitat depen — dent&", la care t scade de la nae la tain? réminind constant pentru I > I'. In toate cazurile, releul actioneazd numai da~ ci I> 1g, Ig fiind curentul limit’ de actionare, mai mare decit curentul nominal I, pare O ty > ts >tx , adick caracteristicile si nu se inter secteze (fig. XI.4 si X1.5). In cazul figurii XI.5 la curenti nu prea mari t, > ts , deci protectia nu este selectiva. Caracteristica dependent& (fig. Xi.2,b) are avantajul fa- ¥& de cea independent& (fig. XI.2,a) c& la scurteircuite to, iar la supracurenti trec&tori, ca de exemplu 1a pornirea unor motoare mari, t este suficient de mare, pentru a permite f&ra deconectare trecerea suprecurentului. Totugi caracteristica dependent&, prin faptul ci t—~o nu poate fi aplicat& decit la wm fntrerupitor terminal, deoarece 1a scurtcircuite nu asi~ guréo gradajie de timp si toate intrerupdtoarele ar deconecta simultan gi instantaneu. Pe de alt parte 1a consumatorii apro- piati de centrala vor fi putin probabile suprasarcinile trecd- toare sensibile in raport cu curentul permanent, de valoare re- lativ mare, De aceea aici corespunibine caracteristicile inde+ pendente. Caracteristica semidependent& (fig. XI.2,c) poate fi folosit&é la wm releu dintr-un punct interme~ > ~ v4 diar (fig. XT.4). és Q ce b. Protectia CB . | toarelor, Wotoarele electrice formeazé cea mai important& sarcind gi adesea la um capat de linie este racordat pip, un motor de putere mare XTs6. ‘ Schema (fig. XT.6). aay Fiecare element tirii Fig. X07, Oarectertetics i x unui, de protectie pentru motor. fin wehenb/ene a ebrare % Soe. eablu si intrerupitor. ” teristic’ a comportirii lui la um proces tranzitoriu, ca acela de pornire. La intreru- pator caracteristica ce ne intereseazé este cea a declanskrii: t = £,(1), 1a ceblu caracteristica duratei admisibile de incdr sare functie de curent: t = f,(I), iar la motor curentui de pornire functie de timp sau.t = f,(I) (fig. XI.7). Prebuie re mareat c& curentul reprezentat in abscisi este consideratconstant incepind cu t = 0 gi deci caracteristica motorului indic& nu variajia realé a curentului I, in timpul pornirii, ci variet}ia unui curent eficace, definit prin relatia \/ 2 2 le ~ / Ty 4 ° In intervalul de timp scurt de la zero 1a t, curentul I este echivalent din punctul de vedere al inc&lzirii eu cal real Iyo Caracteristicile trebuie si fie situate aga. cum s-a re~ prezentat in figura XI.7. Bie trebuie s& fie suficient de apropiate, f4ri sé se intersecteze. Intr-adevér, dac& ele nu ar fi apropiate, ar rezulta un cablu de alimentare supradimen- sionat, iar dac& s-ar intersecta,atunci fie c& intrerupatorul ar deconecta in.timpul pornirii, fie ci cablul s-ar inc&lzi peste misura. Astfel, de exemplu, dac& in loc de caracteristi~ cal a intrerupitorului am considera caracteristica unui fuzi- pil F, gtiind c&% fuzibilul are inertie temmicd mic& (fig.XI.7), la curentul mare de 1a inceputul, pornirii motorului va rezul- ta topirea fuzibilului, Bete deci necesar un fuzibil F" de un curent nominal mai mare, acesta ins’ nu va proteja cablul de supracurentii care apar la suprainc&rcarea motorului. Bste deci necesar un cablu supradimensionat C'. Din cele de mai sus rezult& ca protectia motoarelor nu poate fi realizat& cu fuzibile normale, de inertie termicd mick, De altfel fuzibilele nu corespund pentru protectia motoa- relor gi pentru faptul. cA ele intrerup uneori numai o fazd, l&sind motorul alimentat monofazat.ibinci Iog>ggg> im loc de } adic& curentul creste de aproximativ\3 ori, V3 Uy cosy ceea Ce este periculos pentru motor. Caracteristica I (fig. XI.7) a intrerup&torului de pro~ tectie a motorului trebuie si asigure pe de o parte temporiza~ rea necesaré pentru pornire (partea I'), pe de alt& parte de- eonectarea repidd (partea I") in caz de scurteircuit. Tempori- zarea I* se asiguré cu relee bimetalice puse pe douk faze (a treia faz, neprotejat’, nu poate fi parcurs& singuré