Parazitii sunt organisme vii animale sau vegetale, care traiesc o perioada

mai lunga sau mai scurta a existentei lor in dependenta cu un alt organism
viu, numit gazda.

Parazitismul nu reprezinta o forma degenerata de viata, ci din contra, o

etapa mai mult sau mai putin perfecta de adaptare intr-un mediu favorabil.
Pentru a-si asigura perpetuarea propriei specii in natura, parazitul este
supus unor transformari pentru adaptarea la conditiile organismului gazda,
derulandu-se astfel ciclul biologic al parazitului.

Parazitismul este o notiune ecologica, motiv pentru care este necesara

cunoasterea parazitilor, a gazdelor lor, precum si a corelatiilor care rezulta ca
urmare a supravietuirii unui organism pe seama altui organism viu.

Pentru perpetuarea propriei specii, parazitul este supus unor

transformari pentru adaptarea la cai evolutive, uneori complexe. Aceste
transformari poata numele de ciclu parazitar(biologic). Acesta poate fi:

- simplu: trecerea directa a parazitului de la omul infectat la omul

sanatos;

- complex: parazitul necesita interventia gazdelor intermediare sau a

vectorilor, pentru a deveni contagios.

Gazda definitive

Gazda intermediara

Plantele parazite sunt acele plante care depind de alte plante pentru
substantele nutritive sau pentru sustinere (in cazul plantelor agatatoare). In
functie de modul de hranire, pot fi impartite in doua categorii:
 1. Plante facultative parazite: acestea se pot hrani si cu substante
organice provenite de la organisme moarte;
2. Plante obligatoriu parazite: se hranesc numai cu substante provenite
din organisme vii.

Produc o serie de efecte asupra gazdelor: unele plante raman pitice, altele cresc
deosebit de mult (de exemplu, coroanele unor arbori se pot ramifica foarte
mult); organele florale se pot transforma in stamine verzi sau staminele in
petale.

Moare daca nu se poate incolaci in jurul unei alte plante, iar atunci cand isi
gaseste gazda, haustorii cresc pe aceasta, legandu-se de sistemul sau de
alimentatie cu nutrimente si apa. Atunci cand este fixata pe tulpina plantei,
legatura cu solul se vestejeste, devenind complet dependent de gazda.

Are frunze verzi, capabile sa sintetizeze hidratii de carbon, insa ii lipseste

radacina normala. Vascul creste pe ramurile copacilor, avand aspectul unor tufe,
drepte sau indreptate in jos. Frunzele sunt de culoare verde-galbui, iar fructele
sunt de forma rotunda, de culoare verde la inceput, apoi albe.

Plantele parazite de mai sus sunt pretentioase cand vine vorba de gazde,
fiecare avand gazdele sale specifice. Astfel, vascul prefera arbori precum merii,
plopii, stejarii si paduceii, insa se poate adapta oricarui tip de copac. Cuscuta
mare (Cuscuta europeae) creste pe urzici si pe hamei, iar Cuscuta comuna
(Cuscuta epithymum) pe grozama si pe iarba neagra. Lupoaiele cresc pe drob,
pe grozama, pe floarea-soarelui, trifoi sau vita de vie. Muma padurii se
multumeste cu plante si arbori din paduri, cum ar fi alunii, ulmii si artarii si
gardurile vii. Lathraea clandestina apare pe salcii si plopi.

Unii oameni considera ca plantele parazite sunt reprezentate si de plantele

agatatoare, insa acestea folosesc plantele gazda pentru a primi mai multa
lumina, si nu pentru a se hrani. De fapt, ele nu sunt parazite, deoarece nu
dauneaza deloc gazdelor si isi produc singure hidratii de carbon prin fotosinteza.
In plus, multe specii agatatoare sunt folosite in gradini, pentru a acoperi ziduri
sau structuri inestetice.
In biologie, simbioza este o relatie simpla si in ton cu natura. Doua organisme
sunt intr-o relatie reciproca, de pe urma careia beneficiaza si trag foloase
ambele. Daca de pe urma unei relatii dintre doua organisme beneficiaza unul
singur, atunci avem de-a face cu o relatie parazit. Unul “da”. Acela este
“organismul gazda”. Unul primeste. Acela este “organismul parazit”.
Ce este simbioză în biologie? Este un fel de acord tacit între două sau mai multe persoane,
care aparțin unei specii complet diferite. O astfel de cooperare ar putea lua forma de mutualism,
comensualitate și parazitism. Organismele în acest caz, denumit simbionți.

Mutualism - aceasta este una dintre cele mai renumite și cele mai importante punct de
vedere ecologic simbioza specii. Într-un asemenea sens este, de exemplu, insecte și
plante (polenizare). O astfel de cooperare este benefică și win-win pentru ambele părți.
Insecte, păsări și chiar unele mamifere sub formă de nectar pentru a-și câștiga
existența lor. Planta, pe de altă parte, primește un avantaj mare de reproducere - și
anume, acestea au posibilitatea de a transporta polenul lor la alte plante.
Deoarece plantele nu sunt de multe ori împreună, este problematic de a face funcția de
reproducere, fără intermediari. În acest caz, simbioza ei pur și simplu vitală, și în sensul
deplin al cuvântului. Fără polenizatori, multe plante ar putea dispărea pur și simplu
afară. Pe de altă parte, polenizarea plantelor, multe insecte s-au găsit în probleme mari.
Este într-adevăr o alianță câștig-câștig.

Ce este simbioză în biologie? Această cooperare, cu toate acestea, ea nu poate aduce

întotdeauna numai beneficii. relatie parazitara, spre deosebire de mutualistic, implică
întotdeauna interese inegalitate. De fapt, aceste relații sunt întotdeauna un fel de câștig-
pierdere. Uneori opiniile Loser nu se întâmplă de multe ori, această cooperare se manifestă sub
formă de disconfort, în unele cazuri, parazitismul poate duce la moarte.

Comensualitate - o asociație de doi sau mai mulți parteneri care trăiesc împreună, în cazul în
care numai unul care beneficiază de parteneriat, iar cealaltă doar ca să scape nevătămat. De
exemplu, locuitorii mici din adâncurile oceanului, cunoscut sub numele de prilipaly și anemone,
atașat într-un mod special pentru o populație mai mare (balene și rechini) orice alimente și
furaje, pe cheltuiala lor. particule alimentare mici pierdute imediat absorbite de paraziți „bune“.
În astfel de relații, de asemenea, constau din actiniu și pește clovn

Ce este simbioză în biologie? În cuvinte simple, putem spune că este pozitiv, negativ sau neutru
cooperarea între diferite tipuri de organisme.