Professional Documents
Culture Documents
RaspunsurilaAplicatiilePropuse Teme PDF
RaspunsurilaAplicatiilePropuse Teme PDF
PolitehnicaPress 2009
Aplicat, ia 22.a
a)
C = (C ∩ A ∩ B) ∪ (C ∩ Ā ∩ B) ∪ (C ∩ A ∩ B̄) ∪ (C ∩ Ā ∩ B̄)
P(C ) = P(C ∩A∩B)+P(C ∩ Ā∩B)+P(C ∩A∩ B̄)+P(C ∩ Ā∩ B̄)
P(C ∩ A ∩ B) = P(A ∩ B) · P(C |A ∩ B) = P(A) · P(B) · P(C |A ∩ B)
P(C ∩Ā∩B) = P(Ā∩B)·P(C |Ā∩B) = (1−P(A))·P(B)·P(C |Ā∩B)
P(C ∩A∩B̄) = P(A∩B̄)·P(C |A∩B̄) = P(A)·(1−P(B))·P(C |A∩B̄)
P(C ∩ Ā ∩ B̄) = P(Ā ∩ B̄) · P(C |Ā ∩ B̄) = P(Ā) · P(B̄) · P(C |Ā ∩ B̄)
Aplicat, ia 22.a
Evaluare numerică:
P(C ∩ A ∩ B) = 0, 8 · 0, 7 · 0, 4 = 0, 224
P(C ∩ Ā ∩ B) = 0, 2 · 0, 7 · 0, 3 = 0, 042
P(C ∩ A ∩ B̄) = 0, 8 · 0, 3 · 0, 2 = 0, 048
P(C ∩ Ā ∩ B̄) = 0, 2 · 0, 3 · 0, 1 = 0, 006
P(C ) = 0, 224 + 0, 042 + 0, 048 + 0, 006 = 0, 32
Aplicat, ia 22.b
b)
Evaluare numerică:
P(B|C ) = (0, 224 + 0, 042)/0, 32 = 0, 83125
Aplicat, ia 22.c
c)
Aplicat, ia 22.d
d)
P(A ∩ B ∩ C )
P(A ∩ B|C ) =
P(C )
Evaluare numerică:
P(A ∩ B|C ) = 0, 224/0, 32 = 0, 7
Aplicat, ia 22.e
e)
Aplicat, ia 22.f
f)
Aplicat, ia 22.g
g)
Evaluare numerică:
P(A ∩ B|C̄ ) = 0, 8 · 0, 7 · 0, 6/0, 68 = 0, 4941176
Aplicat, ia 24.i
Notat, ii:
H=este ales un ’hidrogenerator’
T =este ales un ’turbogenerator’
A=generatorul ales a suferit o avarie ın ziua respectivă
A = (A ∩ H) ∪ (A ∩ T )
Din teorema reuniunii, rezultă:
P(A) = P(H) · P(A|H) + P(T ) · P(A|T )
P(A|H) = 1 − (1 − q1 )24 = 0, 113346
P(T |H) = 1 − (1 − q2 )24 = 0, 214322
Aplicat, ia 24.i
Aplicat, ia 24.ii
Aplicat, ia 24.iii
Aplicat, ia 24.iv
Aplicat, ia 24.v
Aplicat, ia 24.vi
Aplicat, ia 25
Conform regulii celor 3σ, puterea produsă trebuie să depăs, ească
M[P] + 3 · σ[P] = 9205 kW, pentru a avea nivelul din enunt, .
Aplicat, ia 26.a
Aplicat, ia 26.b
p
Pentru calculul abaterii standard σ[Tf ] = Var [Tf ], avem relat, ia
de calcul:
Var [Tf ] =RM[Tf2 ] − M 2 [Tf ], unde:
∞
M[Tf2 ] = 0 x 2 · f (x)dx ∼ = 2899358 h2 , iar M[Tf ] ∼= 828, 6 h.
Rezultă Var [T ] = 2899358 − 828, 6 2 ∼ 2212780 h
f =
σ[Tf ] = Var [Tf ] ∼
p
p1487, 5h2
=
Verificare: σ[Tf ] = e 2·a+2·b − e 2·a+b2
Aplicat, ia 27
Aplicat, ia 28.i
Aplicat, ia 28.ii
Aplicat, ia 28.iii
Aplicat, ia 28.iv
P(∩n Ai|B)·P(B)
P(B|A1 ∩ A2 ∩ . . . ∩ An) = i=1
P(∩ni=1 Ai)
P(∩ni=1 Ai) ∼
= 0, 6667 · p n + 0, 3333 · q n
P(∩i=1 Ai|B) = p n
n
P(B) ∼ = 0, 6667
Răspuns: 0, 6667 · p n /(0, 6667 · p n + 0, 3333 · q n )
Aplicat, ia 33.a
Aplicat, ia 33.b
Fie XM = max(X1 , X2 , . . . Xn ), respectiv M[XM] valoarea
as, teptată a lui XM.