de cu-= ao rentul de sarciné), iar intreruperea instantanee 1a scurtecin. cuite(I") se asiguraé cu relee electromagnetice puse pe cele trei faze (scurtcircuitul poate fi monofazat, cu intoarcerea curentului prin pamfnt). In cazul cind puterea de scurtcireu-~ it este mai mare dectt puterea de rupere a intrerup&torului, se folosesc fuzibile de mare putere de rupere si curent nomi- nal mare in serie cu intrerupitorul, [! aed ‘ Co Gradatia temporizarii, Selectivitatea protectiei unei refele ramificate protejate cu rélee de supracurent (fig.XI.8) se asiguré prin gradstia temporizdrii ty = te + At, ty = ts + At, tr = ty, + At etc. At este gradetia de timp. Ra trebuie si fie cft mai micd,pen- tru ca temporizarea si nu devin& prea mare 1a intrerupitearcle apropiate de central&. In generel At = 0,5 ..» 1a. In unele Fig. XI.8. Retea arborescent&. cazuri, temporizarea atinge valori apropiate de 5s. Astfel, cerinta rapidit&tii protectiei nu mai este satiefScutS: la un seurteireuit in punotul K apropiat de centrald, curentul mare de scurteireult va fi intrerupt cu mare intirziere,solicitind puternic maginile: sincrone, Fase.22 Cda 1606571902= 422 = Gradatia de timp At nu poate fi oricit de mic&, decare- ce de le comanda de declansare dat& de releu pind la efectua- rea declansirii apare o intirziere datorit&’ mecanismului de- Pig. XI1.9. Releu cu sec- $ionare la I > Igo clangatorului, al intrerupStorului gi al duratei instsi a intreruperii. De asemenea gi reglarea temporizi~ rii este afectat& de eroare. De aceea, dack At ar fi prea mic s-ar putea, ca prin intireierea ine treruperii scurteireuitului gi re- leul proxim s% dea comand de in - trerupere, De aici reault& limita inferioars pentru At de circa 0,5 Be Temporizarea releelor poate fi mult redusi dac& se folosesc relee cu sectionare,adick cu intrerupere instantanee la curenti de scurtcircuit mari (fig. XI.9) care epar in cazul cind scurtcircuitul are loc nu prea R’ Pig .XI.10.Principiul sectionarii. departe de releu (fig. XIole). In figura XI.lo s-a reprezen= tat abit variajia curentului de scurtcircuit cit gi timpul de deconectare functie de locul scurtcircuitului pentru releele R gi R'. ba un scurteireuit in K funetioneazd instantaneu re~ lewl R, sau la nefunctionarea lui actioneaz& cu o micdé intinSaas ziere releul R*. La un scurtcireuit in K’ functioneaz’ cu tem porizare R, sau la nevoie, dup& un scurt timp Rt. Se remarc3, c& protectia este instantanee, dar numai 1a scurteireuitele situate aproximativ in prima jumitate a tron sonului, Cele dowd portiuni de tronson sint separate prin punc- tul de sectionare sau "de echilibru" E, in care I = 1,.Pentru ca protectia si fie rapid& pe o parte cftt mai mare a tronsonu- lui este de dorit ca punctul E sX fie cit mai in dreapta, In realitate pozitia punctului E nu este fix, deoarcce I depin- de nu numai de locul scurtcircuitului, dar si de felul scurt- cireudtului (metalic, cu arc, 3F, 2F, 2FN, FN), de num&rul de magini fn central& si de sarcina premerg&toare care determing starea de excitatie. Chier dacd fn conditiile wor curenti mari punctul E poate fi in extremitatea din dreapta a tronso~ nului, in conditiile unor curenti mici nunctul E se poate de- plasa pink in extremitatea din stinga sau s& iasi tnspre stin- ga din tronsonul considerat, astfel ci zona de actionare in- stantanee devine mic& sau chiar dispare complet. Agadar, sta~ bilitabea punctului de echilibmu este o conditie pentm ca protecfia s&i fie instantanee pe o mare parte a tronsonului. Sectionarea de curent, degi face protectia mai rapid& dectt bemporizarea independent& de curent, totusi asiguré prost sta- dilitatea punctului de echilibru EB gi deci nu este rapid’ de- cit pentru o parte a scurtcircuitelot. Exist’, dupi cum se va arta, alte moduri de protectie , la care deconectarea instan- tanee se asiguré pentru 80«..90% din lungimea tronsonului sau chiar pentru fntregul tronson. 4. Gonstmctia releelor. Caracteristica de declangare se realizeazi fie prin constructia releelor, fie prin montarea lor corespunz&toare fn schema de protectie. Sistemul de relee de protectie comand’ deschiderea intrerupAtorwlui prin inten. mediul declangatorului acestuia. In unele cazuri, declangato-— rul are inflsurare serie si este conectat direct in circuitul protejat, avind un mecanism propriu de temporizare. Asemenea declengatoare, numite uneori si relee primare cu actiune di- rect&, desi simplificd schema de protecyie, prezint& totugi o serie de dezavantaje, din care cauz% se climin& treptat din reveléle de medie tensiunetoa - ele sint tot timpul sub tensiune, din care cauzd veri- ficarea gi reglarea teuporiz&rii lor este anevoicas’d sau impos'bild, = fiind montate direct pe intrerupitor sint supuse la vi- brajii si trepidafii, ceea ce le deregleazd, ficind ne~ cesar& o gradatie de timp At mai mare, - fiind parcurse direct de curentul de scurteireuit (ca velee “primare" ele nu sint in secundarul unui trans ~ fommator de cutent, unde din cauza saturatiei la scurt~ circuit, curentul de scurtcircuit este limitat) ale sint mult solicitate de curentul de scurteireuit, pu - tind fi cauza unor avarii chiar la intrerup&tor. In figura XI.11 este reprezentat& schema de comand’ a unui intrerup&tor, realizat& cu relee instantanee de supracu- rent (relee maximale), combinate cu un releu de timp pentru asigurarea temporizirii. In schemele. obignuite de protectie , Bare electrice IK eens Done ey Plecore Fig. XIo11. Declangarea prin protectie a unui intrerupdtor. comanda de declangare se transmite printr-un releu interme- diar. In cazul considerat (fig. XI.11) se d& comanda de de~ clengare prin releul de timp, prevézut cu contacte suficient de robuste. Dack temporizarea este asigurat& chiar prin con—= 425 = structia releului de supracurent, releul de timp se inlocuies~ te cu un releu intermediar. Acesta are contecte potrivite per tra a putea comanda circuitul declangatorului, respectiv are suficiente perechi de contacte pentru a putea comanda, acd este necesar, mai multe circuite. Releele maximale I sint parcurse de curentul din secunda- rul trensformatoarelor de curent TC. Contactele releelor sint in paralel, astfel incit pe oricare faz& se produce scurteir- cuitul, releuwl de timp 7 se pune sub tensiune, de lao sursi auxiliaré notaté cu + si-. Dup& trecerea timpului replat pe releu, acesta igi inthide contactele punind sub tensiune bobi- na declangatorului BD, contactele bloc OB fiind inchise. Ast- fel se produce dez&vorirea intrerup&torului gi deschiderea contactelor sale,.sub actiunea unui resort puternic. 0 data cu efectuarea comenzii de deschidere, contactele bloc CB in= trerup circuitul declangatorului, astfel incitt contactele re~ leului de timp nu mai sint solicitate la deschiderea lor 1a actiunea arcului, care fiind de curent continuu se intrerupe mai i ee lent. | : | , é In continuare vom prezenta = rt 3 “” principiul de funcfionare a citor TT va tipuri de relee. ge Figura XI.12 reprezint& sche- ma unui releu de supracurent, cu Fig. XT.12, Releu. de supracurent cu actiune acfiune instantanee, cu arm&turd in Z, Gind bobina B este parcurs% de curent (consumul propriu al relewlui este foarte mic), ar m&tura A este atrasi intre polii miezului M Smpotriva actiu - nii resortului R. La atragerea am&turii se inchid contactele 1-2. Deplasind punctul fix F al resortului, se modifica ten ~ siunea inifial& in resort si cu aceasta curentul minim de ac~ tionare. In figura XI.13 s-a reprezentat schematic un releu cu temporizare independent& de curent sau un releu de timp. Dacd valoarea curentului I prin bobina B dev&segte valoarea limit& Ty, armitura A este atras&, iar mecanismul de intfreiere MI, instantanee.