Pentru orice i = 1, 2, . . . n avem:
Prob{Xi <= t} = 1 − e −λ·t
(max(X1 , X2 , . . . Xn ) <= t) = (X1 <= t) ∩ (X2 <=
t) ∩ . . . ∩ (Xn <= t)
Prob{max(X1 , X2 , . . . Xn ) <= t} = Prob{X1 <=
t} · · · Prob{Xn <= t} = (1 − e −λ·t )n
RM (t) = Prob{max(X
R∞ , . . . Xn ) > t} = 1 − (1 − e −λ·t )n
1 , X2R
∞
M(XM) = 0 RM (t)dt = 0 [1 − (1 − e −λ·t )n ]dt
n = 2: R∞ R∞
M(XM) = 0 [1 − (1 − e −λ·t )2 ]dt = 0 (−e −2λt + 2e −λt )dt
M(XM) = −1/(2λ) R∞ + 2/λ = (1 + 1/2)/λ
n = 3: M(XM) = 0 (e −3λt − 3e −2λt + 3e −λt )dt
M(XM) = 1/(3λ) − 3/(2/λ) + 3/λ = (1 + 1/2 + 1/3)/λ
Aplicat, ia 34
Cazul: λ1 = λ2 = λ
Pentru orice λ > 0 s, i x ≥ 0, avem:
Fie F1 (x) = Prob{X1 ≤ x} = 1 − e −λ·x
Fie F2 (x) = Prob{X2 ≤ x} = 1 − e −λ·x
Pentru orice x < 0, avem: F1 (x) = F2 (x) = 0
Fie f2 (y ) = Prob{y < X2 ≤ y + dyR} = λ · e −λ·y
x
Fie F (x) = Prob{X1 + X2 ≤ x} = 0 f2 (y )F1 (x − y )dy
Rx Rx
F (x) f2 (y )F1 (xR − y )dy = 0 λ · e −λ·y (1 − e −λ·(x−y ) )dy =
R x = 0−λ·y x
= 0 λ·e dy − 0 λ · e −λ·x dy = 1 − e −λ·x − λx · e −λ·x
Răspuns: Densitatea cerută este: f (x) = F 0 (x) = λ2 xe −λ·x
Generalizare: Pentru n v.a. i.i.d. cu λ1 = λ2 = . . . = λn = λ
f (x) = λ(λx)n−1 /(n − 1)! · e −λ·x (Erlang)
Cazul: λ1 6= λ2
Pentru orice λ1 > 0, λ2 > 0, x ≥ 0, avem:
Fie F1 (x) = Prob{X1 ≤ x} = 1 − e −λ1 ·x
Fie F2 (x) = Prob{X2 ≤ x} = 1 − e −λ2 ·x
Pentru orice x < 0, avem: F1 (x) = F2 (x) = 0
Fie f2 (y ) = Prob{y < X2 ≤ y + dy } = λ2 · e −λ2 ·y
Fie f1 (y ) = Prob{y < X1 ≤ y +R dy } = λ1 · e −λ1 ·y
x
R x = Prob{X1 + X2 ≤ x} = 0 f2 (y )F1 (x − y )dy =
F (x)
= 0 f1 (y )F2 (x − y )dy
Rx Rx
F (x) = 0 f2 (y )F1 (x − y )dy = 0 λ2 · e −λ2 ·y (1 − e −λ1 ·(x−y ) )dy =
= (λ1 − λ2 + λ2 · e −λ1 ·x − λ1 · e −λ2 ·x )/(λ1 − λ2 )
Răspuns: Densitatea cerută este:
f (x) = F 0 (x) = λ1 · λ2 · x · e −(λ1 +λ2 )·x /(λ1 − λ2 )
Aplicat, ia 36
Prob{Z <= 2} = Prob{X = 0 ∩ Y ≤ 2} + Prob{X = 1 ∩ Y ≤
1} + Prob{X = 2 ∩ Y = 0}
Prob{X = 0} = 0, 12 = 0, 01
Prob{X = 1} = 2 · 0, 1 · 0, 9 = 0, 18
Prob{X = 2} = 0, 92 = 0, 81
Prob{Y ≤ 2} = 1 − Prob{Y = 3} = 1 − 0, 83 = 0, 488
Prob{Y = 0} = 0, 23 = 0, 008
Prob{Y = 1} = 3 · 0, 22 · 0, 8 = 0, 096
Răspuns:
Prob{Z <= 2} = 0, 01 · 0, 488 + 0, 18 · 0, 104 + 0, 81 · 0, 008
Prob{Z <= 2} = 0, 03008
Verificare:
Prob{Z = 0} = Prob{X = 0} · Prob{Y = 0} = 0, 00008
Prob{Z = 1} = Prob{X = 0} · Prob{Y = 1} + Prob{X =
1} · Prob{Y = 0} = 0, 0024
Prob{Z = 2} = Prob{X = 2} · Prob{Y = 0} + Prob{X =
1} · Prob{Y = 1} + Prob{X = 0} · Prob{Y = 2} = 0, 0276
APU / AB / VT— 2015-2016— Răspunsuri la ’Aplicat, ii propuse. Teme’
Fiabilitatea sistemelor energetice: Aplicat, ii ı̂n evaluarea sigurant, ei ı̂n funct, ionare a infrastructurilor critice. Ed. PolitehnicaPress 2009
Aplicat, ia 37
Prob{Z > 1} = 1−Prob{Z = 0}−Prob{Z = 0, 5}−Prob{Z = 1}
Prob{Z = 0} = Prob{X = 0 ∩ Y = 0} = 0, 00008
Prob{Z = 0, 5} = Prob{X = 0 ∩ Y = 1} + Prob{X = 1 ∩ Y =
0} = 0, 024
Prob{Z = 1} = Prob{X = 1 ∩ Y = 1} + Prob{X = 0 ∩ Y =
2} + Prob{X = 2 ∩ Y = 0}
Prob{X = 1 ∩ Y = 1} = 2 · 0, 9 · 0, 1 · 3 · 0, 8 · 0, 22 = 0, 01728
Prob{X = 0 ∩ Y = 2} = 0, 12 · 3 · 0, 82 · 0, 2 = 0, 00384
Prob{X = 2 ∩ Y = 0} = 0, 92 · 0, 23 = 0, 00648
Răspuns:
Prob{Z > 1} = 0, 96992
Validare:
Prob{Z > 1} = Prob{Y = 3} + Prob{Y = 2} · Prob{X >
0} + Prob{Y = 1} · Prob{X = 2} =
0, 512 + 0, 384 · 0, 99 + 0, 096 · 0, 81 = 0, 96992
Aplicat, ia 38
Aplicat, ia 39
Aplicat, ia 40
Răspuns:
Prob{Z ∈ {0, 1, 2, 3, 4}} = 1
Aplicat, ia 41
Aplicat, ia 42-i
i)
M[T ] =p M[S] + M[D] = 14MPa
σ[T ] = σ 2 [S] + σ 2 [D] ∼ = 2, 23MPa
T ∼ Normala[M[T ], σ[T ]]
Probabilitatea ca solicitarea să fie mai mică decât x este
FS+D (x) = Φ((x − M[T ])/σ[T ])
Probabilitatea ca solicitarea să fie ı̂n intervalul (x, x + dx] este
0
FS+D (x + dx) − FS+D (x) = FS+D (x)dx = fS+D (x)dx
Probabilitatea ca rezistent, a să fie mai mică decât x este
FR (x) = Φ((x − M[R])/σ[R])
Răspuns:
Riscul cerut este obt, inut din ı̂nsumarea tuturor frecvent, elor:
(S + D) ia valori ı̂n jurul x ∈ (0, ∞)
s, i rezistent, a R este mai mică decât x.
Dacă R este mai mare decât R ∞x, structura rezistă.
Prob{R < T = S + D} = 0 FR (x)fS+D (x)dx ∼ = 3%
APU / AB / VT— 2015-2016— Răspunsuri la ’Aplicat, ii propuse. Teme’
Fiabilitatea sistemelor energetice: Aplicat, ii ı̂n evaluarea sigurant, ei ı̂n funct, ionare a infrastructurilor critice. Ed. PolitehnicaPress 2009
Aplicat, ia 42-i
Aplicat, ia 42 -i
i) Exemplificare numerică calcul ı̂n Excel
.....................................
x FR (x) · fS+D (x) · pas
.....................................