~ 4265 actionat prin resort inchide circuitul 1-2. In acest fel tem- porizarea este independent& de I, dac& I > Ip. In cazul reprezentat in figura XI-14, contactul mobil ,re- jimut de mecanismul de intirziere MI, se deplaseazd cu abit mai rapid cu eft curentul este mai mare.De aceea timpul de in~ tSrziere nu va mi fi constant fiind apropiat de zero 1a curenti nari (caracterisbic& dependent&). y Resort MT pail, [7] Resort aT; Te a7 si e desea 5 4 FigoXTo13.Re~ Figs XI.14.Re- leu cu tempo- eu de supra- rizare que - curent cu ca~ pendent’ de racteristicd i dependent&. Fig. XI.15. Mecanism ou inductie. Pentru realizarea unei caracteristici semidependente se poate folosi un mecanism cu inductie al c&rui principiu de funcfionare este © prezentat in figura X1.15. Guplul activ este dat de forja F, a unui electromagnet EM cu pol ecranat Ee gub actiunea acestui cuplu, un disc D se robegte cu viteza stationar& v, la care cuplul rezistent, dat de forta F, a mag~ nebului permanent MP echilibreaz& cuplul activ. Discul se fn~ virteste $i in regim normal, indicind c& releul este in stare de functionare, dar nu antreneaz% contactul mobil al releului. Numai dac& curentul trece peste o anumit% limith, fortele F, gi F vor fi destul de mari, astfel ca forja rezultenté P+! si poat’ deplasa axa discului impotriva fortei unui resort, stabilind astfel transmisia miscirii la contactul mobil.Aces- ta se va deplasa cu atit mai rapid cu cit viteza discului si deci gi curentul vor fi mai mari, ins& cu o vitezd limitata din cauza saturérii electromagnetului BM, daci curentul are valori ce tree peste o anumit& Limit&. Timpul de actionareSiGa7 e descregte deci limitat, 1a cregterea curentului, La I >I, un element electromagnetic actioneaz& direct asupra sistemului mobil, provocind intreruperea instantanes (sectionare). e. Goeficientul de revenire, Curentul limit& Ig (figura XI.2@ ) la care un releu de supracurent intr& in fimcfie trebu- ie s&{ fie mai mare decit cel de regim nomal, astfel tncit 1a intreruperea curentului de scurteireuit sub comanda unui alt releu (vezi fig. XI.3) relewl de supracurent (fig, XI.12)si-gi elibereze armm&tura, Eliberarea armiturii (revenirea) necesita ins& ca curentul si scad& sub o veloare I, (de revenire) mai mick decft curentul de acfionare Iy.Din aceast& cauzd, curen- tul de actionare Iy trebuie sk fie suficient de ridicat, pen« tru ca revenirea sk fje sigur. La alegeres lui se considert reportul k, = s ( <1) numit coeficient de revenire, ~ faptul c& dup& intrerupere curentul nu revine 1a nor ~ mal, daborit& sciderii de tensiune in timpul scurtein. cuitului, a incetinirii mersului sau opririi unor mo- toare asincrone si a curentului ridicat absorbit la alunecarea m&rit&, = un coeficient de siguranta. Pentru ca curentul limit& de actionare fie ales prea mare, se caut& s& se realizeze un coeficient de vevenire cit mai epropiat de unitate. Valoarea k,,= 0,8 este considerat& ca bunk. 2. Relee directionale. a. Protectia retelelor alimentate 1a dou capete. Reteléle alimentate la dou& capete si retele~ le inelare, care de fapt reprezint& un caz particular al lor, pot fi protejate cu relee de supracurent cu gradatie fixk de timp (ca refelele arborescente), completate insi cu elemente sau relee directionale. In figura XI.16 se analizeaz’ problema aplicdrii protec~ tiei maximale directionale 12 0 linie alimentat& din A 91 B. La anbele capete ale tronsoanelor trebuie si existe in- trerup&toare, deoarece locul de scurtcircuit se alimenteaz& din douk p&rti. Considerim regeaua (fig. XI.16,a) descompus% fn dowd re- tele alimentate dintr-o singur& parte fiecare (fig.XI.16,b si ©) care prin. suprapunere vor da refeaua real. Gradatia de= 428 = timp At o considersm pentru simplificare de 1 s. In regelele componente, fictive, reault% temporizarea indicat& in figuré prin cifrele notate in dreptul releslor. Trebuie remarcat. c& in figura XI.16,d sensul curentului, mai precisa a pute- rii de scurteireu~ a Lt, este inspre j ” dreapta, iar in Ore | figura XI.16,¢ fn- ae spre stinga.In mod cor-spunz&tor, pe figure rezul tanta i 3 3 9 eO sau notat in 2) dreptul releclor nu numai tempori- z&rile, ci gi sen- Fig. XI.16. Protectia unei refjele alimen~ surile puterilor tate la doud capete. Bemekrsceuce pid suprapunerea schemelor componente. In acest fel rezulta tempo~ visarea releclor si sensul pe care trebule s&-1 aib& puterea dée scurtcircuit, pentru ca releul s& achioneze. Acest sens se alege fn toate cazurile dinspre bare spre linie, Dac& sensul puterii este contrar cu cel indicat prin sigeat& in dreptul releului, protec}ia trebuie s& fie blocata. Reault& deci necesitatea unor relee sau elemente direc~ tionale sau de putere (wattmetrice), deoarece ele permit sau plocheaz& funct$ionarea protectiei, in functie de sensul pute- rii de scurtcircuit. Pentru alimentarea releului directional sau wattmetric sint necesare in stafie gi trensformatoare de tensiune, care scumpesc instalatia. De aceea, alimentarea unei retele din dou& capete, desi avantajoas& prin mirirea sigurantei de alimentare a consumatorilor, prezint& dezavan- tajul protectiei mai complicate 51 mai costisitoare. La un scurtcireuit in punctul K (fig. XI.16,a) vor ac- tiona releele de la cap&tul tronsonului, deoarece celelalte relee din retea sint fie temporizate la intirzieri mai mari~ 429 = la deconectare, fie blocate de elementele directionale. Se oh- servi, ci nu toate releele trebuie prevazute cu elemente direc— $ionale. In figura XI.16,a aceste cazuri au fost notate prin sigeat& punctat& Astfel, la un scurtcireuit in K',re~ leul din statia de la cap&tul din dreapta a tronsom - lui, temporizat lal s face de prisos elementul dires~ tional al releului temporizat la 3 s. In statia de 1a mijlocul rejelei unde temporizdrile sint de 2s, prin m&rirea temporizirii la unul din relee la 3 s (respec- tind bineingeles gradatia de timp la releele ummitoa~— + re) se poate elimina elementul directional 1a acest re- = —— Nea leu. Fig.XI.17. Blocarea contactelor be Gonectarea re- releului de supracurent. lselor directionale. Protectia direcf}ional& se poate realiza completind un releu de supracurent cu un element directional, sau folosind um releu directional separat. In figura XI.17 s-a indicat felul in care un element di- rec}ional poate bloca (atunci cind puterea de scurtcircuit are sensul de 1a Linie inspre bare) actiunea releului de su — pracurent. Intre contactele acestuia se introduce in cazul considerat o plac& izolant& P, deplasat& de sistemul mobil al eLementului directional W (wattmetric). Actiunea acestuia tre- buie s& fie mai rapidd decit a elementului de supracurent. a0 ce + W—It s H w pe [eT 82 ee + tM Te IKI j 8 r w 8 ce ee ai a) ; 9 Fig. XI,18. Qonectarea retelelor directionale.= 430 = De cele mai multe ori, blocarea se realizeaz4 prin pune- vea in serie a contactelor releului directional cu contactele releului de supracurent. In figura XI.18,a s-a reprezentat pen- tru o singurd fez’ atit comanda releelor cit gi cireuitul ope- rativ. Releul wattmetric W are o bobin& de curent, alimentat&é in serie cu 6—__ —_—_———— bobina releului de supra- ie curent I din secundarul transformatorului de cu- rent ™, gio bobini de tensiune alimentaté de la un transformator de tensiune TT. Contactele releelor, in serie cu contactul bloc CB al in~ he trerup&torului, pun sub Fase tensiune, fn caz de scurt- directional circuit cu sensul spre linie, bobina BD a declan~ Fig. XI.19. Montajul in V al satorulul. transformatoarelor de tensiu- In figura X1.18,9 ae s-a reprezentat circuitul operativ in cazul unei protectii cu trei relee de supracurent gi trei relee directionale monofazate, In figura XI.18,c s-a considerat un singur releu directional trifazat. La retelele de medie tensiune, nulul nefiind legat direct 1a p&mint, sint suficiente doug relee de supracurent, iar releul wattmetric poate avea numai doud elemente de misuri, ca la m&surarea pu- terii in circuite trifazate fri conductor neatru. Pentru