1 9,76718E-20
...
8 3,51984E-08
9 4,58794E-07
10 4,39927E-06
11 3,10548E-05
12 0,000161526
13 0,000619699
...
97 2,7335E-302
98 0
99 0
suma coloana B, liniile 1 la 99: I = 0, 030558
APU / AB / VT— 2015-2016— Răspunsuri la ’Aplicat, ii propuse. Teme’
Fiabilitatea sistemelor energetice: Aplicat, ii ı̂n evaluarea sigurant, ei ı̂n funct, ionare a infrastructurilor critice. Ed. PolitehnicaPress 2009
Aplicat, ia 42 -ii
ii)
M[T ] = M[S] + M[D] = 1/λS + 1/λD = 14MPa
Probabilitatea ca solicitarea să fie mai mică decât x este
FS+D (x) = 1 − e −(λS +λD )·x
Probabilitatea ca solicitarea să fie ı̂n intervalul (x, x + dx] este
0
FS+D (x + dx) − FS+D (x) = FS+D (x)dx = fS+D (x)dx
Probabilitatea ca rezistent, a să fie mai mică decât x este
FR (x) = Φ((x − M[R])/σ[R])
Răspuns:
Riscul cerut este obt, inut din ı̂nsumarea tuturor frecvent, elor:
(S + D) ia valori ı̂n jurul x ∈ (0, ∞)
s, i rezistent, a R este mai mică decât x.
Dacă R este mai mare decât R ∞x, structura rezistă.
Prob{R < T = S + D} = 0 FR (x)fS+D (x)dx ∼ = 0, 32%
Aplicat, ia 42 -ii
Aplicat, ia 42 - ii
ii) Exemplificare numerică calcul ı̂n Excel
.....................................
x FR (x) · fS+D (x) · pas
.....................................
1 2.85073E-12
2 1.95248E-11
3 1.19954E-10
4 6.61223E-10
5 3.27119E-09
6 1.45287E-08
7 5.79524E-08
8 2.07698E-07
9 6.69158E-07
...
98 1.12539E-13
99 8.40686E-14
suma coloana B, liniile 1 la 99: I = 0, 0032
APU / AB / VT— 2015-2016— Răspunsuri la ’Aplicat, ii propuse. Teme’
Fiabilitatea sistemelor energetice: Aplicat, ii ı̂n evaluarea sigurant, ei ı̂n funct, ionare a infrastructurilor critice. Ed. PolitehnicaPress 2009
Aplicat, ia 55’
a)
Prob{Tf ≤ 12luni} = 1 − e −12/48 ∼
= 0, 2212
b)
e −36/48
Prob{Tf > 36luni|Tf > 24luni} = = e −0,25 ∼
= 0, 7788
e −24/48
Aplicat, ia 56
Aplicat, ia 76
Aplicat, ia 77
Aplicat, ia 77
Factorul de important
R1 , ă structurală Barlow-Proschan componenta
Aplicat, ia 77
Pentru calculul indicatorilor bazat, pe frecvent, ă, se va consideră
λ1 = λ2 = λ3 = λ = 10−4 (1/h)
Frecvent
P,3a de ı̂ntrerupere a nivelului de succes sistem
νS = i=1 IB (i) · νi
IB (1) = ∂P/∂p1 = Pp1 →1 − Pp1 →0 = 1 − p2 · p3
IB (2) = ∂P/∂p2 = Pp2 →1 − Pp2 →0 = p3 − p1 · p3
IB (3) = ∂P/∂p3 = Pp3 →1 − Pp3 →0 = p2 − p1 · p2
ν1 = ν2P = ν3 = ν = λ · p
νS = ν 3i=1 IB (i) = λ · p(1 + p2 + p3 − p1 · p2 − p1 · p3 − p2 · p3 )
νS = λ · p · (1 + 2 · p − 3 · p 2 )
Verificare 1: P = p1 + q1 · p2 · p3
νS = p1 · λ1 + q1 · p2 · p3 · (µ1 − λ2 − λ3 )
Verificare 2: P = p1 + p2 · p3 − p1 · p2 · p3
νS = p1 · λ1 + p2 · p3 · (λ2 + λ3 ) − p1 · p2 · p3 · (λ1 + λ2 + λ3 )
Răspuns:
νS = 3, 333 · 10−5 (1/h)
APU / AB / VT— 2015-2016— Răspunsuri la ’Aplicat, ii propuse. Teme’
Fiabilitatea sistemelor energetice: Aplicat, ii ı̂n evaluarea sigurant, ei ı̂n funct, ionare a infrastructurilor critice. Ed. PolitehnicaPress 2009
Aplicat, ia 78
T1 = x1 ? x2
T̄1 = x̄1 +̇x̄2
T2 = x2 ? x3 ? x7
T̄2 = x̄2 +̇x̄3 +̇x̄7
T3 = x1 ? x5 ? x6
T̄3 = x̄1 +̇x̄5 +̇x̄6
T4 = x3 ? x4 ? x6
T̄4 = x̄3 +̇x̄4 +̇x̄6
T5 = x3 ? x5 ? x6 ? x7
T̄5 = x̄3 +̇x̄5 +̇x̄6 +̇x̄7
T6 = x1 ? x4 ? x6 ? x7
T̄6 = x̄1 +̇x̄4 +̇x̄6 +̇x̄7
T7 = x2 ? x3 ? x4 ? x5
SUCCES = T1 +̇T̄1 ? T2 +̇T̄1 ? T̄2 ? T3 +̇T̄1 ? T̄2 ? T̄3 ? T4 +̇T̄1 ? T̄2 ?