ob- inerea tensiunilor fntre faze stnt suficiente dovd transfor- matoare de tensiune (montajul in V, fig. XI.19). c. Comportarea la scurteircuite nesimetrice. Cuplul ac- tiv al unui releu directional are expresia C=kIUco(a~ «,); (41.1) in care © reprezint% defazajul fnainte a curentului I prin releu fat& de tensiunea aplicat’ U, iar ox, un unghi caracte-= #31 3 ristic releului, care reprezint& defazajul pentru care cuplul devine maxim. La scurtcircuite nesimetrice dispare simetria tensiuni — lor gi a curentilor, modifictndu-se gi defazajele, din care cauzd elementele wattmetrice ar putea functions gregit. Folo~ sind ins& un releu directional trifa~ zat, erorile se pot elimina, dup% cum va rezulta din urmitoarele dez ~ volt&rie Pentru ca nesimetria tensiunilor fat& de p&mint (tensimea omopolari) s& nu aib& influent&, releul trife ~ zat se conecteaz& la tensiunile intre faze. Astfel (fig. XT.20), elementul de misuri de pe faza a se alimentea- Fig. X1.20. Montajul 24 de la tensiunes intre faze O, = eshcz =p - Typ. aceasta face cu T,, m unghi de 90°, din care cauz% montajul se numegte "de 90%, In cazul c% s-ar fi folosit tensiunea TU, ab? ar fi rezultat wm mon taj "de 30°, La montajul de 90°, considerat fn figura XI.20, la un de fazaj al curentului de scurtcircuit I,, in urmé faf& de ten- siunea U,», acesta va fi defazat inainte fatd de tensiunea Uy, aplicat& releului ew (XI.2) Astfel la ¢=45°...70°, cit apare la scurteircuite, re- mult& o = 20°.,.45°, deci relewl va avea un cuplu suficient de mare, dack =, = 30°sau 45°, Expresia (XI.1) a cuplului poate fi pus% gi sub forma GC = Re (xi fi-Xr), (X1.3) unde s T=1 ed“, Feu i@T,= 432 « Therv dry served, vd" Dek tu [lcos&- Kj sing oy)] Cuplul total dat de cele trei sisteme wattmetrice va fi co = >Re k I U|-«,sk Re] -~(T, 0, + 1, ULytt, Ugpre Inlocuim tn expresia cuplului A a a“ Re 2a 4 a Une = Oye ~ Upp = (8 Vey +0°Gp5 +Up (a Ug, + alps + Up.) = (a-a?)(Bq ~ fipg) = V5 i Oy - Opp) » u ee Be Py Rare Usa = Uoe ~ Var = (aUp, + es + Upy) ~ Up, + Ugo + Ue) = ro ee nt is = (a-8°)(abig-a°Bpy) = V3 3 Call, ~ 2° Gps) » Pee ee em Ya a ape ee Bay = Gye - The = (8p + Ben + gy) - Cally + aUps + Upg) = 3, BA x . Siang ets = (ea (eg ~ afi) =~ V3 5 (0g, ~ abgg)s A 2 22 S-a tinut seama, ck @ =a", lar a = a Se obtine 4 Roe eu Eye ae ee el eee dence C= nef = =N3 [Berar Tye &T,)- BolT rah, te 1.9] } u wre{ V3.5 [-#2 3 In - 3% 22) } = (TH) =kt[T) Up cos (90° = ~~ % + Tp cos (90° er, ~ ¥5)]= = kt [uy Up, cos {4 = (90° ~ a.) }+ T,Upg008 {Pz-690?- x }] In expresia de mai sus a cuplului resultant apar puteri- Le aparente conjugate complex 3 I, By 91 3 Ty 8,5 ae secven- $a direct& gi invers& Dacd prima este indreptata intotdeauna fnepre locul de scurtcieuit, a doua, @impotriva, pleack din- spre locul de scurteirouit, deoarece generatoarele dau ten—= 433 5 siuni simetrice, deci nu genereaz& putere de secvent& inversa. De aceea “ify, este practic de acelagi sens cu Eee i din care cauzi ambele cupluri rezult& pozitive. Prin urmare nesi~ metria scurteircuitului nu influenteaz& negativ asupra func - yionérii releului trifazat conectat dup& montajul de 90°. 4. Gerinte faj& de releele directiongle, Releul directio~ nel trebuie si actioneze rapidt 1a sparitia scurtcireuitulud mai rapid decftt releul de supracurent, dar la disparitia scurtcircuitului (la revenire) mai lent. Altfel pot surveni deconectiri neselective ca, de exemplu, in cazul reprezentat in figura XI.21, cind sensul puterii (1) prin fn re ~ gim normal diferg din cauza sarcinil mari 8. de sensul (2) 1a un seurtein cuit in Ke La apa = rifia seurbeirer liu. Q lui in K, GacA releul directional nu este suficient de rapid, el nu blocheaz& circuitul operativ al intrerupXtorului «,care va fi-inchis de relow de supracurent, iar dac& releul dirco- tional este prea rapid 1a disparitia scurtcircuitului, el deblo- cheaz’ circuitul operativ inainte ca el s& £1 fost intrerupt de releul de supracurent. In ambele cazuri, intrerupdtorul o se va deconeta in mod nedorit. " La avarii apropiate, tensiunea scade mult, ins& nu sub 1% din valoarea nommal&, din cauza rezistentei arcului 1a locul de scurtcircult. Aceast& tensiune trebuie si fie suficient& pentru actionarea releului., Releele directionale trebuie si fie deci foarte sensibile, Viteza de actionare depinde de valoarea tensiunii., Deoa- rece viteza trebuie si fie mare la aparitia scurteireuitului gi mai mick la disparitia lui, este bine ca bobina de tensiu~ ne s& fie alimentaté& ~ la aparitia scurtcircuitului: cu tensiunea normald di- nainte de scurteircuit Fig. XI.21. Gazul unei deconect&ri no selective.~ AR - > la disparitia scurtcircuituluis cu tensiunea mic& din timpul scurtcireuLtului. Acest efect de inertie sau de "memorizare" se real izeaz& completind (fig. 41.22) dobina relevlui L cu o capacitate ¢ fn rezonant& cu ea la 50 Hz gi eldbind mult leg&itura sistemu- lui rezonant cu tensiunea exterioari U, cu ajutorul unei re - zistente mari R. In regim statio~ nar prin R trece numai un curent foarte mic, din cauza rezonantei. De aceca U @ U,- La sc&derea brus- ie c& (sau la anularea) tensiunii Une “ tensiunea U se mentine pind nu se disipeaz’ energia inmagazinat& in cireuitul oscilant. Rezistenta R fiind mare, iar pierderile @in cireuitul oscilant fiind mici, é energia inmagazinat& se poate men- Bis ce seat bone tine citeva pericade, rezultind na de tensiune. scéderea lent& a tensiunii U gi a stirii de magnetizare, prin osci- latil periodice amortizate, avind frecventa proprie a circul~ tului oscilant, deci 50 Hz. e. Constmctia releelor. Releele di- rectionale pot fi realizate pe unyl din principiile cu care se poate realiza un watbmetru. Sint r&spindite releele cu; inductie, avind un miez (M,fig.XT.23) si ZL un tambur din elam& sau aluminiu, care este rotit Intr-un sens sau altul, dupa v sensul de rotatie a cfmpului magnetic ro- titor produs de fluxurile date de bobina Fig, XI.23. Relen de curent gi bobina de tensiune. Cuplul directional cu in- este maxim cfnd fluxurile sint defazate eae: ou 90° (I, 1 Ip) $i zero cind fluxurile sint in faz (Ti T,). Prima situatie trebuie s& corespund& anghinlut C= x (relia 1D, lar a dole situstie, dofazajinl o= «,, + 90°. La un inesandan oo. (wattmetru) cuplul aste zero cind qt Tae Ort de cite ori aceast& conditie nu-este satisfScut&, releul in- tra in func tie.~ 435 = Perpendicularitatea curentilor (I, 1 T,) considerat’ mai sus pentru simplificarea prezentirii ca o conditie de echili-~ bru pentru releu poate fi fnlocuit& prin compararea modulelor n&rimilor Us +k t cht (fig. XI.a4) 1 - kT. thai Numai dack f= 90° re~ zult& It = I", Deck A < 90°, 2 I'>I", iar dacd @ > 90°, It< mm, Fig, XI.24. Formarea curen- In cazul relewlui din $ilor I’ gi I, figura XI.25 asupra sistemului mobil actioneazd douk cupluri, propor}ionale cu pitratul curentilor I', I". Eehilibrul cores- punde conditiel If = I", adic& I, 1 T,. Gurentii I*, I" pot fi comparati gi direct formind diferenta It — I" = = ali, +k T3! - | qT, - k Tale Pentru aceasta se redreseazk It si I", obti- nindu-se modulele I', I" sub form& de " se curent continua, iar curenfii se scad direct, sau se formeazd diferenta an perspirelor. Aceast& diferent& actio— neaz& m releu polarizat, intrun Pig. XI.25. Compara~ sens sau altul, dup% semnul diferen — rea mirintlor 1’ $4 tei, deci dup cum $90, Dack se 2 formeaz& curentii ie T+kt,, Cet # kM) P=, i, eehilibrel se poate obtine 1a un unghi 4 # 90°. Din prezentarea de mai sus a rezultat ci o conditie de faz& intre i, gi Tb S-~a putut fnlocui cu o conditie de modul pentru I si I". Observatia este valabil& si invers, astfel in cit releele cu arm&tur& oscilant& (fig. XI.25) folosite, dup- 436 - cum se va eréta, ca relee de impedant&, pot fi tnlocuite, in cadrul unei scheme corespunzdtoare, cu relee de inductie (fig. XI.23)« 3. Protectia de distant. La