T̄3 ? T̄4 ?T5 +̇T̄1 ? T̄2 ? T̄3 ? T̄4 ? T̄5 ?T6 +̇T̄1 ? T̄2 ? T̄3 ? T̄4 ? T̄5 ? T̄6 ?T7
Aplicat, ia 78
T̄1 ? T2 = x̄1 ? x2 ? x3 ? x7
T̄1 ? T̄2 ? T3 = (T̄1 ? T3 ) ? T̄2 = (x1 ? x̄2 ? x5 ? x6 ) ? (x̄2 +̇x̄3 +̇x̄7 )
T̄1 ? T̄2 ? T3 = x1 ? x̄2 ? x5 ? x6
T̄1 ? T̄2 ? T̄3 ? T4 = (T̄3 ? T4 ) ? (T̄1 ? T̄2 )
T̄3 ? T4 = x̄1 ? x3 ? x4 ? x6 +̇x3 ? x4 ? x̄5 ? x6
(T̄3 ? T4 ) ? T̄2 ? T¯1 =
x̄1 ? x̄2 ? x3 ? x4 ? x6 +̇x̄1 ? x3 ? x4 ? x6 ? x̄7 +̇x̄2 ? x3 ? x4 ? x̄5 ? x6
T̄1 ? T̄2 ? T̄3 ? T̄4 ? T5 = x̄1 ? x̄2 ? x3 ? x̄4 ? x5 ? x6 ? x7
T̄1 ? T̄2 ? T̄3 ? T̄4 ? T̄5 ? T6 = x1 ? x̄2 ? x̄3 ? x4 ? x̄5 ? x6 ? x7
T̄1 ? T̄2 ? T̄3 ? T̄4 ? T̄5 ? T̄6 ? T7 = x̄1 ? x2 ? x3 ? x4 ? x5 ? x̄6 ? x̄7
Aplicat, ia 78
Aplicat, ia 78
K1 = x̄1 ? x̄3
K̄1 = x1 +̇x3
K2 = x̄2 ? x̄6
K̄2 = x2 +̇x6
K3 = x̄2 ? x̄4 ? x̄5
K̄3 = x2 +̇x4 +̇x5
K4 = x̄1 ? x̄4 ? x̄7
K̄4 = x1 +̇x4 +̇x7
K5 = x̄1 ? x̄5 ? x̄6 ? x̄7
K̄5 = x1 +̇x5 +̇x6 +̇x7
K6 = x̄2 ? x̄3 ? x̄5 ? x̄7
INSUCCES = K1 +̇K̄1 ? K2 +̇K̄1 ? K̄2 ? K3 +̇K̄1 ? K̄2 ? K̄3 ? K4 +̇K̄1 ?
K̄2 ? K̄3 ? K̄4 ? K5 +̇K̄1 ? K̄2 ? K̄3 ? K̄4 ? K̄5 ? K6
Aplicat, ia 78
Primul care trage are 3/6 = 50% s, anse să scape. Dacă a scăpat,
glont, ul nu era ı̂n acea cameră. Pot urma 2 camere goale, o cameră
goală sau glontele. Rezultă că al doilea jucător are 2/3 = 66, 6%
s, anse să scape. Evident, ı̂n acest caz, este recomandat să cedeze
locul ı̂ntâi răufăcătorului. Modul ı̂n care sunt dispuse gloant, ele
favorizează a doua s, ansă.
Primul care trage are 3/6 = 50% s, anse să scape, respectiv 3
camere goale din cele 6. Al doilea jucător va avea 2/5 = 40%
s, anse să scape, respectiv 2 camere goale din cele 5 rămase. Modul
aleator ı̂n care au fost dispuse gloant, ele favorizează prima s, ansă.
Yahoo: o secretară
Teme
Teme
5. Nouă persoane se urcă ı̂n trenul Dacia express, tren format din
trei vagoane. Alegerea vagonului este la ı̂ntâmplare. Care este
probabilitatea ca ı̂n primul vagon să fie patru persoane ? Care este
probabilitatea ca ı̂n fiecare vagon să fie trei persoane ? Care este
probabilitatea ca ı̂n vagonul II să fie cel put, in opt persoane ?
6. Presupunem că am uitat una din cele nouă cifre ale unui număr
de telefon de care avem nevoie s, i o formăm la ıntâmplare. Care
este probabilitatea de a nu face mai mult de două apeluri ?
Notă: Prima cifră din cele 10 este zero, de aceea ı̂n analiză s-au
ment, ionat nouă cifre.
7. O persoană ı̂ndrăgostită scrie patru scrisori pentru patru
destinatari diferit, i s, i le inchide ı̂n plicuri fără a scrie mai ı̂ntâi
adresele pe plicuri. Nu mai s, tie ce scrisoare a pus ı̂n ce plic s, i scrie
la ı̂ntâmplare adresele pe plic. Care este probabilitatea ca măcar
unul dintre destinatari să primească scrisoarea destinată lui ?
Teme
8. Într-o cutie de tip loterie sunt 10 bile, cinci albe s, i cinci ros, ii.
Cinci persoane extrag la ıntâmplare, secvent, ial, câte două bile.
Care este probabilitatea ca fiecare dintre ele să extragă bile de
culori diferite ? Bilele nu se mai ı̂ntorc ı̂n cutie după extragere.
9. Într-o cutie de tip loterie sunt 10 bile, cinci albe s, i cinci ros, ii.
Cinci persoane extrag la ı̂ntâmplare, secvent, ial, câte două bile.
Care este probabilitatea ca fiecare dintre ele să extragă bile de
aceeas, i culoare ? Bilele nu se mai ı̂ntorc ı̂n cutie după extragere.
10. Într-o cutie de tip loterie sunt 10 bile, cinci albe s, i cinci ros, ii.
Cinci persoane extrag la ıntâmplare, secvent, ial, câte două bile.
Care este probabilitatea ca fiecare dintre ele să extragă bile de
culori diferite ? Bilele se ı̂ntorc ı̂n cutie după fiecare extragere.
11.Zece persoane se urcă ı̂n trenul orient expres, tren format din
două vagoane. Alegerea vagonului este la ı̂ntâmplare. Care este
probabilitatea ca ı̂n primul vagon să fie trei persoane ? Care este
probabilitatea ca ı̂n fiecare vagon să fie cinci persoane ? Care este
probabilitatea ca ı̂n vagonul I să fie cel put, in două persoane ?
APU / AB / VT— 2015-2016— Răspunsuri la ’Aplicat, ii propuse. Teme’
Fiabilitatea sistemelor energetice: Aplicat, ii ı̂n evaluarea sigurant, ei ı̂n funct, ionare a infrastructurilor critice. Ed. PolitehnicaPress 2009
Teme
12. Într-o cutie de tip loterie sunt 10 bile, cinci albe s, i cinci ros, ii.
Se extrag aleator trei bile, una după alta, fără reı̂ntoarcerea bilei
extrase ı̂napoi ı̂n cutie. Care este probabilitatea de a extrage trei
bile albe ?
13. Într-o cutie de tip loterie sunt 10 bile, numeroatate 1,2,3,..,10.
Se extrag aleator bilele, una după alta, fără reı̂ntoarcerea bilei
extrase ı̂napoi ı̂n cutie. Care este probabilitatea de a extrage bila 1
la extragerea 1 ?
14. Într-o cutie de tip loterie sunt 10 bile, numeroatate 1,2,3,..,10.
Se extrag aleator bilele, una după alta, fără reı̂ntoarcerea bilei
extrase ı̂napoi ı̂n cutie. Care este probabilitatea de a extrage bila 1
la extragerea 1, bila 9 la extragerea 9 ?
Teme
Teme