refele complexe o tempori- zave fix’ a releclor nu mai poate asigura funcfionarea selec~ tivd. De aceea se realizeaz o temporizare functie de disten- ta a intre releu gi locul scurteireuitului t= £(d)e Aceast& functie poate fi continu& (releu cu echiune lenta, (fig. X1.26,a) sau discontinud, avind o treapt& de functionare repidk, instantenee (1) si o portiune cu variatia continud 4 (2) @ 2) @ 6) c) Pig.XI.26. Caracteristicile unor relee de distanta. Fig. XI.27. Rejea complexd cu relee de distanta. (fig. X1.26,b) sau in trepte (fig XI-26,c). Ultima este cea mai réspindit&, pentru cd se realizeaz4 ugor printr-o combina— tie de relee, cele de timp fiind reglate 1a o intirziere con- stent&.~ 437 ~ In cazul retelei complexe din figura XI.27, 1a m sceurt- circuit in K, dintre toate relecle de distanti (previzute ou elemente direcfionale care le blocheaz& dack puterea este in- dreptat& inspre bare) nu vor actiona decit « gi 4, celelal- te (', 6",%) fiind mai indepdrtate gi avind deci Intirsie- re mai mare; 1a un scurtcircuit in K' vor actiona xt gi ft jar X, £",Y vor porni dar nu vor putea da comandd’de deco- nectare din cauza intiraierii mai mari. Pig. XI.28. Disgrema temporiz&rii. In figura XI.28 s-a indicat diagrama temporizirii la linie avind mai multe tronsoane, releele avind caracteristici in trepte (fig. XI.26,c). Timpul s-a reprezentat la reledlea. (din dreapta barelor) deasupra axei de refe~ 100% rinjaé, iar la reledle Tein ee i at...d! (din stinga a gos de barelor, dei sensibi~ a ee le la puteri indrepta- *—g——* te spre stinga) dede- > eas, subtul axeide refe- Tint&. Se observ& (de Fig. 1.29. Aprecierea vitezei de exemplu la diagrama actionare a protectiel 1a un tron ~ relewlui a, trasata Bon poe panto: mai gros), c& zona (1) (adic& trespta de actiune instantenee) acoper& sproximativ 60% din lungimea tronsonului, zona sau treepta (2) acoperd restul din primul tronson si fncd cirea 5o% din tronsonul vecin, iar zona (3) corespunde celel de-a doua jum&t&i din tronsonul vecin, plus o mick acoperire (cir ca 20%) din al treilea tronson.ase In felul acesta, (fig. X1.29), partea centreld a unui tronson (60%) este protejat& de anbele parti in zona (1),deci deconectarea este simultand si instantanee. Aproximativ 20% din tronson, la ambele capete, este protejat prin deconectare 4n zona (1), deci instentanee, la capatul apropiat, gi deco — nectare in zona (2),la capadtul indepdrtat. De- z 7 L + 9—fe()—+ ef —_conectaran se face dect in cascad&, iar protec- 4 tore 4 tof fia satisface ceringa ee eh rapidit&tii numai in partea central, intre punctele de echilibru EYE, Mutarea lor spre Fig. F & ‘ig. XT.30. Protectia mei linii n schem& bloc cu transformatoe— rele. extremitati, prin imbu- Atirea stabilithtii lor, m®te porfiunes de tronson cu protectie rapid&.La nefuncfionarea reledlor in zona (1) sau (2), deconectarea se va face de releele tronsoanelor vecine ain zonele (2) respectiv (3). a o schem& bloc transfomator-linie (fig. XI.30,a),reac~ tantele transformatoarelor pot fi echivalate cu reactentele enor porfiuni suplimentare de linie (fig. XI.30,b). In acest caz, punctele de echilibra pot fi situate in afara portiunii de linie propriu-zise, rezultind pentru intreaga linie o pro- techie simultank, repidd. M&surarea distantei se poate realiza determinind impedan- fa, reactanta, rezistenta (sau o altX mMrime proportionela cu distanta) dintre releu gi locul de scurtcireuit. Corespunzi ~ tor, releele gi protectia realizat& se numesc "de impedant&", "de reactanta” etc. a. Relee de impedant&. In punctul de scurteireuit, 1a un scurteireait metalic, tensimea este zero. Variatia tensiunii gi a curentului, in functie de distanta de la locul de scurt- circuit a punctului de m&sur& (releul) este reprezentata tn figura XI.31. De fapt chiar Up Varlaz& proportional cu distan- $a, dar I nu este constant in toate cazurile. De aceea se m&- soaré impedanta Up Lamps